Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 15 februarie 2005 · monitorul.ai

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn calitate de membr„ a Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport din Camera Deputa˛ilor, dar ∫i Ón calitatea mea de cet„˛ean al Rom‚niei, m„ consider Óndrept„˛it„ ∫i obligat„, Ón acela∫i timp, s„ iau atitudine fa˛„ de situa˛ia de criz„ prin care trece sportul rom‚nesc, situa˛ie creat„ de recenta demisie a celor mai titra˛i antrenori ai gimnasticii feminine rom‚ne∫ti din toate timpurile: este vorba despre domnul Octavian Belu ∫i de doamna Mariana Bitang.

Œmi exprim pe aceast„ cale sprijinul total fa˛„ de cei doi antrenori care reprezint„ adev„rate simboluri na˛ionale prin tot ceea ce au realizat ca performan˛„ sportiv„ at‚t pe plan na˛ional, c‚t ∫i mondial, av‚nd Ón vedere c„, prin efortul ∫i d„ruirea acestor oameni, tricolorul rom‚nesc a fluturat pe cel mai Ónalt catarg de nenum„rate ori, pe toate meridianele globului, f„c‚ndu-ne pe to˛i s„ resim˛im m‚ndria de a fi rom‚ni.

Consider c„ este de datoria noastr„, ca legiuitori ai acestei ˛„ri, s„ ne sesiz„m ∫i s„ aducem amendamentele necesare la legea sportului, Ón sensul reglement„rii rela˛iei dintre antrenori ∫i sportivi, antrenori ∫i federa˛ie, dintre sportivi ∫i federa˛ie, mai ales Ón ceea ce prive∫te sportul de performan˛„, concursurile private ∫i demonstrative, pentru a se evita Ón viitor generarea unor crize similare.

Œn toat„ situa˛ia conflictual„ creat„ este vorba despre reglementarea unui parteneriat Óntre antrenor ∫i sportiv,

a∫a cum ar putea fi privit, ∫i cel dintre profesor ∫i elev, Ón general, sau medic ∫i pacient sau preot ∫i enoria∫, exacerb‚ndu-se uneori, cu rea-credin˛„, tema ob˛inerii unor foloase necuvenite, neglij‚ndu-se munca ∫i talentul de net„g„duit pe care l-au depus, Ón cazul de fa˛„, cei doi antrenori.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a Camerei Deputa˛ilor s-a sesizat de situa˛ia creat„ ∫i a invitat pe data de 3 februarie pe cei doi distin∫i tehnicieni ai gimnasticii rom‚ne∫ti, pentru clarific„ri Ón cadrul plenului comisiei.

Cu acest prilej, membrii comisiei prezen˛i la dezbateri ∫i-au exprimat Óngrijorarea fa˛„ de situa˛ia creat„, fa˛„ de faptul c„ un antrenor de valoarea profesional„ a lui Octavian Belu nu are Óncheiat Ón acest moment un contract cu Federa˛ia Rom‚n„ de Gimnastic„ ∫i fa˛„ de faptul c„ lotul na˛ional se afl„ Óntr-un moment de impas, prin recenta demisie a celor doi antrenori, Octavian Belu ∫i Mariana Bitang.

La discu˛iile din cadrul comisiei au participat, din proprie ini˛iativ„, ∫i cinci gimnaste ale lotului na˛ional, Ón spirit de solidaritate ∫i pentru a le acorda sprijinul lor moral celor doi ilu∫tri tehnicieni, exprim‚ndu-∫i cu acest prilej rug„mintea ca ace∫tia s„ revin„ c‚t mai cur‚nd Ón sala de antrenamente.

Ca membr„ a Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, solicit Comitetului Olimpic Sportiv Rom‚n, Federa˛iei Rom‚ne de Gimnastic„ ∫i Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport s„ adopte c‚t mai urgent acele m„suri care se impun pentru sus˛inerea celor doi mari antrenori, Octavian Belu ∫i Mariana Bitang, pentru a-i determina pe ace∫tia s„ revin„ asupra deciziei de demisie, spre beneficiul lotului na˛ional de gimnastic„ feminin„ ∫i pentru gloria sportului rom‚nesc.

V„ mul˛umesc.

™tefan Baban

#14751

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îIstoria unei noi coali˛ii“

Alegerile anului 2004 au adus pe scena politic„ rom‚neasc„ doar o schimbare pe jum„tate a clasei politice aflate Ón acest moment la putere. De ce este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 a∫a? Foarte simplu: coali˛ia guvernamental„ ∫i parlamentar„ este format„, pe jum„tate, din aceia∫i artizani politici ai ultimilor patru ani: U.D.M.R. ∫i P.U.R. Acelea∫i forma˛iuni politice, care timp de patru ani au sprijinit P.S.D. Ón a fura ∫i a acumula averi imense (pentru c„ priorit„˛ile poporului au fost pe ultimul loc), acum pun um„rul Ón a participa la dezvoltarea ˛„rii ∫i integrarea ei Ón U.E., Ón lumea civilizat„. Este greu de crezut c„ Ón c‚teva zile sau s„pt„m‚ni mentalit„˛ile ∫i obiceiurile politice c„p„tate pe parcursul guvern„rii trecute vor putea fi uitate ∫i vor fi deprinse cele europene ∫i democratice cu care se m‚ndre∫te, dar mai ales defileaz„ peste tot actuala putere.

Actuala coali˛ie seam„n„ cu cea din perioada 1996— 2000, cu singura deosebire c„ P.N.fi.C.D.-ul este Ónlocuit de P.U.R. — un partid Ón care, a∫a cum declara pre∫edintele ˛„rii, nu po˛i avea Óncredere Ón el nici azi, nici m‚ine. De∫i se declar„ un partid al oamenilor de afaceri, interesul politic primeaz„. Cum po˛i pune Ón aplicare un program economic ∫i social aprobat de electorat Ón urma alegerilor din noiembrie 2004, c‚nd tu, ca partid, la acea dat„, promovai alte obiective ∫i alte interese, a∫a cum Ó˛i indica uniunea pe care ai f„cut-o cu P.S.D.-ul? Cum po˛i sus˛ine, Ón acest moment, reforma economic„, prin aprobarea Ón Parlament a legilor ∫i m„surilor economice mai mult sau mai pu˛in dureroase, dac„ tu, ca partid, P.U.R., sus˛ii c„ vei sprijini Ón continuare la pre∫edin˛ia celor dou„ Camere ale puterii legislative ale∫ii P.S.D., iar la guvernare mergi cu Alian˛a D.A.?!

Comunicatele de pres„ ale domnului pre∫edinte Voiculescu, precum ∫i sus˛inerea sistematic„ a actualului guvern de c„tre aceast„ forma˛iune politic„ nu m„ fac s„ cred c„ g‚ndurile bune ∫i interesele na˛ionale sunt cele care predomin„, ci mai degrab„ interesul politic, pentru c„ Ón acest moment, chiar dac„ ar avea loc alegeri anticipate, nu ∫tiu dac„ ar mai exista o alian˛„, o coali˛ie sau uniune care s„ cuprind„ ∫i P.U.R.-ul.

Cea mai hilar„ situa˛ie este, cred, cazul domnului primar de Bac„u, Romeo Stavarache, care la alegerile locale a f„cut tot posibilul s„ scape de influen˛a nefast„ a P.S.D.-ului. A preferat s„ se Ónscrie Ón alt partid, pentru a nu-∫i tr„da promisiunile f„cute, dar, ca o ultim„ pedeaps„, acum se afl„ pe aceea∫i parte a baricadei exact cu cei de care a fugit. Nu este o situa˛ie de invidiat, ci de reflectat, situa˛ie care sigur va fi sanc˛ionat„ de cet„˛eni la urm„toarele alegeri.

De c‚nd este democra˛ie Ón Rom‚nia, tot de atunci este ∫i U.D.M.R. la putere. Indiferent de ce for˛„ politic„ (de dreapta sau de st‚nga) a c‚∫tigat alegerile, acest partid a c‚∫tigat o felie din tortul guvern„rii, astfel c„ a avut de fiecare dat„ de spus un cuv‚nt hot„r‚tor asupra viitorului ˛„rii noastre.

Nemul˛umirea filialelor P.N.L. ∫i P.D. din jude˛ele Harghita ∫i Covasna a fost ∫i este Óndrept„˛it„, pentru c„ oamenii din acele locuri ∫i mai ales pu˛inii rom‚ni care mai tr„iesc ∫i muncesc acolo au dorit ∫i au votat schimbarea, dar s-au trezit c„ au ajuns Ón situa˛ia tragic„ îLa vremuri noi, tot noi!“

Hilar„ este ∫i situa˛ia numirii unui prefect maghiar Ón Mehedin˛i, adic„ acolo unde cea mai mare parte a popula˛iei este de origine rom‚n„. Dar ce nu faci de dragul p„str„rii puterii? U.D.M.R.-ul, indiferent de platformele politice ale alia˛ilor s„i, Ó∫i vede de peste 13 ani de propriile interese (m„ refer la cele na˛ionale) ∫i, spre informarea tuturor, Ó∫i realizeaz„ ∫i obiectivele politice pe care le prezint„ Ón campaniile electorale.

## Domnilor colegi,

Poporul rom‚n ∫i mai ales intelectualitatea rom‚n„ a votat Ón noiembrie 2004 pentru schimbarea orient„rilor politice. Dar pe zi ce trece ace∫ti oameni devin din ce Ón ce mai siguri c„ nimic nu se va mai schimba.

Dup„ aproape o lun„ de la instalarea noii puteri, institu˛iile publice, inclusiv cele descentralizate, sunt supuse unor schimb„ri pe criterii politice, chiar dac„ angaja˛ii acestora au crezut c„ vor fi depolitizate. Func˛iile de conducere sunt repartizate dup„ algoritm, ne˛in‚ndu-se cont de preg„tirea ∫i experien˛a profesional„ a celor propu∫i. S„ nu ne fie cu mirare dac„ vom auzi despre un director de cas„ jude˛ean„ de pensii cu studii tehnice sau un director de direc˛ie agricol„ care a lucrat p‚n„ la numire Ón domeniul asisten˛ei sociale. Iat„ doar dou„ exemple care arat„ asem„narea actualei coali˛ii cu cea din 1996—2000. Pentru alte exemple, v„ stau la dispozi˛ie circumscrip˛iile electorale din care veni˛i.

Nu s-a schimbat nimic dup„ 2004, nici m„car mentalitatea, partidele sau gre∫elile pe care rom‚nii le suport„ de 15 ani Óncoace. Problema care se pune este Óns„ dac„ vor mai avea r„bdare cet„˛enii acestei ˛„ri ∫i, mai ales, Óncredere Ón politica rom‚neasc„.

V„ mul˛umesc.

Kerekes Károly

#20082

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn prezent Rom‚nia aplic„ 12 acorduri bilaterale Ón domeniul asigur„rilor sociale, Ón marea lor majoritate cu foste ˛„ri comuniste, ∫i care sunt instrumente juridice vechi, din perioada anilor 1960—1970.

Un astfel de instrument juridic este ∫i Conven˛ia privind colaborarea Ón domeniul prevederilor sociale, Óncheiat„ Ón urm„ cu 45 de ani Óntre Rom‚nia ∫i Republica Moldova, fost„ component„ ale U.R.S.S.-ului.

Potrivit prevederilor acestei conven˛ii, dac„ pensionarul se mut„ de pe teritoriul unei p„r˛i contractante pe teritoriul celeilalte p„r˛i contractate, organul de prevederi sociale care a pl„tit pensia va sista plata pensiei la sf‚r∫itul lunii Ón care a avut loc mutarea.

Organele competente ale p„r˛ii contractante pe teritoriul c„reia s-a mutat pensionarul acord„ acestuia, dup„ mutarea sa, pensia potrivit legisla˛iei statului lor,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 Óncep‚nd cu prima zi a lunii urm„toare aceleia Ón care a avut loc mutarea.

Este cunoscut faptul c„ Ón Republica Moldova pensiile sunt cu mult mai mici Ón compara˛ie cu pensiile acordate Ón Rom‚nia, iar plata pensiilor se efectueaz„ de multe ori cu dou„, trei luni Ónt‚rziere.

Nu este mic num„rul acelora care, Ón speran˛a unei pensii mai mari, pl„tite Ón mod regulat, se mut„ din Republica Moldova Ón Rom‚nia, ∫i care figureaz„ cu domiciliul Ón ˛ara noastr„, Óns„ locuiesc Ón continuare Ón Republica Moldova. Num„rul acestora este Ón continu„ cre∫tere.

Men˛inerea acestei conven˛ii este anacronic„. Ea nu mai corespunde normelor europene, pe de alt„ parte ea are o aplicare unilateral„. Este pu˛in probabil c„ pensionarii din Rom‚nia afla˛i, de altfel, Ón situa˛ie grea, s-ar Ónghesui pentru pensii ∫i mai mizerabile acordate de Republica Moldova.

Este de invocat ∫i principiul contributivit„˛ii, pe care se bazeaz„ sistemul public de pensii, fiind astfel inechitabil ca cet„˛enii din Republica Moldova s„ beneficieze de pensii Ón Rom‚nia, f„r„ a contribui la fondul nostru de pensii.

Nu Ón ultimul r‚nd, putem invoca ∫i faptul c„ fondul nostru de pensii este deficitar. Œn astfel de condi˛ii, nu ne putem permite s„ pl„tim pensia acelora care nu au contribuit la acest fond.

Av‚nd Ón vedere considerentele amintite, este imperios necesar a Óncheia urgent o nou„ conven˛ie cu Republica Moldova, potrivit c„reia pensionarii din aceast„ ˛ar„, care se mut„ Ón Rom‚nia, ar trebui s„ primeasc„ pensia ce li s-a stabilit Ón Republica Moldova, cu obliga˛ia acesteia de a vira Rom‚niei sumele pl„tite acestor pensionari de c„tre casele noastre de pensii.

De altfel, din acelea∫i considerente, o asemenea conven˛ie este Ón faz„ de finalizare cu Ungaria, Óns„, Ón acest caz, la solicitarea acesteia, are loc revizuirea situa˛iei.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Nicolae Popa

#24977

De c‚teva mii de ani din Mun˛ii Apuseni s-a tot c„rat ∫i niciodat„ nu s-a pus nimic Ón loc.

De aceea, tradi˛ia ∫i contemporaneitatea sunt mereu Óntr-o instabilitate precar„, pentru c„ unii vin, constat„, profit„, Óncarc„ ∫i pleac„. Mo˛ii r„m‚n Ómbr„ca˛i Ón accea∫i s„r„cie, ca ni∫te bolovani Ón fa˛a casei.

A venit vremea s„ punem ceva Ón loc. Œn primul r‚nd, s„ avem grij„ de bog„˛iile p„m‚ntului ∫i de oamenii acestei zone.

Exploatarea bog„˛iilor Ónseamn„ a ne restructura propriile g‚nduri de Ónavu˛ire, de a le programa Ón a∫a fel ca genera˛iile viitoare s„ nu ne blesteme, c„ Ón loc de lumina de rota˛ie a anotimpurilor s„ le l„s„m un loc sterp, at‚t Ón ad‚nc, c‚t ∫i la suprafa˛„.

Tradi˛iile, datinile ∫i obiceiurile at‚t individuale, c‚t ∫i comune trebuie revalorificate, pentru c„ occidentalii vin la noi, se plimb„ ∫i se cutremur„ c„ Dumnezeu le-a Ónlesnit Ónt‚lnirea cu Ónceputurile de lume care reprezint„ tradi˛ia. Respectul fa˛„ de aceasta Ónseamn„ a pune ceva peste altceva, precum ˛„ranul pune s„m‚n˛„ peste s„m‚n˛„ sub brazd„, ca semn al ve∫niciei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 Cunosc‚nd realit„˛ile alarmante ale zonei Mun˛ilor Apuseni, dintre care amintim: sc„derea drastic„, de la an la an, a vie˛ii economice ∫i sociale, f„c‚nd s„ dispar„ chiar me∫te∫ugurile tradi˛ionale, manufacturiere ∫i de artizanat; depopularea zonei prin migrarea popula˛iei spre localit„˛ile din afara arealului montan; defri∫area iresponsabil„ a p„durilor, cu efectele ei imediate, alunec„ri de teren ∫i inunda˛ii catastrofale; poluarea tot mai pronun˛at„ a zonei, infest‚nd cursurile de ap„, cu efect distrug„tor asupra faunei ∫i florei montane. Iat„ de ce P.U.R. este preocupat Ón g„sirea unor solu˛ii viabile, menite s„ stopeze acest declin, propun‚nd Ónfiin˛area unei autorit„˛i guvernamentale pentru Mun˛ii Apuseni. Aceast„ autoritate guvernamental„, pe care o propunem a fi condus„ de un guvernator, dup„ modelul deja implementat la noi pentru Delta Dun„rii, va trebui s„ fie o institu˛ie public„ de specialitate, cu personalitate juridic„, care s„ urm„reasc„, s„ coordoneze, s„ implementeze programele puse la dispozi˛ie de Comunitatea European„ pentru dezvoltarea economic„, ecologizare, p„strarea ∫i conservarea patrimoniului na˛ional.

Consider„m c„ acest Templu sf‚nt al neamului rom‚nesc — Mun˛ii Apuseni are dreptul s„ aib„ o autoritate guvernamental„ care s„ fac„ repara˛iile de rigoare, pentru a Óndrepta ceea ce s-a distrus p‚n„ Ón prezent, precum ∫i pentru a p„stra ∫i dezvolta Ón viitor tezaurul cultural, tradi˛iile ∫i obiceiurile ∫i marele poten˛ial turistic al zonei.

S„ fim preg„ti˛i ca, o dat„ cu integrarea noastr„ Ón Comunitatea European„, s„ putem ar„ta îlada noastr„ de zestre“ plin„ de comori a patrimoniului na˛ional.

V„ mul˛umesc.

Ovidiu Victor Gan˛

#28087

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Doresc s„ v„ prezint o declara˛ie cu privire la comemorarea a 60 de ani de la deportarea etnicilor germani Ón fosta U.R.S.S.

Œn luna ianuarie 2005, germanii din Rom‚nia au comemorat 60 de ani de la aceast„ tragedie, care a dus la deportarea a aproximativ 75.000 de etnici germani la munc„ for˛at„ Ón fosta U.R.S.S.

M„sura Óndreptat„ exclusiv Ómpotriva etnicilor germani a dus la decesul a aproape un sfert din cei deporta˛i, datorit„ condi˛iilor inumane de via˛„ ∫i munc„ din lag„rele sovietice.

Aceast„ crim„ Ómpotriva umanit„˛ii, pus„ Ón executare la ordinul lui Stalin, r„m‚ne una dintre cele mai negre

pagini din istoria Rom‚niei, cu efecte catastrofale asupra evolu˛iei comunit„˛ii germane din ˛ara noastr„.

Forumul Democrat al Germanilor din Rom‚nia Ó∫i exprim„ satisfac˛ia pentru modul Ón care Rom‚nia, prin vocea guvernului s„u, a realizat at‚t o repara˛ie moral„, adres‚nd scuze pentru contribu˛ia autorit„˛ilor rom‚ne la aceast„ crim„ produs„ Ón condi˛iile ocupa˛iei sovietice, c‚t ∫i una de natur„ material„, acord‚nd pensii pentru supravie˛uitorii lag„relor din fosta U.R.S.S.

Totodat„, F.D.G.R. se asociaz„ acestor eforturi prin importante m„suri de natur„ social„ Ón favoarea fo∫tilor deporta˛i, sus˛inute financiar ∫i de guvernele Rom‚niei ∫i Republicii Federale Germania.

Cu speran˛a c„ Ón viitor ∫i guvernele altor state, succesoare celui care a impus aceast„ deportare, vor g„si modalit„˛i de a-∫i asuma r„spunderea istoric„, ne exprim„m speran˛a c„ Ón Europa o astfel de crim„ nu se va mai repeta.

Rom‚nia a demonstrat Ón ultimii 15 ani cum gestionarea corect„ a rela˛iilor interetnice reprezint„ un factor de stabilitate ∫i progres. F.D.G.R. a contribuit ∫i dore∫te s„ contribuie ∫i Ón viitor la acest demers.

V„ mul˛umesc.

Dumitru Bentu

#30062

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ î16%“.

Œntre coper˛ile oranj ale programului de guvernare al Alian˛ei P.N.L.—P.D. se afl„ 27 de capitole ale respectivului demers.

Deschidem o parantez„ ∫i reiter„m informa˛ia c„ o contribu˛ie substan˛ial„ la elaborarea acestuia a avut-o domnul Varujan Vosganian ∫i care, drept mul˛umire, a fost trimis de recentul congres ordinar s„ joace Ón divizia onoare, pentru a parafraza pe un alt notoriu liberal, trimis ∫i el pe banca de rezerve.

Nu depl‚ngem Óns„ soarta distin∫ilor no∫tri colegi parlamentari, beneficiari ai principiului liberal Ón edi˛ie rev„zut„ ∫i ad„ugit„ îDoar noi Ón∫ine“.

Vom cita din Capitolul al XII-lea, Subcapitolul A, pagina 60 — îRelaxarea fiscal„“: îCheia de bolt„ a politicii fiscale a Guvernului este relaxarea fiscal„, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a ini˛iativei private ∫i de Óncurajare a oficializ„rii economiei ascunse“. Sesiza˛i echivocul acestei formul„ri. îŒn acest context, Guvernul Rom‚niei va aplica o singur„ rat„ de impunere, astfel Ónc‚t impozitul pe profit va fi redus de la 25, c‚t este Ón prezent, la 16%“.

Sub egida unui simbol de trist„ amintire, cheia, fie ea ∫i îde bolt„“, semn c„ amintirea vechii Conven˛ii Democrate b‚ntuie prin memoria celebrilor speciali∫ti recicla˛i Ón noul C.D.R., s-a transpus Ón practic„ aceast„ decizie istoric„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 Au trecut aproape dou„ luni, Óns„ ∫i efectele scontate, ca ∫i manifest„rile de entuziasm popular se las„ a∫teptate. M„sura respectiv„, mult tr‚mbi˛at„ Ón campania electoral„ de cei care n-au c‚∫tigat alegerile parlamentare, aduce o gaur„ bugetar„ estimat„ la 32.000 de miliarde de lei, dup„ al˛ii, 50.000 de miliarde. Coroborat„ cu recalcularea pensiilor, care necesit„ numai pentru 2005 alte 7.500 de miliarde, relaxarea propus„ de Conven˛ie d„ dureri de cap actualilor guvernan˛i, afla˛i Ón situa˛ia de a identifica surse capabile s„ asigure îsustenabilitatea cre∫terii economice, flexibilitate, predictibilitate ∫i elasticitate“.

™i iat„ c„ oamenii ministrului Ionu˛ Popescu au trecut la verificarea elasticit„˛ii respective, tr„g‚nd stra∫nic de buget, numai c„ acesta se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ r„m‚n„ plastic.

Totu∫i, ceva concret trebuia f„cut ∫i iat„ ce a rezultat: impozitarea I.M.M.-urilor cu 3% fa˛„ de 1,5%, c‚t era anterior, ceea ce a atras protestul Óndrept„˛it al acestora.

Aplicarea retroactiv„ a prevederii din Codul fiscal referitoare la impozitul pe dividende, m„rit de la 5%, c‚t aprobase Guvernul P.S.D., la 10%.

M„rirea accizelor mult mai devreme dec‚t se prev„zuse.

## A∫a da detensionare!

Va urma, probabil, majorarea T.V.A., o tax„ cu un spectru foarte larg de produse la care se aplic„, ∫i majorarea substan˛ial„ Ón perioada urm„toare a impozitului pe veniturile din capital, de la 1% la 10%: dob‚nzi, ac˛iuni, obliga˛iuni ∫i tranzac˛ii imobiliare.

Œn sf‚r∫it, va veni ∫i solu˛ia salvatoare: impozitarea medita˛iilor la care recurg unii profesori pentru a-∫i completa resursele financiare.

Iat„ deci c„ se poate! Economia subteran„ este adus„ la suprafa˛„, iar marii evazioni∫ti, cadrele didactice, merit„ oprobriul public.

Stima˛i colegi,

Œncet, dar sigur, euforia portocalie intr„ Ón agonie. O m„sur„ ce s-a vrut popular„ a ajuns repede populist„. Vor urma ∫i altele, Ón spiritul promisiunii-urare: îS„ tr„i˛i bine!“ C‚nd? ™i, mai ales, c‚˛i? ™tiu numai guvernan˛ii.

Cu Connex... îviitorul sun„ bine!“ Cu Orange—Alian˛a îViitorul sun„ sumbru!“

Post scriptum. Minusul Ón bugetul jude˛ului Vaslui, pentru aplicarea acestei cote de 16%, este aproximat la 50 de miliarde de lei, minus 15 miliarde Ón municipiul B‚rlad, minus 12 miliarde Ón jude˛ul Vaslui. Iar restul revine sau mai exact nu mai revine celorlalte entit„˛i administrativ-teritoriale ale unui jude˛ considerat prioritate liberal„.

Quod erat demonstrandum.

Mul˛umesc.

Paul Magheru

#34271

Stimate domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

De pu˛ine ori Ón istoria sa prestigioas„, tulburat„ de Reforma din 1948, Ónv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc s-a aflat Óntr-un moment mai important ca Ón acest an al ader„rii la spa˛iul european al cunoa∫terii, prin ceea ce se nume∫te Procesul de la Bologna. Legea nr. 288/24 iunie 2004 privind organizarea studiilor universitare Ó∫i propune s„ realizeze acest deziderat de integrare educa˛ional„ european„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Óncep‚nd cu anul universitar 2005-2006, pentru studen˛ii admi∫i Ón anul I. Proiectul de lege elaborat Ón prip„ de vechiul guvern, articulat de func˛ionari ministeriali, ∫i nu de speciali∫ti Ón Ónv„˛„m‚nt, f„r„ s„ ˛in„ cont de buna tradi˛ie ∫i practic„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ∫i nici de diferen˛ele specifice ale ˛„rilor la care dorim s„ ne aliniem, sufer„ de mimetism dogmatic, de ambiguit„˛i, de imprecizii ∫i neclarit„˛i. Declara˛ia noastr„ politic„ dore∫te s„ trag„ un semnal de alarm„ asupra unor pericole majore care planeaz„ asupra Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc aflat, volens-nolens, la r„scruce de un destin pe care Ól dorim mai bun, mai practic ∫i mai eficient.

Œn primul r‚nd, fa˛„ de proiectul primit de Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt de la minister, articolul 4 alin. 3 din capitolul II Óncalc„ articolul 1 alin. 3 al capitolului I, Ón sensul c„ durata ciclurilor de studii pe domenii ∫i specializ„ri este un atribut exclusiv al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, la propunerea Consiliului Na˛ional al Rectorilor, ∫i se aprob„ prin hot„r‚re de guvern.

La propunerea unor ingineri, pe care nu-i acuz, membri Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, durata studiilor de licen˛„ pentru Ónv„˛„m‚ntul tehnic este de 4 ani. Amendamentul fiind acceptat, a devenit lege.

Aceea∫i durat„ de 4 ani, plus un an master, ar trebui s„ aib„ toate specializ„rile care preg„tesc dasc„li, meseria de baz„ a fiec„rei na˛iuni. Nu te po˛i juca cu jum„t„˛i de m„sur„ c‚nd este vorba de meserii ca doctor, profesor sau chiar jurist. Nu po˛i concepe un doctor pe jum„tate, dup„ cum nu putem admite nici un profesor pe jum„tate. Din acest punct de vedere, art. 9 alin. 5 ∫i 6 din capitolul III sunt de-a dreptul retrograde. Ele arunc„ Ónv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc Ón urm„ cu aproape 50 de ani, c‚nd, dup„ modelul sovietic, au fost create institutele pedagogice de 3 ani pentru profesorii de gimnaziu, diferite de durata de 5, apoi de 4 ani pentru profesorii de liceu.

Ministrul Ónv„˛„m‚ntului ∫i comunitatea academic„ universitar„ ∫i-au f„cut o cruce mare c‚nd au sc„pat de aceast„ calamitate.

Asemenea erori au fost posibile fiindc„ imediat dup„ apari˛ia Legii Ónv„˛„m‚ntului managerii academici ai Ónv„˛„m‚ntului superior au Óncruci∫at artificial sistemul de Ónv„˛„m‚nt postuniversitar anglo-saxon ∫i american cu cel european, Ón spe˛„, francez. Se confund„ astfel studiile aprofundate cu masteratul, nu se Ón˛elege faptul c„ masteratul nu licen˛iaz„, c„ fiecare ciclu de studii, licen˛„, masterat, doctorat se delimiteaz„ prin proceduri distincte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 de admitere, de absolvire, de cuno∫tin˛e, competen˛e ∫i abilit„˛i. Procesul de la Bologna, indiferent c„ durata ciclului de studii universitare de licen˛„ este de 3 sau 4 ani, respectiv 180 sau 240 de credite transferabile, este interesat de atractivitatea diplomelor pe pia˛a muncii ∫i de competitivitatea pe plan european ∫i, de ce nu, mondial. A preg„ti profesori cu sau f„r„ masterat pentru Ónv„˛„m‚ntul gimnazial, diferit de profesorii de liceu numai cu masterat Ónseamn„ a reintroduce Óntre profesori complexe ∫i inechit„˛i de ordin social, profesional ∫i financiar.

Œn ceea ce prive∫te pe Ónv„˛„tori ∫i educatoare, ei au Ón Nomenclatorul domeniilor ∫i specializ„rilor de referin˛„ pentru studii universitare de licen˛„ o reglementare corect„, de 3 ani, Ón specializarea: pedagogie Ónv„˛„m‚nt pre∫colar, predagogie Ónv„˛„m‚nt primar. Ei pot urma foarte bine, de preferin˛„, un masterat de limbi str„ine sau Ón orice domeniu, mai mult sau mai pu˛in apropiat, Ón care doresc s„ ob˛in„ abilit„˛i ∫i diplome suplimentare, cu toate consecin˛ele profesionale ce deriv„ de aici pentru educatoare ∫i Ónv„˛„tori.

Suntem pentru men˛inerea dublei specializ„ri, cel pu˛in Ón Ónv„˛„m‚ntul filologic, trunchiul comun al acestor specializ„ri, fie limba rom‚n„ cu o limb„ str„in„, fie dubl„ limb„ str„in„, este absolut identic, disciplinele op˛ionale ∫i facultative aproape acelea∫i, Ónc‚t patru ani de studii de licen˛„ ∫i Ónca un an de masterat sunt suficien˛i pentru acreditarea la standardele cele mai preten˛ioase a dublei specializ„ri Ón domeniul filologic.

Œn acest moment hot„r‚tor pentru Ónv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc, noul Guvern, noul ministru Ó∫i pot face un merit (sau pot compromite) prin legiferarea ∫i direc˛ionarea corect„ a Ónv„˛„m‚ntului, Ón conformitate cu interesele majore, prezente ∫i de perspectiv„, de liber„ circula˛ie a persoanelor, a cuno∫tin˛elor ∫i profesiilor pe noua pia˛„ european„ a muncii.

V„ mul˛umesc.

Constantin Tudor

#39491

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

V„ informez c„ Óncep‚nd de ieri m-am retras din Grupul parlamentar al P.S.D., ca urmare a faptului c„, Óncep‚nd din 1 februarie, mi-am pierdut calitatea de membru al P.S.D.

Vreau s„ fac de la Ónceput o precizare: demisia mea din P.S.D. nu are nici o leg„tur„ cu dezbaterile care au loc la ora actual„, la nivelul partidului. Este o decizie personal„, care ˛ine mai degrab„ de anumite atitudini comportamentale, la nivelul organiza˛iei jude˛ene a P.S.D.

Pecizez Ónc„ o dat„ faptul c„ peste 11 ani de zile am activat Ón cadrul unui singur partid politic, Ón P.S.D. m-am realizat Ón plan politic ∫i profesional. Am pornit de la

func˛ia de pre∫edinte de organiza˛ie municipal„ ∫i am ajuns pre∫edintele organiza˛iei jude˛ene.

Œn P.S.D., cu sprijinul politic al conducerii partidului, spuneam c„ m-am Ómplinit profesional, Óntruc‚t Ón dou„ r‚nduri am fost prefect de jude˛ ∫i de tot ceea ce am f„cut Ómpreun„ nu are de ce s„-mi fie ru∫ine, pentru c„ tot ceea ce am f„cut, Ómpreun„ cu mul˛i colegi, mai ales Ón mandatul 2000—2004, a fost Ón beneficiul cet„˛enilor.

Dar un partid este ca ∫i o familie, c‚nd doi so˛i nu-∫i mai vorbesc ∫i, mai grav, dorm Ón camere separate, divor˛ul este inevitabil. ™i atunci, cineva trebuie s„ aib„ curaj. Mi l-am asumat eu ∫i v„ spun c„ nu mi-a fost deloc u∫or.

Œn al doilea r‚nd, v„ informez c„, Óncep‚nd din 4 februarie, sunt membru P.U.R. ∫i sunt Óns„rcinat cu coordonarea Filialei jude˛ene C„l„ra∫i.

Am ales acest partid din trei considerente.

Œn primul r‚nd, puseul moral este mai mic, pentru c„, a∫a cum cunoa∫te˛i, am candidat pe liste comune ∫i eu n-am s„ ∫tiu niciodat„ c‚˛i membri ∫i simpatizan˛i P.S.D. m-au votat personal ∫i c‚˛i membri ∫i simpatizan˛i P.U.R. m-au votat personal. Din aceast„ dilem„ vom putea ie∫i dac„ vom fi Ón stare, Ón aceast„ legislatur„, s„ adopt„m candidatura uninominal„.

Œn al doilea r‚nd, diferen˛e doctrinare prea mari Óntre programele ∫i ac˛iunea politic„ ale celor dou„ partide nu am g„sit, studiind cele dou„ programe politice.

™i, Ón al treilea r‚nd, ceea ce este foarte important, la C„l„ra∫i, la P.U.R., am g„sit o echip„, o echip„ care m-a primit cu bra˛ele deschise ∫i sper s„ facem o competi˛ie fair-play, felicit‚ndu-l, Ón acest context, pe domnul deputat Marian S‚rbu, care a preluat mandatul de pre∫edinte interimar la C„l„ra∫i.

Dou„ probleme de regulament, acum, apropo de demisia de care a˛i vorbit dumneavoastr„. Œn conformitate cu art. 19 alin. 1 ∫i 2 din regulament, p„r„sind Grupul parlamentar al P.S.D. devin deputat independent. Œn conformitate cu art. 14 alin. 4 din acela∫i regulament, declar c„ m-am afiliat Grupului parlamentar al P.U.R.

Rog conducerea Camerei ∫i staff-ul tehnic s„ fac„ corecturile necesare Ón eviden˛a parlamentarilor.

V„ mul˛umesc frumos. ( _Aplauze._ )

Becsek Garda Dezso˝-Kálmán

#42535

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ demisia domnului Vicol, dup„ desfiin˛area Ministerului Controlului, Garda Na˛ional„ de Mediu se pare c„ Ó∫i Ónceteaz„ activitatea, iar mafia lemnului, sprijinit„ de unii func˛ionari de la Regia Na˛ional„ a P„durilor ∫i Ministerul Agriculturii, va putea distruge Ón continuare aurul verde al ˛„rii, contribuind astfel la o catastrof„ ecologic„. Am dovezi clare c„ mafia din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 domeniul silviculturii este sus˛inut„ de c„tre structurile apar˛in‚nd Regiei Na˛ionale a P„durilor. Dintre faptele dovedite de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Control, Óns„, din cauza acestei mafii, foarte pu˛ine cazuri au fost finalizate la fa˛a locului.

Astfel, Direc˛ia Silvic„ Miercurea Ciuc i-a sus˛inut pe cei vinova˛i pentru distrugerea fondului forestier. Mai mult chiar, pentru acoperirea furturilor Ón cadrul direc˛iei silvice multe controale au fost blocate.

Pe terenurile administrate de c„tre subunitatea harghitean„ a Regiei Na˛ionale a P„durilor, Ón ultimii doi ani a avut loc un jaf nemaiÓnt‚lnit. Œn loc s„ stopeze ho˛ia Ón p„durile administrate de direc˛ie, aceasta a renun˛at la aceste terenuri. Astfel, directorul unit„˛ii a precizat inten˛ia de reziliere a contractului de administrare cu Composesoratul Ditr„u, la data de 6 iulie 2004, prin adresa nr. 6.194, Ón loc s„ trag„ la r„spundere pe ∫eful de ocol, pe inginerul responsabil cu fondul forestier ∫i personalul Óns„rcinat cu paza p„durii.

Domnul director interpreteaz„ Óntr-un mod special Statutul personalului silvic. Cei care nu au dosar penal sunt sanc˛iona˛i pe linie administrativ„ pentru lucruri neadev„rate sau minore, iar cei care sunt r„spunz„tori pentru prejudicierea fondului forestier, av‚nd chiar dosare penale, sunt proteja˛i ∫i men˛inu˛i Ón func˛ii, contrar legii.

Astfel, domnul Melles Elöd care a fost trimis Ón judecat„ dup„ rechizitoriul Parchetului de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu Mure∫ Ón dosarul nr. 73/2004 pentru abuz Ón servicu contra intereselor publice, Ón continuare este ∫eful serviciului pentru cultura ∫i refacerea p„durilor. Œn dosarul nr. 74/2004, s-a constatat decontarea fictiv„ a unor lucr„ri de Ómp„durire de c„tre inginerii ∫i tehnicienii Melles Elöd, Csebi Tiberiu ∫i Györffy Dénes, personal de baz„ al Ocolului Silvic Gheorgheni.

Mai nou, ∫i Ómpotriva actualului ∫ef de ocol a Ónceput cercetarea penal„, Ón dosarul nr. 647/2004 privind neglijarea pazei p„durii. R„spunz„tori pentru acest prejudiciu sunt inginerul Mih„il„ Florin ∫i fostul tehnician de paz„ Marton Tihomir, care sunt vinova˛i pentru sustragerea Ón dou„ cantoane a peste 300 de m[3] de material lemnos. ™eful de ocol Mih„il„ Florin se pare c„ are ∫i antecedente. C‚nd era inginer-∫ef district la Ocolul silvic Topli˛a era implicat pentru sustragerea unui volum de 11 mii de m[3] de material lemnos, dovedit de c„tre tehnicienii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic Harghita.

Ace∫ti ingineri silvici ∫i tehnicieni nu se prezint„ la serviciu, dar sunt prezen˛i la semnarea statului de plat„ ∫i, din umbr„, coordoneaz„ activitatea Ocolului particular Gurghiu, fapt dovedit de controlul efectuat de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Control Ón vara anului 2004.

Domnule ministru Gheorghe Flutur, sper c„ nu ve˛i tolera acest jaf din structurile silvice apar˛in‚nd Regiei Na˛ionale a P„durilor. Ar fi cazul ca cei care au adus daune grave ∫i prejudicii intereselor silviculturii ∫i care au fost men˛inu˛i Ón func˛ii pe criterii de a fi pe bunul plac al mafiei institu˛ionalizate s„ nu mai fie men˛inu˛i Ón func˛ii ∫i s„ se mai fac„ interven˛ii politice pe linia procuraturii ∫i a

justi˛iei, Ón vederea absolvirii lor de pedepsele prev„zute de lege.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Minodora Cliveti

#46519

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn calitate de deputat al unui partid aflat Ón opozi˛ie, am datoria s„ monitorizez Ón permanen˛„ felul Ón care promisiunile f„cute Ón campania electoral„ de cei care conduc ˛ara, angajamentele pe care ace∫tia ∫i le-au asumat pe drumurile campaniei sunt Óndeplinite. Au trecut aproape dou„ luni de la alegeri ∫i de c‚nd pre∫edintele B„sescu smulgea cu din˛ii dopul sticlei de ∫ampanie Ón centrul Capitalei, Ónconjurat de ceilalti lideri ∫i parlamentari ai alian˛ei, precum ∫i de cet„˛enii care au crezut c„ pensiile vor fi majorate ∫i corelate imediat ∫i c„ salariile vor cre∫te a doua zi, c„ banii Uniunii Europene se vor rev„rsa de Óndat„.

Œn realitate, situa˛ia st„ astfel: Guvernul Ónc„ nu func˛ioneaz„; un ministru a demisionat; Ónc„ mai sunt de dat afar„ oameni de valoare, sub pretextul c„ sunt pesedi∫ti, Ónc„ mai trebuie g„si˛i Ónlocuitori. Guvernan˛ii declar„ c„ nu sunt interesa˛i de reac˛iile F.M.I.-ului la introducerea cotei unice de impozitare, rata infla˛iei tinde din nou spre un num„r din dou„ cifre, majorarea general„ a pensiilor se am‚n„ sine die, majorarea salariilor, de asemenea, ceea ce duce la nemul˛umirile categoriilor profesionale care au primit cele mai multe promisiuni (profesorii, de pild„) ∫i la neÓndeplinirea unor obliga˛ii asumate pentru Ónchiderea capitolului justi˛ie: garantarea independen˛ei magistra˛ilor ∫i prin asigurarea unor venituri corespunz„toare importan˛ei muncii acestora.

Œn interiorul partidelor care guverneaz„ ˛ara se duc lupte de clarificare ideologic„, se aleg lideri, primulministru ∫i mini∫trii liberali candideaz„ pentru diferite posturi Ón ierarhia partidului, Ón timp ce ˛ara a∫teapt„ s„ fie guvernat„. ™i nu oricum, ci a∫a cum i s-a promis Ón campania electoral„.

Œn calitate de deputat, titularul unui mandat reprezentativ general al cet„˛enilor Rom‚niei, cer imperios Guvernului s„ trateze cu responsabilitate discu˛iile cu F.M.I., cu care Guvernul N„stase a perfectat un Ómprumut extrem de important pentru ˛ar„, s„ abordeze cu responsabilitate m„surile ce trebuie luate pentru semnarea tratatului de aderare la Uniunea European„, s„ Óndeplineasc„ promisiunile f„cute Ón campania electoral„, s„ majoreze pensiile ∫i salariile, a∫a cum s-a angajat, s„ nu provoace nemul˛umiri ∫i s„ nu dezam„geasc„ oamenii. Orice astfel de manifestare este de natur„ a periclita drumul Rom‚niei spre Uniunea European„. S„ foloseasc„, s„ abuzeze chiar de îgreaua mo∫tenire a guvern„rii P.S.D.“, care Ónseamn„: infla˛ia sub 10%,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 cre∫terea economic„ s„n„toas„, o economie de pia˛„ func˛ional„, care export„ mai mult dec‚t import„, produc˛ia agricol„ record, contracte Óncheiate cu firme externe de renume, integrarea Ón NATO ∫i invitarea Rom‚niei s„ semneze acordul de integrare Ón Uniunea European„. S„ guverneze! S„ lase de o parte clarific„rile Ón partidele alian˛ei, fuziunile, absorb˛iile, s„ munceasc„ pentru binele cet„˛enilor!

Campania electoral„ s-a terminat. Rom‚nia virtual„ pe care au exersat Ón campanie alia˛ii nu are nimic Ón comun cu Rom‚nia real„. Aceasta este o Rom‚nia cu oameni vii, cu nevoi adev„rate, cu obliga˛ii asumate responsabil, care nu pot fi l„sate la voia Ónt‚mpl„rii.

Œntr-o curs„ contra cronometru, cum este cea Ón care se g„se∫te ˛ara, Guvernul ar fi trebuit s„ Ónceap„ s„ guverneze Ón secunda urm„toare Ónvestirii sale sau, cel mai t‚rziu, Ón noaptea de revelion, a∫a cum spunea Emil Boc. Œn loc de asta, alian˛a danseaz„ cadrilul, pre∫edintele P.D. al Rom‚niei comand„ mi∫c„rile, ˛ara se uit„ pe fereastra s„lii de bal, iar iarna acoper„ totul.

V„ mul˛umesc.

Lia Olgu˛a Vasilescu

#50483

## V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.

Mai Ónt‚i a∫ vrea s„ adresez o rug„minte Óntregului Birou permanent al Camerei Deputa˛ilor, ∫i anume ca m„car Ón aceast„ legislatur„ s„ se dea mai mult„ importan˛„ declara˛iilor politice ∫i, dac„ se poate, s„ se mute, undeva... luni dup„-mas„, a∫a cum este ∫i la Senat.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Œn data de 2 septembrie 2003, Ónregistram la Camera Deputa˛ilor, pentru dezbatere, o propunere legislativ„ privind sprijinul acordat tinerilor pentru Óntemeierea unei familii, care f„cea parte dintr-un pachet de legi referitoare la t‚n„ra genera˛ie. Remarcam atunci c„, Óncep‚nd cu anul 1990, num„rul c„s„toriilor a sc„zut dramatic, din an Ón an tot mai pu˛ine persoane prezent‚ndu-se Ón fa˛a ofi˛erilor de stare civil„.

Astfel, dac„ Ón 1990 se Ónregistrau 192.652 de c„s„torii, Ón 2000 cifra acestora ajunsese la 135.808, sc„z‚nd treptat la 129.930, Ón 2002. Œn acela∫i timp, rata nup˛ialit„˛ii era, Ón ultimii ani, cea mai mic„ de dup„ perioada postbelic„, iar v‚rsta medie a cuplurilor c„s„torite crescuse la 30 de ani pentru b„rba˛i ∫i la 27 de ani pentru femei. Din aceast„ cauz„ ∫i natalitatea a sc„zut Ón mod alarmant, fapt ce a determinat diminuarea popula˛iei Rom‚niei cu peste 1 milion de persoane.

Motivele pentru care tinerii nu mai erau interesa˛i de Óntemeierea unei familii erau reliefate de sondajele de opinie: lipsa unei locuin˛e ∫i a banilor necesari pentru

cump„rarea unor bunuri de uz Óndelungat, salariile mici sau ∫omajul. Dac„ Ónainte de 1989 pentru tinerii c„s„tori˛i ob˛inerea unei locuin˛e nu reprezenta o problem„ de nerezolvat, datorit„ sistemului de acordare a unei garsoniere sau a unui apartament de c„tre stat, dup„ revolu˛ie, pu˛ine familii mai pot beneficia de prevederile legale pentru cump„rarea Ón rate a unui spa˛iu locativ prin A.N.L., din cauza lipsei sumelor necesare avansului.

Propuneam atunci, prin proiectul respectiv de lege, ca tinerii afla˛i la prima c„s„torie s„ primeasc„ suma de 50 de milioane de lei, necesar„ pentru plata avansului pentru o locuin˛„ sau pentru achizi˛ionarea unor bunuri de folosin˛„ Óndelungat„. De∫i legea era absolut necesar„, ea a fost respins„ de majoritatea P.S.D., care nu a reu∫it s„ identifice sursele de finan˛are necesare.

Œntre timp, Ón Programul de guvernare al Alian˛ei P.N.L.—P.D. a ap„rut, la pagina 29, exact propunerea noastr„, cu singura diferen˛„ c„ suma este de 200 de euro, ∫i nu de 1.000, a∫a cum propuneam noi c„ ar fi minimum necesar. De∫i este clar ca lumina zilei c„ avem de a face cu un plagiat, membrii Alian˛ei D.A. au mers p‚n„ la a cere s„-∫i Ónregistreze programul de guvernare la O.S.I.M., uit‚nd c„ acolo se Ónregistreaz„ ideile originale, ∫i nu crea˛iile altora.

Œntruc‚t cont„m pe buna-credin˛„ a parlamentarilor P.N.L. ∫i P.D., care nu au ∫tiut c„ cel care a Óntocmit programul de guvernare la sec˛iunea respectiv„ a copiat o propunere legislativ„ care ne apar˛ine, am redepus luni, 7 februarie 2005, Ón procedur„ de urgen˛„, proiectul respectiv ∫i Ói a∫tept„m pe ace∫tia s„-l voteze. Sper„m c„ ei vor recunoa∫te paternitatea unei legi, spre deosebire de parlamentarii P.S.D. din legislatura 2000— 2004, care, dup„ ce au respins Ón bloc un program depus tot de deputa˛i ai P.R.M., referitor la ajutorul acordat ∫colarilor pentru hran„, au votat programul guvernamental îLaptele ∫i cornul“, de∫i era copiat aproape Ón Óntregime de la noi.

Noi refuz„m s„ credem c„ nu a mai r„mas nimic de furat Ón aceast„ ˛ar„, dec‚t proprietatea intelectual„. V„ mul˛umesc.

Tudor Mohora

#54332

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la un subiect de mare actualitate, ∫i anume la preocuparea obsedant„ a actualei puteri de a-∫i instala la toate nivelurile administra˛iei publice reprezentan˛ii clientelei sale politice. Dup„ ce rezultatul alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2004 a fost modificat prin instalarea unui guvern impus de pre∫edintele Traian B„sescu la limita

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 prevederilor constitu˛ionale, ceea ce i-a luat prin surprindere chiar ∫i pe frunta∫ii P.N.L. ∫i P.D. care nu erau preg„ti˛i s„ conduc„ ˛ara — a se vedea ca argumente b‚lb‚ielile penibile Ón privin˛a nominaliz„rilor mini∫trilor ∫i prefec˛ilor —, observ„m c„ Ón aceste zile se desf„∫oar„ o ampl„ opera˛ie de instalare la toate nivelurile administra˛iei publice a unor reprezentan˛i ai partidelor aflate vremelnic la putere, pe baza algoritmului politic de trist„ amintire.

Ne aducem aminte c„, dup„ alegerile din anul 2000, unele modific„ri de personal operate ca urmare a schimb„rilor din structura unor ministere au fost aspru criticate de opozi˛ia de atunci, ca fiind expresia unor imixtiuni ale puterii politice Ón dauna presta˛iei profesionale. Totu∫i, dovada c„ Ón privin˛a personalului din administra˛ie s-a procedat corect Ón marea majoritate a situa˛iilor este rezultatul de ansamblu al guvern„rii din perioada 2000—2004, concretizat prin cre∫terea economic„ ∫i a nivelului de trai al popula˛iei, precum ∫i prin atingerea obiectivelor dificile de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Iar faptul c„ marea majoritate a cet„˛enilor a apreciat pozitiv acest lucru s-a materializat Ón plasarea pe primul loc la alegerile parlamentare a Uniunii P.S.D. + P.U.R.

Constat„m ast„zi c„ reprezentan˛ii partidelor aflate la putere au Ónceput o adev„rat„ îv‚n„toare de vr„jitoare“ Ón administra˛ia public„, Ón cadrul c„reia cuvintele îcompeten˛„“ ∫i îprofesionalism“ sunt Ónlocuite cu îalgoritm“ ∫i îclientelism“.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ impune˛i ordinea Ón sala de ∫edin˛e, potrivit atribu˛iilor care v„ revin Ón calitate de pre∫edinte ∫i Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

Tudor Mohora

#56814

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Mai nou, actuala putere dore∫te s„ pun„ Ón discu˛ie, ∫i o face prin mijloace murdare, inclusiv rezultatele alegerilor locale din anul 2004. Avem semnale c„ se promoveaz„ de la nivel central o campanie de schimbare a pre∫edin˛ilor, vicepre∫edin˛ilor ∫i viceprimarilor consiliilor locale ∫i jude˛ene, prin repunerea Ón discu˛ie a majorit„˛ii ce a rezultat Ón urma alegerilor locale din anul 2004.

Atragem aten˛ia actualei puteri c„ prevederile Legii nr. 215/23.04.2001 precizeaz„ foarte clar, la art. 113: î(1) Consiliul jude˛ean alege dintre membrii s„i, pe toat„ durata exercit„rii mandatului, un pre∫edinte ∫i doi vicepre∫edin˛i; (2) Pre∫edintele ∫i vicepre∫edin˛ii se aleg cu votul secret al majorit„˛ii consilierilor Ón func˛ie. Eliberarea din func˛ie a pre∫edintelui consiliului jude˛ean se face prin votul secret a cel pu˛in dou„ treimi din

num„rul consilierilor Ón func˛ie, la propunerea a cel pu˛in unei treimi din num„rul acestora, dac„ a emis Ón decurs de trei luni cel pu˛in trei dispozi˛ii care au fost anulate irevocabil de instan˛a de judecat„“. ™i continu„ acest alineat.

Inform„m pe aceast„ cale pe reprezentan˛ii Guvernului c„, dac„, atacurile la adresa unor pre∫edin˛i de consilii jude˛ene ∫i a altor membri ai consiliilor locale, ca cele care s-au manifestat Ón Suceava, Bistri˛a-N„s„ud ∫i altele, vor continua, Partidul Social Democrat va sesiza Comisia European„ ∫i Congresul Puterilor Locale ∫i Regionale, consider‚nd c„ asemenea acte nu pot produce dec‚t tensiuni politice ∫i confrunt„ri contraproductive pentru interesele comunit„˛ilor locale.

Consider c„, la un moment dat, partidele politice ar trebui s„ trateze cu toat„ responsabilitatea aplicarea legisla˛iei privind depolitizarea administra˛iei publice, ceea ce ne va alinia la standardele Uniunii Europene ∫i ne va permite s„ stabiliz„m ∫i s„ profesionaliz„m personalul din administra˛ia public„. Este pentru mine clar c„ o revolu˛ie Ón administra˛ia public„, provocat„ de fiecare schimbare de guvern, chiar dac„ ar trebui s„-i chem„m Ón ajutor pe cei 15 mii de speciali∫ti ai fostei C.D.R., dintre care probabil mul˛i se reg„sesc Ón P.N.L. ∫i P.D., este p„guboas„ pentru ˛ar„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Alexandru Cioc‚lteu

#59162

## Stima˛i colegi,

Sunt prea multe lucruri despre care a∫ dori s„ v„ vorbesc acum, apropo de asisten˛a sanitar„ din Rom‚nia, dar, pentru c„ nu am dec‚t trei minute la dispozi˛ie, am s„ v„ vorbesc despre un lucru semnificativ, deoarece ne aduce la nivelul anului 2000, ceea ce Ón medicina rom‚neasc„ Ónseamn„ un lucru extraordinar.

Sigur c„ am oscilat Óntre îevenimentul Ciomu“ ∫i îevenimentul Bogdan Marinescu“, Ón medicina rom‚neasc„. Fiecare le-a interpretat a∫a cum a dorit. Eu am s„ v„ vorbesc despre o bucurie pe care o am ∫i la care am participat Ómpreun„ cu mul˛i dintre colegii mei. Œn Rom‚nia tr„iesc 6.000 de oameni datorit„ dializei cronice. Nu mai vorbesc de miile de oameni care sunt salva˛i datorit„ dializei acute.

Din nefericire, s-a Ónt‚mplat ca, prin intermediul B„ncii Mondiale, al IFC-ului, s„ se produc„ o licita˛ie la nivel na˛ional, o licita˛ie c„reia Ói lipsesc elemente fundamentale. Œn primul r‚nd, aceast„ licita˛ie impune operatori care s„ aib„ o cifr„ de afaceri Ón Rom‚nia de 100 de milioane de dolari, ceea ce este absolut de neimaginat, pentru c„ nici o firm„ din Rom‚nia nu consum„ ace∫ti bani Ón domeniul dializei. Dializa folose∫te Ón Rom‚nia circa 80 de milioane de dolari, ceea ce este deja foarte mult.

Prin privatizare se poate ob˛ine o sc„dere cu circa 20 de milioane de dolari, dar modul Ón care a fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 conceput„ aceast„ licita˛ie este total Ómpotriva normelor financiare, normelor legale care exist„ Ón toat„ lumea. De asemenea, aceast„ licita˛ie s-a ˛inut f„r„ a ˛ine seama de un regulament de func˛ionare a centrelor de dializ„, f„r„ a ˛ine seama de p„rerea speciali∫tilor, ∫i a fost f„cut„ numai ∫i numai Ón interesul anumitor persoane, care probabil c„ vor r„spunde de ceea ce au f„cut.

Luarea mea de cuv‚nt este numai Ón direc˛ia utiliz„rii eficiente a banilor publici ∫i, dac„ vre˛i, este Ón sprijinul colegilor (pentru c„, indiferent din ce partid facem parte, suntem medici ∫i Óngrijim tot bolnavi), este Ón sprijinul domnului ministru Mircea Cintez„, ca s„ ia m„sura care se cuvine Ón cazul acestei licita˛ii, pentru a o duce la bun sf‚r∫it, dar nu Ón condi˛iile Ón care a fost f„cut„ ∫i care sunt total necinstite.

V„ mul˛umesc.

Corneliu Ciontu

#61456

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Cu permisiunea dumneavoastr„, am s„ insist ∫i eu Ón leg„tur„ cu propunerea f„cut„ de doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu. Personal, m„ num„r printre acei parlamentari care, de ani de zile, insist„ s„ asigur„m locul ∫i rolul pe care Ól merit„ aceast„ institu˛ie, aceast„ procedur„ important„ parlamentar„ a declara˛iilor politice.

™i colegii no∫tri mai noi au constatat ast„zi Ón ce deplin anonimat se desf„∫oar„ aceast„ ∫edin˛„ a declara˛iilor politice, vizavi de rela˛ia cu presa. Ora nu este deloc favorabil„ presei.

A∫a cum la Senat, de la Ónceputul primei legislaturi, declara˛iile politice se desf„∫oar„ Óntotdeauna luni dup„amiaz„, la o or„ rezonabil„, va trebui, ∫i profit c„ sunt prezen˛i ∫i reprezentan˛ii tuturor grupurilor parlamentare aici, ca, prin reprezentan˛ii Comisiei pentru modificarea regulamentului, s„ se insiste s„ se aduc„ aceast„ corectur„, absolut necesar„ ∫i obiectiv„, Ón a∫a fel Ónc‚t ∫i la Camera Deputa˛ilor aceste declara˛ii politice s„ aib„ loc luni dup„-amiaz„, Óntre orele 15,00 ∫i 16,30, m„rind pu˛in ∫i timpul afectat.

La ora actual„, dup„ cum a˛i constatat, programul este doar de la 8,30 la 9,20, timp insuficient. ™i o s„ constata˛i c„ o s„ avem ∫i peste 40 de Ónscrieri pentru declara˛ii politice. ™i am aceast„ rug„minte, s„ sus˛inem cu to˛ii aceast„ ini˛iativ„.

Regula a fost Óntotdeauna: cei din opozi˛ie o sus˛ineau, cei care treceau Óntre timp la putere nu o mai sus˛ineau, pentru c„, Ón general, la declara˛iile politice, mai mult viza˛i sunt cei afla˛i la putere, a∫a este Ón Parlament Óntotdeauna.

Dar am rug„mintea s„ Ón˛elegem to˛i, indiferent c„ ne afl„m la putere sau Ón opozi˛ie, c„ aceast„ institu˛ie este absolut necesar„ ∫i s„-i acord„m locul ∫i rolul cuvenit.

Cu aceasta, Ónchei prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi ∫i v„ urez o zi dup„ voia dumneavoastr„.

Corneliu Ciontu

#63451

## îScandalul la rom‚ni“

Œn Rom‚nia, scandalul ∫i petardele de s„rb„tori tr„iesc Óntr-o dulce alian˛„. De-a lungul anului avem scandaluri; la sf‚r∫itul acestuia, c‚nd Cr„ciunul ne cere pace, descoperim petardele. Nu putem parc„ tr„i f„r„ pocnete regulate. Œn fond, petarda ∫i scandalul sunt o specie comun„. Am‚ndou„ produc mare zgomot, sperieturi, agita˛ie. Am‚ndou„ sunt inofensive. Ce-i drept, Ón cazul petardelor mai po˛i pierde un ochi; Ón scandaluri, Óns„, nu se pierd nici m„car reputa˛ii.

Scandalul tr„deaz„ nevoia noastr„ cotidian„ de violen˛„: violen˛„ Ón expresie, Ón idei, Ón g‚nduri. Altfel cum am evacua tensiunea, spaimele, frustrarea? Œn ultim„ instan˛„, scandalul este ceea ce mai r„m‚ne atunci c‚nd oamenii renun˛„ la r„zboaie ∫i haiducie; coeficientul lor de adversitate trebuie totu∫i s„ explodeze cumva. Œntr-o lume ideal„ nu exist„ scandaluri, pentru c„ scandalul este trivial ∫i ridicol. Scandalul ucide smerenia, solidaritatea, c„ldura uman„, bunul-sim˛. Œn r„zboi, cel pu˛in, solda˛ii dau dovad„ de curaj ∫i spirit de echip„; scandalul exclude Óns„ orice virtute. Nimic nu-i mai u∫or dec‚t s„ aduci la cuno∫tin˛a presei, din spatele unui telefon, c„ adversarul e de vin„, c„ ai dovezi zdrobitoare Ómpotriva lui. Ca ∫i dragostea, scandalul ar trebui s„ fie un lucru privat. Cearta e Ón legea firii, ∫i oamenii — chiar ∫i cei mai Ón˛elep˛i — nu se pot feri de ea. Dar o ceart„ Ón v„zul lumii e ca noaptea nun˛ii transmis„ Ón direct la televizor; nu se face, nu se cade.

Œn ultimii ani, societatea rom‚neasc„ a ajuns s„ func˛ioneze pe baz„ de scandal. Pentru toate e∫ecurile noastre exist„ c‚te o bomb„ media care ofer„ vinova˛i: gurul Bivolaru, colonelul Tru˛ulescu, judec„toarea Lungu. Œn fiecare s„pt„m‚n„ apare un inamic public, un ˛ap isp„∫itor pentru toat„ nefericirea rom‚neasc„. O Ónfier„m c‚teva zile pe Adriana Iliescu pentru c„ a n„scut la 67 de ani, dar Ón restul timpului habar n-avem despre sutele de copii care cer∫esc pe strad„, la vedere. Lu„m foc dac„ o fat„ de rege ˛igan se c„s„tore∫te la 14 ani, dar c„sc„m plictisi˛i c‚nd vecinul de deasupra Ó∫i bate b„iatul. Nu ne iubim partenerii de via˛„, dar particip„m trup ∫i suflet la idilele vedetelor. Œn fond, nu credem dec‚t Ón ceea ce e public, televizat, tratat de pres„. Iar ca s„ merite aten˛ia presei, o ∫tire trebuie s„ emane iz de scandal.

Cazul antrenorilor Octavian Belu ∫i Mariana Bitang este gr„itor Ón acest sens. Cei doi sunt, nu doar statistic, cei mai importan˛i antrenori din istoria Rom‚niei. Sunt printre marii antrenori ai lumii. Œnving regulat Statele Unite ale Americii ∫i Rusia la olimpiade, de∫i cele dou„ superputeri dispun de o baz„ de selec˛ie uria∫„ ∫i de fonduri masive. De fapt, Belu ∫i Bintang sunt partea frumoas„ a Rom‚niei, sunt povestea noastr„ cea mai fericit„. Belu ∫i Bitang ne fac s„ ne frec„m la ochi din patru Ón patru ani: da, am„r‚˛ii „∫tia de rom‚ni sunt pe primul loc, ∫i iar pe primul loc, ∫i iar pe primul loc...

To˛i Ói iubim ∫i Ói respect„m pe cei doi. Nu cred c„ exist„ rom‚n care s„ le vrea r„ul. ™i totu∫i, de dragul scandalului, am reu∫it s„-i supunem unui veritabil lin∫aj

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 mediatic. Le-am luat vie˛ile particulare sub lup„ ∫i le-am h„r˛uit copiii. I-am acuzat de metode barbare de antrenament. Ne-am trezit pl‚ng‚nd de mila copilelor care se apuc„ de gimnastic„, de parc„ acest lucru nu se Ónt‚mpl„ oricum, oriunde Ón lume. ™i, ca ∫i cum toate acestea nu erau de ajuns, i-am g„sit vinova˛i pentru corup˛ia din Rom‚nia. Da, primele capete care au c„zut Ón lupta anticorup˛ie sunt, stupefiant, cele ale lui Belu ∫i Bitang, urm„ri˛i Ón justi˛ie pentru Ónsu∫irea de foloase necuvenite.

Din punctul de vedere al Partidului Rom‚nia Mare, joaca de-a anticorup˛ia nu are ce c„uta Ón sala olimpic„ de gimnastic„.

Dac„ Guvernul T„riceanu vrea s„ prezinte moda rigorii morale, s-o fac„ cu baronii ∫i talibanii locali, nu cu regii gimnasticii. Toat„ lumea ∫tia ∫i aproba practica Ómp„r˛irii premiului Óntre antrenor ∫i sportiv; acum, c‚nd ea a ie∫it la lumin„, to˛i se prefac mira˛i. Este revolt„tor ce se Ónt‚mpl„; este obscen, iar P.R.M. face un apel c„tre to˛i antrenorii din ˛ar„, indiferent de disciplin„, s„ se autodenun˛e.

Scandalul de dragul scandalului are numai efecte destabilizatoare — aceasta e lec˛ia pe care ar trebui s-o Ónv„˛„m din cazul Belu—Bitang.

Œn politica rom‚neasc„ se petrec lucruri similare: st‚nga se lupt„ cu dreapta, dreapta cu st‚nga ∫i to˛i cu P.R.M.-ul. Nu ∫tim Óns„ prea bine de ce o facem, at‚ta timp c‚t avem o unic„ preocupare: Rom‚nia.

Ioan Timi∫

#68067

Am constatat cu Óngrijorare ∫i stupefac˛ie faptul c„ prefectul de Hunedoara, domnul Cristian Vladu, a avut Ón mod repetat atitudini publice de h„r˛uire politic„, de amenin˛are ∫i de intimidare la adresa func˛ionarilor publici de conducere din cadrul serviciilor deconcentrate ale ministerelor, cu activitate Ón jude˛ul Hunedoara.

Ca reprezentant al Guvernului Ón teritoriu, av‚nd, Ón general, atribu˛ii de executare a legilor ∫i de organizare a execut„rii acestora, domnul prefect de Hunedoara, Ón pofida legii ∫i a avertismentului Ministrului Administra˛iei ∫i Internelor, a avut prin excelen˛„ un comportament preponderent politic, inadecvat func˛iei de Ónalt demnitar public.

Principiile legalit„˛ii, impar˛ialit„˛ii ∫i obiectivit„˛ii, ale cercet„rii administrative prealabile, ca principii de baz„ ale activit„˛ii prefectului, prev„zute de lege, au fost Ón mod abuziv Ónlocuite cu amenin˛area direct„, calomnia ∫i prigoana pe criterii strict politice.

Solicitarea listei func˛ionarilor publici de execu˛ie, Óncadra˛i Ón perioada 2001—2004, amenin˛area cu demiterea unor directori f„r„ o documentare sau o analiz„ Ón temeiul legii, introducerea unui etalon de competen˛„ original Ón care nu concursul, profesionalismul sau competen˛a sunt considerate criterii legale, ci num„rul de voturi dat Óntr-o comisie P.D., P.N.L., U.D.M.R., P.U.R., dovedesc faptul ca domnul prefect Cristian Vladu ori nu cunoa∫te legea prefectului ∫i Legea func˛ionarului public, ori, dac„ le cunoa∫te, nu are de g‚nd s„ le respecte.

Apetitul Domniei sale pentru abuzuri ∫i r„fuiala politic„ dep„∫e∫te chiar ∫i limita competen˛elor func˛iei de prefect, prev„zute de lege. Astfel, amenin˛area unor primari P.S.D. (Baia de Cri∫ ∫i B„cia) cu demiterea prin referendum, constatarea Ómpreun„ cu reprezentan˛ii unor O.N.G.-uri c„ Legea fondului funciar Ón vigoare este neconstitu˛ional„ Ón mai multe articole ∫i c„ ∫i Ón procesul de aplicare a acesteia trebuie avut Ón vedere principiul restitutio in integrum, care, deocamdat„ nu este un principiu cuprins Ón dispozi˛iile acestei legi, vin s„ l„mureasc„ aspectul revan∫ard, eminamente politic ∫i v„dit Ón afara legii al activit„˛ii prefectului de Hunedoara.

Solicit domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor, s„ cear„ de urgen˛„ domnului prefect de Hunedoara ca Ón activitatea sa s„ se limiteze la competen˛ele legale pentru executarea legii ∫i s„ lase atitudinile politice Ón seama celor care se ocup„ de acest palier.

Riscul de a bloca activitatea serviciilor deconcentrate ale ministerelor din jude˛ul Hunedoara este imens, deoarece domnul prefect a emis recent o adres„ a c„rei valoare juridic„ nu o coment„m, prin care practic interzice orice activitate curent„ a acestora p‚n„ la noi ordine.

Vlad Gabriel Hogea

#70842

îU.D.M.R. for˛eaz„ autonomia teritorial„“

Constat„m, pe zi ce trece, c„ nobilul stindard al îschimb„rii“ este Óntinat de compromisuri politice scandaloase ∫i inacceptabile. U.D.M.R., care a sus˛inut P.S.D. timp de 4 ani, ba chiar ∫i-a dat voturile, Óntr-o propor˛ie Ónsemnat„, Ón turul II de scrutin, pentru Adrian N„stase, face parte dintr-o alt„ coali˛ie guvernamental„.

Din p„cate, aceast„ al„turare ad-hoc nu se face pentru mai buna slujire a interesului na˛ional, ci pentru satisfacerea preten˛iilor aberante ale unei organiza˛ii de tip terorist, care numai îstabilitate politic„“ nu ofer„ Rom‚niei. Dup„ ce, prin ∫antajul practicat timp de 15 ani, U.D.M.R. ∫i-a atins, unul c‚te unul, obiectivele programatice enun˛ate Ónc„ de la fondare, acum O.N.G.ul condus de... ministrul de stat Markó Béla este foarte aproape de Óndeplinirea celui mai important dintre dezideratele sale: legalizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

Œn condi˛iile Ón care majoritatea parlamentar„ P.N.L.P.D.-P.U.R.-U.D.M.R.-minorit„˛i este extrem de fragil„ (doar c‚teva voturi Ón plus), cererile extremi∫tilor maghiari vor trebui aprobate, prin for˛a lucrurilor, Ómpotriva oric„ror norme legale ∫i morale.

Primii pa∫i au fost f„cu˛i: U.D.M.R. are 4 mini∫tri (Óntre care ∫i liderul uniunii, care va coordona domeniile culturii, educa˛iei ∫i integr„rii europene), 10 secretari de stat, 4 prefec˛i (Ón jude˛ele Covasna, Maramure∫, Bistri˛a-N„s„ud ∫i Mehedin˛i), 8 subprefec˛i, precum ∫i o puzderie de directori generali ∫i adjunc˛i, inspectori, ∫efi de servicii etc., Óntr-un cuv‚nt, o armat„ de oameni devota˛i unei singure obsesii monstruoase: f„r‚mi˛area Rom‚niei, dinamitarea ei din interior. Œn acest context, spicuim c‚teva fraze dintr-un protest al unor organiza˛ii rom‚ne∫ti

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 din Covasna: îNumirea unui prefect U.D.M.R. ofer„ forma˛iunii politice etnice al c„rui reprezentant este cheia spre impunerea ca fapt Ómplinit a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, prin proclamarea f nutului Secuiesc, fiind Ónl„turat„ ultima barier„ din calea acestui ˛el politic fundamental.“

Demersul guvernan˛ilor este nejustificat, iar scuzele puerile (cum c„ Ervin György, noul prefect de Covasna, ar fi, chipurile, Óndrituit s„ ocupe aceast„ func˛ie, Óntruc‚t î∫i el este cet„˛ean rom‚n“) nu pot s„ ∫tearg„ din mintea noastr„ purificarea etnic„ antirom‚neasc„ practicat„ din 1989 Óncoace Ón zonele cu popula˛ie predominant maghiar„, ∫i nici refuzul sistematic al U.D.M.R. Covasna de a accepta un vicepre∫edinte rom‚n al consiliului jude˛ean sau m„car c‚te un viceprimar rom‚n Ón localit„˛ile cu popula˛ie mixt„ din punct de vedere etnic.

Partidul Rom‚nia Mare (care a organizat, de altfel, la Sf‚ntu-Gheorghe, un miting de protest fa˛„ de numirea provocatorului ∫ovin Ervin György Ón func˛ia de prefect) r„m‚ne consecvent politicii sale de orientare na˛ional„, pe care a practicat-o de la Ónfiin˛are ∫i p‚n„ Ón prezent. Œn toate problemele majore cu care s-a confruntat societatea rom‚neasc„, ceilal˛i au ajuns la vorba noastr„, mai devreme sau mai t‚rziu. De data aceasta, ne temem s„ nu fie prea t‚rziu...

Ion Mocioalc„

#74044

## Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ reamintesc c„ P.S.D. este, Ón acest moment, cel mai important partid din Rom‚nia. Num„rul de ale∫i ob˛inut la scrutinurile electorale de anul trecut, at‚t la parlamentari, c‚t ∫i la primari, consilierii locali ∫i jude˛eni, ne Óndrept„˛esc s„ consider„m c„, de∫i practic ne afl„m acum Ón opozi˛ie, o mare parte din voturile cuprinse Ón bazinul electoral rom‚nesc s-au Óndreptat spre noi, ceea ce ne Óndrept„˛e∫te s„ credem c„ electoratul a∫teapt„ de la noi o presta˛ie pe m„sur„.

Indiferent de cine guverneaz„, un primar, un consilier jude˛ean sau un pre∫edinte de consiliu jude˛ean trebuie s„-∫i fac„ datoria fa˛„ de aleg„tori ∫i fa˛„ de, evident, necesit„˛ile de dezvoltare local„, cu at‚t mai mult cu c‚t clam„m tot timpul c„ avem nevoie de o real„ autonomie local„.

Din c‚te am constatat noi, se pare c„ s-a Ónte˛it ∫i se va Ónte˛i ∫i mai mult ceea ce putem numi o prigoan„ asupra celor 19 pre∫edin˛i ai no∫tri de consilii jude˛ene, din partea conducerilor liberalo-pediste din administra˛iile jude˛ene. Acesta este un fapt inadmisibil ∫i noi vom sesiza astfel de aspecte, chiar ∫i forurilor interna˛ionale.

Demnitatea de pre∫edinte al consiliului jude˛ean ales, ∫i sublinliez, ales, chiar dac„ ales de consilieri, n-ar trebui s„ aib„ nici o leg„tur„ cu retorica politicianist„ ∫i cu r„zbun„rile de partid. Ale∫ii, nici nu mai e cazul s„ insist„m, Ói reprezint„ pe to˛i cei care i-au ales ∫i astfel de presiuni asupra lor nu sunt de admis. De altfel, Alian˛a D.A. a debutat Ón for˛„ din acest punct de vedere, preg„tind Ón acest moment un val schimb„ri Ón toat„ ˛ara, la nivelul institu˛iilor deconcentrate.

Nimic nu conteaz„, pare-se, pentru liderii puterii, dec‚t satisfacerea clientelei politice. Mul˛i dintre cei care conduc Ón prezent aceste institu˛ii sunt profesioni∫ti care au dat concurs pe posturile lor, iar eventualele lor schimb„ri abuzive nu sunt deloc Ón acord cu o guvernare democratic„.

Œn aceste condi˛ii, le-a∫ recomanda celor de la putere s„ aib„ grij„ de efectele prezentelor acte de guvernare, pentru c„ din prim„var„ un val de scumpiri f„r„ precedent va lovi societatea rom‚neasc„. F.M.I. nu accept„, dup„ cum bine ∫ti˛i, o cre∫tere a deficitului bugetar, iar ˛intele fostului Guvern P.S.D. trebuie vr‚nd, nevr‚nd atinse.

Florin Iordache

#77914

## **Domnul Florin Iordache:**

îCota unic„ de impozitare — promisiune electoral„ onorat„ de Guvernul T„riceanu, cu efecte dezastruoase pentru economia Rom‚niei.“

Una dintre cele mai importante promisiuni electorale ale Alian˛ei D.A. din campania electoral„ viza introducerea cotei unice de impozitare. Œn prima ∫edin˛„ a actualului Guvern, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 138/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, s-a luat m„sura adopt„rii cotei unice.

Prin aceast„ m„sur„, echilibrul financiar ∫i economic va fi puternic zdruncinat, deficitul bugetar va fi majorat,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 va cre∫te infla˛ia, iar stabilitatea macroeconomic„ va fi perturbat„. Consider c„ este o m„sur„ pripit„, nefundamentat„ economic ∫i social, fiind un act de nedreptate social„, favoriz‚nd grupurile sociale cu venituri mari ∫i foarte mari. Vom constata o diminuare a resurselor bugetului de stat, pun‚nd Ón pericol serviciile sociale: s„n„tate, educa˛ie, asisten˛„ a b„tr‚nilor ∫i persoanelor cu handicap.

Este o grea lovitur„ pe care o prime∫te clasa de mijloc din Rom‚nia, care s-a format ∫i dezvoltat Ón timpul Guvernului Adrian N„stase ∫i care, prin deblocarea cotei de impozitare, se vede pus„ Ón imposibilitatea continu„rii activit„˛ii. Aceast„ m„sur„ va afecta ∫i bugetele comunit„˛ilor locale, care sunt puse Ón imposibilitatea de a achita facturile la utilit„˛ile locale.

A∫a-zisa restructurare fiscal„ dorit„ de ini˛iator se va materializa Óntr-o dezorganizare efectiv„ a sistemului, pun‚nd Ón pericol chiar ∫i respectarea calendarului de integrare Ón Uniunea European„.

Persoanele cu venituri mici vor constata c„ au fost min˛ite ∫i c„, o dat„ cu cre∫terea nesemnificativ„ a retribu˛iilor, vor cre∫te facturile la gaze ∫i energie foarte mult.

A∫adar, Guvernul T„riceanu a Ónceput cu st‚ngul, printr-o grea lovitur„ dat„ economiei Rom‚niei.

## DUP√ PAUZ√

## _™edin˛a s-a reluat la ora 10,32._

Dan ™tefan Motreanu

#81841

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale. Mai precis, interven˛ia legislativ„ vizeaz„ organizarea aparatelor de lucru ale celor 3 mini∫tri de stat, precum ∫i suplimentarea num„rului maxim de posturi Ón aparatul de lucru al guvernului, finan˛ate potrivit legii, cu 40 de posturi.

Vreau s„ v„ informez c„ membrii comisiei au ˛inut cont de avizul favorabil dat de c„tre Consiliul Legislativ la Óntocmirea raportului. Totodat„, doresc s„ v„ informez c„ la lucr„rile comisiei au participat to˛i cei 26 de membri ai comisiei, reprezent‚nd toate grupurile parlamentare, care au votat Ón unanimitate acest proiect de lege ∫i, de asemenea, s„ v„ informez c„ a fost prezent pentru a da anumite informa˛ii ∫i informa˛ii suplimentare domnul Bogdan Olteanu, ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul.

Av‚nd Ón vedere toate acestea, comisia propune aprobarea acestui proiect de lege, cu urm„toarele amendamente.

Art. I: îSe aprob„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 140 din 29 decembrie 2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 1.280 din 30 decembrie 2004.“

Art. II alin. 1 va avea urm„torul cuprins: îNum„rul maxim de posturi Ón aparatul de lucru al Guvernului, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 excep˛ia Departamentului pentru rela˛ia cu Parlamentul, finan˛ate potrivit legii, se suplimenteaz„ cu 40 de posturi.“

Alin. 2. îNum„rul maxim de posturi, finan˛ate potrivit legii, pentru Departamentul pentru rela˛ia cu Parlamentul, se suplimenteaz„ cu 13 posturi.“

Alin. 3: îFinan˛area cheltuielilor de personal aferente celor 13 posturi se face Ón limita fondurilor bugetului Secretariatului general al Guvernului, aprobat pentru anul 2005.“

V„ mul˛umesc.

Lucian Augustin Bolca∫

#89852

™tiind formalitatea lipsei dezbaterilor generale, am f„cut un amendament la titlul legii, care este intitulat Ón amendamentul propus îLege pentru respingerea ordonan˛ei...“. O s„ v„ motivez amendamentul acesta, pentru c„ el se r„sfr‚nge asupra tuturor celorlalte, care

sunt pe articole completatoare, pe care le voi sus˛ine, dar nu le voi mai explica, pentru economie de timp.

Problema este Ón felul urm„tor. C‚nd am adoptat Ón aceast„ sal„ ∫i am fost de acord cu aceast„ adoptare a Legii nr. 304/2004 am avut Ón vedere unul dintre elementele care au fost foarte bine scoase Ón eviden˛„ Ón expunerea de motive, ∫i anume c„ prin aceast„ lege se reintroduce principiul colegialit„˛ii Ón compunerea completelor de judecat„. A fost o cerin˛„ a reformei Ón justi˛ie, agreat„ sau, dac„ vre˛i, tutelat„ de Uniunea European„, ∫i o necesitate efectiv„ de a se Ónl„tura orice fel de suspiciune cu privire la actul de justi˛ie, pentru c„ prezen˛a unui judec„tor unic, care s„ hot„rasc„ discre˛ionar ∫i uneori nu Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, pentru c„ e vorba Ón primul r‚nd de judec„tori tineri, lipsi˛i de experien˛a conducerii unor ∫edin˛e de judecat„, a fost una dintre cele mai grave tare ale justi˛iei noastre. Ne-am bucurat atunci degeaba, pentru c„ aceast„ lege urma s„ intre Ón vigoare dup„ 3 luni, ∫i dup„ 3 luni apare aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ care ne reÓntoarce la sistemul judec„torului unic, pe care Ól abrogasem prin aceast„ lege.

Pretextul ordonan˛ei de urgen˛„ este lipsa de cadre Ón justi˛ie care s„ asigure colegialitatea — complet format din doi judec„tori. Ca practician ∫i, de aceea, este bine ca Ón fiecare domeniu s„ se pronun˛e ∫i practicienii domeniilor, v„ spun c„ aceast„ justificare este fals„. Este fals„ Óntruc‚t prin compunerea unor complete de doi judec„tori, prin ad„ugarea unui judec„tor care nu are rolul de conducere a ∫edin˛elor, ci mai mult de parte activ„ la deliber„ri, Ón timpul ∫edin˛ei ∫i dup„ ∫edin˛„, nu se Óngreuneaz„ deloc activitatea instan˛elor ∫i este posibil„ ∫i Ón cadrul actualului sistem de personal existent.

Ce se va Ónt‚mpla? Œn loc ca un judec„tor s„ intre s„ conduc„ o dat„ sau de dou„ ori pe s„pt„m‚n„ Ón ∫edin˛„, va intra Ón ∫edin˛„ o dat„ s„ conduc„ ∫i o dat„ s„ fie al„turi de cel care conduce ∫edin˛a. Este simplu ∫i se poate, dar nu s-a vrut.

Acum problema devine pu˛in mai grav„ la aceast„ or„, dup„ 14 decembrie 2004, c‚nd delega˛ia Comisiei europene Ón Rom‚nia a elaborat un material privind cele 11 condi˛ii cu care s-a Óncheiat unul din ultimele capitole de negociere — îJusti˛ie ∫i afaceri interne“. ™i, Ón acest document, Uniunea European„ vorbe∫te laudativ despre planul de ac˛iune actualizat ∫i integrat al unei strategii de reform„ a sistemului judiciar din care face parte ∫i Legea nr. 304/2004 Ón forma Ón care am adoptat-o, îcolegialitatea conducerii“, ∫i solicit„ luarea de m„suri nu mai t‚rziu de martie 2005 pentru implementarea acestei situa˛ii. Iar noi construim din legi îsatele lui Potiomkin“, ar„t„m Uniunii Europene c„ avem o lege bun„, ea ne cere s„ ne fie implementat„ ∫i printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ ne ascundem Ón spatele intereselor pe care vrem s„ le promov„m acum, ceea ce nu se poate ∫i nu este bine.

De aceea, m-am opus aprob„rii acestei ordonan˛e de urgen˛„, solicit‚nd s„ fie respectat„ litera legii pe care noi am votat-o, din respect pentru votul nostru, Legea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 nr. 304/2004. M-am opus acestei ordonan˛e de urgen˛„ care a intrat Ón vigoare ∫i ∫i-a produs efectele Óntr-un mod constructiv Ón articolele urm„toare, care sunt amendamente, solicit‚nd ca actele Óndeplinite p‚n„ la data respingerii de c„tre judec„torii unici s„ fie considerate valabile, urm‚nd procedeele tehnice pe care le-am indicat Ón aceste amendamente. Œmi sus˛in aceast„ cerere de respingere a aprob„rii ordonan˛ei de urgen˛„, Óntruc‚t nu suntem aici chema˛i s„ facem jocuri de imagine, ci s„ facem lucruri constructive. Justi˛ia, dac„ vrea s„-∫i redob‚ndeasc„ demnitatea, trebuie s„ ∫i-o redob‚ndeasc„ Ón cadrul legii, prin eforturile pe care trebuie s„ le depun„ Ón acest sens. Este rolul Consiliului Superior al Magistraturii, este rolul mai mult adiacent al Ministerului Justi˛iei s„ asigure aplicarea Óntocmai a unei legi cu care a fost de acord, ∫i s„ nu transforme o lege Óntr-o simpl„ mascarad„. Pe aceste considerente Ómi sus˛in propunerea de respingere.

Marcu Tudor

#95535

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S„ Ón˛eleg, din expunerea colegului nostru vicepre∫edinte de comisie, c„ numai faptul c„ nu avem oameni poate genera acceptul nostru ca s„ fie date solu˛ii Ón justi˛ie nedrepte de c„tre ni∫te oameni cu o preg„tire mai mic„, pentru c„ sunt tineri? Sunt p„˛it... De aceea v„ ∫i spun... Ón procese. Mai umbla˛i prin tribunale, s„ vede˛i cum se manifest„ judec„tori la 25 de ani, care nu Ón˛eleg nimic din ce li se spune ∫i care

decid. Deci Ón loc s„ g„sesc o modalitate de a aplica corect o propunere, spun: îNu pot s-o aplic“, din comoditate ∫i din faptul c„ C.S.M.-ul... nu v„ mai spun c‚te prostii face ∫i accept„ C.S.M.-ul, ne-a spus c„ a∫a e bine, c„ nu poate altfel, ∫i s„ accept„m noi s„ existe iar„ nemul˛umire Ón toat„ ˛ara, c„ de la fond pleac„ toate nemul˛umirile judec„torilor, celor care dau Ón judecat„ sau se judec„, ∫i s„ accept„m noi o asemenea abera˛ie?

Domnule pre∫edinte, eu cred c„ glumi˛i dumneavoastr„. Nu putem accepta ceea ce acuz„m de 15 ani c„ se face prost s„ se fac„ Ón continuare prost, numai pentru c„ mie Ómi e lene s„ g„sesc solu˛ii s„ aplic o propunere pe care toat„ lumea o dore∫te, Ón frunte cu ministrul actual al justi˛iei, care timp de 15 ani a tot b„tut moned„ pe o asemenea posibilitate de reparare a unor nedrept„˛i Ón justi˛ie ∫i, bineÓn˛eles, cu acceptul forurilor interna˛ionale, care, dac„ vor intra iar„ Ón discu˛ie cu asemenea abera˛ii juridice pe care le propunem noi acum, ne vor Ómpinge iar„, cine ∫tie c‚t, termenul de integrare european„.

Œn concluzie, sper c„ nu am Ón˛eles bine eu, c„ s„-i spun numai comoditatea celor din justi˛ie care pot g„si ∫i alte forme de a urgenta termenele, nu de 10 ani, cum m„ judec eu Óntr-un proces. Zece ani! Zece ani, cu diferite subterfugii. Ni∫te juri∫ti buni ∫i corec˛i f„ceau acest proces Ón c‚teva luni, maximum. Deci pot s„ fac„ astfel de efort, dar nu se dore∫te, ∫i eu v„ spun, ave˛i dreptate, nu pute˛i, mai dormi˛i Ón banc„ din nou ∫i face˛i din nou injusti˛ie Ón ˛ara asta, acuzat„ Ón toat„ lumea civilizat„ c„ o corup˛ie mai mare dec‚t Ón justi˛ie nu are nici un segment social. Sper c„ nu am auzit bine, domnule vicepre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

Adrian N„stase

#97742

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

A∫ vrea s„ ascult„m ∫i punctul de vedere al Guvernului, al Ministerului Justi˛iei.

Doamna secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Kibedi Katalin** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i,

Ra˛ionamentul acestei ordonan˛e de urgen˛„ este unul simplu. La ora actual„, justi˛ia rom‚n„, oric‚t pare de paradoxal, nu-∫i poate permite luxul principiului colegialit„˛ii. Argumentele care transpar din nota de fundamentare pot ∫i trebuie s„ devin„ conving„toare pentru dumneavoastr„, Ón m„sura Ón care eu le voi mai al„tura c‚teva date aritmetice simple.

At‚ta timp c‚t, din p„cate, Ón Rom‚nia nu pu˛ine sunt instan˛ele care la ora actual„, la schema de... ∫i v„ voi da exemple concrete, care pot fi verificate de c„tre dumneavoastr„: Judec„toria Gala˛i Ón schem„ are 30 de judec„tori ∫i efectiv lucreaz„ 12 judec„tori; Judec„toria

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 Br„ila st„ ceva mai bine, pentru c„ are 26 de judec„tori ∫i efectiv lucreaz„ 16. ™i atunci, Ón m„sura Ón care se alc„tuiesc aceste complete colegiale, num„rul cauzelor deduse judec„˛ii zilnic, care se cifreaz„ la 80-100 de cauze, ar Ónsemna pur ∫i simplu s„ devin„ dublate, pentru c„ ar Ónsemna ca Óntr-o s„pt„m‚n„, Ón locul celor 12 judec„tori s„ fie doar 6 complete de judecat„, ceea ce ar Ónsemna a c‚te 160-200 de cauze zilnic. Or, justi˛ia trebuie f„cut„ pentru justi˛iabili. ™i a∫a Ónc„rc„tura instan˛elor Óntinde la maxim nervii justi˛iabililor, care stau de diminea˛„ p‚n„ seara a∫tept‚nd s„ fie apela˛i, pentru c„ este tot o problem„ de aritmetic„ simpl„, s„ face˛i o Ónmul˛ire, cam c‚te minute pot fi acordate unei cauze, dac„ num„rul de pe lista de ∫edin˛„ se cifreaz„ la 100, ∫i oare de c‚te minute este nevoie dac„ ele se vor cifra la 200.

Situa˛ia care s-a mai spus c„ ar putea s„ se solu˛ioneze prin a se pune mai multe complete de judecat„ Ón aceea∫i zi sau s„ se succead„ este imposibil„ din dou„ puncte de vedere, pentru c„ ∫i a∫a nu putem degreva ∫i num„rul cauzelor este mare Ón aceea∫i zi, de∫i s-a Óncercat aceast„ metod„, s„ se fixeze dou„ complete de judecat„ de la ora 8, bun„oar„, p‚n„ la ora 12, ∫i de la ora 12 s„ vin„ Ón continuare, niciodat„ nu s-a putut respecta aceast„ situa˛ie, pentru c„ nu po˛i s„ calculezi c‚te minute dedici unei cauze.

Pe de alt„ parte, o alt„ situa˛ie tot at‚t de trist„, dar real„, este c„ nu avem s„li de judecat„ suficiente ca s„ putem Óntinde judec„torii Ón complete colegiale, ca s„ putem acoperi ∫i degreva.

Deci aritmetica este simpl„ ∫i cred c„ a fost perceput„. Nu este resortul meu s„ comentez de ce ∫i, la concursul organizat anul trecut, dintre foarte mul˛i candida˛i, la prima notare abia opt au promovat, dar acest lucru vi-l spun numai pentru a ilustra c‚t de greu este s„ accezi Ón magistratur„. Dumneavoastr„, puterea legislativ„, a˛i votat legea privind condi˛iile de numire Ón magistratur„, care sunt aspre, ∫i acest lucru vi-l spun doar c„ dac„ s-ar imputa cumva cuiva, n-avem dec‚t s„ ne aducem cadrele necesare, ∫i judec„tori, ∫i procurori, nu este at‚t de simplu.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Marcu Tudor**

Petre Ungureanu

#102962

## **Domnul Petre Ungureanu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

F„r„ discu˛ie c„ justi˛ia este un capitol important ∫i ea a stat ca un ac Ón g‚tul Uniunii Europene ∫i de aceea ne afl„m Ón situa˛ia Ón care ne afl„m. Este un capitol important ∫i ast„zi s-a dovedit, prin lu„rile de cuv‚nt, c„ justi˛ia Óntr-adev„r are probleme.

Una dintre probleme ar fi ∫i aceea c„ mare parte dintre problemele legate de justi˛ie sunt discutate de unii care, sigur, o fac, discu˛ia Ón sine este f„cut„ doar de dragul retoricii.

Actualul guvern sus˛ine, ∫i vreau s„ re˛ine˛i acest lucru, sus˛ine un proiect de lege promovat de vechiul guvern. De aceea, eu cred c„ ar trebui s„ fim foarte aten˛i la explica˛iile privind cauzele declinului din justi˛ie ∫i la faptul c„, la ora actual„, justi˛ia face parte din cele 2—3 capitole care ne-ar putea Óncurca la aderare.

Noi am chemat la Comisia juridic„, de vreo dou„ ori, reprezentan˛i ai ministerului, au fost prezen˛i, la ultima discu˛ie a fost prezent„ ∫i doamna ministru Macovei, ∫i chiar dac„ eram ini˛ial cu ideea pe care a propus-o colegul Bolca∫, aceea de a face completele colegiale, ulterior, v„z‚nd ∫i rapoartele pe anul 2004 ale Comisiei Europene, v„z‚nd ∫i rapoartele mai noi privind starea justi˛iei, am ajuns la concluzia c„ este nevoie s„ trecem aceast„ ordonan˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005 De ce spun asta? Pentru c„ este nevoie la ora actual„ de vreo 4.000 ∫i ceva de judec„tori, deci nu avem cu ce acoperi aceast„ mare plaj„. Avem, de asemenea, o foarte mic„ rezerv„ de cadre, pentru c„ Institutul de Magistratur„ produce doar un num„r limitat ∫i doar la doi ani scoate promo˛ii. Avem, de asemenea, serioase probleme legate de actul de justi˛ie ∫i s„ nu uit„m c„ poate, eu ∫tiu, nu Ónt‚mplarea a f„cut ca ast„zi s„ discut„m problemele justi˛iei, Ón condi˛iile Ón care magistra˛ii din Rom‚nia, Óncep‚nd de ieri, poart„ pe bra˛ banderole albe, ei sunt Ón grev„ japonez„. Ei revendic„...

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

Petre Ungureanu

#105028

... sigur, dumneavoastr„ o numi˛i îru∫inoas„“, Óns„ ar trebui s„ ne g‚ndim dac„ vrem s„ facem justi˛ie Ón Rom‚nia, cum o facem.

De aceea, n-ar trebui s„ repro∫„m actualului guvern faptul c„ inten˛ioneaz„ s„ pun„ pe roate o institu˛ie care n-a mers nu din vina noastr„. De aceea, eu v„ propun s„ ˛ine˛i cont de avizul Comisiei juridice. Vreau s„ spun c„ am discutat cu toat„ responsabilitatea Ón Comisia juridic„ ∫i au fost ore Óntregi de discu˛ie Ón care am analizat aceast„ situa˛ie.

Credem c„ este nevoie de complete colegiale, dar numai c‚nd num„rul de magistra˛i ne va permite, Uniunea European„ a revenit asupra raportului ∫i ne-a recomandat s„ renun˛„m la aceast„ idee cu completele colegiale tocmai av‚nd Ón vedere lipsa de cadre. E adev„rat c„ ∫i noi am f„cut o serie de sugestii ministrului justi˛iei privind un pachet de legi care vizeaz„ reforma Ón justi˛ie, pachet de legi care, p‚n„ la urm„, trebuie s„ se refere ∫i la modul de admitere Ón magistratur„.

Sunt de acord cu colegii mei care au spus p‚n„ acum c„ avem probleme Ón justi˛ie, sunt de acord cu reprezentantul Guvernului care a spus c„ nu avem judec„tori suficien˛i, c„ sunt foarte multe cauze. Œns„ v„ dau un exemplu de la Judec„toria din R‚mnicu-V‚lcea. Ea este Ón repara˛ie de trei ani, iar completele care judec„ intr„ Ón judecat„, intr„ Ón lucru, uneori, ∫i la ora 9 seara. Dac„ vrem s„ ne intereseze p‚n„ la urm„ justi˛iabilul, trebuie s„ ne g‚ndim ∫i la solu˛ia de organizare a magistraturilor.

Ca atare, v„ rog s„ aproba˛i acest proiect, este nevoie de el ∫i, sigur, Ón m„sura Ón care ministerul ∫i Consiliul Superior al Magistraturii acum, av‚nd Ón vedere noile reglement„ri ∫i noile atribu˛ii, ar trebui s„ g‚ndeasc„, ∫i sunt de acord cu asta, noi m„suri privind promovarea Ón magistratur„. Avem, pe de o parte, cadre foarte tinere, lipsite de experien˛„, cum bine s-a ar„tat aici. Pe de alt„ parte, avem examene greu de luat, pentru c„ unele dintre ele sunt aproape imposibil de luat, ∫i recomand„m celor care organizeaz„ astfel de examene s„ le fac„ posibil de promovat ∫i, p‚n„ la urm„, trebuie s„ g‚ndim Ómpreun„ m„suri.

De aceea, eu cred ∫i v„ rog s„ vota˛i pentru admiterea acestui proiect de lege. Mul˛umesc.

Cristian Sorin Dumitrescu

#107479

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O s„ Óncerc s„ fiu foarte scurt. Aceast„ lege, ∫i vorbesc de legea pe care o modific„m prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, face parte din legile cu privire la reforma Ón justi˛ie. Este evident c„ Ón Uniunea European„ principiul colegialit„˛ii este un principiu care-∫i face tot mai mult loc.

Œn acela∫i timp, trebuie s„ ˛inem cont de realit„˛ile din Rom‚nia. Realit„˛ile din Rom‚nia, a∫a cum au spus antevorbitorii mei ∫i reprezentantul Guvernului, sunt cele care sunt. Exist„ un deficit de cel pu˛in 400 de judec„tori Ón acest moment, exist„ op˛iuni clare pentru realizarea instan˛elor specializate care iar„∫i sunt o prioritate a integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i am avut de ales. Œn mod clar nu se renun˛„ dec‚t pe o anumit„ perioad„ de timp, sunt convins, la acest principiu al colegialit„˛ii, Ón acest moment al fazei de judecat„.

Din aceste considerente ∫i din considerente pe care ministrul justi˛iei prezent Ón comisia de specialitate le-a adus, printre care acela potrivit c„ruia Uniunea European„ cunoa∫te aceast„ situa˛ie ∫i Ón raportul de ˛ar„ nu se fac referin˛e negative la aceast„ situa˛ie, noi, Grupul Partidului Social Democrat, am fost de acord, prin reprezentan˛ii no∫tri Ón comisie, s„ sus˛inem legea de adoptare a ordonan˛ei de urgen˛„.

Nu se face, Ón opinia noastr„, nici un fel de concesie vizavi de reforma Ón justi˛ie, reforma Ón justi˛ie continu„, dar este vorba despre calitate ∫i vom avea acei judec„tori care s„ Óndeplineasc„ cu adev„rat justi˛ia Ón Rom‚nia, Ón m„sura Ón care ace∫tia vor fi foarte bine preg„ti˛i ∫i vor fi realiza˛i din punct de vedere profesional dup„ parcurgerea unui proces, inclusiv Ón ceea ce prive∫te preg„tirea profesional„ Ón Institutul Na˛ional al Magistraturii.

Din aceste considerente ∫i din considerentele sus˛inute ∫i de c„tre Ministerul Justi˛iei, grupul nostru sus˛ine respingerea amendamentului domnului deputat Bolca∫.

Adrian N„stase

#118397

15. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 85/2004 privind modificarea art. 15 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2004 pentru finalizarea v‚nz„rii unor pachete de ac˛iuni ale B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A. c„tre Banca European„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i Corpora˛ia Financiar„ Interna˛ional„, precum ∫i c„tre Asocia˛ia Salaria˛ilor B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A. Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 204 voturi pentru.

Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 31 de ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Stima˛i colegi, am Óncheiat aceast„ faz„.

Vreau s„ v„ citesc Óns„ proiectele de lege pentru care pute˛i s„ v„ exercita˛i dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón conformitate cu prevederile art. 15 alin. 2 ∫i 3 din Legea nr. 47/1992.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/15.II.2005

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2004 privind sus˛inerea proiectului îDezvoltarea zonelor turistice Luna ™es ∫i Bor∫a“, jude˛ele Satu Mare ∫i Maramure∫;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2004 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibili pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice TERMOELECTRICA _—_ S.A., filialele sale, Complexurile energetice Craiova, Rovinari, Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala ROMAG _—_ TERMO ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 114/2004 pentru modificarea alin. 4 al art. 3 din Ordonan˛a Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realiz„rii unit„˛ii 2 din cadrul obiectivului de investi˛ii Centrala Nuclearoelectric„ Cernavod„— 5x700 MW;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 141/2004 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 145 alin. 1 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor ∫i al muni˛iilor;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 84/2004 privind modificarea art. II din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului, precum ∫i a altor acte normative cu inciden˛„ asupra acestei proceduri;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 87/2004 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 7 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de desp„gubiri sau compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile proprietate a acestora,

sechestrate, re˛inute sau r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛a, ca urmare a st„rii de r„zboi ∫i aplic„rii Tratatului de Pace dintre Rom‚nia ∫i Puterile Aliate ∫i Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2004 privind unele m„suri Ón domeniul func˛iei publice;

— Legea pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 203/1999 privind permisele de munc„;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea pre˛ului na˛ional de referin˛„ pentru energia termic„ furnizat„ popula˛iei prin sisteme centralizate, precum ∫i pentru acordarea de ajutoare b„ne∫ti pentru categoriile defavorizate ale popula˛iei;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 85/2004 privind modificarea art. 15 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2004 pentru finalizarea v‚nz„rii unor pachete de ac˛iuni ale B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A. c„tre Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i Corpora˛ia Financiar„ Interna˛ional„, precum ∫i c„tre Asocia˛ia salaria˛ilor B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A.

- Stima˛i colegi,

- Cu aceste anun˛uri de final Óncheiem ∫edin˛a Ón plen. De la ora 13,00 vor fi reluate activit„˛ile Ón comisii. La fel, ∫i programul de m‚ine, ∫i cel de joi vor

- cuprinde activit„˛i la nivelul comisiilor.

- Aceasta este modificarea fa˛„ de programul ini˛ial. V„ mul˛umesc.

- Ne revedem Ón plen s„pt„m‚na viitoare.

Cuprins

Stenograma

Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 140/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale ..