Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 24 februarie 2006 · monitorul.ai

## **Domnul Sorin Mircea Oprescu:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i.

Mo˛iunea de cenzur„ se intituleaz„ îAntireforma s„n„t„˛ii“.

Œn temeiul art. 113 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i al art. 78 ∫i art. 82 din Regulamentul ∫edin˛elor Comune ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, 160 de senatori ∫i deputa˛i apar˛in‚nd Grupurilor parlamentare P.S.D. ∫i P.R.M. depun prezenta mo˛iune de cenzur„ Ón leg„tur„ cu angajarea r„spunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii.

Ini˛iatorii mo˛iunii de cenzur„, respectiv partidele politice pe care ace∫tia le reprezint„, Partidul Social Democrat ∫i Partidul Rom‚nia Mare, doresc s„ precizeze, de la bun Ónceput, c„ s-au manifestat ∫i au ac˛ionat constant, de-a lungul anilor, pentru o reform„ real„, de substan˛„, Ón domeniul s„n„t„˛ii.

Œn viziunea noastr„, aceast„ reform„ ar trebui s„ r„spund„ cerin˛elor de echitate, de calitate, de sustenabilitate ale sistemului Ón ansamblul s„u. Un echilibru ∫i o armonizare a celor trei cerin˛e consider„m c„ pot contribui, cu adev„rat, la reformarea s„n„t„˛ii, de o manier„ care s„ corespund„ nevoilor ∫i a∫tept„rilor popula˛iei din Rom‚nia.

Ceea ce ne-a prezentat Óns„ Guvernul T„riceanu sub forma unui pachet de 17 legi, intitulat îLege privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii“, nu reprezint„ altceva dec‚t expresia cel mult a unei antireforme Ón domeniu, c„ci, Ón fapt, ni se propune s„ legitim„m, prin votul nostru, nimic altceva dec‚t crearea unor noi surse de c‚∫tiguri pentru grupurile de interese clientelare din anturajul Guvernului.

A∫a-zisa reform„ se dovede∫te a fi o reform„ Ómpotriva pacien˛ilor ∫i, Ón general, Ómpotriva cet„˛enilor obi∫nui˛i din aceasta ˛ar„, consecin˛a ei direct„ fiind restr‚ngerea sever„ a dreptului fundamental la ocrotirea ∫i garantarea s„n„t„˛ii, drept prev„zut la art. 34 din Constitu˛ie, pentru marea majoritate a popula˛iei.

Adev„ra˛ii beneficiari ai acestei reforme mimate o reprezint„ persoanele cu venituri mari ∫i foarte mari din aceast„ ˛ar„.

De la acoperirea universal„ ∫i accesul egal ∫i gratuit la servicii de asisten˛„ medical„ la pachetul minimal ∫i restr‚ngerea sever„ a accesului la ocrotirea s„n„t„˛ii, Ón func˛ie de m„rimea veniturilor, iat„ uria∫ul pas Ónapoi pe care ministrul Nicol„escu Ól propune prin antireforma sa.

Respingem categoric o asemenea solu˛ie v„dit antisocial„ ∫i anticonstitu˛ional„.

Este Ónc„ un exemplu concludent a ceea ce Ónseamn„ politica de dreapta Ón Rom‚nia, o politic„ ∫i o guvernare Ón folosul celor boga˛i ∫i Ómpotriva marii majorit„˛i a cet„˛enilor ˛„rii, l„sa˛i s„ se descurce fiecare cum poate.

Œn fapt, aceast„ a∫a-zis„ reform„ nu este altceva dec‚t expresia legislativ„ a retragerii statului din Ónc„ unul din domeniile esen˛iale ale vie˛ii sociale, ∫i anume asigurarea serviciilor de s„n„tate pentru cet„˛enii Rom‚niei.

Iat„, stima˛i colegi, motivele pentru care semnatarii introduc prezenta mo˛iune de cenzur„. Œn plus, angajarea r„spunderii Guvernului pe o tem„ at‚t de complex„ ∫i sensibil„ pentru Óntreaga na˛iune, f„r„ o dezbatere parlamentar„ temeinic„, este, Ón opinia noastr„, un act iresponsabil, o aventur„ pe care Parlamentul Rom‚niei are datoria s„ o sanc˛ioneze drastic.

Ceea ce ne-a prezentat Guvernul nu este o reform„ real„, ci o mimare a reformei ∫i crearea unor noi surse de c‚∫tiguri pentru grupuri de interese nelegitime din anturajul Guvernului, a∫a cum declara chiar Traian B„sescu, pre∫edintele Rom‚niei. Este o reform„ Ómpotriva pacien˛ilor ∫i a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar, pentru c„ pacien˛ii sunt marii perdan˛i ai acestei a∫a-zise reforme.

Lor nu li se ofer„ nimic Ón plus, dimpotriv„, li se ia un drept garantat: dreptul la s„n„tate.

Œn afara ministrului s„n„t„˛ii care devine atotputernic, singurii care au de c‚∫tigat sunt cei cu bani, din nefericire, foarte pu˛ini, care Ó∫i pot permite s„ pl„teasc„ asigur„ri private pentru serviciile medicale. Desigur, printre cei capabili s„ pl„teasc„ servicii private de s„n„tate se num„r„ ∫i ministrul Nicol„escu.

De altfel, Óntregul pachet de legi este f„cut s„ distrug„ sistemul public de s„n„tate pentru a favoriza firmele private de asigur„ri.

Cet„˛eanul obi∫nuit, cel c„ruia ar fi trebuit s„ i se adreseze, de fapt, aceast„ reform„ a s„n„t„˛ii este complet omis din cele peste 200 de pagini de text de lege. A∫a-zisa grij„ pentru cet„˛eanul simplu apare doar Ón noile metode menite s„-l mai jupoaie de bani pe omul s„rac aflat Ón impas. Am numit aici coplata, pachetul minim de servicii medicale ∫i a∫a-numita extindere a bazei de impozitare, care puse Ón aplicare vor diminua ∫i mai mult calitatea serviciilor medicale, cresc‚nd, Ón acela∫i timp, costul suportat de contribuabili.

Iat„ ce Ónseamn„, mai simplu zis, aceste inova˛ii, dincolo de fanfaronad„, tradus Ón limba rom‚n„: coplata ministrului Nicol„escu Ónseamn„ c„ ceea ce primeam p‚n„ acum pe gratis vom primi de acum Ónainte contra cost; pachetul minim de servicii medicale inventat de acela∫i ministru arat„, a∫a cum Ói indic„ ∫i numele, c„ dac„ p‚n„ acum pacien˛ii primeau destul de pu˛in, de acum Ónainte vor primi ∫i mai pu˛in; extinderea bazei de impozitare Ónseamn„ c„ cei care p‚n„ acum nu pl„teau, adic„ pensionarii cu venituri mici ∫i agricultorii, dup„ promulgarea acestui pachet de legi, vor fi obliga˛i s„ pl„teasc„ pentru orice serviciu Ón s„n„tate.

Legile s„n„t„˛ii nu sunt doar antisociale, prin con˛inutul lor, ci ∫i neconstitu˛ionale, ele reconfirm„ maniera Guvernului de a trata cu dispre˛ dezbaterea politic„ parlamentar„.

Din p„cate, Cabinetul T„riceanu a dus, dup„ Ónvestirea sa, o politic„ sistematic„ de eludare a Parlamentului, unicul for legislativ ∫i institu˛ia de baz„ a democra˛iei Óntr-un stat de drept.

A∫a a procedat Guvernul ∫i anul trecut, c‚nd a angajat r„spunderea Guvernului pe legile justi˛iei, iar acum, la doar c‚teva luni, acela∫i titular de la justi˛ie vine cu circa 140 de amendamente la propriul pachet de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/24.II.2006 3

legi, despre care ∫i-a dat seama, Óntr-un t‚rziu, c„ are caren˛e majore. A∫a a procedat Cabinetul T„riceanu Ón iulie 2005, c‚nd, fapt f„r„ precedent, Óntr-o singur„ ∫edin˛„ de guvern a emis 45 de ordonan˛e de urgen˛„, dintr-un total de 210 ordonan˛e de urgen˛„, emise de-a lungul anului 2005, f„r„ ca urgen˛a s„ existe cu adev„rat, a∫a cum procedeaz„ din nou Guvernul Ón cazul legilor din s„n„tate.

Semnatarii prezentei mo˛iuni resping aceast„ manier„ de lucru arbitrar„ ∫i anticonstitu˛ional„, care transform„ Parlamentul Óntr-o institu˛ie decorativ„ ∫i gole∫te democra˛ia rom‚neasc„ de con˛inut.

Pachetul legislativ pe care Ó∫i asum„ r„spunderea Guvernul T„riceanu reprezint„ o recidiv„ a acestei echipe guvernamentale, de atac la ordinea constitu˛ional„.

De asemenea, apare ca fiind contrar„ art. 41 din Constitu˛ie includerea, Ón con˛inutul uneia ∫i aceleia∫i b„l˛ate ∫i chinuite legi, a aspectelor care ˛in de protec˛ia social„ a muncii, sub forma asigur„rilor de s„n„tate, al„turi de aspecte care vizeaz„ organizarea spitalelor, exercitarea profesiei de medic sau de farmacist.

Caracterul neconstitu˛ional al acestei Legi privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii rezult„, cu at‚t mai mult, dac„ avem Ón vedere ∫i faptul c„, Ón aceast„ lege, cum s-a ar„tat mai sus, sunt introduse for˛at ∫i aspecte care ˛in de regimul juridic al func˛iei publice sau al contractului de munc„, materii pentru care, Ón Constitu˛ie, sunt prev„zute legi organice speciale.

Faptul c„ se apeleaz„ la aceast„ modalitate excep˛ional„ de legiferare, evit‚ndu-se discu˛iile Ón comisiile de specialitate ale celor dou„ Camere, posibilitatea formul„rii de amendamente Ón procedur„ obi∫nuit„ de legiferare ∫i evit‚ndu-se dezbaterile Ón plenul Camerelor, scoate Ón eviden˛„ nu numai lipsa de respect a Guvernului fa˛„ de Parlament, Ón general, ci ∫i fa˛„ de majoritatea Parlamentului pe care se sprijin„, Ón particular, ∫i, totodat„, conduita acestuia, contrar„ principiilor democratice constitu˛ionale consacrate de Constitu˛ie.

Angajarea r„spunderii Guvernului pe acest voluminos pachet de legi este un act iresponsabil, care va spolia sistemul ∫i va crea un haos generalizat Ón acest sector de activitate. Constitu˛ia prevede la art. 114 dreptul Guvernului de a-∫i angaja r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului, drept pe care nu Ól contest„m.

Apreciem Óns„ c„, Ón cazul de fa˛„, angajarea r„spunderii Guvernului pe acest pachet de legi este un abuz de drept ∫i un abuz de putere. Asocia˛iile patronale ∫i sindicale reprezentate Ón Consiliul Economic ∫i Social, precum ∫i institu˛iile profesionale cu prestigiu ∫i autoritatea unanim recunoscut„ din Uniunea European„ sunt Ón consens Ómpotriva acestei a∫a-zisei reforme din s„n„tate.

Practic, Ón acest caz, Guvernul e Ómpotriva tuturor, furnizori ai actului de asisten˛„ medical„ ∫i beneficiari ai acestuia. Adev„ratele obiective ale ini˛iatorilor acestui demers sunt Ón num„r de cel pu˛in trei:

1. Datorit„ sc„derii la mai pu˛in de jum„tate a cre∫terii economice Ón 2005 fa˛„ de 2004, Guvernul nu are suficien˛i bani s„ sus˛in„ sistemul de s„n„tate ∫i atunci creeaz„ o perdea de fum, o diversiune, Ón∫el‚nd popula˛ia cu o pretins„, dar inexistent„, reform„ a sistemului. Actualii guvernan˛i au promis Ón campania electoral„ o finan˛are pentru s„n„tate de minimum 6% din PIB, iar acum sunt Ón situa˛ia ca, dup„ un an, s„ ofere doar 3,3% din PIB.

2. Acapararea sistemului de s„n„tate Ón folosul exclusiv al unor grup„ri din anturajul Guvernului. Sunt de notorietate Óncerc„rile nereu∫ite, p‚n„ Ón prezent, de a

deposeda de terenuri intravilane o serie de spitale din Bucure∫ti, pentru ca, ulterior, acestea s„ fie speculate Ón tranzac˛ii imobiliare.

3. Dorin˛a acerb„ de mediatizare ∫i orgoliul de v„taf al ministrului Nicol„escu de a c‚∫tiga, fie ∫i de o manier„ iresponsabil„, m„car o singur„ lupt„ Ómpotriva medicilor, a profesorilor, a personalului sanitar, a bolnavilor, a Óntregului sistem fa˛„ de care a manifestat un total dispre˛ de la numirea sa ∫i p‚n„ Ón prezent. P‚n„ ∫i colegi din P.N.L., dintre care trebuie men˛ionat numele fostul ministru, profesorul Mircea Cintez„, au solicitat Guvernului ∫i domnului Nicol„escu Ón˛elepciune ∫i ra˛iune pentru stoparea angaj„rii r„spunderii Guvernului pe un pachet de legi dezastruos.

De ce consider„m c„ a∫a-zisa reform„ din s„n„tate este una Ómpotriva pacien˛ilor? Pentru c„ ea nu rezolv„ principala problem„ a sistemului sanitar care este subfinan˛area.

Œn toate ˛„rile civilizate Fondul unic de s„n„tate este un fond public, cu administrare autonom„, folosit exclusiv Ón actul medical. Am sperat ca, prin mult tr‚mbi˛ata reform„ Ón s„n„tate, ∫i la noi lucrurile s„ se poat„ schimba. Din p„cate, Fondul unic Ón viziunea Nicol„escu r„m‚ne parte a bugetului consolidat, care poate fi deturnat prin intermediul Ministerului de Finan˛e c„tre numeroase îg„uri“ ale bugetului de stat, Ón loc de a fi folosit pentru s„n„tate.

Antireforma ini˛iat„ de actualul Guvern va crea noi bariere unor largi grupuri sociale, pentru care accesul la servicii de s„n„tate va deveni imposibil.

Bolnavii Ón v‚rst„, Ón special cei din mediul rural, sunt condamna˛i, prin a∫a-zisa reform„ Nicol„escu, s„ aib„ acces doar la medicina practicat„ de medicii de familie sau Ón spitalele teritoriale, accesul la medicina de v‚rf, din marile centre, fiindu-le blocat, indiferent de complexitatea interven˛iei medicale pe care o implic„ afec˛iunea de care sufer„.

Actualul pachet legislativ va desfiin˛a, practic, sistemul cabinetelor medicale ∫colare — cabinetele medicale din gr„dini˛e, ∫coli, licee, universit„˛i — aceste cabinete ofereau servicii medicale copiilor din comunit„˛ile respective ∫i aveau, totodat„, ∫i rolul de a face educa˛ie sanitar„ la o v‚rsta la care Ónsu∫irea no˛iunilor de baza este mai facil„.

Prin desfiin˛area centrelor medico-sociale create Ón ultimii ani, b„tr‚nii cu boli cronice, f„r„ familie ∫i f„r„ resurse, sunt complet abandona˛i.

A∫a-zisa reform„ desfiin˛eaz„ gratuit„˛ile de care beneficiau femeile gravide ∫i copiii, un drept considerat, p‚n„ acum, inatacabil. Astfel, medicamentele pentru noun„scu˛i ∫i pentru femeile gravide nu vor mai fi gratuite, ci listate la pre˛ul de referin˛„.

Œn loc de descentralizare ∫i de implicare a comunit„˛ilor locale Ón managementul sistemului sanitar, curent dominant Ón Uniunea European„, asist„m la o recentralizare a lu„rii deciziilor, concentrate Ón m‚inile ministrului. Œn timp ce asigura˛ii ofer„ resursele financiare, ministrul poate decide discre˛ionar asupra sistemului.

Prin proiectul noii Legi a spitalelor, se desfiin˛eaz„ consiliile de administra˛ie ale acestor unit„˛i, ministrul s„n„t„˛ii fiind singurul care are dreptul s„ numeasc„ ∫i s„ destituie directorii de spitale. Problema rezid„ Ón faptul c„ Ministerul S„n„t„˛ii nu mai este demult proprietarul unit„˛ilor spitalice∫ti, acestea fiind trecute aproape Ón totalitate Ón proprietatea comunit„˛ilor locale, prim„rii, respectiv consilii jude˛ene. Œn conducerea spitalelor nu se vor mai reg„si reprezentan˛i ai comunit„˛ii locale, societ„˛ii civile ∫i ai mediului profesional, ci clientela

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/24.II.2006 politic„ a ministrului, a∫a cum s-a v„zut ∫i Ón recentele numiri la conducerea unor spitale.

De altfel, aceast„ tenta˛ie de centralizare este de Ón˛eles, de vreme ce prigoana medicilor, la care asist„m de c‚nd domnul Eugen Nicol„escu a preluat conducerea ministerului, este f„r„ precedent. De∫i au fost schimbate integral aproape toate conducerile direc˛iilor de s„n„tate public„, au fost demi∫i abuziv directori de spitale, care ∫i-au c‚∫tigat apoi drepturile Ón justi˛ie, cu siguran˛„ c„ prin aceast„ lege se urm„re∫te ca Óntreg sistemul de s„n„tate public„ s„ devin„ îportocaliu“. Reforma trebuie Óns„ s„ fie sanitar„, ∫i nu politic„.

Centralizarea excesiv„ imprim„ un caracter antieuropean noilor reglement„ri. Œn Europa se vorbe∫te despre descentralizare masiv„ Ón toate domeniile de activitate, Ón timp ce, Ón Rom‚nia, puterea centralizeaz„ sistemul sanitar p‚n„ la sufocare. Œn acest sens este elocvent punctul de vedere al pre∫edintelui Camerei Federative a Medicilor din Germania care atrage aten˛ia ministrului s„n„t„˛ii rom‚n c„ se afl„ pe un drum gre∫it: îDac„ aceste legi vor fi implementate, Rom‚nia se va separa de un sistem func˛ional de autoadministrare, existent Ón Europa, ∫i Ó∫i va periclita integrarea Ón Uniunea European„“, se arat„ Ón scrisoarea semnat„ de prof. dr. Jorg-Dietrich Hoppe.

Tot unic„ Ón Europa este taxa pe viciu care, oricum nu va rezolva subfinan˛area din sistem, dar va conduce la evaziune fiscal„ ∫i consumul unor produse de alcool ∫i tutun contraf„cute, care vor afecta ∫i mai grav s„n„tatea popula˛iei.

Actualul pachet legislativ fr‚neaz„ cercetarea ∫i reduce calitatea actului medical. Principalul efect va fi o mercantilizare a jur„m‚ntului lui Hipocrat. Cet„˛enii din zonele slab dezvoltate sunt practic abandona˛i, Óntruc‚t medicii de familie nu sunt stimula˛i s„ r„m‚n„ ∫i s„ practice medicina Ón zonele s„race, cu probleme sociale, unde nevoia de servicii medicale este acut„, ci s„ se orienteze preponderent Ónspre zonele dezvoltate, cu pacien˛i Ónst„ri˛i.

Pachetul legislativ genereaz„ discrimin„ri Ón interiorul sistemului de s„n„tate. Actuala reform„ introduce o nou„ categorie a directorilor de spitale, bine pl„ti˛i, dar selecta˛i ∫i promova˛i politic, direct de c„tre ministrul s„n„t„˛ii. Astfel, se deschide o poart„ de acces pentru cei cu performan˛e sc„zute, dar cu ambi˛ii mari de a deveni directori.

Acest pachet contraf„cut de legi este o nou„ ∫i sper„m ultim„ prob„ a incapacit„˛ii Cabinetului de a guverna Rom‚nia ∫i de a-∫i respecta promisiunile electorale. Este o culme a neputin˛ei politice ∫i a incompeten˛ei administrative a acestui Guvern.

Executivul dovede∫te, Ónc„ o dat„, s„ se fac„ c„ nu Ón˛elege ce a∫teapt„ societatea de la guvernan˛ii s„i, oferind din nou o dovad„ a distan˛ei care Ói separ„ pe membrii Cabinetului de cet„˛eanul obi∫nuit, cu venituri obi∫nuite, cu speran˛e ∫i a∫tept„ri obi∫nuite.

Legea Nicol„escu este o lege a celor boga˛i Ón dauna celor s„raci.

Œn fond, trebuie s„ vedem ce ascund ace∫ti termeni deliberat sofistica˛i ca ∫i îcoplat„“, îpachet minim“ sau îextinderea impozit„rii“.

Ei, cei s„raci, vor fi obliga˛i de acum s„ pl„teasc„ ceea ce p‚n„ acum era gratuitate.

Lor, celor s„raci, prin a∫a-zisul îpachet minim“, li se va restr‚nge ∫i mai mult accesul la serviciile medicale de baz„, devenind cu adev„rat cet„˛eni de rangul al doilea Ón propria ˛ar„.

Ei, cei s„raci, pensionarii cu venituri mici ∫i agricultorii vor fi obliga˛i de acum Óncolo s„ scoat„ bani din buzunare pentru a-∫i pl„ti dreptul la s„n„tate.

De aceea semnatarii mo˛iunii de cenzur„ fac un apel c„tre to˛i membrii Parlamentului, indiferent de grupurile politice c„rora le apar˛in, de a vota Ón favoarea ei. Adoptarea acestei mo˛iuni ar constitui punctul de plecare pentru constituirea unui nou Cabinet a c„rui competen˛„, corectitudine ∫i unitate ar sluji unei reale stabilit„˛i politice, absolut necesare cu mai pu˛in de un an Ónaintea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

Titu Nicolae Gheorghiof

#22921

V„ mul˛umesc.

C‚t prive∫te solicitarea privind art. 23 alin. 5 cu referire la deputa˛ii ∫i senatorii care sunt chema˛i Ón fa˛a instan˛elor, Ón calitate de martori, comisia a modificat art. 23 alin. 5 ∫i, Ón noua formulare, am considerat o obliga˛ie cet„˛eneasc„ a deputatului ∫i senatorului, atunci c‚nd este chemat Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, s„ depun„ m„rturie. Exist„ o singur„ excep˛ie, ca s„ spun a∫a, ∫i anume, atunci c‚nd m„rturia se refer„ la informa˛ia clasificat„ prev„zut„ de art. 182 alin. 2, ∫i aceast„ Ómprejurare de a fi martor Ón fa˛a instan˛ei cu privire la situa˛ii c„zute sub inciden˛a Legii nr. 182/2002, sigur, urmeaz„ regimul Legii nr. 182/2002 privind informa˛ia clasificat„.

C‚t prive∫te art. 24 referitor la cererea de re˛inere, arestare sau perchezi˛ie a deputatului sau senatorului, ∫i aici comisia, reexamin‚nd, a modificat, ca atare, termenele din vechea reglementare din art. 24 ini˛ial, Ónainte de a se dispune reexaminarea.

Comisia, Ón unanimitate, a adoptat prevederea care se refer„ la cererea ministrului justi˛iei. Œnso˛it„ de raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, se supun, spre dezbatere ∫i adoptare, plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, Ón termen de 5 zile de la depunerea raportului, iar Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este obligat„ s„ depun„ raportul Ón 3 zile. Deci termenul care a fost Ónainte, care era Ón jur de 20 de zile, a fost redus la termenele care sunt acum reglementate Ón noul raport.

C‚t prive∫te celelalte dou„ puncte de vedere ale pre∫edintelui Rom‚niei referitoare la art. 41 alin. 6 ∫i art. 49, comisia a adoptat urm„torul punct de vedere:

Referitor la art. 41 — ∫i aici va trebui s„ v„ dau cel pu˛in ni∫te l„muriri Ón plus, vizavi de pozi˛ia membrilor comisiei, e adev„rat, nu Ón totalitate.

La acest articol am avut ∫i un amendament depus de c„tre domnul deputat Augustin Zegrean, Ón sensul de eliminare a acestui articol, care se refer„ la:

îDup„ expirarea mandatului, deputa˛ii ∫i senatorii care nu au fost ale∫i — am spus noi Ón vechea reglementare — primesc o indemniza˛ie tranzitorie pentru maxim 6 luni de zile.“

Vizavi de aceast„ situa˛ie ∫i de solicitarea de eliminare, a domnului deputat Zegrean, comisia, analiz‚nd, a ajuns la o concluzie, ∫i anume:

Dup„ expirarea mandatului, deputa˛ii ∫i senatorii care nu au fost ale∫i, dar nu beneficiaz„ de pensie ∫i de nici un fel de alt venit, nici o surs„ de venit, comisia a adoptat o m„sur„ de a beneficia de indemniza˛ia tranzitorie de cel mult 3 luni de zile.

™i, aici, ne-am g‚ndit la ceea ce a ap„rut Ón massmedia, ∫i anume c„ o fost„ deputat„ din perioada mandatului 1990-1992, reprezentant„ a Partidului Ecologist, tr„ie∫te acum Óntr-un cort, undeva, la marginea Ia∫ilor, dac„ nu m„ Ón∫el.

Este o situa˛ie destul de bizar„ pentru Rom‚nia ∫i, cel pu˛in, de o imagine nu prea str„lucit„ pentru noi, ∫i ne-am g‚ndit c„ atunci s-ar putea s„ se iveasc„, de∫i mie Ómi este greu s„ cred, o situa˛ie Ón care un deputat ∫i un senator, nefiind reale∫i, neav‚nd nici o surs„ de venit, s„ li se acorde aceast„ indemniza˛ie tranzitorie. A∫a a hot„r‚t comisia.

Uit‚ndu-m„ Ón reglement„rile Comunit„˛ii Europene, av‚nd Ón vedere c„, de la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va face parte din aceast„ Comunitate spre care t‚njim cu to˛ii, am constatat c„ o singur„ ˛ar„, ∫i anume Polonia, acord„ minim 3 luni aceast„ indemniza˛ie tranzitorie.

Nu vreau s„ fac trimitere la celelalte drepturi pe care le au deputa˛ii ∫i senatorii sau indemniza˛iile care li se dau Ón Comunitatea European„. Noi am Óncercat s„ vedem ∫i s„ armoniz„m, c‚t de c‚t, o legisla˛ie intern„ cu o legisla˛ie european„.

C‚t prive∫te ultima solicitare de reexaminare asupra art. 49 privind dreptul deputatului ∫i senatorului la o pensie, ∫i aici am avut o solicitare de eliminare din partea domnului deputat Augustin Zegrean.

Comisia a analizat, la fel, prevederi din legisla˛ia european„ ∫i nu numai at‚t. Am analizat s„ vedem alte categorii socioprofesionale din Rom‚nia. Am analizat prevederile Legii nr. 19/2000 ∫i, Ón noua reglementare a art. 49 privind sistemul de pensii pentru senatori ∫i deputa˛i, am hot„r‚t s„ adopt„m prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu obligativitatea stagiului de cotizare ∫i a v‚rstei de pensionare. Dac„ nu m„ Ón∫el, pentru b„rba˛i este un stagiu de p‚n„ la 35 de ani, pentru femei 30 de ani, stagiu de cotizare Ón sistemul public de pensii, pe care trebuie s„-l aib„ cel care solicit„.

Am coroborat, pentru c„ ∫i deputa˛ii, ∫i senatorii trebuie s„-i cuprindem Óntr-un sistem socioprofesional. Œn ce sistem socioprofesional s„ cuprindem deputatul ∫i senatorul? E adev„rat, poate ca o glum„, a∫a, s„ ne descre˛easc„ frun˛ile, Óntr-un fel, unii au zis s„ fim cuprin∫i la mineri, al˛ii au zis s„ fim cuprin∫i Ón sistemul pe care Ól are Curtea de Conturi sau Ón sistemul militar, dar noi opt„m pentru demilitarizarea institu˛iilor statului rom‚n. Al˛ii au spus, pentru c„ Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor, de fapt, lucreaz„ ∫i, s„ zic a∫a, îproduc“ legea, pe care o aplic„ sistemul ∫i cealalt„ putere Ón stat — Magistratura —, s„ Óncerc„m s„ ne asimil„m acestei puteri, a Magistraturii, pentru c„ ne place Óntotdeauna s„ spunem c„ Ón statul rom‚n exist„ 3 puteri: puterea executiv„, puterea legislativ„ ∫i puterea judec„toreasc„. Vrem s„ exist„ ∫i o alt„ putere?

De fapt, exist„ o alt„ putere de care, de multe ori, vorbim, Óntr-un fel, cu team„ unii dintre noi, mass-media. ™i atunci, am c„zut la aceast„ op˛iune ∫i, din nou, nu fac trimitere Ónspre Comunitatea European„, deoarece ar

- fi prea mult pentru o Rom‚nie care poate prea pu˛in. Atunci, comisia, c‚t prive∫te acest art. 49, a adoptat

- urm„toarea formul„:

_î_ Deputa˛ii ∫i senatorii, la Ómplinirea condi˛iilor de pensionare prev„zute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale — deci ne Óncadr„m Ón Legea nr. 19/2000 —, respectiv, stagiul de cotizare — ∫i v-am spus la b„rba˛i ∫i la femei — ∫i v‚rsta de pensionare, beneficiaz„ de pensie Ón cuantumul prev„zut“, pentru c„ ne-am asimilat Óntr-o categorie socioprofesional„, ∫i anume a magistra˛ilor, art. 82 din Legea nr. 303/2004.

- ™i ultima solicitare, prin cererea de reexaminare, se

- referea la acel mult discutat pa∫aport diplomatic. Comisia a hot„r‚t:

îDoar deputatul ∫i senatorul au dreptul la pa∫aport diplomatic“.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, raportul comisiei, fiind prezen˛i un num„r de 11 colegi membri ai comisiei speciale, cu 9 voturi pentru, o ab˛inere ∫i un vot contra, a fost adoptat.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ Ónvederez ∫i o alt„ situa˛ie, nu Ón dorin˛a de a v„ pune pe g‚nduri, dar vreau s„ v„ spun c„, dac„ vom da un vot acum, exist„ o situa˛ie de trecere a acestui raport ∫i o situa˛ie de respingere a raportului. Aceasta presupunere, la situa˛ia de trecere, ∫ti˛i bine ce Ónseamn„, iar la situa˛ia de respingere Ónseamn„ c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/24.II.2006 r„m‚ne vechea reglementare, potrivit reglement„rii pe care o presupune ∫i, ca atare, respingem cererea de reexaminare.

V„ mul˛umesc.

Lucian Augustin Bolca∫

#44255

## Stima˛i colegi,

Cred c„ ne afl„m Ón fa˛a unui examen pe care-l d„m cu to˛ii. Œn afar„ de un examen de maturitate politic„, este un examen fa˛„ de demnitatea unei institu˛ii din care avem cinstea s„ facem parte ∫i Ón aceste condi˛ii este un examen fa˛„ de propria noastr„ con∫tiin˛„. Este un examen fa˛„ de propria noastr„ con∫tiin˛„ ∫i acesta este adev„ratul examen pe care-l d„m Ón fa˛a aleg„torilor pe care-i reprezent„m. Noi trebuie s„ ne p„str„m demnitatea ∫i verticalitatea solu˛iilor pe care le propunem ∫i pe care le vot„m.

S-a vorbit despre o Óngrijorare fa˛„ de maniera Ón care presa, opinia public„ reflect„ pozi˛iile noastre. Eu nu am nici o Óngrijorare atunci c‚nd spun ceea ce cred. Poate s„ nu fie bine, ∫i atunci suport criticile respective. Poate s„ fie bine, ∫i atunci pot suporta ∫i critici de rele-credin˛e. Dar aceasta este demnitatea mea, s„ le suport!

Problema acestui text, pentru c„ numai la el m„ refer acum, are dou„ valen˛e: prima valen˛„, cea legat„ de integrarea noastr„ Óntr-un circuit european normal, institu˛ional v-a fost expus„. Nu dori˛i s„ ne integr„m Óntr-un asemenea circuit normal, european, nu vota˛i acest text ∫i vom r„m‚ne o Rom‚nie cu un parlament de cer∫etori! A doua valen˛„ este raportarea noastr„ la dreptul intern ∫i la rolul unor institu˛ii. A˛i spus c„ Parlamentul este institu˛ia fundamental„ a democra˛iei. Eu vreau s-o p„str„m ca atare. Oamenii care sunt Ón Parlamentul Rom‚niei, mai buni sau mai r„i, reprezint„ acest mecanism democratic. Oamenii ace∫tia trebuie s„ aib„ o protec˛ie social„ minim„, pentru c„ ei, Ónainte de a fi parlamentari, sunt oameni ∫i via˛a continu„, ∫i eu nu vreau s„ ajungem, finalmente, la situa˛ia c„ de teama unor reac˛ii de bun„ sau de rea-credin˛„ de pres„ sau de publicitate s„ v„d parlamentari cer∫ind la col˛ul str„zii pentru c„ nu ∫i-au g„sit un loc de munc„.

Partea a doua este c„ mai exist„ ∫i alte institu˛ii Ón statul rom‚n. ™i vreau s„ v„ dau un singur exemplu ∫i s„ evalua˛i care este institu˛ia fundamental„ a democra˛iei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/24.II.2006 care trebuie ocrotit„. Œn condi˛iile disponibiliz„rii minerilor, care au fost considera˛i o institu˛ie a democra˛iei, li se d„ o indemniza˛ie tranzitorie, reprezent‚nd salariile pe un an ∫i jum„tate. V„ rog s„ ocroti˛i institu˛ia democratic„ a minerilor. Eu cred c„ oamenilor care au muncit, minerilor, trebuie s„ li se acorde aceast„ indemniza˛ie. Este normal! ™i eu cred c„ oamenilor care sunt aici ∫i care muncesc trebuie s„ li se acorde un minim de siguran˛„. Voi vota Ómpotriva elimin„rii, Ón orice form„ procedural„, a acestui text, cu at‚t mai mult cu c‚t am libertatea personal„, fiind pensionar, de a nu beneficia de acest text niciodat„. Este pentru colegii mei!

V„ mul˛umesc.

Adrian N„stase

#57201

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu a∫ propune s„ adopt„m votul deschis, ∫i am s„ v„ spun de ce. Vor ap„rea specula˛ii Ón orice fel dac„ va fi un vot secret. Se va spune c„ nu avem curajul s„ ne asum„m o anumit„ solu˛ie. Se va spune c„ unii se ascund, al˛ii vin la microfon ∫i spun anumite lucruri doar pentru a marca public, iar, dup„ aceea, ar putea s„ voteze Óntr-un alt mod, ascunz‚ndu-∫i, de fapt, op˛iunea. Eu cred c„ ceea ce va trebui s„ spunem p‚n„ la urm„ este c„ ∫i parlamentarii au dreptul la un statut clar, care s„ fie moderat, ∫i poate mul˛i nu ∫tiu c„ fa˛„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/24.II.2006 11

formulele exagerate, ini˛iale, formula de acum este foarte mult atenuat„ ∫i este nu o formul„ sui-generis pentru parlamentari numai, ci este o formul„ de trimitere la un statut deja existent, cel al magistra˛ilor, cu ni∫te reduceri, care sunt de 25% sau chiar mai mult diminuate, eventualele pensii, fa˛„ de ace∫tia.

Poate c„ noi nu am reu∫it s„ explic„m suficient de bine opiniei publice ∫i mass-media aceste lucruri. Va trebui s„ facem aceste lucruri, dar trebuie s„ explic„m foarte clar c„ nu este vorba de o pensie suplimentar„ fa˛„ de cealalt„ pensie, c„ nu este o pensie care se ia f„r„ Óndeplinirea condi˛iilor de vechime ∫i c„ este vorba nu de o formul„ arbitrar„, ci de o formul„ care ˛ine seama de ni∫te criterii. Eu cred c„ trebuie s„ ne asum„m printr-un vot deschis aceste lucruri, pentru c„ va trebui, fiecare dintre noi, s„ explice aceste lucruri. Nu unii s„ spun„: î™ti˛i, de fapt, public am afirmat un anumit lucru, dar votul s-ar putea s„ arate altfel, c„ s-ar putea s„ ne g‚ndim la altceva“.

Deci eu cred c„ este o chestiune de responsabilitate, de demnitate a func˛iei, p‚n„ la urm„, ∫i, Ón acela∫i timp, s„ ar„t„m c„ nu mai este vorba de solu˛iile ini˛iale care erau exagerate. Sunt ni∫te solu˛ii mai temperate. Aduce˛i-v„ aminte c„ se propunea, ini˛ial, o cas„ distinct„, cu pensii distincte, cu o formul„.... Eu nu vreau s„ v„ spun c„ ∫i atunci am fost Ómpotriva acestui sistem ∫i c„ am fost Ón favoarea unui mecanism care s„ fie un mecanism de trimitere la un sistem existent deja ∫i, printr-un anumit tip de asimilare, totu∫i, s„ nu r„m‚nem cu un statut care practic nu ar identifica o formul„ care s„ fie acceptabil„ ∫i rezonabil„.

De aceea, eu a∫ propune votul deschis ∫i o reflec˛ie clar„ ∫i Ón˛eleapt„ asupra unei variante care sigur c„ Óntr-o perioad„ Ón care oamenii o duc greu, Óntr-o perioad„ Ón care pensiile sunt destul de mici, ar putea s„ creeze ni∫te dificult„˛i, dar s„ Óncerc„m cu to˛ii s„ explic„m ra˛ional, nu s„ intr„m Óntr-o zon„ a unor dispute pe o arie mult mai larg„, care nu are leg„tur„ direct„ cu subiectul pe care Ól vot„m.

V„ mul˛umesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința