Stenogramă plen

2. Datorit„ m„surilor de reform„ luate Ón acest an Ón domenii-cheie ale preg„tirii pentru aderare, reforma justi˛iei ∫i concuren˛a nu mai figureaz„ pe lista domeniilor de maxim„ aten˛ie.

## Stima˛i colegi,

Domnul prim-ministru a prezentat un alt raport dec‚t cel care a fost distribuit ieri. Deci domnul ministru Bogdan Olteanu ne-a transmis un text al raportului care urma s„ fie dezb„tut ast„zi. Domnul prim-ministru, f„r„ Óndoial„, a decis, ∫i are dreptul s„ fac„ acest lucru, s„ prezinte un alt raport. Œn aceste condi˛ii, facem o pauz„ de o jum„tate de or„.

Invit membrii Birourilor permanente ∫i liderii grupurilor pentru a decide cum organiz„m dezbaterea Ón continuare. Œn 5 minute, rog membrii Birourilor permanente ∫i liderii grupurilor s„ participe la aceast„ ∫edin˛„.

## DUP√ PAUZ√

## **Domnul Adrian N„stase:**

## V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ a∫eza˛i Ón b„nci s„ putem reÓncepe lucr„rile noastre.

N-am s„ v„ prezint con˛inutul discu˛iilor pe care le-am avut legate de raportul prezentat Ón forma de ieri ∫i interven˛ia de ast„zi a primului-ministru. V„ prezint doar concluziile la care am ajuns Ón ∫edin˛a Birourilor permanente, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare. S-au stabilit propuneri cu privire la timpul maxim afectat pentru dezbaterea raportului.

Œn mod obi∫nuit, Guvernul are 60 de minute, at‚t pentru prezentarea raportului, c‚t ∫i, la sf‚r∫itul dezbaterilor, pentru comentarii. S-a stabilit, Óns„, ca grupurilor parlamentare din Camer„ ∫i Senat s„ li se aloce, nu 10 secunde pentru fiecare dintre membrii lor, ci, ˛in‚nd seama de discu˛ia pe care am avut-o ∫i Ón

∫edin˛a Birourilor permanente, s„ se ia Ón calcul pentru fiecare membru al grupurilor parlamentare c‚te 15 secunde pentru fiecare parlamentar, iar deputa˛ii ∫i senatorii care nu fac parte din grupurile parlamentare vor avea la dispozi˛ie c‚te 15 secunde fiecare, timp care poate fi cedat Óntre ace∫ti parlamentari sau la grupuri parlamentare.

Œn aceste condi˛ii, Grupurile P.N.L. ∫i P.D., Ómpreun„ vor avea un timp total de 41 de minute; Grupurile P.S.D., 39 minute; Grupurile P.R.M., 14 minute; Grupurile U.D.M.R., 8 minute; Grupurile Partidului Conservator, 8 minute; Grupul minorit„˛ilor na˛ionale, 5 minute; deputa˛ii ∫i senatorii f„r„ apartenen˛„ la grupuri parlamentare, 6 minute.

- Vreau s„ v„ consult dac„ sunte˛i de acord cu aceste

- propuneri.

- Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri?

Cu majoritate de voturi, propunerile au fost aprobate. De asemenea, v„ propun, din partea Birourilor permanente, o modificare de program, Ón sensul de a lucra p‚n„ la ora 14,00 ∫i de a relua lucr„rile la ora 15,00. Deci o or„ pauz„.

V„ rog s„ accepta˛i aceste propuneri sau, eventual, dac„ vre˛i s„ lucr„m p‚n„ la ora 15,00 ∫i s„ facem o pauz„..., pentru c„, practic, timpii Ónsuma˛i Ónseamn„ 121 minute, plus comentariile Guvernului, ∫i atunci s„ lucr„m p‚n„ la ora 15,00 ∫i s„ facem pauz„ de la ora 15,00 la 16,00 ∫i s„ relu„m la ora 16,00, ca s„ putem epuiza acest calup din program, pentru c„, altfel, ar trebui s„ le relu„m dup„ pauz„.

Deci, Ón aceste condi˛ii,

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate domnule prim-ministru,

Stima˛i domni pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Domnilor mini∫tri,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni colegi senatori ∫i deputa˛i,

Integrarea european„ este un principal obiectiv strategic de interes na˛ional pentru care exist„ consens explicit, enun˛at ∫i asumat, din fericire, de c„tre principalele for˛e politice ∫i societatea rom‚neasc„, Ón ansamblul ei. De ce? Pentru c„ ea, integrarea european„, este un proces subsidiar fenomenului globaliz„rii. Aceasta, globalizarea, este caracterizat„ de competitivitate, performan˛„, vitez„, pia˛„ mondial„, cunoa∫tere, tehnologie, modernizare ∫i progres. O condi˛ie pentru integrarea european„ a Rom‚niei este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 asimilarea rapid„ a unor valen˛e precum calitatea ∫i eficacitatea. Ne referim la calitatea crescut„ a majorit„˛ii cet„˛enilor ∫i la func˛ionalitatea institu˛iilor publice. Ne referim la eficacitate ca ∫i capacitate a noastr„ de absorb˛ie a fondurilor europene, ∫i a∫a cum s-a spus, Óntre 2007 ∫i 2009 am putea accesa 10,8 miliarde euro, iar Óntre 2010 ∫i 2013, 18,3 miliarde. At‚t calitatea, c‚t ∫i eficacitatea crescut„ vor aduce un plus de civiliza˛ie ∫i bun„stare cet„˛enilor Rom‚niei. Speciali∫tii spun c„ azi, Ón lume, citez: îSingura activitate constant„ este schimbarea adaptabil„ Óntr-un mediu economic globalizat ∫i caracterizat de incertitudini“. Schimbarea adaptabil„ genereaz„ nevoia de proiecte. Profesioni∫tii Ón toate domeniile sunt atra∫i de schimbare, iar schimbarea Ónseamn„ proiecte. Cuno∫tin˛ele vor fi o surs„-cheie a societ„˛ii, iar cunoa∫terea circul„ mai repede dec‚t banii. Productivitatea structurilor se va baza pe speciali∫ti. Cuvintele-cheie pentru ace∫ti speciali∫ti sunt îstrategia“ ∫i îcompeten˛a profesional„“. Œn deceniul urm„tor, managementul proiectelor va deveni valul viitorului. Participarea la proiecte Ón cadrul programelor interna˛ionale este o condi˛ie de existen˛„ a unei na˛iuni, Ón cadrul sistemului economic concuren˛ial ∫i globalizat. Aceast„ participare trebuie f„cut„ pentru rezolvarea unor probleme na˛ionale prin Óncadrarea Ón tematicile corespunz„toare proiectelor interna˛ionale. Œn acest an, Ón noiembrie, la Tunis, a avut loc a doua Conferin˛„ mondial„ privind societatea informa˛ional„. Sub egida Na˛iunilor Unite ∫i a Uniunii Interna˛ionale a Telecomunica˛iilor, un num„r de peste 15.000 de participan˛i din lume, reprezentan˛i de guverne, parlamente, mediul afacerilor, societate civil„ ∫i massmedia, au dezb„tut perspectivele societ„˛ii informa˛ionale ∫i impactul dezvolt„rii sectorului tehnologiei informa˛iei ∫i comunica˛iilor asupra viitorului omenirii. Secretarul general O.N.U., ∫efi de state ∫i guverne, politicieni ∫i speciali∫ti au convenit asupra Declara˛iei de la Tunis, document de referin˛„ care reprezint„ cadrul general al dezvolt„rii omenirii pe acest domeniu Ón urm„torii ani. Œn aceast„ concuren˛„ f„r„ precedent Ón istoria omenirii, dat„ de globalizare ∫i integrare european„, sub presiunea nemiloas„ a timpului ∫i Ón constr‚ngerile date de limitele resurselor interne de dezvoltare, Rom‚nia poate, totu∫i, s„ se numere printre frunta∫ii lumii. O condi˛ie esen˛ial„ este s„ se dezvolte rapid politici eficiente, realiste ∫i eficace, care s„ ofere cet„˛enilor rom‚ni, Ón mod special copiilor ∫i tinerilor, ∫anse mai bune pentru integrarea cu succes Ón marea familie a civiliza˛iei viitorului. Din perspectiva celor de mai sus apar ca necesare ∫i urgente urm„toarele lucruri de f„cut pentru ˛ara noastr„:

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul senator Mircea Geoan„, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. Se preg„te∫te domnul deputat Lucian Bolca∫, din partea Grupurilor P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Domnilor ∫i doamnelor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Dragi colegi,

Am a∫teptat cu interes cuv‚ntul primului-ministru T„riceanu. Am sperat c„ m„car acum, la final de an, vom asculta un raport despre ceea ce Guvernul a f„cut ∫i ceea ce Guvernul ∫i Rom‚nia Ó∫i propun s„ fac„ Ón 2006, anul decisiv al integr„rii. Primul-ministru a vorbit despre diferen˛a Óntre un om politic ∫i un politician. Raportul agresiv ∫i mincinos, pe care l-a prezentat Ón fa˛a Parlamentului, ne-a ar„tat c„ primul-ministru nu este nici pe departe om politic, este doar un politician ∫i nu face cinste galeriilor de oameni de stat pe care liberalii i-au dat Óntre r„zboaie. Nu este nici om de stat ∫i nici b„rbat politic, printr-o astfel de atitudine Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei.

Domnule prim-ministru, delirul anti-P.S.D. ∫i antiopozi˛ie democratic„ nu poate s„ ˛in„ loc de un raport real pe acest subiect fundamental pentru interesul ˛„rii. Œn ace∫ti ani de zile am avut multe dispute politice. Am venit ∫i am plecat de la putere, cu excep˛ia P.R.M.-ului. Avem cu to˛ii exerci˛iul acestei retorice p„guboase, dar niciodat„ Ón ace∫ti 15 ani de zile, ∫i fac un apel la ra˛iune, niciodat„ nu am transformat subiectul de politic„ extern„ ∫i de integrare european„ Óntr-un subiect de meci politic de Divizia C, cum am v„zut ast„zi ∫i cum am v„zut ieri la Palatul Parlamentului. Ultima brum„ de Ón˛elepciune ∫i de consens politic Ón Rom‚nia a fost, practic, eliminat„ din via˛a politic„ rom‚neasc„. Suntem condamna˛i la un r„zboi politic total ∫i Ón loc ca primulministru s„ vin„ Ón fa˛a noastr„, Ón fa˛a na˛iunii rom‚ne ∫i s„ spun„: îAvem nevoie de toate energiile na˛iunii, avem nevoie de efortul tuturor partidelor politice, avem nevoie de unitate Ón anul 2006, cel mai greu an, Ón care integrarea Rom‚niei este Ón continuare pus„ Ón dubiu de cei care nu ne sunt prieteni“, primul-ministru vine ∫i jigne∫te, Ón mod repetat ∫i mincinos, P.S.D.-ul ∫i opozi˛ia democratic„. Nu aceasta este calea, domnule primministru, nu acesta este tonul cu care trebuie s„ veni˛i Ón Parlament. Rom‚nia are nevoie de energie pozitiv„, ∫i nu de ur„ ∫i minciun„. Am Ón˛eles, ieri sau alalt„ieri, la Raportul Alian˛ei P.N.L.-P.D., c„ avea˛i nevoie, pentru c„ sunte˛i pe toboganul sondajelor de opinie, c„ a˛i avut nevoie s„ da˛i un anumit semnal, am Ón˛eles c„ nu ∫ti˛i cum s„ ie∫i˛i Ón fa˛„ c‚nd pre∫edintele B„sescu v„ taie microfonul la Bruxelles, dar s„ veni˛i pe subiectul integr„rii europene ∫i s„ folosi˛i acela∫i discurs mincinos este o chestiune intolerabil„. Toate ˛„rile care au reu∫it integrarea au avut un minim de consens politic Óntre putere ∫i opozi˛ie. A∫a a reu∫it Spania, a∫a a reu∫it Portugalia, a∫a a reu∫it Grecia, a∫a reu∫esc vecinii no∫tri din Europa Central„. D‚mbovi˛eni cum suntem ∫i cum sunte˛i, am reu∫it s„ arunc„m Ón aer ∫i aceast„ brum„ de consens na˛ional. 2006 trebuie s„ fie anul efortului politic suprem pentru reu∫ita integr„rii europene. A˛i vorbit despre congrega˛ia baronilor. Dori˛i s„ vorbim despre clubul petroli∫tilor, vre˛i s„ vorbim despre clubul oligarhilor, pe care Guvernul dumneavoastr„ Ól reprezint„

sau vre˛i s„ discut„m despre ceea ce este de f„cut Ón anul 2006? Ce s-a Ónt‚mplat la finalul lui 2004, domnule prim-ministru, ∫i v„ aduc Ón aten˛ie faptul c„ numai pe vremea stalini∫tilor se rescria istoria. La final de 2004, la Consiliul European ∫i la Raportul Comisiei Europene din 2004 au fost identificate 3 puncte sensibile, care ar fi putut s„ pun„ Ón pericol integrarea european„ a Rom‚niei. Œl Óntreb pe domnul prim-ministru T„riceanu, dac„ nu ar fi Óncheiat Rom‚nia ∫i Guvernul precedent negocierile Ón 2004, Ón Europa eurosceptic„ ∫i cu e∫ecul referendumului din Fran˛a ∫i din Olanda, s-ar mai fi Ónchis negocierile Ón acest moment, domnule primministru? V„ spun eu c„ nu. Trei domenii au fost considerate ca fiind vulnerabile de c„tre Comisia European„ Ón 2004: Scrisoarea de avertizare a Comisiei Europene din 2005, Ón timpul guvern„rii dumneavoastr„, a transformat acestea Ón ∫apte, pentru ca Ón octombrie, dup„ discu˛ii multiple la nivelul Comisiei Europene, s„ ajung„ la num„rul de 5. Œn decembrie 2005, c‚nd Alian˛a D.A. a s„rb„torit un an de minciun„ portocalie, Raportul Moscovici semnaleaz„ nu mai pu˛in de 7 domenii problematice pentru ca Rom‚nia s„ poat„ adera la 1 ianuarie 2007.

Domnule premier T„riceanu, membri ai Guvernului, nu induce˛i un sentiment de euforie gratuit„ Ón opinia public„ rom‚neasc„. Am‚narea integr„rii Rom‚niei este Ón continuare posibil„, cu pagube imposibil de calculat ∫i de evaluat Ón acest moment.

Sunt dou„ motive pentru care Premierul T„riceanu ∫i-a schimbat discursul fa˛„ de raportul prezentat Ón cursul zilei de ieri: unul pentru care un calcul politic Óngust, legat de situa˛ia Domniei sale, ca prim-ministru ∫i ca lider al P.N.L., iar, Ón al doilea r‚nd, pentru c„ Óncearc„ s„ Ónceap„ s„ preg„teasc„ na˛iunea rom‚n„ pentru un eventual e∫ec al integr„rii ∫i vrea s„ pun„ e∫ecul Domniei sale ∫i al echipei pe care o conduce pe seama opozi˛iei ∫i a fostei guvern„ri. Este lamentabil ∫i este ru∫inos, domnule prim-ministru, s„ v„ ascunde˛i Ón spatele acestui subiect.

B„rba˛ii de stat nu fac a∫a ceva. B„rba˛ii de stat recunosc progresele, recunosc e∫ecurile ∫i Óncearc„ s„ creeze consens Ón na˛iunea rom‚neasc„.

Vorbea˛i de un cec Ón alb, ∫i dumneavoastr„, ∫i pre∫edintele B„sescu, pe care l-a˛i acordat Rom‚niei la Ónceput de an, nu este un cec Ón alb, este un sprijin condi˛ionat. Nu ne facem lec˛iile. Œn urm„toarele 5 luni de zile, Rom‚nia va fi am‚nat„ f„r„ mil„ ∫i f„r„ ezitare, ∫i ar fi p„cat, pentru c„ 2008 nu este garantat nici el ∫i de-abia vom mai discuta, Ómpreun„ cu Croa˛ia, de 2009, domnule prim-ministru, ∫i Ón loc s„ intra˛i Ón cartea de istorie a Rom‚niei ca un prim-ministru care a dus Rom‚nia Ón Europa, ve˛i intra Ón cartea ru∫inoas„ a istoriei Rom‚niei ca un premier care a e∫uat Ón prima sa obliga˛ie pe care ne-a spus-o Ón urm„ cu un an de zile, la Ónvestitur„, domnule prim-ministru T„riceanu. ™i a˛i spus dou„ lucruri:

1. C„ n-o s„ invoca˛i niciodat„ greaua mo∫tenire, a˛i spus-o Ón fa˛a acestui Parlament ales dup„ alegerile de anul trecut, ∫i a˛i f„cut numai asta Ón anul 2005.

2. A˛i spus c„ integrarea european„ va fi miza suprem„, miza superioar„ Ón care ve˛i coagula energiile pozitive.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 Ce a˛i f„cut ast„zi? A˛i tr„dat interesul na˛ional.

A˛i vorbit de lupta at‚t de necesar„ Ómpotriva corup˛iei ∫i a˛i invocat dou„ documente ale B„ncii Mondiale ∫i ale B.E.R.D.-ului.

Domnule prim-ministru, fie ave˛i consilieri care nu v„ informeaz„, fie cineva v„ scrie discursurile de undeva de la o surs„ de Internet.

Raportul B„ncii Mondiale ∫i al B.E.R.D.-ului se refer„ la perioada 2002—2005, deci progresele Ón percep˛ia mediului de afaceri, c„ Ón domeniul corup˛iei lucrurile s-au schimbat Ón bine Ón Rom‚nia, includ doi ani de guvernare P.S.D. ∫i 6 luni de guvernare de dreapta.

Acesta este adev„rul adev„rat ∫i de ce nu ezita˛i s„-l recunoa∫te˛i?

Domnule prim-ministru, ne bucur„m c„ dup„ lungi ezit„ri ∫i dup„ Óndelungi lupte, Consiliul Europei a aprobat pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria o sum„ de bani de care ˛ara are nevoie pentru modernizare. fiara are nevoie de aceast„ infuzie de bani. Dar stau ∫i v„ Óntreb cu ce profesioni∫ti Ón administra˛ia local„, dup„ epur„rile politice pe care le-a˛i f„cut ∫i dup„ ce a˛i pus numai oameni cu carnet de partid Ón serviciile deconcentrate, vom putea s„ facem integrare european„? Cum vom putea s„ tragem ace∫ti bani?

A˛i Ómp„r˛it ∫i pie˛ele, a˛i pus ∫efi la Regia Apelor de la Gala˛i un ∫ef de la Loto Pronosport: juca˛i la loto interesul ∫i viitorul ˛„rii!

A˛i vorbit despre progresul Ón domeniul economic ∫i social. A˛i vorbit despre a∫a-zisa victorie a cotei unice de 16%. Cine a suferit cel mai mult de cota unic„ de 16%? Administra˛iile locale, pentru c„, Óntreba˛i-i pe primarii dumneavoastr„, stima˛i colegi din majoritate, ∫i Óntreba˛i c‚˛i bani au acum pentru cofinan˛„ri.

Am Óntrebat.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Mult mai pu˛ini dec‚t Ón anii preceden˛i ∫i insuficien˛i pentru a putea cofinan˛a.

A˛i vorbit...

V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. V„ rog foarte mult. V„ rog s„ asculta˛i.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Domnule prim-ministru, a˛i spus Ón al doilea capitol al prezent„rii dumneavoastr„ c„ Rom‚nia ∫i reprezentan˛ii Guvernului dumneavoastr„, ∫i b„nuiesc c„ ∫i ai majorit„˛ii parlamentare, sunt juc„tori activi Ón structurile comunitare. Eu am sesizat c„ un num„r important de membri ai Guvernului sunt juc„tori activi la burs„.

A˛i vorbit despre faptul c„ suntem mult mai activi la Bruxelles ∫i la Strasbourg ∫i fac acum un apel solemn acum c„tre cei 35 de colegi ∫i colege de ale noastre, care ne reprezint„ Ón Parlamentul de la Bruxelles.

Cum este posibil, domnule prim-ministru, domnilor mini∫tri, ca dup„ ce 15 ani de zile am rezistat ofensivei

ca Rom‚nia s„ devin„ un teritoriu Ón care drepturile colective s„ nu fie acceptate fiindc„ sunt norme antieuropene, cum este posibil ca Ón raportul Parlamentului European s„ vorbim pentru prima dat„ de drepturi culturale ∫i de calul troian al drepturilor colective ∫i autonomiste Ón ˛ara noastr„?

De ce nu facem un colectiv de 35 de oameni care s„ fac„ lobby pentru Rom‚nia la Bruxelles? De ce colegii de la U.D.M.R. sus˛in doar agenda etnic„, Óngust„ a U.D.M.R.-ului, domnule vicepremier Markó Béla? De ce nu fac lobby ∫i pentru Rom‚nia?

De ce nu ne unim Ón jurul acestui subiect?

Ce este mai important ca acest lucru? De ce v„ pl„tim drumurile p‚n„ acolo, dragi colegi?

## **Din sal„:**

De ce?

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

De ce? Pentru c„ Ón grupurile politice europene din p„cate colegii de la P.D. trebuie s„ fac„ un lucru mai bun. Este inacceptabil ce s-a Ónt‚mplat.

Doar o clip„!

Stima˛i colegi, v„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. Pute˛i interveni ulterior. Ave˛i dreptul, la nivelul grupurilor politice.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Domnul prim-ministru a vorbit ∫i de dimensiunea social„. Ne bucur„m c„ un guvern de dreapta, ne bucur„m c„ un guvern care vorbe∫te Ón mod ideologic de statul minimalist Ón Rom‚nia vorbe∫te de nevoia de progres Ón educa˛ie. Evident, capitalul social, capitalul uman reprezint„ singura noastr„ ∫ans„ s„ ajungem mai departe. Dar Ón 2005, dup„ o lun„ de grev„ a dasc„lilor, cu minim de dialog social care s-ar fi impus, cum facem cu preg„tirea elevilor no∫tri?

S-a vorbit de un sistem medical Ón care schimb„m metoda d‚mbovi˛ean„ de a face lucruri Ón s„n„tate ∫i la ce asist„m? La privatizarea sistemului de s„n„tate ∫i la oferirea c„tre o elit„ Óngust„ ∫i privilegiat„ a serviciilor de s„n„tate ∫i la privatizarea sistemului public pentru cei care nu pot s„-∫i permit„ aceste servicii.

Am vorbit de echitate fa˛„ de pensionari ∫i la sf‚r∫it de an 2005, din cele 3,5 milioane, 2 milioane de pensionari nu au primit nimic Ón plus dup„ recalcularea pensiilor. Aceasta este agenda social„ real„ a unui guvern de dreapta, aceasta este lipsa de sensibilitate pentru problematica social„.

A˛i vorbit ∫i de faptul c„ avem nevoie, Ón anii urm„tori, de o economie mai competitiv„ ∫i mai performant„. Nimic mai adev„rat. A˛i vorbit frumos despre Agenda Lisabona. Dar vreau s„ v„ aduc Ón aten˛ie... c„ sunt aici economi∫ti de marc„, ∫i din arcul majoritar, ∫i din minoritate, care pot s„ v„ spun„ c„ Ón anul 2005 indicii de productivitate ∫i competitivitate a economiei rom‚ne∫ti au sc„zut. Pot s„ v„ spun„ c„ firmele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 rom‚ne∫ti sunt ast„zi mai vulnerabile Ón fa˛a competi˛iei pie˛ei unice europene. 2006 este ultimul an de preg„tire ∫i, din p„cate, ∫i nivelul investi˛iilor str„ine, ∫i efectul cotei unice nu arat„ o economie ∫i o firm„ rom‚neasc„ capabil„ s„ performeze Ón Europa.

Suntem bucuro∫i, a∫a cum spuneam, c„ dup„ multe ezit„ri, Europa ∫i-a adus aminte c„ trebuie s„ fie solidar„ cu noii veni˛i ∫i, Óntr-adev„r, suma de 29 miliarde euro, care a fost oferit„, de∫i pu˛in mai mic„ dec‚t ceea ce am fi a∫teptat, reprezint„ o confirmare a unei sume de bani.

Domnule prim-ministru, sunt dezam„git de alegerea tactic„ pe care a˛i f„cut-o Ón ultimele zile. Sunt dezam„git...

...pentru c„ 2006 este anul decisiv pentru reu∫ita integr„rii Rom‚niei. Am fost convins c„ ve˛i face, Ón discursul dumneavoastr„, un apel la adunarea energiilor pozitive ale na˛iunii. A˛i f„cut un apel la r„zboi politic total Ón Rom‚nia Ón 2006. Dac„ asta dori˛i, asta ve˛i avea, dumneavoastr„ ∫i colegii dumneavoastr„.

S„ dea Dumnezeu s„ nu pl„teasc„ rom‚nii pentru Óngustimea oamenilor politici ∫i a politicienilor, oamenilor de stat care conduc Rom‚nia ast„zi. Ar fi p„cat! ™i este obliga˛ia noastr„, ∫i vreau s„ v„ asigur c„ tot ce vom face — ∫i v„ rog s„ accepta˛i aceast„ ofert„ a noastr„ —, Ón str„in„tate m„car, s„ fie Ón interesul ˛„rii.

Este inacceptabil s„ transform„m ∫i integrarea european„ Óntr-un circ penibil, Óntr-o alt„ zon„ de demagogie politic„ ∫i s„ nu trat„m interesul superior al ˛„rii cu decen˛„ ∫i Ón˛elepciune.

S„ dea Dumnezeu ca 2006 s„ aduc„ mai mult„ clarviziune, mai pu˛in„ b„taie politic„. Rom‚nia are nevoie de alt tip de politic„.

A˛i luat-o pe un drum gre∫it, domnule prim-ministru, ∫i ve˛i pl„ti a∫a cum ∫tim deja pentru aceast„ cale f„r„ Óntoarcere. Este, probabil, ultimul Guvern liberal pe care Ól va da prestigiosul dumneavoastr„ partid Rom‚niei. A˛i avut Óntre r„zboaie o perioad„ frumoas„, a˛i revenit Ón premier„, dup„ c‚teva decenii, la guvernare. Uita˛i-v„ bine la acest Guvern liberal. Este ultima dat„ c‚nd Ól vedem.

S„ dea Dumnezeu s„ sc„p„m de aceast„ problem„.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul deputat Lucian Bolca∫. Drepturile la replic„ numai la sf‚r∫itul dezbaterii, a∫a cum am f„cut de fiecare dat„. Œn plus, ave˛i, f„r„ Óndoial„, ∫i un reprezentant al grupului care va spune ceea ce crede˛i c„ este important. La sf‚r∫it, dac„ sunt Ón continuare drepturi la replic„, dac„ au fost persoane care au fost vizate... _(Discu˛ii.) ..._ repet, persoane care au fost vizate, vor putea s„ cear„ dreptul la replic„.

Persoane!

Domnul deputat Lucian Bolca∫, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Onora˛i reprezentan˛i ai Guvernului, Stima˛i colegi,

Contrariat Ón mod formal de maniera prezent„rii f„cute de domnul prim-ministru Ón fa˛a noastr„, contrariat formal pentru c„ ne-am obi∫nuit, totu∫i, balcanic, una spunem ∫i alta fum„m, contrariat de modul Ón care Ómpotriva unui minim respect pentru activitatea deputa˛ilor ∫i, evident, a unui minim respect fa˛„ de regulamente, s-a strecurat o nou„ structur„ a discursului politic, sunt totu∫i mul˛umit c„ domnul prim-ministru nu a dat curs textului scris care ne-a fost difuzat. Œn primul r‚nd, pentru c„ acest text, f„r„ a Óncerca s„-l caracterizez Ón epitete dure, este absolut nelizibil, necitibil, necomestibil ∫i neinteligibil.

Domnule prim-ministru, a˛i f„cut un act de salubritate intelectual„.

Sunt, de asemenea, mul˛umit pentru simplul fapt c„ m„ dezleag„ de orice fel de coniven˛e pe care un text scris, anterior citit, mi le-ar fi impus. ™i pot s„ v„ vorbesc, la r‚ndul meu, liber. Mai liber dec‚t domnul prim-ministru, care, totu∫i, a citit ∫i al doilea text.

™i atunci vreau s„ v„ spun urm„torul lucru. Am re˛inut, din textul prezentat, evident, un aspect care mi-a pl„cut Ón mod deosebit. Deosebirea Óntre politician ∫i omul politic. ™i deosebirea se reduce la vorbe, dac„ am re˛inut corect. Iar discursul Domniei voastre a constat Ón vorbe ∫i, din p„cate, Ón vorbe f„r„ acoperire. Sun„ frumos!

îNe-am rec‚∫tigat credibilitatea“, sintagm„ din textul scris ∫i reiterat ∫i Ón fa˛a noastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 Cine ∫i Ón fa˛a cui ∫i-a rec‚∫tigat credibilitatea? Poporul rom‚n, care face eforturi pentru integrare, care suport„ primul Ón buzunarul familiei eforturile acestei integr„ri, nu trebuia s„-∫i rec‚∫tige credibilitatea Ón fa˛a nim„nui. Œn fa˛a noastr„ ∫i Ón fa˛a Europei poporul rom‚n a fost mereu credibil Ón dorin˛a sa de aderare.

Guvernele ∫i-au rec‚∫tigat credibilitatea? Prin maniera politic„ Ón care au abordat anumite fenomene? ™i, ca exemplu, servi˛i tocmai Ómprejurarea c„ au fost Ónl„turate clauzele de salvgardare pentru domeniul justi˛iei ∫i afacerilor interne, dup„ ce Ón textul scris men˛iona˛i — este corect! — îcorup˛ia ∫i securizarea frontierelor r„m‚n singurele aspecte care pot activa clauza de salvgardare“? Ce credibilitate ne-am c‚∫tigat?

Am afirmat, afirm„m: îam diminuat corup˛ia“. Dar, domnilor, corup˛ia este comensurabil„ ∫i vizibil„. Cum a˛i diminuat corup˛ia din moment ce nici un mare corupt, la ora actual„, nu este judecat ∫i sanc˛ionat pentru faptele sale?!

Derularea unor dosare care treneaz„... ∫i nu vreau s„ vi le amintesc pe toate, m„ refer, dac„ vre˛i, numai la prietenul Domniei voastre, inculpatul Dinu Patriciu, spun prietenul Domniei voastre f„r„ s„ fac specula˛ii m„runte Ón leg„tur„ cu un telefon oficial sau particular, repet cuvintele pe care le-a˛i spus Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei, Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor, c‚nd a˛i elogiat persoana prietenului dumneavoastr„, cercetat penal. Niciodat„ aceast„ tribun„ nu a suportat o mai direct„ ∫i mai mare ingerin˛„ politic„ Ón actul de justi˛ie!

Nu cred. A∫a cum nu cred c„ legile pe care le denumi˛i îale reformei“ sunt legile care s„ ne conduc„ la solu˛ionarea problemelor corup˛iei ∫i ale justi˛iei! Reforma institu˛ional„ s-a f„cut ∫i c„ aceia care nu au prins un anumit eveniment ∫i vor totu∫i s„ se bucure de aureola pe care evenimentul Ól d„ participan˛ilor Óncearc„ s„-l provoace din nou. Din nou Óncerca˛i s„ provoca˛i o nou„ reform„. Dar nu o altfel de reform„.

Legile justi˛iei exist„ ∫i piatra fundamental„ s-a pus Ón momentul Ón care s-a recunoscut rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independen˛ei justi˛iei. Nu de la tribuna Parlamentului se realizeaz„ independen˛a justi˛iei.

™i, Ón aceste condi˛ii, ce reforma˛i? Lua˛i un grup de articole care se refer„ la un anume domeniu, domeniu care este sintetizat Ón programul dumneavoastr„ de guvernare ca fiind Óncercarea de depolitizare prin Ónl„turarea numirii procurorilor de c„tre ministrul justi˛iei, ce nu exista, ∫i face˛i ca acest lucru s„ existe. Asta este reforma ce a˛i f„cut-o.

™i atunci reforma nu mai este o reform„ a sistemului, care nici nu mai trebuia reformat, ci pus s„ func˛ioneze. Este o reform„ a oamenilor ∫i este o epurare politic„. ™i am continuat cu epurarea politic„ ∫i Ón domeniul s„n„t„˛ii, crez‚nd c„ un text strecurat Ón ordonan˛a privind o rectificare bugetar„ poate s„ abiliteze un ministru s„ Óncalce legea spitalelor, ceea ce este o iluzie nu numai juridic„, dar, se vede, ∫i faptic„. Pentru c„ spitalele sunt ∫i r„m‚n ale doctorilor ∫i nu ale contabililor.

Dar este vorba de o epurare politic„ Ón condi˛iile Ón care privatizarea spitalelor reprezint„ Óntr-adev„r o

problem„ care v„ preocup„. ™i a˛i dorit Ón continuare epurarea p‚n„ la nivelul structurilor parlamentare. Repet, nu ne-am b„tut pentru oameni, nu ne-am b„tut pentru un partid, ne-am b„tut pentru o tez„ de constitu˛ionalitate. Dar v„d c„ Ón acest drum al integr„rii v„ Ómpiedic„ din ce Ón ce mai mult legile. ™i atunci a˛i pornit un mecanism de schimbare a acestor legi.

Este adev„rat, vechea guvernare a construit, Ón procesul acesta de aderare, un soi de sat al lui Potiomkin, din carton. O serie Óntreag„ de legi care au existat numai ca s„ existe. Continua˛i cu acest lucru ∫i ce face˛i? Lua˛i c„su˛a de carton, lua˛i o buc„˛ic„ din ea ∫i spune˛i c„ este inven˛ia dumneavoastr„ ∫i nu aceasta este reforma adev„rat„.

Feti∫iz„m cuv‚ntul? Nu feti∫iz„m ∫i timpul, pentru c„ m„ apropii de Óncheiere ∫i voi spune: Ón aceste condi˛ii, domnule prim-ministru, Ón maniera Ón care a˛i prezentat raportul dumneavoastr„, pentru c„ a∫a se intituleaz„, nu se poate vorbi de cre∫terea credibilit„˛ii Guvernului. Dac„ una fum„m ∫i alta spunem este un lucru grav ∫i, Ón aceste condi˛ii, v„ rog s„ m„ ierta˛i, dar drumul nostru de integrare spre Uniunea European„ este drumul poporului rom‚n ∫i singura piedic„ o reprezint„ guvern„rile succesive.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Are cuv‚ntul domnul senator Frunda György. Se preg„te∫te reprezentantul Grupurilor parlamentare ale P.C., domnul deputat ™tefan Gl„van.

## **Din sal„**

**:**

Nu e Frunda...!

Unde e?

S„-i t„iem indemniza˛ia!

Face˛i prezen˛a!

Domnul Gl„van este Ón sal„? Da.

Dau cuv‚ntul domnului deputat ™tefan Gl„van. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Rom‚nia traverseaz„ ast„zi un moment special al istoriei sale, moment care Ói va defini destinul european, premoni˛ie sus˛inut„ de axioma conform c„reia am fost dintotdeauna parte a b„tr‚nului continent. Ne afl„m Ón fa˛a ultimului an de eforturi pentru a face acest pas decisiv Ón istoria poporului nostru. Sunt ferm convins c„ avem ∫i voin˛a, ∫i capacitatea de a p„∫i Ón marea familie a Uniunii Europene.

Se deschide astfel pentru noi oportunitatea de a participa la un dialog cu privire la viitorul continentului, la direc˛iile ∫i temele de ac˛iune ale Europei, care-i vor Ómbog„˛i cadrul devenirii noastre comune, acquis-ul comunitar pe care ne-am angajat s„-l punem Ón aplicare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 Dezbaterea de ast„zi ne plaseaz„ Ón fa˛a marii r„spunderi pe care o avem cu to˛ii de a asigura devenirea Rom‚niei ca membru al Uniunii Europene ∫i, prin aceasta, securitatea, stabilitatea ∫i prosperitatea pentru poporul rom‚n Ón cadrul marii familii europene.

Este o ∫ans„ istoric„ pe care nu ne putem permite s„ o rat„m. Pe acest drum, Ónceput cu peste un deceniu Ón urm„, s-au f„cut pa∫i decisivi, care au culminat cu semnarea Ón acest an a Tratatului de aderare.

Integrarea Ón Uniunea European„ presupune, Óns„, schimb„ri fundamentale Ón via˛a ∫i activitatea noastr„, a poporului rom‚n, de la normele de drept pe care va trebui s„ le respect„m ∫i s„ le aplic„m, p‚n„ la modul Ón care vom g‚ndi ∫i vom ac˛iona Ón toate domeniile de activitate.

Hot„r‚rile adoptate recent la summit-ul de la Bruxelles cu privire la bugetul uniunii pe perioada urm„toare, Ón care Rom‚nia este considerat„ ca membru cu drepturi depline Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2007, ne dau Óncrederea c„ acest termen este o realitate pentru partenerii no∫tri din statele membre. Cu toate acestea, raportul din luna noiembrie al comisiei, discu˛iile din Parlamentul european ∫i dialogul cu reprezentan˛i ai comisiei ∫i statelor membre pun Ón fa˛a Rom‚niei necesitatea de a continua implementarea reformelor ∫i adoptarea m„surilor urgente pentru Óndeplinirea exigen˛elor Ón domeniile unde suntem restan˛i.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Frunda György, din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule prim-ministru,

Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Din punct de vedere al integr„rii europene, 2005 a fost un an bun pentru Rom‚nia. Œn aprilie s-a semnat Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Œn perioada urm„toare, multe ˛„ri membre ale Uniunii Europene au ratificat acest tratat ∫i exist„ posibilitatea real„ ca, Óntr-o scurt„ perioad„, toate ˛„rile membre ale Uniunii Europene s„ fac„ acela∫i lucru.

Œn octombrie, Comisia European„ a prezentat cel mai bun raport de ˛ar„, cu recomand„ri clare Ón domeniul luptei Ómpotriva corup˛iei, al justi˛iei, al securiz„rii frontierelor, Ón domeniul mediului Ónconjur„tor, al agriculturii ∫i al concuren˛ei, precum ∫i Ón domeniul minorit„˛ilor na˛ionale.

Œn decembrie, Consiliul European a adoptat bugetul Uniunii pe perioada 2007—2013, prev„z‚nd un capitol de

aproape 30 miliarde euro pentru ˛ara noastr„, 17 miliarde pentru politici de coeziune, 11 miliarde pentru agricultur„, iar restul pentru administra˛ie, Ón special, administra˛ie local„, frontiere ∫i altele.

Œn domeniul politicii interne, Ón ultimul an, at‚t la nivel de legiferare, c‚t ∫i de implementare a legilor s-au f„cut pa∫i importan˛i. S-a sincronizat ∫i corelat legisla˛ia rom‚neasc„ cu directivele Uniunii Europene. De exemplu, Ón domeniul propriet„˛ilor, Ón sf‚r∫it, s-a ajuns la un pachet de legi care reu∫e∫te s„ cristalizeze ∫i s„ uniformizeze prevederi care, p‚n„ acum, s-au b„tut cap Ón cap ∫i, pentru prima dat„, s„ prevad„ un termen p‚n„ c‚nd acest proces se poate Óncheia.

Este de l„udat faptul c„, Ón Rom‚nia, nu numai persoanele fizice, dar ∫i persoanele juridice, comunit„˛ile locale, bisericile Ó∫i redob‚ndesc propriet„˛ile, construind, prin aceasta, o posibilitate material„ de drept proprietar pentru construirea unei societ„˛i stabile.

Acest proces trebuie accelerat. Sper„m ca Ón 2006 acest proces s„ se termine.

Continu„ procesul de descentralizare ∫i deconcentrare. S-a depolitizat, zilele trecute, institu˛ia prefectului, care, astfel, devine, dintr-un om politic, un func˛ionar politic. Atribu˛iile sale au fost Óngustate, m„rindu-se, Ón acela∫i timp, atribu˛iile persoanelor alese de c„tre comunit„˛ile locale.

Solicit senatorului Mircea Geoan„ s„-∫i cear„ scuze fa˛„ de comunitatea maghiar„ din Rom‚nia, pe care a jignit-o profund!

Nu accept s„ ne fi aplaudat ∫i s„ ne fi mul˛umit c‚nd i-am sus˛inut cu sinceritate ∫i convingere, Ón interesul nostru, al tuturor, al Rom‚niei, pentru integrare, iar acum s„ ne atace din spate, pentru c„ suntem membrii unui alt Guvern. Este imoral ∫i incorect, domnule Geoan„!

Trata˛i-ne a∫a cum suntem: one∫ti, corec˛i ∫i experimenta˛i. V„ vom ajuta Ón continuare, cu condi˛ia s„ ne trata˛i ca cet„˛eni egali cu dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L.

Se preg„te∫te domnul deputat Mihai T„n„sescu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ m„rturisesc c„ nu aveam de g‚nd s„ iau cuv‚ntul ast„zi, dar m-a inspirat domnul senator Mircea Geoan„, care, ca de obicei, vine, d„ drumul la o cascad„ de demagogie ∫i minciuni ∫i pleac„, p„r„se∫te c‚mpul de b„taie.

Am spus ∫i la ∫edin˛ele...

V„ mira˛i c„-i dau o replic„? P„i Ói dau, c„ merit„!

## **Domnul Victor Viorel Ponta**

**:**

Nu Ón absen˛„, domnule senator.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

S„ vin„ aici.

## **Domnul Victor Viorel Ponta**

**:**

A∫tepta˛i-l, c„ vine.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Nu. Timpul nu a∫teapt„. Trebuie s„ li se spun„, p‚n„ la urm„, adev„rul Ón fa˛„, domnilor.

La ∫edin˛a Birourilor permanente reunite am spus c„ reac˛ia politic„ la textul premierului poate fi f„cut„ de oricine din Partidul Social Democrat, pentru c„ sunte˛i ni∫te oameni inteligen˛i. ™i am avut dreptate. Dac„ domnul Geoan„ a avut un discurs at‚t de interesant, at‚t de frumos, care a fost calificat de pre∫edintele dumneavoastr„ spiritual, Óntr-un anume fel, Ónseamn„ c„ dumneavoastr„, sigur, putea˛i s„ vorbi˛i mai bine dec‚t d‚nsul.

™ti˛i care este problema dumneavoastr„ ∫i a domnului Geoan„, pentru c„ la d‚nsul vreau s„ m„ refer? Dumneavoastr„ dorea˛i s„ auzi˛i ceea ce v„ convine. Nu se poate Ónt‚mpla acest lucru, pentru c„ suntem mult prea diferi˛i, domnilor.

Dumneavoastr„ spune˛i c„ noi exager„m ∫i c„ primulministru a exagerat, dar c‚nd, anul trecut, un lider al dumneavoastr„, de la Bruxelles, ne-a transmis c„, Ón ceea ce prive∫te integrarea european„, anul 2004 este egal, ca importan˛„, cu anul 1918, Ón istoria Rom‚niei, nu este o exagerare? Dar c‚nd un alt lider al dumneavoastr„ a spus îIliescu apare, soarele r„sare“, nu este o exagerare? Dar c‚nd un alt lider al dumneavoastr„ a spus c„ ve˛i guverna p‚n„ la sf‚r∫itul veacurilor, nu a fost o exagerare?

Nu!

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Dumneavoastr„ vorbi˛i de ur„ ∫i minciun„? Mineriadele, c‚nd voi ne-a˛i b„tut pe noi Ón Pia˛a Universit„˛ii, ∫i nu numai acolo, ce au fost? Nu ur„ ∫i minciun„? Nu voi le-a˛i f„cut? Nu mineriadele au tras Rom‚nia 10 ani din ceea ce Ónseamn„ integrare?

Dup„ care, domnul Geoan„ Óncepe s„ devin„ mai îc„ldu˛“ ∫i ne poart„ de grij„. C‚inele a murit de drum lung ∫i, a∫a cum l-a f„cut domnul Iliescu, de grija altuia.

Se mir„ c„ premierul ∫i pre∫edintele au un dialog, c„ nu se Ón˛eleg 100% pe ni∫te chestiuni. E absolut normal. A∫a este Óntre dou„ partide democrate, nu ca la dumneavoastr„, care ∫ti˛i s„ asculta˛i de unul. Acum nu mai asculta˛i nici m„car de el.

Mai bine uita˛i-v„ Ón ograda dumneavoastr„, c‚nd pre∫edintele dumneavoastr„ spiritual, ∫eful dumneavoastr„ spiritual, pe bun„ dreptate, v„ calific„ a∫a cum v„ calific„. ™i nu mai repet. ™ti˛i dumneavoastr„ cum...

Vorbi˛i de minciuna portocalie? Care minciun„ portocalie, c‚nd dumneavoastr„ a˛i f„cut cel mai mare r„u na˛iunii, cu mineriade, ho˛ie, corup˛ie ∫i minciun„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 Vre˛i replic„, v„ dau replic„!

™i am s„ v„ spun acum dou„ chestiuni de fond. Dac„ a˛i fi r„mas la guvernare, Rom‚nia n-ar fi intrat la 1 ianuarie 2007 Ón Uniunea European„, Ón primul r‚nd pentru c„ n-a˛i fi putut ∫i, Ón al doilea r‚nd, pentru c„ n-a˛i fi vrut. ™i nu a˛i fi vrut pentru c„ integrarea Ón Uniunea European„ Ónseamn„ reguli, Ónseamn„ restric˛ii, nu Ónseamn„ bunul-plac, pe care dumneavoastr„ l-a˛i transformat Ón lege.

™i s„ v„ mai spun ceva. Aceast„ guvernare va aduce Rom‚nia Ón Uniunea European„, adic„ exact acolo de unde au scos-o Ónainta∫ii vo∫tri comuni∫ti.

Ce ave˛i cu juc„torii de la burs„? Este mai bine s„ joci cinstit la burs„, dec‚t s„ faci afaceri necinstite.

A˛i fost dezam„git, domnule. Œmi pare r„u! A˛i fost dezam„git de politica actualei guvern„ri, c‚nd, timp de 4 ani de zile, politica fostei guvern„ri a fost politica îciocului mic“. A˛i uitat de acea m‚rl„nie spus„ de la aceast„ tribun„? Nu v„ mai aduce˛i aminte de ea, nu?

Ne propune˛i un r„zboi politic total. O.K.! Œl ve˛i avea. Nu e nici un fel de problem„. Dac„ Ól dori˛i, Ól ve˛i avea, Óns„ dumneavoastr„, domnule Geoan„, a˛i mai spus, pe ici, pe acolo, c‚teva adev„ruri. Cele mai periculoase minciuni sunt cele care con˛in pu˛in adev„r.

Dup„ acest important discurs despre integrarea european„, Ól rog pe domnul Mihai T„n„sescu s„ ia cuv‚ntul.

## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i,

Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor,

Suntem Ón 20 decembrie, ziua Timi∫oarei. Œn aceast„ diminea˛„ am aniversat ∫i am onorat ce s-a Ónt‚mplat cu 16 ani Ón urm„. Este un lucru pl„cut ∫i, cred eu, demn pentru noi c„ am reu∫it acest lucru.

Din p„cate, aceast„ parte a doua a ∫edin˛ei de ast„zi, care trebuia s„ fie dedicat„ viziunii ∫i pa∫ilor care trebuie urma˛i pentru 2006, ca Rom‚nia, Óntr-adev„r, s„ poat„ s„ devin„ un membru Ón Uniunea European„, Ón 2007, a alunecat pe o pant„, cred eu, nu tocmai Ón regul„.

Vorbea domnul prim-ministru T„riceanu, Ón discursul s„u, schimbat de la o zi la alta, fiindc„, probabil, nu a avut girul Cotrocenilor pentru a veni cu discursul care a fost prezentat ieri ∫i, sigur, a trebuit s„-l schimbe, ∫i observ„m, de o bun„ bucat„ de vreme, cum Domnia sa, prin radicalizarea discursului, prin mesaje populiste ∫i printr-un discurs f„r„ foarte mult con˛inut, nu vine dec‚t s„ atace Partidul Social Democrat. ™i m„ Óntrebam de ce. ™i este foarte clar, fiindc„ s-a primit îverde“ duminic„, de la primul-ministru B„sescu, s„ v„ uni˛i ∫i s„ reu∫i˛i s„ face˛i un partid care, Óntr-adev„r, s„ fie demn s„ se lupte cu Partidul Social Democrat. ™i atunci, dumneavoastr„ trebuie s„ v„ ar„ta˛i care dintre dumneavoastr„ sunte˛i mai col˛o∫i, vorbi˛i mai ur‚t despre P.S.D., Ón a∫a fel, Ónc‚t s„ v„ pozi˛iona˛i pe o pozi˛ie c‚t mai Ónalt„. ™i probabil c„ domnul T„riceanu, care se simte singur, a∫a cum v„d c„ se simte ∫i la tribun„ — au Ónceput s„-i

plece colegii de l‚ng„ d‚nsul —, probabil, vrea, printr-un discurs care nu-l caracterizeaz„, s„ Óncerce s„ se repozi˛ioneze Óntr-o pozi˛ie pe care n-o s-o aib„ niciodat„.

Sigur, vorbea Domnia sa despre credibilitate. Credibilitatea cui? Eu cred c„ Domnia sa uit„ c„ credibilitatea ∫i-a pierdut-o Ón decursul anului 2005. Credibilitatea ∫i-a pierdut-o d‚nsul ∫i cu echipa Domniei sale atunci c‚nd, la Ónceput de an 2005, promitea ceva, iar la sf‚r∫it de an 2005 s-a Ónt‚mplat cu totul ∫i cu totul altceva, iar, de fapt, politica Guvernului T„riceanu a mers pe o linie paralel„ cu ceea ce a vrut acest popor cu aceast„ ˛ar„. Niciodat„ dou„ linii paralele nu se Ónt‚lnesc, domnule prim-ministru.

Cred eu c„ ori nu ∫ti˛i, ori, probabil, cine v-a scris discursul vi l-a scris gre∫it. Spunea˛i c„ bugetul con˛ine bani pentru educa˛ie, pentru toate angajamentele care au fost luate.

Domnule T„riceanu, v-a˛i luat angajamente s„ pune˛i 5% din P.I.B. Ón bugetul anului acesta, care urmeaz„. Ce a˛i f„cut? Nu a˛i f„cut nimic. A˛i scris ceva pe o h‚rtie, a˛i promis ceva ∫i nu a˛i f„cut nimic. Bugetul, a∫a cum l-a promulgat chiar ∫i pre∫edintele B„sescu, care promitea Ón fa˛a rom‚nilor c„ n-o s„ promulge niciodat„ un asemenea buget cu 3,87%, l-a promulgat ∫i a mers mai departe.

Oare, 300.000 de educatori nu ∫tiu acest lucru, cum dumneavoastr„, pur ∫i simplu, i-a˛i p„c„lit ∫i probabil Ón anul 2006 o s„ face˛i tot la fel?

De fapt, acestea sunt lucrurile despre care vorbi˛i dumneavoastr„, despre credibilitate. Aceasta este, de fapt, credibilitatea care v„ caracterizeaz„, Ón a spune ceva ∫i a face altceva. ™i tot dumneavoastr„ spunea˛i c„ sunte˛i cu picioarele pe p„m‚nt. Nu, domnule T„riceanu, nu sunte˛i cu picioarele pe p„m‚nt. Sunte˛i, undeva, Óntrun glob de sticl„, Ón care nu mai ∫ti˛i de el ∫i e greu s„ reveni˛i cu picioarele pe p„m‚nt, dar v„ spunem foarte clar c„ 2006 este pentru dumneavoastr„ cel mai greu an ∫i, de aceea, v„ cerem, domnule T„riceanu, s„ veni˛i cu picioarele pe p„m‚nt ∫i, Óntr-adev„r, s„ v„ angaja˛i, Ómpreun„ cu toate for˛ele politice din aceast„ ˛ar„, s„ ducem Rom‚nia Ón Uniunea European„, iar dac„ nu ve˛i face acest lucru, ve˛i fi condamnat de istorie. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul deputat Ovidiu Victor Gan˛, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale din Camera Deputa˛ilor.

V„ rog, dac„ celelalte grupuri parlamentare mai au interven˛ii, doresc s„ mai fac„ interven˛ii, s„ le comunice la secretariat, Ón a∫a fel Ónc‚t... Deci Ón func˛ie de timpul disponibil pe care Ól mai au. V„ rog s„-mi comunica˛i interven˛iile respective.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005

## **Domnul Ovidiu Victor Gan˛:**

Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Apreciem ca deosebit de important„ prezen˛a domnului prim-ministru, ast„zi, Ón fa˛a Camerelor reunite, pentru a prezenta situa˛ia la zi a integr„rii europene a ˛„rii noastre.

Dincolo de acest gest firesc pentru societatea democratic„ din Rom‚nia, salut„m dorin˛a de comunicare ∫i dialog pe care o demonstreaz„ Executivul, de altfel, momentul nu este singular, contactul dintre Legislativ ∫i Executiv, la nivelul primului-ministru, c‚t ∫i al membrilor Cabinetului, fiind unul permanent ∫i de maxim„ eficien˛„. Este expresia faptului c„ noi to˛i, cet„˛eni ai Rom‚niei, indiferent de pozi˛ia pe care o ocup„m Ón societate, trebuie s„ avem acela∫i ˛el ∫i s„ colabor„m c‚t mai str‚ns.

Acest deziderat comun este, f„r„ Óndoial„, aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„, la 1 ianuarie 2007. Œn acest sens, exist„ semne Óncurajatoare — ∫i m„ refer aici la Raportul Comisiei Europene ∫i la cel al Parlamentului European. Ambele prezint„ succesele indubitabile ale Rom‚niei pe acest drum pe care ne-am angajat cu to˛ii. Œn acela∫i timp, Óns„, ne arat„ ∫i problemele ce urmeaz„ a fi rezolvate Ón perioada urm„toare, astfel Ónc‚t cele dou„ rapoarte din prim„var„ s„ consfin˛easc„ data de 1 ianuarie 2007 ca moment al ader„rii.

Rezolvarea acestor probleme men˛ionate aici de c„tre domnul prim-ministru Ón lunile urm„toare va reprezenta un argument solid ∫i pentru parlamentele na˛ionale din statele membre, Ón sensul ratific„rii Tratatului de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„.

Avem convingerea c„ Parlamentul Rom‚niei va fi un important factor Ón realizarea obliga˛iilor asumate de c„tre noi Ón acest tratat. Nou„, parlamentarilor rom‚ni, ne va reveni sarcina de a prezenta colegilor no∫tri din aceste parlamente ∫i din Parlamentul European realit„˛ile din ˛ar„ ∫i modul cum am rezolvat problemele.

Œn ceea ce-i prive∫te pe membrii Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, ace∫tia s-au asociat de la bun Ónceput eforturilor Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti de integrare Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, doamna ministru Anca Boagiu, membru al Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu** _— ministrul integr„rii_

## _europene_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Ast„zi se Ómplinesc 16 ani de la Revolu˛ia din Decembrie 1989. De asemenea, tot ast„zi num„r„m 377 de zile care ne despart de data de 1 ianuarie 2007, dat„ la care Rom‚nia va deveni, oficial, membru al Uniunii Europene.

Iat„ dou„ puncte de reper Ón parcursul istoric al Rom‚niei, dou„ momente care ne-au afectat ∫i care ne vor afecta definitiv istoria.

Eu nu Óncerc, Ón acest moment, s„ pun egal Óntre cele dou„ momente ∫i nu consider c„ se poate pune egal Óntre aceste momente, dar cred c„ o dat„ cu 1 ianuarie 2007, Rom‚nia se va afla Ón fa˛a unui nou Ónceput.

Cu 16 ani Ón urm„, Rom‚nia a Ónceput drumul spre Uniunea European„, iar acum trebuie s„ recunoa∫tem c„ suntem foarte aproape de acest punct crucial al acestui drum.

La fel cum decembrie 1989 este un moment de referin˛„ pentru fiecare dintre noi, la fel ∫i 1 ianuarie 2007, ∫i nu 1 ianuarie 2008, a∫a cum spunea, pu˛in mai devreme, domnul pre∫edinte al P.S.D. Mircea Geoan„, va reprezenta un punct crucial Ón istoria Rom‚niei.

Viziunea actualului Guvern despre integrare nu se opre∫te la 1 ianuarie 2007. Aceast„ dat„ nu reprezint„ un cap„t de drum, ci, dimpotriv„, reprezint„ un nou Ónceput, un nou Ónceput pentru Rom‚nia, care dore∫te s„ satisfac„ cerin˛ele Uniunii Europene ∫i, mai mult dec‚t at‚t, s„ devin„ un model Ón interiorul acesteia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 La Ónceputul guvern„rii, ne-am asumat aceast„ dat„ ca obiectiv principal. Rom‚nia va sta al„turi de celelalte state, care ast„zi formeaz„ Uniunea European„, dar va sta drept ∫i cu fruntea sus.

Œn calitatea dubl„ pe care o am, at‚t cea de deputat, c‚t ∫i cea de ministru responsabil pentru Óndeplinirea angajamentelor Rom‚niei, am datoria s„ m„ asigur c„ lucrul acesta se va Ónt‚mpla, am datoria s„ m„ asigur c„ data de 1 ianuarie 2007 va deveni, din dat„ probabil„, o dat„ foarte sigur„.

Dup„ acest apel la unitate ∫i unire a for˛elor, Ól rog pe domnul senator Funar s„ ia cuv‚ntul. Are 4 minute, c‚t a mai r„mas pentru grupurile P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Noi, parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare, am urm„rit cu mult interes ceea ce s-a Ónt‚mplat ast„zi ∫i ne-am fi bucurat, fiind rom‚ni ∫i av‚nd acest obiectiv Ón fa˛„, aderarea la Uniunea European„, s„ d„m dovad„ de unitate, de Ón˛elepciune ∫i s„ g„sim Ómpreun„ solu˛iile potrivite ca s„ ajut„m Guvernul Rom‚niei ∫i pe noi to˛i rom‚nii s„ ne ajut„m pentru atingerea acestui ˛el. Am constatat, Óns„, cu surprindere c„ de la Ónceputul interven˛iei Domniei sale, primul-ministru al Rom‚niei, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 sem„nat v‚nt ∫i culege, acum, furtun„. L-a ajutat ∫i fratele vitreg de la U.D.M.R., distinsul senator Frunda György, care a Óncercat s„ ne spun„ o mul˛ime de neadev„ruri, respectiv c„ U.D.M.R.-i∫tii au reprezentat ∫i reprezint„ pa∫aportul nostru pentru aderarea la Uniunea European„.

V„ reamintesc, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, c„ la intrarea Rom‚niei Ón Consiliul Europei singura ˛ar„ care s-a opus a fost Ungaria. Acum, la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, singura ˛ar„, prin europarlamentarii ei, care face lobby Ómpotriva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ este tot Ungaria, sprijinit„ de observatorii rom‚ni, de parlamentarii U.D.M.R., care fac echip„ cu europarlamentarii unguri ∫i, a∫a cum ∫tiu colegii no∫tri rom‚ni afla˛i la Parlamentul Europei, au constatat, au ac˛ionat ∫i Ón zilele trecute pentru a crea dificult„˛i ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. U.D.M.R.-ul nu a fost ∫i nu este un pa∫aport pentru Rom‚nia. Este o viper„ care a fost ˛inut„ la s‚n de diversele guverne ale ˛„rii noastre.

Fac un apel la premierul nostru, solicit‚ndu-i s„ g„seasc„ momentul potrivit, ∫i poate c„ ar fi m‚ine, poim‚ine, ca s„ le fac„ rom‚nilor o bucurie de Sfintele S„rb„tori ale Cr„ciunului ∫i Anului Nou ∫i s„ dea afar„ U.D.M.R.-ul din Guvern. At‚ta timp c‚t U.D.M.R.-ul se afl„ Ón Guvernul Rom‚niei, obiectivul de aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„ nu va fi atins.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul senator Teodor Mele∫canu.

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Raportul referitor la preg„tirea ader„rii la Uniunea European„, prioritate a Guvernului Rom‚niei Ón anul 2005, progresele ob˛inute, drumuri de parcurs, prezentat de domnul prim-ministru C„lin Popescu T„riceanu Ón ∫edin˛a noastr„ comun„ de ast„zi, are un mesaj foarte clar, pe care doresc s„-l subliniez, ∫i anume: anul 2005 a adus mai aproape Rom‚nia de Uniunea European„, prin progresele Ónregistrate cu privire la respectarea propriet„˛ii, reforma justi˛iei ∫i Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri, mai ales prin prisma aplic„rii principiului concuren˛ei. Raportul de monitorizare comprehensiv„ al Comisiei Europene, cel mai bun raport, cum au subliniat ∫i al˛i colegi, f„cut vreodat„ despre Rom‚nia, are, de asemenea, o concluzie extrem de important„ pentru noi, pe care a∫ dori s„ o subliniez: Rom‚nia este Ón calendar ∫i a Ónregistrat suficiente progrese pentru ca aderarea la Uniunea European„, la 1 ianuarie 2007, s„ fie un obiectiv realizabil. Recentul acord cu privire la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2007—2013, care aloc„ pentru Rom‚nia, Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2007, peste 30 miliarde euro, asigur„ acum ∫i baza financiar„ pentru realizarea obiectivului integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Nu inten˛ionez s„ reiau elementele din Raportul prezentat de primul-ministru. Doresc doar s„ subliniez c„, atunci c‚nd vorbim despre realizarea acestui obiectiv al integr„rii, trebuie s„ Ón˛elegem c„ exist„ trei componente majore ale convergen˛ei Rom‚niei fa˛„ de Uniunea European„. Œn primul r‚nd, este vorba de convergen˛a institu˛ional„, care se refer„ la adoptarea acquis-ului comunitar ∫i la crearea institu˛iilor administrative, compatibile cu cele ale Uniunii Europene. Probabil c„ aici s-au Ónregistrat cele mai vizibile progrese, de∫i trebuie subliniat c„ exist„ o mare diferen˛„ Óntre adoptarea legisla˛iei ∫i aplicarea acesteia, diferen˛„ care Ónc„ persist„ ∫i care necesit„ un efort deosebit, mai ales Ón ceea ce prive∫te combaterea corup˛iei ∫i preg„tirea administrativ„ Ón vederea integr„rii. Cel de-al doilea element Ól reprezint„ convergen˛a nominal„, care se refer„ la p„strarea echilibrelor macroeconomice fundamentale, care s„ permit„ un cadru de dezvoltare similar cu cel european, domeniu Ón care Raportul de monitorizare din 2005 atrage aten˛ia asupra precarit„˛ii echilibrului privind infla˛ia ∫i deficitul bugetar. ™i, Ón fine, cel de-al treilea element, care este convergen˛a real„ ∫i care se refer„, Ón realitate, la cre∫terea de ansamblu a economiei rom‚ne∫ti, care s„ duc„ la cre∫terea standardului de via˛„ al popula˛iei. De∫i anul 2005 a marcat un nou an de cre∫tere economic„, situat Óntre 4 ∫i 5%, consfin˛ind astfel procesul de prindere din urm„, Ón ghilimele, Ón care este angajat„ Rom‚nia, mai ales Óntr-un context dificil Ón care am avut inunda˛ii catastrofale, trebuie totu∫i, s„ fim con∫tien˛i, Ón acela∫i timp, de faptul c„ pe termen mediu aceast„ cre∫tere trebuie s„ se bazeze mai pu˛in pe consum ∫i mai mult pe investi˛ie ∫i economisire. Stima˛i colegi, desigur, a∫a cum s-a subliniat, anul 2006 este un an crucial pentru viitorul ˛„rii noastre Ón rela˛ia cu Uniunea European„. Guvernul T„riceanu ∫i-a manifestat, ast„zi, foarte clar voin˛a politic„ de a aplica, Ón continuare, Ón ritm alert m„surile necesare ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. Dar acest proces, stima˛i colegi, nu depinde numai de Guvern, el depinde Óntr-o m„sur„ Ónsemnat„ ∫i de Parlamentul Rom‚niei, care nu este nici de dreapta, nici de st‚nga, care este un Parlament ce reprezint„ voin˛a cet„˛enilor rom‚ni, Ón ansamblul lor. Ca parlamentari ∫i ca oameni politici trebuie s„ ne asigur„m c„ am realizat tot ce trebuia realizat ca s„ nu rat„m acest obiectiv strategic. Avem ∫ansa de a ne demonstra responsabilitatea ∫i utilitatea, consolid‚ndu-ne astfel o pozi˛ie-cheie pe care trebuie s-o avem Ón procesul democratic, prin modul Ón care vom gestiona, Ón aceast„ perioad„, proiectul integr„rii. Acest lucru presupune o coeren˛„ politic„ Ón realizarea unui obiectiv strategic, de interes na˛ional, coeren˛„ capabil„ s„ asigure adoptarea, cu celeritate, a proiectelor de lege, necesare integr„rii europene. Œmi pare r„u, dar nu ie∫irile nervoase sau chiar isterice, ori ira˛ionale ∫i nici dezbaterile sau acuza˛iile de tipul celor pe care le-am v„zut ast„zi, vor conduce la realizarea acestui obiectiv. Dimpotriv„, acest obiectiv trebuie s„ fie garantul Óndeplinirii tuturor angajamentelor asumate de Rom‚nia Ón procesul integr„rii europene.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul deputat Vasile Pu∫ca∫.

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor, domnilor mini∫tri, Domnilor colegi,

Cred c„ a fost o ini˛iativ„ bun„ s„ ascult„m ast„zi o devaluare a primului-ministru, referitoare la modul Ón care Rom‚nia a performat Ón anul 2005 Ón preg„tirea pentru aderare. ™i nici nu ne a∫teptam s„ nu existe anumite progrese, pentru c„... l-a∫ cita pe domnul senator care spunea c„: îse constat„ acum c„ Rom‚nia a f„cut suficiente progrese ca s„ putem atinge data ader„rii“ ∫i vreau s„ v„ spun c„ acela∫i lucru se spunea ∫i la sf‚r∫itul anului 2004, mot-à-mot, ceea ce Ónseamn„ c„ am evoluat de la 2004 la 2005. Dar, oricum, evolu˛iile trebuie s„ existe, pentru c„ dac„ 2005 nu ar fi fost mai bun ca 2004, atunci ar fi trebuit s„ fie 2005 ca ∫i 2000, 1997 sau ca 1998, ca 1999. Or, Ón felul acesta, Ón nici un caz nu intram Ón Uniunea European„ ∫i v„ rog s„ citi˛i Raportul de ˛ar„ din anul 2000.

Domnule prim-ministru, am a∫teptat, realmente, cu interes s„ v„d ce ne ve˛i spune ∫i mi-am amintit de ceea ce spunea unul dintre comisarii europeni, pe care dumneavoastr„ nu-l ave˛i la inim„, a∫a cum a˛i dovedit Ón toamna anului trecut, m„ refer la Günther Verheugen, care aici, Ón luna februarie 2001, spunea: îfapte, nu vorbe“. M„ a∫teptam s„ veni˛i, s„ ne prezenta˛i, de-adev„ratelea, un raport factual, cu ceea ce a f„cut Rom‚nia ∫i cu ceea ce trebuie s„ mai fac„ Rom‚nia Ón anul 2006. Or, Ón loc s„ avem un raport factual, am avut un raport politicianist, nu un raport, nici m„car politic. Se mai spune c„ diferen˛a Óntre oamenii politici ∫i oamenii de stat ∫i politiciani∫ti este modul Ón care sau felul Ón care m‚nuiesc logica elementar„. Un principiu al logicii elementare spune c„ dac„ pui o problem„ corect ai ∫anse s„ prime∫ti un r„spuns corect sau s„ formulezi o solu˛ie corect„. Dumneavoastr„, domnule prim-ministru, a˛i pus problema destul de fals, pentru c„ a˛i f„cut o compara˛ie neloial„ fa˛„ de anul 2004. ™i am s„ v„ dau doar, ca s„ iau metoda pe care o spunea pre∫edintele statului, Ón urm„ cu dou„ zile, am s„ v„ dau doar o analiz„ comparatist„ a Raportului Parlamentului European din 2004 ∫i cel din 2005. ™ti˛i de c‚te ori, Ón Raportul din 2004, se spunea: îfelicit„m Rom‚nia, pentru c„ a f„cut asta ∫i asta“. Se spune de 8 ori. ™ti˛i de c‚te ori se spune Ón Raportul din 15 decembrie 2005 îfelicit„m Rom‚nia“? Zero! V„ rog, lua˛i comparatist acest document. Or, dumneavoastr„, veni˛i aici ∫i ne prezenta˛i, Ónc„ o dat„ v„ spun, ceea ce noi ∫tim absolut numai din

V„ mul˛umesc.

Au mai r„mas trei minute pentru domnul deputat Titus Corl„˛ean, dup„ care, Ón final, un drept la replic„ solicitat de domnul senator Frunda ∫i domnul senator Mircea Geoan„.

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛iile de ast„zi ale unor reprezentan˛i ai Alian˛ei, Óncep‚nd, din p„cate, cu primul-ministru, au cobor‚t mai jos ca niciodat„ ∫tacheta discursului politic parlamentar. Superficialitate, populism, demagogie, lipsa consensului pe teme de interes general, atacuri politice suburbane. Mai mult, am auzit azi, din nou, similar mitingului electoral de duminic„ al Alian˛ei, cuvintele epurare politic„, cu referire explicit„ la P.S.D.

V„ atrag aten˛ia, domnilor guvernan˛i, c„ sintagme de acest gen au f„cut referire, Ón alte timpuri pe care le doream uitate, la solu˛ia final„ ∫i atrag aten˛ia, domnilor guvernan˛i, c„ terminologia de tip neofascist nu v„ face cinste ∫i nu onoreaz„ democra˛ia rom‚neasc„ Ón prag de aderare la Uniunea European„.

Un ultim cuv‚nt, pentru c„ timpul care mi-a fost alocat este scurt, cu privire la aceast„ tem„ at‚t de mult discutat„ Ón ultimele s„pt„m‚ni, aceea a protec˛iei minorit„˛ilor na˛ionale Ón Rom‚nia.

Vreau s„ spunem foarte clar. P.S.D.-ul este pentru garantarea drepturilor individuale ale tuturor cet„˛enilor Rom‚niei, indiferent de originea etnic„. P.S.D.-ul este pentru oportunit„˛i egale, garantate la standarde europene, ceea ce Ónseamn„ standarde europene general acceptate. P.S.D.-ul Óns„ nu accept„ ∫i respinge orice form„ de autonomie pe criterii etnice, chiar ambalate Ón etichet„ de tipul autonomie cultural„.

™i a∫ vrea, domnule prim-ministru, s„ v„ citesc dou„ articole dintr-o lege din 1945. Este vorba de Legea nr. 86 din 6 februarie 1945, semnat„ de regele Mihai ∫i publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ din 7 februarie 1945.

Aceast„ Lege privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale statueaz„ urm„toarea chestiune la art. 1: îTo˛i cet„˛enii rom‚ni sunt egali Ón fa˛a legii ∫i se bucur„ de acelea∫i drepturi civile ∫i politice, f„r„ deosebire de ras„, na˛ionalitate, limb„ sau religie“, iar la art. 4: îTo˛i cet„˛enii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 rom‚ni apar˛in‚nd unei na˛ionalit„˛i de alt„ limb„, ras„, religie dec‚t cea rom‚n„ se vor bucura de acela∫i tratament ∫i de acelea∫i garan˛ii, Ón drept ∫i Ón fapt, ca ∫i ceilal˛i cet„˛eni rom‚ni“.

Ierta˛i-m„, autonomia cultural„, nu v-a men˛ionat numele...

Da, eu i-am men˛ionat numele, poate...

Ierta˛i-m„, sunt convins c„ vom face o dezbatere despre autonomia cultural„ Ón s„pt„m‚nile urm„toare...

Da, vreau s„ spun, ave˛i dreptate ∫i v„ Ón˛eleg, dar vreau s„ spun c„ autonomia cultural„ este chintesen˛a promisiunii rom‚nilor la 1 decembrie 1918. Asta este autonomia cultural„ Ón 2005.

V„ mul˛umesc mult.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Mircea Geoan„.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Frunda, pentru un drept la replic„.

Va urma domnul senator Mircea Geoan„, tot pentru un drept la replic„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu vreau s„ r„spund puseurilor nervoase, nes„n„toase ale domnului senator Funar. Nu vreau s„-l lini∫tesc. Œl las Ón situa˛ia asta sufleteasc„. Dar am obliga˛ia, ca senator al acestei ˛„ri, s„ corectez minciunile pe care domnul senator Funar le-a spus. Dumnealui a spus c„ Ungaria a votat Ómpotriva ader„rii Rom‚niei la Consiliul Europei, Ón 1993.

Suntem c‚˛iva Ón acest Parlament care am fost acolo.

Domnule Funar, a˛i min˛it!

Toat„ delega˛ia Ungariei a votat pentru acceptarea Rom‚niei ca membru deplin al Consiliului Europei. Au fost Ón total, dac„ mi-aduc aminte, 7 sau 8 voturi Ómpotriva Rom‚niei, Ón majoritatea lor, din ˛„rile nordice.

Nu este adev„rat c„ Ungaria militeaz„ Ómpotriva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. A˛i min˛it, din nou, domnule Funar. Ungaria militeaz„ pentru aderarea Rom‚niei, este pozi˛ia oficial„ ∫i neoficial„ a tuturor partidelor politice. Trebuie s„ ∫ti˛i c„ Ungaria a fost a doua ˛ar„, dup„ Slovacia, care a ratificat Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i acest lucru conteaz„ cel mai mult.

Dar ne-am obi∫nuit cu nelini∫tile dumneavoastr„ suflete∫ti. Ve˛i avea un viitor foarte zbuciumat pentru c„ ceea ce urmeaz„ este o linie de s„n„tate, de normalitate european„, nu de zbucium na˛ionalist interior.

Œn ceea ce prive∫te autonomia cultural„, dac„ mi-a˛i permite dou„ cuvinte, domnule pre∫edinte,...

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doar c‚teva cuvinte, pentru c„ ∫i domnul senator Frunda, ∫i domnul senator Ha∫otti, ∫i doamna ministru Boagiu au f„cut c‚teva referiri directe la mine ∫i la partidul nostru.

Domnule senator Frunda...

Am o rug„minte, domnul senator Frunda. Da˛i drept la replic„ ∫i Ón particular? V„ rog, dac„ se poate, s„ face˛i lini∫te.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Domnule senator Frunda, ceea ce nu-mi place ∫i ceea ce am vrut s„ critic puternic Ón cuv‚ntul meu este c„ Ón Raportul Parlamentului European din 2004, la criteriul politic, referitor la minorit„˛ile na˛ionale din Rom‚nia, Rom‚nia era f„r„ problem„. ™i v„ invit s„ lua˛i textul din Raportul din decembrie 2004 al Parlamentului European, ca s„ vede˛i c„ pe problema minorit„˛ii maghiare, pe care o respect„m ∫i care trebuie s„ aib„ drepturi Ón Rom‚nia, ∫i pentru popula˛ia rom„, Ón continuare discriminat„ ∫i Ón continuare nedrept„˛it„, au fost remarcate lucrurile pozitive.

De ce am avut nevoie ca Ón anul 2005, Ón Raportul Parlamentului European, s„ avem la criteriul politic problema minorit„˛ii maghiare pe care o rezolvasem Ómpreun„ cu U.D.M.R.-ul, Ón condi˛ii decente, Ón condi˛ii europene, s„ reapar„ ca un criteriu politic ∫i ca o problem„ de rezolvat?

De ce face˛i presiune Ón str„in„tate ca s„ for˛a˛i m‚na Bucure∫tilor pe o tem„ pe care rom‚nii nu o doresc? Acesta a fost cuv‚ntul meu.

De ce folosi˛i sl„biciunea din arcul guvernamental... _(Aplauze.) ..._ ca s„ v„ impune˛i o chestiune?

Patru ani de zile am fost Óntr-o rela˛ie de colaborare Ón Parlament. Au fost lucruri grele pe care le-am f„cut,

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005

dar le-am f„cut cu calm, cu Ón˛elepciune ∫i f„r„ s„ cre„m Ón opinia public„ ∫i inclusiv Ón clasa politic„ rom‚neasc„ o tem„ fals„, o tem„ secundar„.

Ne-am plictisit s„ ni se impun„ agenda din str„in„tate. Suntem sau nu suntem oameni Ón toat„ firea?

Este agenda acestei ˛„ri ∫i vreau ca Parlamentul Rom‚niei s„ nu cedeze presiunilor pe care le-a˛i f„cut Ón Parlamentul European.

Este incorect ∫i nu a∫a se rezolv„. Se rezolv„ Ón Rom‚nia problema, nu la Strasbourg sau la Bruxelles.

Œn al doilea r‚nd, domnule Ha∫otti, doamna ministru Boagiu ∫i domnule prim-ministru T„riceanu, l„s‚nd la o parte dimensiunea mai vocal„ a dezbaterii de ast„zi, am spus, ∫i nu este sub nici o form„ inten˛ia P.S.D.-ului, care ∫i-a f„cut din proiectul european un proiect identitar, ∫i vreau s„ v„ readuc Ón aten˛ie c„ sociali∫tii europeni, ∫ti˛i bine, domnule prim-ministru, pentru c„ sunte˛i vicepre∫edinte la Grupul liberal la Parlamentul European ∫i Ón familia liberal-european„, c„ sociali∫tii europeni sunt ∫i r„m‚n partizanii integr„rii la termen a Rom‚niei.

Dar nu cred c„ trebuie interpretat ∫i este fals, domnule senator Ha∫otti ∫i coleg Ha∫otti, s„ spune˛i c„ P.S.D.-ul ∫i eu ne dorim am‚narea integr„rii. Doamne, iart„-m„, asta ar fi cel mai mare blestem care s-ar Ónt‚mpla asupra noastr„.

Am avertizat c„ mai sunt, doamna ministru Boagiu, p‚n„ luna mai, anul viitor, c‚teva luni, c„ fiecare zi conteaz„. ™i Ón loc s„ st„m s„ ne cert„m ca pro∫tii ∫i ca chiorii pe teme false Ón Parlament ∫i Ón via˛a politic„ rom‚neasc„, mai bine ne-am apuca de treab„.

™i vreau s„ v„ spun c„ exist„ un risc, domnule primministru, ∫i-l ∫ti˛i, ∫i sper c„ doamna ministru Boagiu ∫i domnul ministru Ungureanu v-au informat c„ exist„ un risc ca s„ nu ne dea r„spunsul final nici m„car Ón mai ∫i s„ ne gliseze pentru octombrie anul viitor, tocmai din dorin˛a de a am‚na Rom‚nia. Este un risc real. Nu este dorin˛a noastr„ ∫i vreau s„ asigur pe toat„ lumea, ∫i Ónchei, pentru c„ ave˛i dreptate, vreau s„ Ónchei, c„ nu exist„ o tem„ na˛ional„ ∫i de politic„ extern„ mai important„ pentru P.S.D. dec‚t integrarea demn„ a Rom‚niei la 1 ianuarie 2007. Aceasta este misiunea noastr„ ∫i vreau s„ ∫ti˛i c„ atunci c‚nd ve˛i veni cu onestitate ∫i f„r„ o agend„ politic„ fals„ c„tre noi vom r„spunde favorabil. C‚nd ve˛i veni cu acest tip de declara˛ii, de la noi nu ve˛i avea colaborare.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Stima˛i colegi,

Vreau s„ Ón˛elege˛i foarte bine c„ nu voi da drept la replic„ la drepturi la replic„.

I-am comunicat acest lucru ∫i domnului senator Funar, v„ comunic ∫i dumneavoastr„.

Dezbaterea a avut loc numai Ón m„sura Ón care... _(Replici neinteligibile din sal„.) ..._ ™tiu c„ putem s„ intr„m Ón acest carusel, dar Ón acest fel nu ajungem nic„ieri. Este o chestiune de principiu, pentru c„ trebuie s„-i dau cuv‚ntul atunci ∫i domnului senator Funar, ∫i altor colegi...

De aceea, eu v„ rog s„ accepta˛i s„ nu d„m drept la replic„ la drept la replic„. Este o chestiune de principiu.

Œnc„ o dat„, v„ spun, nu voi da cuv‚ntul pentru drept la replic„ la drept la replic„, domnul senator.

Œn acest moment, v„ spun Ónc„ o dat„, nu voi da drept la replic„ la drept la replic„. Pe procedur„, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pe procedur„, a∫ vrea s„ precizez c„ Grupurile parlamentare P.R.M. au avut patru minute dup„ interven˛ia domnului vicepre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Lucian Bolca∫, eu am venit ∫i nu am consumat nici cele patru minute, mi-a fost pronun˛at numele, deci eu nu vin cu drept la replic„. Am fost provocat de c„tre domnul senator Frunda György ∫i v„ rog, domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, s„ respecta˛i regulamentul ∫i s„-mi da˛i dreptul la replic„, nu drept la replica replicii ∫i a∫a mai departe.

Am acest drept regulamentar, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rog s„ respecta˛i regulamentul ∫i de aceea a˛i r„mas Ón aceast„ func˛ie de pre∫edinte, c„ a˛i respectat regulamentul p‚n„ acum.

Œn aclama˛iile celor de la putere, ave˛i dreptul la cuv‚nt.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru c„ am observat c„ exist„ o foarte mare sus˛inere din partea puterii ∫i Ónseamn„ c„ ave˛i dreptate. V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Permite˛i s„ fac referire la a doua interven˛ie a domnului senator Frunda György. Eu am spus adev„rul ∫i de la acest microfon, ∫i de la microfoanele din Senat. Domnia sa este cel care nu spune adev„rul.

Nu sunt nec„jit, domnule senator. Dimpotriv„, sunt bucuros ∫i se vor bucura rom‚nii, mai ales dup„ aceste s„rb„tori, c‚nd vor constata ∫i vor afla farsa de 16 ani la care a fost supus„ via˛a politic„ rom‚neasc„ din cauza U.D.M.R.-ului.

A∫ vrea s„ v„ informez, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, c„ am solicitat ministrului justi˛iei s„-mi comunice unde ∫i c‚nd s-a Ónregistrat U.D.M.R.-ul ca persoan„ juridic„.

Este la obiect.

Am primit r„spunsul c„ s-a Ónregistrat Ón ziua de 8 iunie 1990, la Bistri˛a, pe baza sentin˛ei civile nr.137. Am solicitat aceast„ sentin˛„, este Ón sal„ domnul deputat Ioan Aurel Rus, senator de Bistri˛a, am citit-o am‚ndoi ∫i nu ne venea s„ credem. Acolo este Ónregistrat„ ca persoan„ juridic„ o organiza˛ie de tineret maghiar„, nu U.D.M.R.-ul. S-a f„cut asear„ Ónc„ o interven˛ie de c„tre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 domnul senator Aurel Ardelean ∫i s-a solicitat din nou ministrului justi˛iei s„ ne comunice unde s-a Ónregistrat...

Domnule senator, ce leg„tur„ are aceast„ problem„ cu dreptul la replic„?

## **Domnul Gheorghe Funar:**

## Are, domnule pre∫edinte.

Œnchei, domnule pre∫edinte, imediat. Are leg„tur„, pentru c„ ve˛i constata ∫i dumneavoastr„ c„ U.D.M.R.-ul nu este Ónregistrat ca persoan„ juridic„. La fel cum nu este Ónregistrat nici Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania ∫i nici Consiliul Na˛ional Secuiesc. Iar U.D.M.R.-ul, Ón loc s„ sprijine aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, a atras actualul Guvern al Rom‚niei Óntr-o capcan„, sus˛in‚nd pe de o parte schimbarea pre∫edin˛ilor Camerelor, cu Ónc„lcarea Constitu˛iei ∫i, mai ales, bloc‚nd lucr„rile ∫i ale Senatului, ∫i ale Camerei Deputa˛ilor pe o fals„ problem„, chipurile, Legea statutului minorit„˛ilor na˛ionale, de care nu avem nevoie pentru c„ toate minorit„˛ile se bucur„ Ón Rom‚nia de drepturile constitu˛ionale.

Deci am spus adev„rul ∫i, din p„cate, domnul senator Frunda György, pe banii rom‚nilor, face politic„ antirom‚neasc„, inclusiv la Paris, unde nu i-a fost acceptat raportul fals cu privire la definirea na˛iunii. Nici acest lucru nu a ∫tiut s„-l fac„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul senator Ha∫otti Ón˛eleg c„ a renun˛at. Este o anecdot„ celebr„ care spune c„ cel mai de∫tept cedeaz„, da.

Are cuv‚ntul domnul prim-ministru, pentru a face comentarii la rapoartele pe care le-a prezentat Parlamentului ∫i la comentariile care s-au f„cut Ón dezbaterile de ast„zi.

Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu:**

## Domnilor pre∫edin˛i,

Stima˛i colegi,

Œmi pare r„u c„ nu putem s„ ne Óncadr„m Ón timpul ini˛ial alocat, pentru c„ am avut aceast„ parantez„ comico-interesant„.

Œn rest, am s„ doresc, Ón cele ce urmeaz„, s„ m„ refer la c‚teva din interven˛iile care au fost f„cute aici, ∫i a∫ Óncepe cu cea a domnului care se pretinde c„ este liderul Partidului Social-Democrat, care a f„cut o serie de amenin˛„ri, a f„cut o serie de avertismente ∫i o serie de profe˛ii, a∫a Ónc‚t ast„zi am avut senza˛ia, pentru o scurt„ perioad„ de timp, c„ suntem la un discurs al noii mame Omida a politicii rom‚ne∫ti.

O demagogie de doi bani ∫i sunt convins c„, dac„ v-ar fi auzit Caragiale, ast„zi dramaturgia rom‚neasc„ ar fi avut accente comice suplimentare.

f ne˛i un discurs care doar-doar v„ va face mai credibil Ón propriul partid ∫i e p„cat acest lucru pentru c„

dezbaterea pe integrare a alunecat pe alt„ direc˛ie, dar m„ simt nevoit s„ v„ dau replica.

P„cat c„ nu v-a˛i v„zut ieri la televizor, Óncadrat de greii P.S.D.-ului, de Iliescu, de N„stase, de Mitrea care, evident, v„ f„ceau s„ fi˛i mic ∫i ridicol.

™i nu pot s„ nu-mi aduc aminte ∫i s„ parafrazez o persoan„ pe care o cunoa∫te˛i bine ∫i care spunea... îNici nu ∫tii c‚t de mic Óncepi s„ fii“, deci, aten˛ie cu tipul acesta de discurs.

Este p„cat c„ discursul vi se radicalizeaz„ pe m„sur„ ce v„ pierde˛i influen˛a Ón P.S.D. ∫i deveni˛i mai caraghios.

Nu face˛i Ón felul acesta dec‚t s„ Ónt„ri˛i percep˛ia care s-a creat Ón perioada alegerilor locale din 2004 c‚nd a˛i candidat la Bucure∫ti, ∫i, c‚nd, evident, f„cea˛i confuzie grav„ Óntre M„gurele ∫i ora∫ul Bucure∫ti.

Pe mine m„ bucur„ aceast„ atitudine pentru c„, Ón acest fel, se dovede∫te c„ pentru unii colegi din Parlament critica poate s„ vin„ numai de la opozi˛ie c„tre putere, iar dreptul la replic„ deranjeaz„.

Sunte˛i prizonierii mentalit„˛ilor comuniste.

V„ revendica˛i de la Partidul Comunist ∫i ave˛i dreptate. √∫tia sunte˛i, de fapt.

Nu Ón˛elege˛i care este sensul democra˛iei. Critica consolideaz„ democra˛ia.

Dar, Ón sf‚r∫it. Aceasta este o problem„ care v„ prive∫te.

Ast„zi, raportul s-a referit la ceea ce a f„cut Guvernul ∫i la ceea ce dorim s„ facem Ón continuare.

Dumneavoastr„ a˛i fi dorit s„ trecem sub t„cere ceea ce nu a˛i f„cut. A˛i vorbit despre consens politic. Da. Sunt de acord, Ón Rom‚nia, trebuie s„ existe consens politic pe tema integr„rii, dar nu poate s„ existe consens politic pe ho˛ia P.S.D.-ului ∫i pe corup˛ia din ˛ar„.

Ast„zi, fostul ministru al integr„rii europene a spus c„ am f„cut o confuzie. Nu am f„cut nici o confuzie, din p„cate.

Rom‚nia, Ón procesul de integrare european„ a r„mas ultima. A Óncheiat negocierile ultima ˛ar„. ™i, Ón plus de aceasta, am avut patru capitole de care au fost legate, Ón mod explicit, clauza de salvgardare, lucru care nu s-a mai Ónt‚mplat nici unei alte ˛„ri. ™i celelalte ˛„ri au clauza de salvgardare Ón Tratatul de aderare, s„ fim foarte clari, dar nici unei ˛„ri nu i s-a legat clauza de patru capitole separate.

Nu am invocat greaua mo∫tenire Ón ceea ce am vorbit. Nu am avut nici cea mai mic„ inten˛ie. Constat Óns„ ceea ce constat„ to˛i rom‚nii, ceea ce au constatat to˛i str„inii: c„ Rom‚nia a fost coda∫„ la integrare Ón perioada 2001—2004 ∫i c„, acum, datorit„ eforturilor care s-au f„cut, am reu∫it s„ recuper„m decalajele ∫i suntem Ón m„sur„ s„ spunem c„ ne vom Óndeplini angajamentele de aderare.

™i vreau s„ asigur Parlamentul Rom‚niei c„ Rom‚nia, ast„zi, are capacitatea s„-∫i duc„ la Óndeplinire toate angajamentele ∫i v„ asigur c„ la 1 ianuarie 2007 Rom‚nia va fi membr„ a Uniunii Europene.

Domnul la care m-am referit mai devreme a abordat o singur„ problem„ serioas„ de integrare european„:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 207/27.XII.2005 problema absorb˛iei fondurilor comunitare. ™i a pus Óntrebarea retoric„ — îSuntem oare preg„ti˛i s„ absorbim fondurile?“ Cu aceast„ Óntrebare am s„ permit s„ dau o ultim„ replic„ ∫i cu aceasta v„ promit c„ Ónchei.

R„spunsurile la aceast„ Óntrebare sunt diferite Óntre Guvern ∫i opozi˛ie.

Opozi˛ia are o perspectiv„ pe care b„nuiesc c„ o intui˛i. Da. Suntem preg„ti˛i s„ absorbim fondurile comunitare, dar Ón propriile buzunare, dup„ modelul Rodica St„noiu ∫i al˛ii.

Cam aceasta era viziunea despre integrarea european„ a P.S.D.-ului ∫i Ón rest, stima˛i colegi, r„m‚ne cum am stabilit!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

Am avut o dezbatere fructuoas„ Ón leg„tur„ cu direc˛iile privind integrarea european„, sunt absolut convins c„ vom porni uni˛i la acest proiect major, vreau s„ mul˛umesc celor care au realizat aceast„ dezbatere

de Ón˛elep˛i ∫i... nu ∫tiu foarte bine fiecare ce a dezb„tut, pentru c„ nu am Ón˛eles p‚n„ Ón acest moment, au fost mai multe documente. Unul a vorbit despre viitor, altul, despre trecut, dar probabil c„ la 16 ani de la revolu˛ie aceasta a fost cea mai bun„ imagine a ceea ce a Ónsemnat sf‚r∫itul tranzi˛iei, cum spunea domnul primministru, la votul de Ónvestitur„.

Dup„ ce am terminat tranzi˛ia, Ón˛eleg c„ am revenit ∫i am luat-o de la cap„t.

Œn orice caz, este un moment care va fi de referin˛„ Ón via˛a Parlamentului, pentru c„ va ar„ta, prin raportare la alte ˛„ri, faptul c„ reu∫im s„ fim uni˛i atunci c‚nd este vorba de marile proiecte ale ˛„rii.

- V„ mul˛umesc pentru dezbatere.

Ne vom relua lucr„rile la ora 16,30.

Am dep„∫it, oarecum, timpul, a∫a c„ pentru pauza de pr‚nz v„ sugerez s„ ne revedem la 16,30.

V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|070875]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 207/27.XII.2005 con˛ine 24 de pagini.** Pre˛ul: 4,62 lei noi/46.200 lei vechi