Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·13 aprilie 2006
Senatul · MO 47/2006 · 2006-04-13
Domnul Dorel Constantin Onaca anun˛„ c„ Óncep‚nd cu 22 martie anul curent activeaz„ Ón cadrul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D. (D.A.)
Declara˛ii politice formulate de doamnele ∫i domnii senatori: — Mircea Gheorghe Mereu˛„ (P.N.L.—P.D.) — despre sondajul INSOMAR — maxima pruden˛„ ∫i respingerea riscului la rom‚ni; — Angel TÓlv„r (P.S.D.) — despre violen˛a Óngrijor„toare din unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt; — Mihai Ungheanu (P.R.M.) — declara˛ie politic„ privind contestarea de c„tre P.N.L. a alegerii pre∫edintelui C.N.S.A.S.; — ™tefan Mihail Antonie (independent) — declara˛ie politic„ privind alegerea conducerii C.N.S.A.S. ∫i rolul acestei institu˛ii; — Ivan Cismaru (P.N.L.—P.D.) — energia termic„, o problem„ na˛ional„, ∫i solu˛ia folosirii resturilor ligno-celulozice; — Ovidiu Teodor Cre˛u (P.S.D.) — declara˛ie politic„ privind jocul politic al deputatului Ioan Oltean Ón cadrul Consiliului Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud; — Dan Claudiu T„n„sescu (P.R.M.) — despre veniturile unor mini∫tri ∫i secretari de stat care au fost membri Ón Comisia de privatizare a B.C.R.; — Puskás Valentin Zoltán (U.D.M.R.) — despre firmele hoteliere din jude˛ul Covasna care nu pl„tesc organelor locale impozitul pe salarii; — Mihail Lupoi (P.N.L.—P.D.) — sesizarea D.N.A. pentru anchetarea deputatului Ovidiu Mu∫etescu Ón leg„tur„ cu privatizarea îARO“ C‚mpulung; punerea Ón aplicare a Legii insolven˛ei imediat dup„ promulgare; agresiunile fizice la care sunt supu∫i parlamentarii; — Puiu Ha∫otti (P.N.L.—P.D.) — solicitare c„tre pre∫edintele Rom‚niei pentru condamnarea comunismului Ón Óntregul s„u; — Ioan Corodan (P.R.M.) — despre dezvoltarea pie˛ei de capital, pus„ sub semnul ingineriilor financiare;
· other · respins
· procedural
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
· other
· other
· other
150 de discursuri
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Stima˛i colegi,
Œntruc‚t au trecut 20 de minute, fac apel la dumneavoastr„ s„ respect„m totu∫i ora de Óncepere a ∫edin˛elor.
Cer Óng„duin˛a s„ trecem la punctul 1 de pe ordinea de zi — declara˛ii politice.
Œl invit la microfon pe domnul senator Mihai Mereu˛„.
Domnule senator Mereu˛„, dac„ sunte˛i amabil, a∫ vrea s„-mi permite˛i s„-i dau Ónt‚i cuv‚ntul domnului senator pentru a face o important„ declara˛ie.
Domnul senator Onaca, ave˛i microfonul central.
## **Domnul Dorel Constantin Onaca:**
Domnule pre∫edinte,
Distin∫i colegi,
Vreau s„ informez c„ Óncep‚nd cu data de 22 martie 2006 activez Ón cadrul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D., D.A.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Onaca pentru declara˛ia Domniei sale ∫i Ól invit la microfon pe domnul senator Mihai Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D.
Ave˛i cuv‚ntul.
Mircea Mereu˛„, domnule pre∫edinte. Œmi da˛i un miel!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006
De aceea mi-a˛i spus de miel? Domnul senator Mircea Mereu˛„, mielul Ól dau de Pa∫ti.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Noi, politicienii, Ón disputele pe care le avem la nivelul parlamentar, uit„m adesea de repercusiunile ac˛iunilor noastre asupra psihologiei colective rom‚ne∫ti.
Astfel, rezultatele unui recent sondaj INSOMAR scot Ón eviden˛„ c„ nostalgia stabilit„˛ii, a protec˛iei etapice ∫i a ordinii sociale sunt dominantele comportamentale ale celor mai mul˛i dintre intervieva˛i. f n‚nd cont c„ de 15 ani Óncoace tr„im Óntr-o economie de pia˛„, ce-i drept nu la nivelul celei din Uniunea European„, dar care este apropiat„ de Uniune prin pia˛a liber„ de produse ∫i servicii, Ón Rom‚nia exist„ Ónc„ frica excesiv„ de risc financiar ∫i nostalgia spre trecutul de stabilitate comunist, caracterizat prin bani pu˛ini ∫i impunerea unui trai modest.
Afla˛i Ón situa˛ia de a opta Óntre diferite moduri de gestionare a situa˛iilor de incertitudine Ón privin˛a propriilor ac˛iuni, rom‚nii, Ón marea lor majoritate, au conduite bazate pe maxim„ pruden˛„ ∫i pe respingerea riscului, fie c„ vorbim de aspectul economic, social sau politic al acestuia. Potrivit sondajului amintit, 75% dintre rom‚ni prefer„ o via˛„ modest„ Óntr-o lume stabil„, chiar ∫i cu o condi˛ie economic„ joas„, comparativ cu 25% dintre ei, Ón marea lor majoritate tineri, care sunt deschi∫i spre ∫ans„, oportunitatea de a-∫i deschide afaceri sau de a investi Ón burs„ sau fonduri financiare.
Dac„ la mijlocul anilor 1990 optimismul ∫i speran˛a de a Óncepe o afacere pe cont propriu reprezentau o alternativ„ pentru mul˛i dintre cet„˛enii acestei ˛„ri, corup˛ia Ón r‚ndul politicienilor, birocra˛ia administra˛iei locale ∫i centrale au redus sim˛itor num„rul celor care sper„ c„ pot reconstrui economic aceast„ ˛ar„, muncind aici, ∫i nu peste hotare. Frica fa˛„ de ziua de m‚ine, faptul de a vedea zilnic cum lupta pentru r„m‚nerea Ón fruntea puterii a urma∫ilor securit„˛ii comuniste dep„∫e∫te orice scrupul, cum reformele structurale sunt boicotate de jocuri din culisele politicii rom‚ne∫ti, toate acestea au t„iat elanul multor tineri ∫i persoane cu spirit antreprenorial care au tr„it cu speran˛a c„ vor fi realizate p‚n„ la urm„ ∫i Ón Rom‚nia acele programe politico-economice Ón urma c„rora s„ rezulte o stare de bun„stare na˛ional„.
Mul˛umesc domnului senator Mircea Mereu˛„ pentru declara˛ia politic„ prezentat„ ∫i-l invit la microfon, din partea Grupului parlamentar P.S.D., pe domnul senator Angel TÓlv„r.
Se preg„te∫te domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Œn Rom‚nia, nivelul fenomenului de violen˛„ Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar a devenit Óngrijor„tor. Concluziile unui studiu realizat de Institutul de ™tiin˛e ale Educa˛iei, îViolen˛a Ón ∫coli“, au ar„tat c„ violen˛a este mai mare Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt postgimnazial, 80%, ∫i mai redus„ Ón cazul ∫colilor generale, 73%, mai ales tinerii din mediul urban, 82%, fa˛„ de tinerii din mediul rural, 71%. ™i, Ón mediul urban, violen˛a este mai pronun˛at„ Ón ∫colile din zonele periferice, aproximativ 82%.
Din p„cate, Ón acest moment, Ón care practic toat„ lumea, de la primul-ministru p‚n„ la inspectorii din inspectoratele ∫colare jude˛ene, exprim„ diverse opinii despre reforma din educa˛ie, despre noile metode de predare sau de sus˛inere a examenelor, sistemul de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia se confrunt„ cu probleme care se agraveaz„ continuu. Violen˛ele fizice, traficul ∫i consumul de droguri, injuriile, agresiuni asupra profesorilor au devenit practic ingrediente cotidiene ale jurnalelor de ∫tiri.
Dincolo Óns„ de acest lucru, violen˛a reprezint„ o amenin˛are real„ ∫i din ce Ón ce mai grav„ la adresa modului Ón care se desf„∫oar„ procesul de Ónv„˛„m‚nt Ón ∫colile Rom‚niei. Iat„ auspiciile sub care simularea examenului de bacalaureat Óncepe ast„zi.
Œn fa˛a acestui fenomen, atitudinea oficialilor din Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ne las„ uneori f„r„ replic„. Astfel, Óntr-o declara˛ie f„cut„ presei la finele anului trecut, un reprezentant al ministerului declara: îExist„ situa˛ii de acest gen, dar nu trebuie s„ generaliz„m. Œn aceste cazuri, copiii vin la ∫coal„ cu proast„ educa˛ie de acas„, iar profesorii nu au cum s„ schimbe acest lucru Ón 6 ore“. Este o declara˛ie stupefiant„, Ón total„ contradic˛ie cu realitatea ∫i care pune sub semnul Óntreb„rii chiar ∫i rolul ∫colii Ón societate, acela de a forma oameni ∫i caractere. Este o declara˛ie care m„ face s„ m„ Óntreb dac„ oficialii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii au ∫tiut vreodat„ ce se Ónt‚mpl„ Ón ∫colile din Rom‚nia.
Pentru a le da o m‚n„ de ajutor, am s„ fac o scurt„ trecere Ón revist„ a unora dintre cele mai grave evenimente de acest gen petrecute Ón ultimul an.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Angel TÓlv„r pentru declara˛ia politic„ prezentat„ ∫i-l invit la microfon pe domnul senator Ungheanu Mihai, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Se preg„te∫te domnul senator ™tefan Mihail Antonie, din partea independen˛ilor.
## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Vreau s„ Óncep prin a observa c„ acest mod de a citi declara˛iile politice Ón fa˛a unei s„li goale nu este cea mai bun„ solu˛ie ∫i c„ declara˛iile politice trebuie s„-∫i aib„ importan˛a lor.
Stima˛i colegi,
De c‚teva zile neputin˛a de a guverna ∫i mai ales Óncurc„tura jocurilor de interese din Alian˛a D.A. au atins cote paroxistice.
Parlamentul i-a stabilit prin vot pe cei 11 membri ai Colegiului C.N.S.A.S., iar ace∫tia au ales un pre∫edinte. Dar Partidul Na˛ional Liberal nu este de acord cu rezultatul alegerilor pentru conducerea colegiului, alegeri care s-au desf„∫urat, dup„ cum se pare, Ón mod normal ∫i au stabilit un pre∫edinte. Partidul Na˛ional Liberal contest„ alegerile, desf„∫urate, dup„ toate semnele, corect, ∫i face zarv„ pe toate televiziunile ∫i Ón presa scris„, contest‚nd pre∫edintele ales ∫i acuz‚nd P.R.M. de necredin˛„. Este supus unei presiuni brutale acest pre∫edinte ales!
Toate acestea viciaz„ via˛a politic„ rom‚neasc„. Este vorba aici de o mentalitate de sforari — s„ mi se ierte cuv‚ntul — care dispre˛uiesc democra˛ia ∫i se Óntorc mereu la combina˛iile de culise! Sunt, dup„ c‚te se vede, unele interese ascunse, interese politice care cad, se pare, o dat„ cu rezultatul votului ∫i r„stoarn„ unele aranjamente. Acest partid, este vorba de P.N.L., a contestat tot timpul votul din alegerile din 2004, Ón diverse forme, sus˛in‚nd mereu aranjamente pe l‚ng„ lege, Ómpotriva legii, contra Constitu˛iei, chiar Ón scopul atingerii unor obiective de partid.
Partidul Rom‚nia Mare este Ón complet dezacord cu astfel de procedee de lucru, indiferent de la ce partid vin. Ele nu fac parte din mijloacele statului de drept.
Concluzia este c„ cele dou„ p„r˛i Ón conflict, P.N.L. contra P.D., vor s„ foloseasc„ dosarele politice de la C.N.S.A.S. Óntr-o lupt„ de partide. Faptul este cel pu˛in incorect. Œn mod normal, C.N.S.A.S. trebuie s„-∫i Ónceap„ totu∫i activitatea, trec‚nd peste preten˛iile care sunt afi∫ate ∫i care sunt peste normele prev„zute.
Trebuie Óns„ s„ observ„m c„ Ón aceast„ chestiune a r„scolirii dosarelor ∫i a problemei C.N.S.A.S. premierul T„riceanu a dep„∫it orice m„sur„. Acesta a dat, Ómpotriva Constitu˛iei Rom‚niei, Ón noiembrie 2005, o ordonan˛„ de urgen˛„ pentru prelungirea cu 6 ani a C.N.S.A.S. O astfel de decizie revenea Parlamentului Rom‚niei, care hot„r‚se ca Ón 2005 C.N.S.A.S. s„ devin„ institut de cercetare.
Mul˛umesc domnului Ungheanu pentru declara˛ia politic„ pe care a f„cut-o ∫i a∫ vrea s„ m„ asociez apelului pe care d‚nsul l-a adresat, legat de importan˛a declara˛iilor politice, de prezen˛a noastr„ Ón sal„.
Cred c„ cel mai bun exemplu pe care pute˛i s„-l da˛i, domnule Ungheanu, este s„ v„ asigura˛i c„ la ora 15,00, lunea, grupul pe care cu onoare ∫i cu competen˛„ Ól conduce˛i este prezent Ón sal„.
Acela∫i lucru, acela∫i apel vreau s„-l adresez ∫i pre∫edin˛ilor celorlalte grupuri, pentru ca Óntr-adev„r la declara˛iile politice s„ fie o prezen˛„ c‚t mai important„ Ón sal„.
V„ dau dreptul la replic„.
Deci dreptul meu la replic„ prive∫te interven˛ia dumneavoastr„, care trebuie s„ aib„ Ón primul r‚nd Ón vedere zona de centru. Am Ónceput cu 30-35 de oameni aici, Grupul fiind prezent al Partidului Rom‚nia Mare.
Modul acesta de a face interven˛ii care nu sunt de scaunul acela, ci de locul de aici, nu este bun! Deci v„ rog s„ ˛ine˛i seam„ c‚nd face˛i interven˛ii ca pre∫edinte de ∫edin˛„ ∫i c‚nd ca om de partid.
Mul˛umesc domnului senator Ungheanu pentru importanta declara˛ie pe care a f„cut-o ∫i, din punctul meu de vedere, fac Ónc„ o dat„ un apel la to˛i pre∫edin˛ii de grupuri s„ asigur„m la declara˛iile politice la ora 15,00 o prezen˛„ c‚t mai important„ Ón sal„.
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Mihail ™tefan Antonie.
Se preg„te∫te, din cadrul Grupului independent, domnul senator Cismaru Ion.
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am asistat de vreo s„pt„m‚n„ Óncoace la o serie de evenimente ce mi-au provocat dezam„girea. Dac„ mai credeam c„ exist„ Ón clasa politic„ rom‚neasc„ respect ∫i un dram de onoare fa˛„ de popor ∫i fa˛„ de suferin˛ele pe care le-a Óndurat Ón 50 de ani de comunism, m-am Ón∫elat.
Revolu˛ia din 22 Decembrie 1989 a reprezentat pentru cei care au murit, studen˛i, intelectuali, muncitori, b„tr‚ni,
copii, schimbarea radical„ a unui regim cu altul, ceea ce nici p‚n„ acum nu s-a realizat. De ce? Pentru c„ aparatul de baz„, de opresiune al regimului comunist, Securitatea, se afl„ Ón continuare, Óntr-o form„ mai democratic„, mai cizelat„, cu Ómbr„c„minte european„, Ón fruntea statului. El este Ón spatele marilor falimente industriale din ˛ar„, Ón spatele g„urilor negre financiare ∫i chiar, pot spune, al s„r„ciei na˛ionale, care devine crunt„ de la an la an.
Lupta cu aceast„ institu˛ie sau sistem sau, dac„ vre˛i, grup de interese a devenit Ón timp un r„zboi cu morile de v‚nt!
Dovad„ este chiar incidentul privind alegerea C.N.S.A.S., c‚nd, de frica deconspir„rii fo∫tilor securi∫ti, care se afl„ Ón continuare Ón structurile publice na˛ionale, s-a constr‚ns decizia membrilor C.N.S.A.S. de a nu-l vota pe lupt„torul anticomunist Ticu Dumitrescu.
Nu critic aici profesionalismul de jurist al domnului Turianu, ci modul Ón care Domnia sa se consider„ potrivit Óntr-o func˛ie de asemenea r„spundere, func˛ie Ón care trebuie s„ ai totu∫i coloan„ vertebral„ dreapt„, ∫i nu flexibil„ — Ón spatele votului secret, ∫i nu al unuia deschis ∫i cinstit —, fiindc„ vorbim despre oameni care zic c„ sunt de onoare. A ap„rut frica de responsabilitate ∫i la∫itatea reprezentan˛ilor, care nu au decis obiectiv ∫i neutru politic. Aceste atitudini se datoreaz„ concep˛iilor mentale Ónr„d„cinate Ón totalitarism, ∫i anume de a nu sup„ra anumi˛i ∫efi, de a fi supus absolut conducerii ∫i a nu sup„ra liderii _de facto_ .
Dac„ nu se vor lua m„surile necesare pentru a consolida credibilitatea C.N.S.A.S., nu se vor l„sa jocurile de culise de o parte, nu se va pune um„rul la stoparea jafurilor din economia na˛ional„, nu se va sprijini sectorul privat prin crearea de locuri de munc„ ∫i de companii rom‚ne∫ti ce pot deveni profitabile pe plan interna˛ional, atunci putem s„ spunem adio standardelor de via˛„ ∫i de civiliza˛ie european„, putem s„ leg„m de g‚tul acestui popor un bolovan care s„-l duc„ Ón pr„pastia istoriei ∫i a existen˛ei mondiale. Nu prin declara˛ii populiste, trasee Ón zone inundate ∫i pl‚nsete la televizor privind nivelul de trai al rom‚nilor putem s„ realiz„m practic speran˛ele rom‚nilor, ci prin constructivism politic, asumarea responsabilit„˛ii Ón luarea deciziilor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, parteneriat Ón conducerea ˛„rii.
Mul˛umesc domnului senator ™tefan Mihai Antonie pentru declara˛ia politic„ prezentat„ ∫i-l invit la microfon pe domnul senator Cismaru Ivan, din partea Grupului parlamentar D.A. P.N.L.—P.D.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Se preg„te∫te domnul senator Ovidiu Cre˛u, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Ivan Cismaru:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Supun aten˛iei dumneavoastr„, pentru a ∫ti dac„ merit„ sau nu s„ insist la forurile responsabile, un subiect de mare importan˛„ ∫i actualitate — energia termic„: surse, consumuri, pre˛uri etc.
A∫a cum bine ∫tim, pre˛ul gazului metan a crescut ∫i va mai cre∫te datorit„ diverselor motive, mai mult ∫i mai pu˛in justificate. A∫a cum bine ∫tim, consumul masiv de gaz metan Ón Rom‚nia este pentru Ónc„lzirea locuin˛elor oamenilor, direct sau prin intermediul sistemelor centralizate. A∫a cum bine ∫tim, administra˛ia public„ local„ ∫i, implicit, guvernele Rom‚niei au cheltuit sume Ónsemnate pentru realizarea sistemelor de distribu˛ie, at‚t Ón zonele urbane, c‚t ∫i Ón cele rurale. ™i tot a∫a cum bine ∫tim, foarte mul˛i oameni nu sunt sau nu vor fi capabili s„-∫i pl„teasc„ aceste cheltuieli, Ón special pe durata sezonului rece.
Œn aceste condi˛ii definite clar ∫i verificate Ón timp, ce este de f„cut? Cum vom putea asigura energia termic„ necesar„ oamenilor aceste ˛„ri, ∫tiind c„ ˛„rile Europei, Ón special cele dezvoltate, care au ∫i consumuri industriale mari, ∫i-au pus acut aceast„ Óntrebare, s-au Ónt‚lnit ∫i se vor mai Ónt‚lni de multe ori pe aceast„ cale, v„z‚nd c„ devin din ce Ón ce mai dependente de Rusia?
De la microfonul Senatului Rom‚niei vin s„ spun c„ la noi nu s-a f„cut aproape nimic Ón acest sens. A, ba da! S-au Ónfiin˛at agen˛ii, autorit„˛i etc., care se ocup„ de strategii care nu aduc nimic real ∫i concret Ón rezolvarea problemei.
O echip„ de speciali∫ti de Ónalt nivel Ón domeniu a prezentat un proiect care ar rezolva par˛ial aceast„ mare problem„ na˛ional„, simultan cu rezolvarea problemei de mediu, prin valorificarea arderii resturilor ligno-celulozice rezultate din cre∫terile anuale regenerabile ale p„durilor ∫i culturilor agricole, dup„ o prealabil„ prelucrare industrial„.
Iat„ c‚teva date importante.
Œn Rom‚nia se exploateaz„ anual aproximativ 16 milioane m[3 ] de lemn pe picior. La t„iere, Ón p„dure r„m‚n minimum 20%, adic„ 3,2 milioane m[3] , adic„ aproximativ 2,5 milioane tone lemn. Acest lemn fie c„ se depreciaz„ ∫i infecteaz„ p„durea, fie c„ este colectat Ón anumite puncte depozit din p„dure, din care o parte este preluat de fabricile de panouri.
Mul˛umesc ∫i eu domnului Cismaru Ivan pentru declara˛ia politic„ pe care a prezentat-o.
Œl invit la microfon pe domnul senator Ovidiu Cre˛u, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Se preg„te∫te domnul senator Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Despre jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud Ón presa central„ se scrie, se vede, se aude de obicei Ón lunile ianuarie ∫i februarie, c‚nd pasul Tihu˛a este blocat din cauza z„pezii. Probabil c„ atunci Ó∫i aminte∫te ∫i domnul ministru László Borbély de jude˛ul Ón care exist„ prefect U.D.M.R. ∫i probabil c„ Ó∫i promite c„ va rezolva drumul prin pasul Gr„dini˛a. Dar vine vara, se tope∫te z„pada, nu se mai blocheaz„ drumul ∫i p‚n„ iarna uit„ iar.
Va ap„rea Ón zilele urm„toare o ∫tire de cu totul alt„ natur„ despre jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud. Este vorba de situa˛ia din Consiliul Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud, condus de o coali˛ie format„ din P.S.D., P.R.M. ∫i P.C., care a ob˛inut 17 dintre cei 33 consilieri.
Pe parcursul timpului, un deputat, pe nume Ioan Oltean, a f„cut c‚teva Óncerc„ri, a∫ spune chiar disperate, de schimbare a conducerii alese, rezultat al alegerilor locale din 2004. S-a Óncercat prin racolarea unor consilieri jude˛eni de la partidele care conduc consiliul jude˛ean, de la P.S.D., P.R.M. ∫i P.C. S-a reu∫it
numai cu doi consilieri. Numai cu doi consilieri Ón plus a reu∫it s„ formeze o majoritate, dar nu a reu∫it s„ schimbe conducerea consiliului jude˛ean.
Apoi au fost alte Óncerc„ri de modificare a Legii nr. 215/23 aprilie 2001, lege care a trecut, a∫ putea spune c„ din neb„gare de seam„, la Camera Deputa˛ilor. Din fericire, Senatul Rom‚niei a respins legea respectiv„ ∫i astfel a e∫uat ∫i Óncercarea de schimbare a respectivei conduceri.
Scopul ∫i cauzele care Ól motiveaz„ pe domnul deputat Ioan Oltean nu-l las„ s„ se opreasc„ aici. Scopul ∫i cauza reprezint„ o r„zbunare personal„, o r„zbunare personal„ Ómpotriva fostului coleg de partid Gheorghe Marinescu, care actualmente este pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud din partea P.S.D. I-a jurat r„zbunare ∫i lupta se duce pe toate c„ile.
Œn prezent, se desf„∫oar„ Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, Ón municipiul Bistri˛a, o ac˛iune de demisionare Ón bloc. La presiunile domnului deputat Oltean, to˛i consilierii jude˛eni de la Alian˛a D.A., respectiv de la Partidul Democrat ∫i de la Partidul Na˛ional Liberal, demisioneaz„. Nu numai ei, ci ∫i suplean˛ii. Sigur, prin aceste demisii se va realiza o sc„dere a num„rului de consilieri jude˛eni sub dou„ treimi, astfel Ónc‚t se pot declan∫a alegeri anticipate la Consiliul Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Ovidiu Cre˛u pentru declara˛ia politic„ prezentat„.
Œl invit la microfon pe domnul senator Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare.
Se preg„te∫te domnul senator Valentin Zoltán Puskás, din partea Grupului U.D.M.R.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator T„n„sescu.
## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Este o declara˛ie politic„ scurt„, pe care am conceput-o, s„ spun a∫a, Ón urm„ cu c‚teva minute, Ón urma primirii unui r„spuns din partea primului-ministru.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Aceast„ declara˛ie politic„ a∫ denumi-o, dup„ un c‚ntec vechi l„ut„resc, îBanii mei, banii mei, eu sunt mort f„r„ de ei“.
Dar s„ v„ spun despre ce este vorba.
Zilele trecute, v„z‚nd cu c‚t„ ardoare ∫i vitejie o serie de mini∫tri ai actualului Guvern ap„r„, vezi, Doamne!, interesele poporului ∫i s„r„cia na˛iunii, m-am g‚ndit c„ ar fi bine s„ p„trundem p‚n„ la cap„tul tunelului, pentru a vedea c‚t de milo∫i ∫i inimo∫i sunt ace∫tia, c‚t de grijulii sunt d‚n∫ii fa˛„ de banii unor institu˛ii ale statului ∫i cum sunt b„tu˛i de g‚ndul renun˛„rii, pentru ca banul public s„ nu se risipeasc„ ∫i s„ nu ajung„ Ón buzunarele unor ∫mecheri.
A∫a c„ am adresat o simpl„ Óntrebare primului-ministru. Œntrebarea punea Ón discu˛ie c‚˛i bani au primit mini∫trii ∫i secretarii de stat care au avut calitatea de membri Óntr-o comisie de privatizare, cum ar fi Ón cazul B„ncii Comerciale Rom‚ne. ™i iat„ ce mi-a fost dat s„ v„d! Am primit acest r„spuns chiar ast„zi ∫i am s„ v„ citesc, Ón c‚teva cuvinte, r„spunsul la aceast„ Óntrebare.
îŒn anul 2005, mini∫trii ∫i secretarii de stat care au avut calitatea de membru Óntr-o comisie de privatizare sunt cei care au f„cut parte din Comisia de privatizare a B„ncii Comerciale Rom‚ne.“
Œn continuare, sunt numele ∫i prenumele, func˛ia ∫i suma:
- Ciorteanu Giliola, vicepre∫edinte ∫i pre∫edinte
- interimar A.V.A.S., a luat 541.181.000 lei;
— Zb‚rcea Gabriel — 484.000.000 lei;
— Cazan Gheorghe — 33.000.000 lei. Acesta a luat mai pu˛in;
— Mu∫etescu Ovidiu — 67.000.000 lei. Mai pu˛in;
— Videanu Adriean — 541.181.000 lei;
— Popescu Ionel — 243.181.000 lei;
— Olteanu Bogdan, ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul — 541.810.000 milioane lei;
Mul˛umesc domnului senator Claudiu T„n„sescu pentru declara˛ia politic„ prezentat„.
Œl invit la microfon pe domnul senator Valentin Zoltán Puskás, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.
Se preg„te∫te domnul senator Mihai Lupoi, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D. Domnule senator Puskás, ave˛i microfonul.
## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn Programul de guvernare al actualului Guvern, dar ∫i al altora, a figurat Óntotdeauna o anumit„ descentralizare, care s„ dea organelor administra˛iei publice locale mai multe atribu˛ii. ™i este un lucru foarte bun, pentru c„, fiind Ón pragul intr„rii Ón Uniunea European„, este un lucru cerut ∫i firesc ca aceste organe ale administra˛iei publice locale s„ aib„ atribu˛ii c‚t mai multe Ón domeniul rezolv„rii problemelor locale, a∫a cum s-a Ónfiin˛at poli˛ia local„. Œnv„˛„m‚ntul este, Ón mare parte, pl„tit de organele locale, s„n„tatea are o serie de cheltuieli suportate din fondurile organelor locale ∫i a∫a mai departe.
Toate acestea sunt binevenite, dar ∫i resursele financiare ar trebui s„ urmeze aceea∫i cale, adic„ organele administra˛iei publice locale s„ aib„ resurse c‚t mai mari, pentru a face fa˛„ cheltuielilor care apar odat„ cu transferarea acestor atribu˛ii c„tre organele locale. Exist„ ∫i Ón acest sens anumite prevederi legale, care m„resc resursele r„mase la Óndem‚na acestor organe locale, dar s-ar p„rea c„ nu toat„ lumea le cunoa∫te, chiar dac„ respectivii fac parte din Guvern.
Aici amintesc o problem„ a ora∫ului Covasna, o sta˛iune balneoclimateric„ foarte important„, nu numai pentru boli cardiovasculare, dar ∫i pentru alte tratamente, av‚nd Ón vedere c„ are resurse naturale deosebite privind tratamentul diferitelor afec˛iuni, Covasna, unde vin bolnavi din toate jude˛ele ˛„rii, chiar ∫i din mai multe ˛„ri europene, o sta˛iune balneoclimateric„ care ar trebui s„ se dezvolte c‚t mai bine, s„ aib„ condi˛ii c‚t mai bune, pentru a face fa˛„ valului de turi∫ti ∫i de oameni veni˛i la tratament.
Dar constat cu stupoare c„ Ón acest ora∫, unde exist„ foarte multe hoteluri, 12-14 hoteluri, majoritatea hotelurilor care apar˛in unor firme sau institu˛ii centrale nu pl„tesc impozitul pe salarii pentru organele locale din ora∫ul respectiv — de∫i Codul fiscal, legile fiscale prev„d acest lucru — ∫i banii r„m‚n la acele institu˛ii. Singura firm„ care pl„te∫te Ón mod legal este S. C. îOltul“ Covasna, care apar˛ine S.I.F. Transilvania, deci este particular„, iar celelalte, care apar˛in statului, Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, cu toate c„ au peste 200 de angaja˛i, nu pl„tesc aceste impozite pe salarii la organele locale.
Mul˛umesc domnului senator Valentin Zoltán Puskás pentru interven˛ia d‚nsului.
Œl invit la microfon pe domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D.
Se preg„te∫te domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D. Domnule senator Lupoi, ave˛i microfonul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Tema ini˛ial„ a declara˛iei mele politice era legat„ de rezultatele activit„˛ii Comisiei parlamentare de anchet„ a situa˛iei postprivatizare de la îARO“ C‚mpulung. Iat„ Óns„ c„ via˛a bate filmul ∫i m„ v„d nevoit s„-mi Ómpart Ón dou„ timpul alocat. ™i ve˛i vedea c„ ambele p„r˛i se afl„ sub spectrul celebrei ziceri conform c„reia îHo˛ul strig„: ho˛ii!“
La îARO“ C‚mpulung avem celebra deja situa˛ie Ón care vedem rezultatele vinov„˛iei celor care au f„cut privatizarea, dar nimeni nu e vinovat. Mini∫trii, pre∫edin˛ii diverselor organisme guvernamentale sau directorii pl„ti˛i uneori cu sume de ordinul miilor de euro lunar pentru a ap„ra interesele statului rom‚n se ascund Ón spatele faptului c„ ei personal nu au semnat nimic, ca ∫i cum nu aveau nici o r„spundere, ei fiind acolo doar pentru a Óncasa lefuri generoase.
Astfel, ministrul transporturilor nu este vinovat de ce se Ónt‚mpla Ón minister, deja celebrul Necolaiciuc tr„ind ∫i oper‚nd pe alt„ planet„. Tot a∫a ∫i fostul pre∫edinte al A.P.A.P.S., azi A.V.A.S., domnul Ovidiu Mu∫etescu: nici usturoi n-a m‚ncat, nici gura nu-i miroase.
Sesizez, ca membru al Senatului Rom‚niei, ca membru al Comisiei pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului a Senatului ∫i al comisiei parlamentare desemnate s„ analizeze situa˛ia de la îARO“, Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie, cu rug„mintea de a ancheta ∫i a lua m„surile ce se impun Ómpotriva deputatului Ovidiu Mu∫etescu Ón leg„tur„ cu vinov„˛ia acestuia privind privatizarea îARO“, a∫a cum rezult„ din raportul Cur˛ii de Conturi, din investiga˛iile noastre ∫i din documentele existente. Este momentul s„ trecem de la glume cu termopane la anchetarea marii corup˛ii, a marelui furt la nivel na˛ional, patronat de cei c„rora le-a revenit privatizarea economiei rom‚ne∫ti.
Dup„ cum spuneam, tupeul diver∫ilor escroci cu protec˛ie la nivel guvernamental atinge cote neb„nuite. A∫a-zisul investitor strategic Perez, dup„ ce ∫i-a umplut buzunarele goale cu care sosise Ón Rom‚nia cu milioane de euro ob˛inute din v‚nzarea a ceea ce nu-i apar˛inea
Ónc„ pe deplin, l„s‚nd pe drumuri aproape o jum„tate din ora∫ul C‚mpulung, nu g„se∫te altceva mai bun de f„cut dec‚t s„ dea Ón judecat„ statul rom‚n. Cu alte cuvinte, crede el, vom r„m‚ne ∫i p„c„li˛i, ∫i cu banii lua˛i!
Domnule senator, o s„ v„ rog s„ concluziona˛i...
## **Domnul Mihail Lupoi:**
Da, imediat, domnule pre∫edinte.
Dac„ da, atunci regret enorm participarea mea la ceea ce s-a numit Revolu˛ia Rom‚n„. Nu astfel de libert„˛i ne-am dorit, nu o democra˛ie transformat„ Ón anarhie!
Ieri am fost eu, domnilor, m‚ine s-ar putea s„ fi˛i dumneavoastr„ sau familiile dumneavoastr„. Ca o coinciden˛„, tot ieri ∫i tot Ón trafic, am aflat de la poli˛ie c„ a fost agresat ∫i deputatul P.C. Florea Damian. Ne aducem aminte ∫i de agresarea doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ∫i de a domnului deputat Du˛u, ∫i de a familiei domnului Markó Béla.
P‚n„ c‚nd ∫i p‚n„ unde, domnule ministru Blaga? P‚n„ c‚nd ∫i p‚n„ unde, domnilor colegi? V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator Mihai Lupoi. Œl invit la microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D.
Se preg„te∫te domnul senator Corodan Ioan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
De la aceast„ tribun„, pe 13 martie 2006 salutam Ónfiin˛area Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, dar ∫i raportul pentru condamnarea regimului politic comunist ca nelegitim ∫i criminal, raport reprezent‚nd sinteza cercet„rilor documentar-∫tiin˛ifice Óntreprinse Ón ultimii 12 ani sub egida Centrului interna˛ional de studii asupra comunismului din cadrul Funda˛iei Academia Civic„.
Acest raport, exemplar prin temeinicia argumentelor ∫i prin claritatea exprim„rii, a fost propus pre∫edintelui Rom‚niei, domnului Traian B„sescu, Ón dou„ r‚nduri, Ón octombrie 2005 ∫i ianuarie 2006, cu speran˛a c„ astfel ∫eful statului va avea la dispozi˛ie un material obiectiv, riguros ∫tiin˛ific, elaborat de o echip„ de istorici supervizat„ de personalit„˛i recunoscute, incontestabile, speciali∫ti Ón istoria comunismului mondial ∫i rom‚nesc, material Ón baza c„ruia se poate condamna criminalitatea comunismului din Rom‚nia Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„.
Œmi exprimam atunci n„dejdea c„ pre∫edintele B„sescu va sprijini ini˛iativa venit„ dinspre societatea civil„ ∫i va da curs astfel dezideratului de condamnare moral„ a comunismului din Rom‚nia, subliniez, a comunismului, Ón toate articula˛iile sale economice, sociale, politice, represive, culturale, morale ∫i a∫a mai departe, Óntruc‚t am ferma convingere c„ sistemul ca atare, Ón ansamblul s„u, a fost profund nociv de la un cap la altul pentru poporul rom‚n, ca de altfel pentru oricare alt popor care a avut nefericirea de a cunoa∫te comunismul pe propria-i piele.
Dar... surpriz„! Joia trecut„, pe 30 martie, la Cotroceni, Óntr-o declara˛ie, domnul pre∫edinte Traian B„sescu a spus textual urm„toarele, citez: îNu-mi este clar dac„ trebuie condamnat„ toat„ perioada comunist„ de 50 de ani sau numai crimele comunismului“, dup„ care domnul pre∫edinte a ad„ugat c„ neclarit„˛ile pe care le are Ón privin˛a culpelor comunismului Ói pot fi risipite numai Ón urma unei documenta˛ii ∫tiin˛ifice f„r„ cusur.
Poate c„ domnul pre∫edinte Ónc„ nu a aflat c„ aceast„ documenta˛ie ∫tiin˛ific„ este deja la Óndem‚na tuturor, c„ este materializat„ Ón mii de colec˛ii de documente, sinteze, monografii, studii ∫i articole de specialitate, toate publicate Ón limba rom‚n„ Ón ultimii 16 ani.
Mul˛umesc ∫i eu domnului Ha∫otti pentru declara˛ia politic„.
Œl invit la microfon pe domnul senator Corodan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.
Œn mod respectuos, v„ rog s„ lua˛i Ón considerare faptul c„ Grupului parlamentar P.R.M. i-au mai r„mas doar 3 minute, deci v-a∫ ruga respectuos s„ Óncerca˛i s„ prezenta˛i o declara˛ie c‚t mai scurt„, Óntruc‚t exist„ Ónc„ un coleg, domnul senator Ardelean, din partea grupului, care s-a Ónscris la declara˛ii politice.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Se preg„te∫te domnul senator Tiberiu Prodan, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D.
## **Domnul Ioan Corodan:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. la loc de cinste st„ problema dezvolt„rii pie˛ei de capital. ™i aceasta este, Óntr-adev„r, o problem„, c‚t„ vreme o pia˛„ de capital dezvoltat„ este una din condi˛iile _sine qua non_ ale mediului economic s„n„tos ∫i elitist.
Ne bucur„ aten˛ia pe care Guvernul o arat„ acestui segment al sistemului economic. Totu∫i, cu cre∫terea impozitului pe c‚∫tigul din investi˛iile de capital ∫i cu brambureala legislativ„ din domeniu nu vom ajunge acolo unde ne dorim cu to˛ii s„ ajungem.
Stima˛i colegi,
Permite˛i-mi s„ m„ refer Ón continuare la ultima g„selni˛„ legislativ„ a Alian˛ei, ∫i anume amendamentul la capitolul II, votat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor Ón 28 martie anul curent, creat pentru a Ómpiedica preluarea controlului asupra societ„˛ilor de investi˛ii financiare de c„tre grupurile de interese.
Acest articol este profund anticonstitu˛ional. Pe l‚ng„ faptul c„ Óncalc„ principiul neretroactivit„˛ii legii, articolul mai propune Ónc„ o abera˛ie: obligarea anumitor categorii de investitori s„-∫i v‚nd„ participa˛iunile. Cum r„m‚ne cu garantarea propriet„˛ii private, domnilor guvernan˛i?
Œn aceste condi˛ii, cum consider„ Bursa de Valori Bucure∫ti c„ trebuie s„ ac˛ioneze?
De∫i se ∫tia c„ era programat votul final pentru aceast„ lege, Ómpotriva propriului regulament, Bursa de Valori Bucure∫ti a omis s„ suspende de la tranzac˛ionare ac˛iunile S.I.F. Mai mult, de∫i votul final s-a dat la ora 12,40, conducerea Bursei de Valori Bucure∫ti a aflat ∫i a procedat la suspendarea de la tranzac˛ionare a acestor titluri abia la 12,59. Problema este c„ mai mul˛i b„ie˛i de∫tep˛i au aflat Ónaintea domnului Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucure∫ti, ∫i au v‚ndut pachete importante de ac˛iuni, duc‚nd la o sc„dere medie de 9% a cota˛iilor acestora.
Cine a c‚∫tigat din aceast„ neaten˛ie? C‚te persoane informate, mai informate chiar dec‚t cei pl„ti˛i s„ afle primii? Cine a pierdut?
Zeci de mii de investitori ale c„ror interese se pare c„ nu le mai ap„r„ nimeni. Este vorba de furt. Furt cu m„nu∫i, dar furt Ón toat„ puterea cuv‚ntului. Un furt care se ridic„ la aproximativ 200 milioane de euro.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Corodan pentru interven˛ia d‚nsului.
Œl invit la microfon pe domnul senator Tiberiu Aureliu Prodan, dup„ care se preg„te∫te domnul senator Aurel Ardelean.
Tiberiu Aureliu Prodan
#62220## **Domnul Tiberiu Aureliu Prodan:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Nu a∫ fi crezut c„ dup„ 16 ani de la Revolu˛ie ne vom confrunta cu aceea∫i rezisten˛„, deloc surprinz„toare de altfel, fa˛„ de ceea ce Ónseamn„ asanarea moral„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Timp de zeci de ani, genera˛ii Óntregi de rom‚ni au fost traumatizate fizic ∫i psihic de c„tre regimul comunist ∫i bra˛ul s„u Ónarmat, securitatea. Indiferent de etnie, de stare social„ — de la personalit„˛i politice ∫i culturale la ˛„rani care se opuneau colectiviz„rii — to˛i, f„r„ discriminare, au fost victime ale regimului comunist.
Dup„ 1990, toate tentativele de a face c‚t de c‚t cur„˛enie au e∫uat lamentabil. Œn mod deliberat, s-a introdus Ón r‚ndul popula˛iei un mesaj c‚t se poate de fals, acela c„ o ac˛iune de asanare a societ„˛ii rom‚ne∫ti ar Ónsemna pedepsirea celor peste 4 milioane de posesori ai carnetului de membru al fostului Partid Comunist Rom‚n ∫i ai rudelor acestora. Nimic mai absurd!
Din p„cate, iat„ c„ de 16 ani ne zbatem s„ trecem de la stadiul de vorbe ∫i inten˛ii la fapte. Cu alte cuvinte, sus˛inem ca cei care au reprezentat îv‚rful de lance“ al comunismului s„ nu mai fie proteja˛i ∫i numi˛i Ón func˛ii importante. Adic„ tocmai aceia care dup„ revolu˛ie au fost principala fr‚n„ Ón calea reformei ∫i au dat marile tunuri economiei rom‚ne∫ti, pentru c„ tocmai ace∫tia sunt deranja˛i de acest subiect.
Ei vorbesc despre r„zbunare, de plata unor poli˛e ∫i a∫a mai departe. Ei sunt cei care se opun deconspir„rii securit„˛ii ca poli˛ie politic„ ∫i deschiderii dosarelor. Cu alte cuvinte, ei sunt cei care se tem c„-∫i vor pierde func˛iile importante Ón care sunt instala˛i.
Oric‚t de mult ar deranja afirma˛ia pe care o s„ o fac Ón fa˛a dumneavoastr„, ea porne∫te de la un adev„r de necontestat: f„r„ curaj politic, competi˛ia pentru adev„r Ón care ne-am Ónscris Ón urma votului din 2004 va e∫ua.
Stima˛i colegi,
Se vor g„si, desigur, foarte mul˛i care vor exclama: îCe mai veni˛i, domnule, iar cu temele acestea:
securitate, condamnare, comunism, lustra˛ie? Ele apar˛in trecutului. S„ vorbim despre prezent ∫i despre viitor!“ La aceste posibile replici eu dau urm„torul r„spuns: nu poate fi vorba despre reforma societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i a clasei politice f„r„ a spune adev„rul ∫i f„r„ promovarea unor oameni necompromi∫i, deschi∫i spre interesul na˛ional.
Mul˛umesc domnului senator Prodan pentru interven˛ia d‚nsului ∫i pentru declara˛ia politic„ prezentat„.
Œl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Se preg„te∫te domnul senator Ion Mihai Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Aurel Ardelean:**
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Subiectul declara˛iei mele politice de ast„zi abordeaz„ situa˛ia rentei viagere pentru terenurile agricole.
Mul˛i dintre rom‚ni nu-∫i pot arenda terenurile agricole pentru c„ nu au resurse financiare suficiente pentru a achita taxele notariale ∫i cadastrale.
Costurile notariale ∫i cadastrale sunt extrem de ridicate, desele deplas„ri pe care sunt nevoi˛i s„ le fac„ proprietarii de terenuri agricole la institu˛iile abilitate ale statului pentru a str‚nge toate actele necesare primirii rentei viagere Óngreuneaz„ solu˛ionarea rapid„ a dosarelor ∫i, adesea, costurile Ói determin„ pe mul˛i dintre rom‚ni s„ se lipseasc„ de cei 100 euro/an pe hectarul v‚ndut sau de cei 50 euro/an Ón cazul arend„rii p„m‚ntului.
Cea mai mare problem„ r„m‚n costurile taxelor notariale ∫i de cadastru, f„r„ a include onorariul notarului. Pentru toate acestea, cet„˛eanul achit„ sume ce pot dep„∫i 2.000 RON, Ón func˛ie de suprafa˛a de˛inut„.
Exist„ o serie de taxe de autentificare, de intabulare. Onorariul unui notar, Ón cazul ie∫irii din indiviziune pentru un teren de 10 hectare, de exemplu, poate dep„∫i 300 RON. Pentru efectuarea cadastrului, sumele achitate sunt echivalente cu 120 euro/dosar, plus taxele de avizare. Pentru o parcel„ de 800 m[2] , costul unei dezmembr„ri poate ajunge la 270 RON, inclusiv taxe; av‚nd 4 parcele, costul dezmembr„rii celor 4 loturi ajunge la 1.040 RON.
Oficiul na˛ional de rent„ viager„ agricol„ din cadrul Agen˛iei Domeniilor Statului a aprobat p‚n„ Ón prezent doar 1.200 dosare pentru acordarea rentei viagere la nivelul Óntregii ˛„ri. Birocra˛ia este alarmant„! Exist„ cu siguran˛„ numeroase persoane care au renun˛at pur ∫i simplu la a mai solicita solu˛ionarea dosarelor, at‚t din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 cauza multitudinii de acte necesare, c‚t ∫i a costurilor ridicate.
Iat„ cum o ini˛iativ„ legislativ„ cu caracter pozitiv ∫i care-∫i propunea ajutorarea celor care locuiesc Ón mediul rural se poate transforma Óntr-un veritabil co∫mar. Este Ónc„ o dovad„, dac„ mai este cazul, c„ de la crearea legii ∫i p‚n„ la aplicarea ei Ón condi˛ii optime este o cale lung„.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Ardelean pentru declara˛ia politic„ prezentat„ ∫i Ól invit la microfon pe ultimul vorbitor de ast„zi la declara˛iile politice, domnul senator Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D.
Domnule senator Dumitrescu, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
La ultima sesiune a declara˛iilor politice a Senatului Rom‚niei, distinsul meu coleg din Partidul Rom‚nia Mare, domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu, depl‚ngea starea jalnic„ Ón care se afl„ jude˛ul D‚mbovi˛a din punct de vedere economic. Este lesne de Ón˛eles c„ acest lucru nu are cum s„ m„ bucure, Óns„ vreau s„ punctez faptul c„ este extrem de interesant de urm„rit zona din care vin aceste observa˛ii.
Analiza celor din Partidul Rom‚nia Mare se dore∫te a fi una rece, obiectiv„, deta∫at„ de con˛inut politic. Acest con˛inut politic lipse∫te poate ∫i datorit„ faptului c„ domnii din Partidul Rom‚nia Mare sunt camarazi de opozi˛ie al„turi de domnii din Partidul Social Democrat, cei care practic au distrus, din punct de vedere economic, jude˛ul D‚mbovi˛a.
Mie, sincer, mi-ar fi f„cut pl„cere ca distinsul meu coleg, domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu, s„ recunoasc„ un singur lucru: acela c„ timp de 4 ani au f„cut opozi˛ie cu P.S.D.-ul, c„ timp de 4 ani au ˛ipat de fiecare dat„ c‚nd era pus„ Ón discu˛ie soarta economic„ a jude˛ului D‚mbovi˛a ∫i, practic, nimeni nu-i b„ga Ón seam„.
Ei, bine, stima˛i colegi, acum lucrurile s-au schimbat, pentru c„ cei care conduc acum Rom‚nia sunt chiar preocupa˛i de nevoile cet„˛eanului, indiferent de zona Ón care se afl„.
Le recomand Óns„ celor din Partidul Rom‚nia Mare s„ nu ne mai spun„ ceea ce ∫tim Ón leg„tur„ cu dezastrul l„sat Ón urm„ de actualii lor colegi de opozi˛ie, ∫i anume domnii din Partidul Social Democrat, le recomand s„ vin„ cu solu˛ii ∫i s„ sus˛in„ toate programele ∫i toate ideile constructive ale Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D., pentru c„ numai a∫a putem remedia situa˛ia.
Œncep‚nd cu acest an, jude˛ului D‚mbovi˛a i se va acorda o mare aten˛ie ∫i, implicit, Ón aceast„ zon„ se vor desf„∫ura mai multe programe, menite s„ repare tot ce s-a stricat Ón 4 ani de guvernare pesedist„.
S„ ∫ti˛i, stima˛i colegi, c„ nu trec cu vederea ceea ce s-a f„cut bun, Óns„ aceste lucruri se Ónscriu Ón zona firescului pentru orice partid care-∫i respect„ electorii. Œn aceast„ categorie a partidelor responsabile se Ónscrie ∫i
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Dumitrescu. Stima˛i colegi,
Cu aceasta am Óncheiat primul punct Ónscris Ón ordinea de zi de ast„zi.
Din sal„
#71471## **Din sal„:**
Procedur„!
Numai un moment, v„ rog. V„ numi˛i Dan Claudiu T„n„sescu?
Din sal„
#71622Nu. E o problem„ de procedur„, domnule pre∫edinte!
E problem„ de procedur„?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul la microfon, pe problema de procedur„. Microfonul nr. 2, v„ rog.
Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,
Œntr-adev„r, nu m„ numesc — ∫i Ómi pare r„u pe de-o parte c„ nu m„ numesc — Dan Claudiu T„n„sescu, dar asta este situa˛ia. Œns„, domnule pre∫edinte, dumneavoastr„ ∫i noi to˛i am auzit aici declara˛ia distinsului nostru coleg din D‚mbovi˛a, c„ a pronun˛at numele P.R.M.-ului.
Or, deocamdat„ sunt vicelider al acestui grup parlamentar ∫i doresc s„-i transmit distinsului meu coleg c„ e prima dat„ c‚nd aud un partid acuzat de a fi coleg de opozi˛ie cu cineva. P„i, noi critic„m din opozi˛ie puterea! Asta este menirea opozi˛iei Óntr-un stat democratic.
Œn anii care au trecut — Domnia sa nu era senator — am criticat P.S.D.-ul care era la guvernare. Nu era cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 noi la guvernare, era cu U.D.M.R.-ul ∫i cu actualii lor colegi de la P.U.R., actualmente Partidul Conservator, iar noi, P.R.M.-ul, at‚t de hulit de colegul nostru, eram Ón opozi˛ie, domnule senator, cu dumneavoastr„ ∫i cu colegii dumneavoastr„ din Alian˛„.
Domnule senator, nu este pe procedur„, este o declara˛ie politic„, domnule senator!
Eu v„ propun ca pentru s„pt„m‚na viitoare...
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Nu opozi˛ia sau P.R.M.-ul sunt vinova˛i de dezastrul ˛„rii. Vinova˛i sunt guvernan˛ii din 1990 Óncoace, s„ fie foarte clar„ povestea!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Am luat not„.
V-a∫ ruga foarte mult, stima˛i colegi, s„ lua˛i loc Ón banc„.
V„ propun s„ trecem la punctul urm„tor din ordinea de zi.
Œnainte de acesta, a∫ vrea s„ v„ anun˛ c„, din totalul de 137 senatori ai Senatului Rom‚niei, 6 colegi senatori sunt membri ai Guvernului, 21 colegi senatori sunt Ón delega˛ii, un domn senator este bolnav, 3 domni senatori sunt Ónvoi˛i.
Aceasta este situa˛ia prezen˛ei ∫i a∫ vrea s„ v„ informez c„, potrivit prezen˛ei Ónregistrate, la ∫edin˛a noastr„ particip„ 97 senatori. ™tiu c„ vi se pare greu de crezut, dar s-au Ónregistrat ca prezen˛i 93 domni senatori.
V„ solicit acum s„ trecem la aprobarea ordinii de zi.
Ave˛i Ón documentele dumneavoastr„ ordinea de zi a ∫edin˛ei de ast„zi.
Dac„ sunt observa˛ii fa˛„ de proiectul ordinii de zi, Ón forma Ón care v-a fost prezentat?
Dac„ nu sunt observa˛ii...
## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu**
**:**
V„ rog, domnule pre∫edinte, s„-mi da˛i cuv‚ntul. Dreptul la replic„!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
A trecut timpul, domnule T„n„sescu, v„ rog eu. Haide˛i, l„sa˛i, v„ rog eu frumos! Domnule T„n„sescu, haide˛i, c„ am intrat Ón alt„ procedur„. S-a Óncheiat, din p„cate, dar v„ asigur c„ domnul senator Iorga a fost extrem de conving„tor. Chiar a Ónceput cu o fraz„ memorabil„: Ói pare r„u c„ nu-l cheam„ Dan Claudiu T„n„sescu.
Deci, stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„ pentru c„ voi supune votului proiectul ordinii de zi.
A∫ vrea s„-l invit pe domnul senator Varujan Vosganian s„ treac„ la locul d‚nsului pentru a-∫i exercita dreptul de vot ∫i nu voi supune la vot ordinea de zi p‚n„ c‚nd nu vei trece la loc!
## **Domnul Varujan Vosganian**
**:**
Stau aici, Ón prima banc„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Nu ai ce c„uta Ón prima banc„! Atunci c‚nd vei fi premiant vei sta Ón prima banc„. Te rog s„ pofte∫ti...
Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc Ón banc„.
Domnule senator Io˛cu! Domnule Io˛cu, domnule senator Io˛cu, v„ rog respectuos s„ lua˛i loc Ón banc„. Supun aprob„rii prin vot ordinea de zi a Senatului Rom‚niei din 3 aprilie 2006.
V„ rog respectuos s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 62 de voturi pentru, dou„ de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„.
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Dar c‚˛i suntem Ón sal„?
93. Œnc„ o dat„, v-am spus, e greu de crezut, dar 93 de colegi ∫i-au Ónregistrat prezen˛a.
Œnainte de a trece la primul punct de pe ordinea de zi, da˛i-mi voie s„ v„ prezint o not„ referitoare la exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-a depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarea lege:
— Lege privind efectuarea Anchetei structurale Ón agricultur„ Ón anul 2006.
## V„ mul˛umesc.
V„ propun s„ trecem la programul legislativ.
Primul proiect de lege aflat pe agenda noastr„ este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale ce de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ie agricol„ ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Domeniilor Statului.
Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ cer scuze Ón numele ini˛iatorului care nu a ajuns Ónc„, a∫a c„ o s„ v„ rog s„ fi˛i de acord s„ o l„s„m pentru mai t‚rziu.
S„ fiu anun˛at c‚nd vine ini˛iatorul, av‚nd Ón vedere c„, din p„cate, termenul de adoptare tacit„ este 5 aprilie 2006.
Cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, v„ propun s„ trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de topograf. Dac„ este cineva din partea ini˛iatorilor? V„ rog. Din partea comisiei?
Raport, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Este o lege ordinar„. Termenul de adoptare tacit„ este 10 aprilie.
Din partea ini˛iatorilor, v„ rog. Microfonul nr. 10, probabil.
## **Domnul Niculae Mircovici** — _deputat_ **:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Distinse doamne ∫i stima˛i domni senatori,
Mul˛umesc, domnule deputat Mircovici, pentru prezentarea ini˛iativei legislative.
Raport comun, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Œl rog pe domnul pre∫edinte Dan C‚rlan s„ prezinte raportul comun.
V„ rog, microfonul nr. 6.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul comun al Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i, respectiv, Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este raport de respingere, comisiile reunite Ónsu∫indu-∫i punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului senator Dan C‚rlan.
Stima˛i colegi, avem o ini˛iativ„ care v-a fost prezentat„ de domnul deputat Niculae Mircovici.
Raportul comun al Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este raport de respingere.
O s„
Vot · Amânat
Domnul Dorel Constantin Onaca anun˛„ c„ Óncep‚nd cu 22 martie anul curent activeaz„ Ón cadrul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D. (D.A.)
## **Domnul Aurel Ardelean**
**:**
Dezbateri generale, domnule pre∫edinte.
Dezbateri generale?
V„ rog, la dezbateri generale, domnul senator Ardelean. Microfonul nr. 1.
Domnilor senatori,
Pare surprinz„toare decizia Guvernului ∫i a comisiilor de a nu sprijini aceast„ meserie liberal„, cea de topograf, Ón condi˛iile Ón care exist„ la ora actual„, dup„ un studiu efectuat, peste 3.000 de necesit„˛i pentru o astfel de meserie, care este cuprins„ ∫i Ón nomenclatorul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Mai mult, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, prin Ordinul ministrului Ónv„˛„m‚ntului nr. 3.112 din 27.01.2004, subliniaz„ necesitatea preg„tirii unor speciali∫ti Ón domeniul topografiei pentru lucr„ri de m„surare a p„m‚ntului sau a p„durilor. Se cunoa∫te c„, la fel, prin Hot„r‚rea de Guvern din 13.08.2001, la nivelul fiec„rei comune se Ónfiin˛eaz„ Serviciul comunitar de cadastru ∫i agricultur„, care este deservit de speciali∫ti Ón topografie.
Datorit„ faptului c„ ∫colile postliceale, prin apari˛ia sistemului Bologna, nu mai preg„tesc asemenea tehnicieni, c„ exist„ pu˛ine facult„˛i — numai Bucure∫tiul ∫i Clujul preg„tesc la ora actual„ geodezi pentru cadastru —, eu supun aten˛iei dumneavoastr„ ca acest raport de respingere s„ fie retrimis ∫i reanalizat de c„tre comisiile de specialitate ale Senatului, Óntruc‚t este o realitate lipsa de speciali∫ti Ón meseria mare de topografi.
Av‚nd Ón vedere ∫i nomenclatorul Ónv„˛„m‚ntului superior, recent ap„rut, privind dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului geodezic, unde aceste meserii, sub form„ de speciali∫ti de m„sur„tori terestre, ∫i cadastru, ∫i topo-geodezie, ∫i automatizarea asigur„rilor topo-geodezice, sunt meserii cuprinse Ón nomenclatorul ministerului, cred c„ ar trebui s„ revedem acest raport de respingere.
Propunerea mea este s„ fie retrimis spre analiz„ la comisiile de specialitate.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc domnului senator Ardelean.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Dac„ la dezbateri generale mai dore∫te s„ intervin„ cineva?
V„ rog, domnule senator. Microfonul nr. 4. Domnule senator S‚rbu, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Da˛i-ne voie ∫i nou„ s„ ne mir„m de faptul c„ o asemenea lege a fost respins„ de Guvern, tocmai de un guvern care, Ón toat„ campania electoral„, afirma sus ∫i tare c„ va Óncuraja acest sector.
Sigur c„ poate nu aici ar fi cel mai greu punct la care ne-am opri noi, dac„ nu am fi constatat Ón cei 16 ani de zile c„ nu s-a rezolvat aceast„ problem„ Ón Rom‚nia. Au fost Óncerc„ri de toate felurile: cu Banca Mondial„, cu mai multe b„nci, cu b„nci mai mici. N-am putut s„ rezolv„m.
P‚n„ la urm„, tot ini˛iativa privat„. Tot ceea ce se poate rezolva la nivelul localit„˛ilor cred eu c„ trebuie s„ primeze.
™i, sigur, dac„ nu exist„ alt„ variant„, retrimiterea la comisie e o solu˛ie, dar poate c„ ∫i un vot al Senatului ast„zi, dincolo de ceea ce a spus Guvernul — au mai fost situa˛ii — ar fi un mesaj pentru cei care a∫teapt„ de la noi... Sunt 6.000, din c‚te am v„zut eu Ón expunerea de motive, de persoane calificate care a∫teapt„ ast„zi un semnal de la noi s„ ar„t„m c„ am Ón˛eles propunerea lor ∫i a colegului de la Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator S‚rbu. Dac„ mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale? Dac„ nu, rog comisiile care au f„cut raportul comun, o reac˛ie la propunerile prezentate.
Domnul senator Dan C‚rlan.
## Domnule pre∫edinte,
Eu v-a∫ propune s„ ascult„m punctul de vedere al Guvernului, care nu a vorbit aici ∫i care are cele mai pertinente motive s„ solicite respingerea proiectului.
## V„ mul˛umesc.
Din partea Guvernului, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.
**Domnul Mihai Busuioc** — _pre∫edinte director general al Agen˛iei Na˛ionale de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„_ **:**
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Numele meu este Mihai Busuioc. Sunt pre∫edinte director general al Agen˛iei Na˛ionale de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„.
A∫a cum ∫ti˛i, meseria de topograf face parte dintr-o meserie cunoscut„ de noi to˛i ca geodez, care cuprinde, pe l‚ng„ specialitatea de topograf, specialitatea de inginer de cadastru ∫i cea de geodezie.
La nivel guvernamental, au fost Óncepute, Ón urma acestei ini˛iative legislative, discu˛ii Ómpreun„ cu Uniunea Geodezilor din Rom‚nia ∫i agen˛ia este de acord ca avizarea geodezilor s„ fie f„cut„ de c„tre o uniune profesional„, astfel Ónc‚t Ón acest moment Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor este pe cale s„ ini˛ieze un proiect legislativ privind Ónfiin˛area Ordinului Geodezilor din Rom‚nia.
De aceea, consider„m c„ este oportun„ respingerea acestui proiect de lege ∫i promovarea noului proiect privind Ordinul Geodezilor din Rom‚nia.
Œn ceea ce prive∫te numerele cadastrale, acestea sunt numerele cadastrale provizorii Ón zonele unde cadastrul nu a fost f„cut. Dup„ cum ∫ti˛i, de peste 50 de ani nu exist„ m„sur„tori cadastrale. Œn Moldova ∫i Muntenia au Ónceput la 1 iulie 1999, iar Ón zona de Carte funciar„ veche, respectiv extravilanul din Transilvania, situa˛ia din Cartea funciar„ nu mai este conform„ cu realitatea. Pentru aceasta, numerele cadastrale sunt noi, deoarece m„sur„torile se fac, Ón mod sistematic, la cererea proprietarilor, urm‚nd ca, odat„ cu introducerea cadastrului general, acestea s„ fie definitivate.
Men˛ionez c„ dreptul de proprietate este definitiv ∫i, odat„ cu Ónscrierea Ón Cartea funciar„, acesta este f„cut opozabil ter˛ilor.
De asemenea, pe acest proiect de ini˛iativ„ legislativ„ privind Ordinul Geodezilor din Rom‚nia avem ∫i acordul patronatului lucr„torilor din cadastru.
Mul˛umesc domnului Mihai Busuioc.
Dac„ domnul pre∫edinte Dan C‚rlan dore∫te s„ adauge ceva?
Nu, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc. Ini˛iatorul, v„ rog. Domnule deputat, microfonul nr. 10.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori.
Cu tot respectul, vreau s„ re˛ine˛i numai un singur aspect, pe care eu l-am prezentat mai Ónainte ∫i pe care mi l-a confirmat domnul director Mihai Busuioc.
Œn urma acestei ini˛iative legislative, Guvernul a luat m„sura s„ analizeze, s„ discute ∫i, dup„ aceea, a hot„r‚t s„ promoveze o ini˛iativ„ legislativ„ Ón acest sens.
Pentru mine, ca deputat... V„ rog s„ m„ scuza˛i, nu-mi pot permite s„ m„ g‚ndesc ce este pentru dumneavoastr„, dar pentru mine, ca deputat, este o jignire o astfel de atitudine, pentru c„ totu∫i Parlamentul este, conform principiului separa˛iei puterilor Ón stat, puterea legislativ„. Puterea executiv„ este Guvernul. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006
## V„ mul˛umesc.
Doresc s„ v„ asigur c„ nimeni nu a avut cea mai mic„ inten˛ie s„ v„ jigneasc„, domnule deputat.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, avem o propunere oficial„, Ón˛eleg, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, privind retrimiterea raportului la comisie.
Din p„cate Óns„, av‚nd Ón vedere termenul pe care Ól are legea de aprobare tacit„, data de 10 aprilie, nu cred c„ putem da curs unei asemenea propuneri, pentru c„ ar Ónsemna practic, cu bun„ ∫tiin˛„, s„ Ómpingem legea spre aprobare tacit„.
Œn consecin˛„, o s„ v„ cer s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului comun al celor dou„ comisii. Dac„ vota˛i îDa“, Ónseamn„ c„ vota˛i cu recomandarea comisiei, care propune respingerea ini˛iativei legislative. Deci, dac„ vota˛i îDa“ _,_ Ónseamn„ c„ aproba˛i respingerea; dac„ vota˛i îNu“, Ónseamn„ c„ sprijini˛i ideea adopt„rii acestui proiect.
Domnul senator Gheorghe Funar, o chestiune de procedur„.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, microfonul central.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Pe procedur„.
Colegii din Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare au solicitat s„ supune˛i la vot retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative ∫i revenirea cu un raport pentru ∫edin˛a viitoare.
A∫ vrea s„ v„ informez, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, c„ m‚ine avem activitate Ón comisii. M‚ine poate fi rev„zut„ aceast„ propunere legislativ„ la comisia care a f„cut raportul, iar joi s„ intr„m Ón plen.
De asemenea, mai avem Ónc„ o variant„ pentru lunea viitoare. Avem Ónc„ dou„ posibilit„˛i pentru a dezbate...
Domnule senator, am Ón˛eles. Scuza˛i-m„ c„ intervin! Deci dumneavoastr„ sprijini˛i ideea de vot asupra propunerii de retrimitere la comisie ∫i, dac„ Ómi permite˛i, o s„ fac acest lucru.
Nu numai lucrul acesta, domnule pre∫edinte. Doresc s„ v„ sprijin pe dumneavoastr„ s„ respecta˛i regulamentul.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Ca urmare ∫i a interven˛iei domnului senator Gheorghe Funar, v„
Vot · Respins
Domnul Dorel Constantin Onaca anun˛„ c„ Óncep‚nd cu 22 martie anul curent activeaz„ Ón cadrul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D. (D.A.)
Deci propunere de retrimitere la comisie. Vot pe propunerea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, Ón˛eleg, de retrimitere la comisie.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 31 de voturi pentru, 42 de voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, a fost respins„ propunerea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
A∫adar, revin la raportul comun ∫i o s„ v„ solicit votul pe acest raport comun. Dac„ vota˛i îDa“, Ónseamn„ c„ sprijini˛i propunerea de respingere din raportul comun; dac„ vota˛i îNu“, Ónseamn„ c„ sunte˛i Ón favoarea ini˛iativei legislative.
V„ rog foarte mult s„ vota˛i.
Cu 42 de voturi pentru, 22 de voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, a fost adoptat raportul comun ∫i respins„ propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de topograf.
Din sal„
#92016List„, domnule pre∫edinte, v„ rug„m!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare s-a solicitat list„. V„ rog, liste pentru to˛i pre∫edin˛ii de grupuri parlamentare!
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ propun s„ trecem la punctul 4 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2006 pentru completarea art. 23 din Ordonan˛a Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de c„l„tori.
Ini˛iator: Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Particip„ domnul Mircea Nicu Toader, secretar de stat.
Raport: Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
Caracterul legii: lege ordinar„.
Invit mai Ónt‚i pe domnul secretar de stat Toader, din partea ini˛iatorilor, s„ ne prezinte proiectul.
V„ rog, microfonul nr. 9.
## **Domnul Mircea Nicu Toader** _— secretar de stat Ón_
_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Aceast„ ordonan˛„ a fost realizat„ de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ca ini˛iator, la solicitarea expres„ a administra˛iei locale din jude˛ul Ilfov, Ón special a comunit„˛ilor locale care au mari probleme privind transportul de c„l„tori Óntre aceste localit„˛i, Ón special Óntre municipiul Bucure∫ti ∫i localit„˛ile respective.
At‚ta timp c‚t Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 85/2003 nu era o prevedere expres„ privind posibilitatea ca Regia de Transport a Municipiului Bucure∫ti s„ poat„ executa astfel de transporturi, s-a impus necesitatea unei astfel de ini˛iative, care s„ permit„ Regiei de Transport din Municipiul Bucure∫ti s„ poat„ desf„∫ura transport local Ón comunit„˛ile respective, cu observa˛ia c„ aceste transporturi se fac numai cu aprobarea consiliilor locale respective, f„r„ s„ se interfereze asupra transporturilor private de c„l„tori, care sunt date, din 2006, de c„tre Consiliul Jude˛ean Ilfov.
De asemenea, una din problemele foarte mari ap„rute, Ón afar„ de acest trafic foarte greoi, este lipsa de autobuze pe aceste rela˛ii. Foarte important este faptul c„ nu a putut s„ existe o modalitate de subven˛ie a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 abonamentelor care trebuia s„ fie asigurate unor pensionari sau categorii sociale defavorizate, pe care conduc„torii priva˛i nu puteau s„ le acorde.
Mul˛umesc domnului secretar de stat Toader.
Din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, domnul pre∫edinte Dan C‚rlan, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului este raport de admitere, av‚nd la baz„ ∫i avizul favorabil primit de la Consiliul Legislativ ∫i avizul favorabil al Comisiei economice, industrii ∫i servicii.
Raportul cuprinde ∫i dou„ amendamente respinse, Ón anex„.
A∫adar, raport de admitere, Ón forma ini˛iatorului.
## V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale dac„ sunt?
Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog, microfonul central.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La Ónceput, permite˛i-mi s„-i adresez reprezentantului Guvernului o Óntrebare.
Unde scrie Ón Constitu˛ia Rom‚niei ∫i la ce articol c„ ordonan˛ele de urgen˛„ se justific„ la presiunea autorit„˛ilor locale? A∫a a˛i sus˛inut dumneavoastr„: c„, datorit„ acestei presiuni a autorit„˛ilor locale, Guvernul a elaborat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.
Pe fond, doamnelor ∫i domnilor senatori, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 6 din 2006 este cu ghinion, a fost dat„ Ón 13 februarie. Este o ordonan˛„ lipsit„ de obiect.
A∫ vrea s„ v„ informez c„ atunci c‚nd eram primar al municipiului Cluj-Napoca am propus consiliului local ∫i, prin hot„r‚ri ale consiliului local, am aprobat asemenea transporturi cu mijloacele de transport ale Regiei Autonome de Transport din Cluj-Napoca, pentru cet„˛enii din localit„˛ile limitrofe municipiului.
Acum ni se propune, doamnelor ∫i domnilor senatori, un lucru inedit ∫i cred c„ este o jignire la adresa Senatului Rom‚niei ceea ce ni s-a propus, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ al c„rei obiect este reglementat
prin Legea administra˛iei publice locale. Œn baza unei hot„r‚ri a Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti, se putea ∫i se poate rezolva aceast„ problem„. Mai mult, ini˛iatorul, Ón expunerea de motive, a men˛ionat c„, Ónc„ de la jum„tatea anului trecut, Consiliul Jude˛ean Ilfov a Óncredin˛at serviciul de transport public local unor operatori priva˛i.
A∫ Óncheia interven˛ia mea, doamnelor ∫i domnilor senatori, cu o Óntrebare.
Unde am ajunge dac„ Ón Parlamentul Rom‚niei am accepta ca Guvernul, pentru fiecare jude˛, Ón afar„ de Ilfov, ar veni cu ordonan˛e de urgen˛„ ca s„ aprob„m efectuarea transportului public cu mijloace de transport ale regiei din re∫edin˛a jude˛ului c„tre unele localit„˛i apropiate de capitala jude˛ului?
Cred c„ este o mare jignire la adresa Parlamentului aceast„ ordonan˛„. V„ solicit„m s„ vota˛i Ómpotriva ei. Mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator Gheorghe Funar. Dac„ la dezbateri generale mai sunt al˛i colegi care doresc s„ intervin„, v„ rog?
Domnul senator Cristache R„dulescu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D. din Senat.
## Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi.
V-a∫ ruga s„ ˛ine˛i cont Ón momentul Ón care v„ ve˛i exprima votul pentru aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ de faptul c„ jude˛ul Ilfov are un statut special.
Este jude˛ul care asigur„ toate intr„rile Ón Bucure∫ti. Cu alte cuvinte, Bucure∫tiul se afl„ Ón centrul jude˛ului Ilfov, ca ∫i c‚nd ar fi capitala acestui jude˛. Este un jude˛ Ón care acest transport Óntre Prim„ria Capitalei ∫i jude˛ul Ilfov a fost asigurat ani de zile de Prim„ria Capitalei, prin R.A.T.B.
Œn acest moment, nu se acord„ nici un fel de subven˛ie, adic„ bugetul de stat nu este p„gubit cu absolut nimic, Óntruc‚t am organizat Ón a∫a fel Ónc‚t to˛i cet„˛enii s„ aib„ posibilitatea s„-∫i pl„teasc„ biletul ∫i abonamentul, astfel ca Regia de Transport Bucure∫ti s„ fac„ chiar profit.
Drept pentru care v„ rog s„ vota˛i favorabil aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ la dezbateri generale mai dore∫te s„ intervin„ cineva?
Dac„ nu, o s„-l rog pe domnul secretar de stat s„ r„spund„ la Óntreb„rile ridicate de domnul senator Gheorghe Funar.
Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am s„ Óncerc s„ r„spund domnului senator Gheorghe Funar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Sigur, eu c‚nd am spus îpresiune“ nu m-am referit neap„rat la o presiune fizic„, ci la solicit„ri foarte intense, iar dac„ termenul a fost mai dur v„ prezint scuzele de rigoare.
Au fost solicit„ri foarte dese din partea acestor administra˛ii locale. Œn colaborarea care o avem noi ∫i Ón parteneriatul cu aceste administra˛ii locale, prin asocia˛iile lor, am primit foarte des aceast„ solicitare.
Din cel„lalt punct de vedere, al oportunit„˛ii acestei ordonan˛e, cu scuzele de rigoare, Ói spun domnului senator Funar c„ este cazul separat ∫i special al jude˛ului Ilfov. Nu este un jude˛ separat, a spus ∫i domnul senator Cristache R„dulescu, Bucure∫tiul este Ón mijlocul acestui jude˛ ∫i singura modalitate de traversare ∫i de a permite un astfel de transport de c„tre mijloacele de transport din localitatea respectiv„, deci Bucure∫ti, era numai dac„ exista o prevedere expres„ Ón aceast„ lege.
Acesta este motivul pentru care i-am dat ∫i caracterul de urgen˛„, pe de o parte datorit„ acestor solicit„ri, iar pe de alt„ parte c„ nu era prev„zut Ón lege acest caz specific, unde Bucure∫tiul nu este considerat ca interiorul unui jude˛. Bucure∫tiul este o entitate separat„, mai ales c„ Ón viitoarea lege apare aceast„ posibilitate, prin ceea ce v-am spus ∫i prin zona metropolitan„ care va ap„rea.
Este un caz cu totul particular, care, este adev„rat, a sc„pat din lege la vremea c‚nd s-a f„cut acea lege, acea Ordonan˛„ a Guvernului nr. 86/2001.
Mul˛umesc domnului secretar de stat Mircea Toader. Stima˛i colegi,
Avem Ón fa˛a noastr„ un raport Óntocmit de Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului. Raportul este de admitere a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2006 pentru completarea art. 23 din Ordonan˛a Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de c„l„tori.
Œn anexa raportului avem ∫i dou„ amendamente care au fost respinse. Ele apar˛in domnului senator Funar ∫i Óntreb mai Ónt‚i dac„ se men˛in.
Primul amendament, punctul 1, un amendament la titlul proiectului de lege.
Domnule senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Primul amendament vizeaz„ modificarea titlului: îproiect de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2006“.
Este necesar„ respingerea acestei ordonan˛e, pentru c„ textul acestei ordonan˛e ∫i problematica ei se reg„sesc Ón totalitate Ón Legea administra˛iei publice locale. Nu are sens s„ mai adopt„m Ónc„ o lege viz‚nd aplicarea Legii nr. 215/2001.
Iar argumentul adus — dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, o scurt„ replic„ — de c„tre reprezentantul Guvernului nu ˛ine. Ni se propune s„ adopt„m aceast„ ordonan˛„ pentru faptul c„ Bucure∫tiul este Ón mijlocul jude˛ului Ilfov. Nu este chiar Ón mijloc.
Din sal„
#102429Este Ón centru!
Nu este nici Ón centru.
Nu putem merge s„ fabric„m legi pentru c„ o localitate sau alta este Ón mijlocul unui jude˛ sau mai aparte.
Avem text de lege, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, consiliile locale, inclusiv Consiliul General al Capitalei, pot adopta o asemenea hot„r‚re, ∫i v-am dat exemplul de la Cluj-Napoca. Sunt multe altele Ón toat„ ˛ara.
Risc„m s„ devenim caraghio∫i, doamnelor ∫i domnilor senatori, dac„ accept„m aceast„ ordonan˛„.
Mul˛umesc.
Domnul senator Funar Ó∫i men˛ine amendamentul. Dac„ sunt alte interven˛ii?
Dac„ nu sunt, domnul senator C‚rlan, pre∫edintele Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, ave˛i cuv‚ntul.
Comisia nu sus˛ine cele dou„ amendamente propuse de domnul senator Funar, amendamente care, Ón esen˛„, doresc acela∫i lucru, respingerea ordonan˛ei.
Argumenta˛ia Domniei sale este doar aparent corect„. Legea nr. 215/2001, Óntr-adev„r, reglementeaz„ dreptul autorit„˛ilor locale la asociere. Obiectul acestei ordonan˛e Óns„ este altul, acela de a reglementa regimul prest„rii, oper„rii serviciilor de transport public de c„l„tori Ón comun. Sediul acestei reglement„ri se afl„ Óntr-o lege special„, Ordonan˛a Guvernului nr. 86/2001 privind transportul public local de c„l„tori.
Este necesar„ aceast„ ordonan˛„, pentru c„, prin articolul unic, prin alin. 4, practic se statueaz„ c„ transportul Ón comun coordonat de c„tre municipiul Bucure∫ti este considerat a fi de interes jude˛ean. Aici este excep˛ia de la Legea special„ a transportului Ón comun, faptul c„ municipiul Bucure∫ti prime∫te dreptul, la alin. 3, s„ Ónfiin˛eze, s„ organizeze, s„ reglementeze ∫i s„ coordoneze un serviciu de transport comun declarat de interes jude˛ean, jude˛ul fiind Ilfovul. Aceasta este excep˛ia care face necesar„ amendarea, modificarea legii speciale, a Ordonan˛ei Guvernului nr. 86/2001.
Prin urmare, comisia solicit„ respingerea celor dou„ amendamente.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Avem un amendament care figureaz„ Ón anexa cu amendamente respinse la nr. 1. Este o propunere a domnului senator Funar de modificare a titlului.
Supun la vot aceast„ propunere. Dac„ vota˛i îDa“, Ónseamn„ c„ vota˛i pentru amendamentul domnului senator Funar; dac„ vota˛i îNu“, Ónseamn„ c„ vota˛i Ómpotriva amendamentului domnului senator Funar ∫i pentru recomandarea, hot„r‚rea comisiei.
V„ rog s„ v„ exercita˛i dreptul de vot.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Cu 20 de voturi pentru, 44 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, amendamentul a fost respins.
La punctul 2 domnul senator Funar renun˛„.
Stima˛i colegi, Ón aceste condi˛ii, supun la vot aprobarea raportului comisiei, cu amendamentele respinse.
V„ rog s„ v„ exercita˛i dreptul de vot. Cine voteaz„ îDa“, este Ón favoarea adopt„rii raportului comisiei. Domnule senator Dan C‚rlan, dori˛i ceva?
## **Domnul Dan C‚rlan**
**:**
Am ridicat m‚na ca s„-mi exprim votul.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ rog s„ vota˛i. îDa“, pentru raport; îNu“, Ómpotriva raportului.
V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Cu 55 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost aprobat raportul.
Supun la vot acum proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2006 pentru completarea art. 23 din Ordonan˛a Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de c„l„tori.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 57 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, a fost adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2006 pentru completarea art. 23 din Ordonan˛a Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de c„l„tori.
List„, la cererea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“! List„, v„ rog, pentru liderii de grup!
Cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, stima˛i colegi, v„ propun s„ ne Óntoarcem la punctul 2 de pe ordinea de zi.
Este vorba despre proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale ce de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ie agricol„ ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Domeniilor Statului.
Ini˛iator este Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Œn˛eleg c„ domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei ne onoreaz„ p‚n„ la urm„.
Microfonul nr. 10, v„ rog.
## **Domnul D„nu˛ Apetrei** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i Ómi cer scuze pentru Ónt‚rziere.
Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor senatori!
Acest proiect de lege vizeaz„, pe de o parte, stabilirea unei structuri noi de conducere, Ón sensul Ón care se stipuleaz„ foarte clar c„ agen˛ia, la nivel de conducere, va fi format„ dintr-un consiliu de administra˛ie alc„tuit din 9 membri.
Totodat„ se modific„ func˛iile de conducere, Ón sensul Ón care func˛ia de director general devine de pre∫edinte, iar cea de director general adjunct, vicepre∫edinte —
V„ mul˛umesc.
Raportul este raport comun al celor dou„ comisii, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.
Cine Ól prezint„?
Domnule senator Péter Kovács Eckstein, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul comun este de admitere, cu o serie de amendamente adoptate, ∫i cred c„ ∫tiu despre care amendament vorbe∫te domnul secretar de stat.
Legea are caracter ordinar, iar Senatul este prim„ Camer„ sesizat„.
S-a f„cut o eroare material„ la art. 5, dac„ pute˛i s„ m„ urm„ri˛i. La amendamentul propus de mine ∫i de colegul Pete se spune: îdintre care se alege un pre∫edinte“. Acela nu se alege, se nume∫te. Deci îformat din 9 membri, din care un pre∫edinte“, acesta este textul corect.
Este eroare material„, am verificat ∫i Ón propunerea f„cut„ de c„tre ini˛iator.
Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Aceasta era ∫i observa˛ia dumneavoastr„, domnule secretar de stat?
## **Domnul D„nu˛ Apetrei**
**:**
Da.
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, avem un raport de admitere care este Ónso˛it de 4, 5, 6, 7 amendamente.
La dezbateri generale, dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?
V„ rog, domnule senator. Microfonul nr. 1.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Acest proiect de lege este foarte important. Renta viager„ a fost aprobat„ de Senat cu majoritate absolut„, cred, de voturi. Comasarea terenurilor de asemenea este foarte necesar„ pentru o agricultur„ modern„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Dar ceea ce nu este bine Ón acest proiect de lege este faptul c„ nu se d„ nici o sarcin„ Agen˛iei Domeniilor Statului. Œn ceea ce prive∫te comasarea terenurilor, va organiza licita˛ii pentru desemnarea institu˛iei care va stabili pre˛ul p„m‚ntului? Comasarea necesit„ pre˛uri diferen˛iate la p„m‚nt. Nu se ∫tie cine va face acest lucru.
Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2006 se prevede Ón generic c„, din luna martie, A.D.S.-ul trebuie s„ Ónceap„ plata rentei viagere. Œn raport scrie tot la fel. Conform Legii nr. 247/2005, nu scrie nic„ieri c„ A.D.S.-ul trebuie s„ Ónceap„ plata acestei rente. Cine va fi desemnat? Se mai spune c„ atribu˛iile A.D.S.-ului se stabilesc prin ordin al Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, nu prin lege.
Eu spun c„ A.D.S.-ul deocamdat„ nu poate face fa˛„ obliga˛iilor pe care le are. Are multe procese pe rol ∫i, de∫i are o droaie de juri∫ti, pl„te∫te unui avocat pe un proces Óntre 37 ∫i 70.000.000 lei. Toat„ suma care se judec„ este de 250.000.000 lei ∫i pl„te∫te unui avocat 37-70.000.000 lei. Nu vreau s„ dau numele acestor avoca˛i deocamdat„.
De asemenea, conform atribu˛iilor de serviciu, are sarcin„ foarte clar„ ca acolo unde sunt nereguli Ón aplicarea Legilor fondului funciar s„ ac˛ioneze Ón judecat„.
Sunt procese pe rol la care de la A.D.S. nu se prezint„ nimeni. Este vorba de anumite comune, Ón care majoritatea popula˛iei este maghiar„, care a preluat terenul abuziv. Nu se prezint„ la proces pentru ca inten˛ionat s„ se judece de fapt comuna ∫i cu oamenii. Deci, practic, se judec„ U.D.M.R.-ul cu U.D.M.R.-ul. Asta este o regul„ general„ Ón tot Ardealul.
De asemenea, concesioneaz„ servicii sanitar-veterinare, activitatea de neutralizare a de∫eurilor, activit„˛i Ón care licita˛ia este c‚∫tigat„ numai de cine vor dumnealor, ∫i fac abuzuri serioase ∫i Ón aceast„ privin˛„.
Mul˛umesc domnului senator Stan. Dac„ la dezbateri generale mai dore∫te cineva? V„ rog, domnul senator Viorel ™tefan.
Microfonul central pentru domnul senator ™tefan Viorel. Pofti˛i, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A∫ vrea s„ Óncep reamintind mai ales ini˛iatorului ceea ce scrie Ón Constitu˛ie despre regimul ordonan˛elor de urgen˛„. Deci ordonan˛ele de urgen˛„ se adopt„ atunci c‚nd apar situa˛ii excep˛ionale ∫i c‚nd Executivul e pus Ón situa˛ia s„ ia ni∫te m„suri de natura legii, de domeniul legii, care nu suport„ am‚nare.
Or, de aceast„ dat„ ∫i de fiecare dat„, Ón expunerea de motive trebuie s„ se justifice urgen˛a ∫i s„ se detalieze despre situa˛ia excep˛ional„ ap„rut„. Avem Ón fa˛„ o expunere de motive care nici pe departe nu face vorbire despre motivele care au determinat aceast„ m„sur„ excep˛ional„, deci legiferare prin ordonan˛„ de urgen˛„.
O fi poate legat de faptul c„ de la apari˛ia ∫i publicarea Ón îMonitorul Oficial“ a Legii nr. 247/2005 ∫i p‚n„ Ón februarie 2006 Ónc„ nu s-a stabilit prin ce procedur„ ∫i prin ce institu˛ie s„ se fac„ pl„˛ile legate de renta viager„? Dac„ r„spunsul este da, atunci eu cred c„ Guvernul este foarte vinovat. Or, vinov„˛ia Guvernului nu este situa˛ie excep˛ional„, care s„ justifice reglementare prin procedur„ excep˛ional„, prin ordonan˛„ de urgen˛„. Este vinovat ∫i s„-∫i asume aceast„ vinov„˛ie, c„ aproape Óntr-un an de zile n-a fost Ón stare s„ scoat„ prin procedur„ normal„ o reglementare prin care s„ se spun„ cum se fac pl„˛ile legate de renta viager„.
Dar, trec‚nd peste acest aspect, cel mai grav lucru este altul: prin celelalte reglement„ri operate de aceast„ ordonan˛„ se aduc amput„ri nepermise reglement„rilor Ón vigoare din acest domeniu. Spre exemplu, aceast„ ordonan˛„ stabile∫te c„, Ón leg„tur„ cu orice litigiu pe care l-ar avea A.D.S.-ul, acesta nu mai pl„te∫te taxe judiciare, nici ast„zi, nici m‚ine, nici Ón vecii vecilor, invoc‚nd o prevedere din art. 17, Legea nr. 146/1997, care spune c„ doar institu˛iile publice care administreaz„ venituri bugetare pot beneficia de acest regim.
Or, Administra˛ia Domeniilor Statului realizeaz„ ∫i venituri proprii. Œn leg„tur„ cu aceste venituri nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 146/1997 — sau n-au fost aplicabile p‚n„ la apari˛ia acestei ordonan˛e, care vine cu o chestiune de noutate —, deci chiar dac„ A.D.S.-ul se judec„ Ón instan˛„, pe marginea unui contract comercial, Ón leg„tur„ cu veniturile lui proprii. Uite! Legiuitorul de data asta spune c„ el nu pl„te∫te taxe judiciare.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dac„ la dezbateri generale mai dore∫te s„ intervin„ cineva?
V„ cer scuze, domnule senator S‚rbu, dar, potrivit regulamentului, a vorbit deja din partea grupului dumneavoastr„ un distins reprezentant. _(Rumoare._ )
V„ rog cel pu˛in s„ fie foarte scurt„ interven˛ia.
## Nu, numai o clarificare.
Cei doi colegi au desfiin˛at ordonan˛a, nu mai am eu ce s„ fac. A∫ vrea doar s„ spun care a fost subtilitatea schimb„rii formulei de conducere.
Fostul director general, care era ∫i pre∫edintele consiliului de administra˛ie, a c‚∫tigat procesul, fiindc„ a fost destituit Óntr-un mod abuziv. ™i, ca s„ nu poat„ s„-∫i ocupe postul, de∫i e o gre∫eal„, c„ el era ∫i pre∫edintele consiliului de administra˛ie, s-a inventat aceast„ ordonan˛„, sigur, ad„ug‚ndu-se celelalte lucruri.
E bine colegii s„ ∫tie, ca s„ voteze Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.
Mul˛umesc, domnule senator S‚rbu. Stima˛i colegi, dac„ din partea altor grupuri...? V„ rog, domnule senator, microfonul nr. 2.
## Stima˛i colegi,
Cred c„ problemele nu sunt chiar a∫a cum s-au prezentat de c„tre antevorbitori. Aceast„ ordonan˛„ vine tocmai ca s„ corecteze anumite situa˛ii faptice care p‚n„ Ón prezent au ap„rut Ón administra˛ie ∫i care au f„cut s„ se blocheze anumite lucruri Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea A.D.S.-ului.
Ordonan˛a care reglementeaz„ aceste corecturi, Ón viziunea noastr„, este una care, tocmai, o s„ fac„ ca aceast„ unitate s„ func˛ioneze mai bine, face ca agen˛ia, prin faptul c„ se scute∫te de taxa judiciar„ de timbru pentru cererile de ac˛iune, s„ poat„ s„ ac˛ioneze mult mai rapid, ceea ce Ónseamn„ Ón final ∫i colectare de bani la bugetul statului, ∫i aici m„ refer, Ón primul r‚nd, la redeven˛a care trebuie achitat„.
Eu nu a∫ mai vrea s„ mai iau Ónc„ o dat„ cuv‚ntul la amendamente ∫i a∫ vrea s„ v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ ˛ine˛i cont de cele spuse de domnul pre∫edinte Eckstein, de art. 5 alin. 1, unde este o eroare material„ ∫i eu sunt ini˛iator. De aceea am revenit la acest lucru. U.D.M.R.-ul va sus˛ine aceast„ ordonan˛„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006
## Mul˛umesc foarte mult.
Dac„ nu mai sunt interven˛ii Ón dezbaterile generale... Domnul senator Péter Eckstein Kovács, v„ rog, ave˛i microfonul.
Practic, a∫ vrea s„ r„spund la c‚teva dintre problemele care s-au ridicat aici. Œn principal, la faptul c„ s-a contestat aceast„ dispozi˛ie prin care A.D.S.-ul este scutit de la plata taxelor de timbru.
Legea privind taxele de timbru judiciar cunoa∫te mai multe gratuit„˛i. Ca s„ nu m„ refer la altceva, toate procedurile privind restituirile de propriet„˛i sunt scutite de taxa de timbru. Legiuitorul este, desigur, suveran Ón a crea pentru unele categorii de persoane, respectiv unele categorii de institu˛ii, aceast„ posibilitate de a nu pl„ti taxa de timbru. Or, A.D.S.-ul, prin natura atribu˛iilor pe care le are, ap„r„ interesele statului Óntr-un num„r impresionant de procese, din c‚te ∫tiu eu, ∫i, ca atare, aceast„ m„sur„ de exceptare mi se pare una ra˛ional„ ∫i de acceptat.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt interven˛ii la dezbaterile generale, stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ spun c„ ne afl„m Ón fa˛a unui raport comun la acest proiect de lege, un raport comun care are Ón anex„ amendamente admise ∫i Ón leg„tur„ cu care s-a f„cut o corectur„ privind o eroare material„.
Este la punctul 2 din anex„, care se cite∫te Ón felul urm„tor, la art. 5 alin. 1: îAgen˛ia Domeniilor Statului este condus„ de un consiliu de administra˛ie format din 9 membri, din care un pre∫edinte...“
Œn consecin˛„, o s„
Vot · approved
Domnul Dorel Constantin Onaca anun˛„ c„ Óncep‚nd cu 22 martie anul curent activeaz„ Ón cadrul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D. (D.A.)
V„ supun acum la vot proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale care de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ie agricol„ ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Domeniilor Statului.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Cu 48 de voturi pentru, 28 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat proiectul de lege.
Trecem acum, stima˛i colegi, la punctul 5 din ordinea noastr„ de zi. Este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Ini˛iator este Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Cred c„ domnul secretar de stat Alexandru Mircea particip„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón_
_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 9/2006 se modific„ ∫i se completeaz„ art. 36 ∫i art. 51 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, Ón sensul c„ Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor condi˛ia de v‚rst„ pentru trecerea mai∫trilor militari ∫i a subofi˛erilor Ón corpul ofi˛erilor nu se aplic„ celor care Óntrunesc condi˛iile de studii ∫i sunt angaja˛ii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Pentru serviciile de urgen˛„, respectiv de protec˛ie civil„ ∫i de pompieri, este nevoie de speciali∫ti califica˛i din punct de vedere profesional ∫i antrena˛i Ón interven˛ii reale, iar limitarea accesului ∫i promov„rii pe criterii de v‚rst„ este nu numai discriminatorie, dar chiar ∫i inadecvat„.
V„ mul˛umesc ∫i v„ rog s„ vota˛i proiectul de lege.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Avem un raport comun de la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i de la Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
Domnul pre∫edinte, v„ rog.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Comisiile au decis, cu majoritate de voturi, s„ adopte un raport comun de admitere, f„r„ amendamente.
V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale?
Doamna senator Verginia Vedina∫, microfonul nr. 2, v„
## rog.
Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distin∫i colegi,
Noi Ón grupul parlamentar am luat hot„r‚rea c„ vom sus˛ine aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i o vom face.
Nu ne putem Óns„ ab˛ine s„ nu semnal„m anumite aspecte ∫i o facem de fiecare dat„ cu speran˛a c„ cele spuse de noi vor avea un anumit impact pentru guvernan˛i ∫i pentru cei care conduc Ón prezent Rom‚nia.
Vede˛i dumneavoastr„, ne afl„m Ón fa˛a unei ordonan˛e de urgen˛„ care fiecare dintre noi ne a∫tept„m s„ fie adoptat„ Ón reperele pe care le impune actuala...
## Numai un moment!
Am o rug„minte, stima˛i colegi.
Chiar dac„ sunt discu˛ii foarte interesante legate de meciul de poim‚ine, domnule senator Copos, o s„ v„ rog s„ le face˛i pe hol! ™i v„ rog s„ p„str„m lini∫tea, s„ o ascult„m pe doamna senator.
V„ rog s„ continua˛i, doamna senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006
Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Apreciez interven˛ia dumneavoastr„.
Spuneam c„ ne afl„m Ón situa˛ia unei ordonan˛e de urgen˛„ care, Ón mod firesc, ∫i ea ar trebui s„ respecte exigen˛ele impuse de Constitu˛ia Rom‚niei. Una din aceste exigen˛e este situa˛ia extraordinar„ ∫i motivarea acestei situa˛ii. Analiz‚nd Óns„ motivarea pe care o d„ Guvernul nici nu ∫tiu cum s„ reac˛ionez, ∫i v„ supun totu∫i aten˛iei o asemenea motivare.
Mai Ónt‚i, se spune c„ trebuie s„ avem Ón vedere necesitatea adopt„rii unui cadru juridic pentru integrare, care s„ asigure reforme institu˛ionale pentru integrarea Rom‚niei. P„i, dac„ urm„m o asemenea motiva˛ie, domnilor colegi, Ónseamn„ s„ suprim„m procesul legislativ normal, s„ facem totul numai prin ordonan˛e de urgen˛„, pentru c„ suntem cu to˛ii de acord c„ trebuie s„ asigur„m cadru institu˛ional necesar integr„rii Ón Uniunea European„.
Dup„ care se vorbe∫te despre restr‚ngere semnificativ„, disfunc˛ionalit„˛i! Nici unul dintre argumentele care sunt aici invocate, Ón opinia noastr„ ∫i sunt convins„ c„ ∫i Ón opinia dumneavoastr„, pe care nu o obiectiva˛i, nu poate s„ corespund„ unor exigen˛e pe care Constitu˛ia le impune pentru adoptarea unei ordonan˛e de urgen˛„.
De aceea, facem apel pentru a n-a oar„ la guvernan˛i s„ nu mai apeleze la aceast„ procedur„ excep˛ional„ ∫i s„ legifer„m Ón mod normal, Ón limitele ∫i Ón cadrul pe care Constitu˛ia Rom‚niei le creeaz„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu, doamna Vedina∫. Dac„ mai sunt alte...
A vorbit un domn senator din grup. V„ rog eu frumos, haide˛i!
Probleme de procedur„, domnul senator Iorga.
## Procedur„ adev„rat„!
Am spus, nu trebuie s„ mai repet, Grupul parlamentar P.R.M. sus˛ine proiectul de lege, dar v„d c„ scrie Ón ordinea de zi c„ este lege ordinar„ la caracterul legii. Nu este ordinar„, este organic„.
V„ rog, domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, microfonul nr. 3. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
S„pt„m‚na trecut„ sau Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni discutam o alt„ ordonan˛„ de urgen˛„, Ón care v‚rsta de pensionare a cadrelor militare era sc„zut„, dac„ nu m„ Ón∫el, la 45 de ani ∫i 40 de ani — 45 de ani b„rba˛ii ∫i 40 de ani femeile. De data aceasta, se impune ca prin ordonan˛a de urgen˛„ s„ ridic„m v‚rsta care era limit„ pentru primirea Ón r‚ndul cadrelor militare de la 35 de ani la indiferent ce v‚rst„.
Œntrebarea mea... Sigur c„ eu sus˛in proiectele venite din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, dar Óntrebarea pe care doresc s„ o pun domnului secretar de stat: ce se Ónt‚mpl„ cu un specialist primit ast„zi la v‚rsta de 50 sau 55 de ani, ce vechime este considerat„ ∫i ce grad i se ofer„ din partea ministerului?
V„ mul˛umesc frumos.
Œn˛eleg c„ este ∫i un interes personal? Bun, este interes personal.
O s„-l rog pe domnul secretar de stat s„ ne spun„ ce-i poate oferi unui senator la 50 de ani care intr„ Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
## Domnule pre∫edinte,
Cred c„ suntem Óntr-o mic„ eroare sau Óntr-o mic„ confuzie, dac„-mi permite˛i aceast„ expresie!
Œntr-o ∫edin˛„ anterioar„ am discutat un proiect de lege privind modificarea v‚rstei de pensionare a poli˛i∫tilor ∫i s-a modificat v‚rsta de pensionare anticipat„. Trebuie s„ fac aceast„ reamintire. Deci am modificat prin majorare cu 5 ani v‚rsta de pensionare anticipat„ a unor categorii de poli˛i∫ti care lucreaz„ Ón condi˛ii speciale.
™i aceasta a fost o derogare de la Legea cadrelor militare, Ón sensul c„ a modificat Ón sus. P‚n„ atunci, Óntr-adev„r, poli˛i∫tii care — ∫i am explicat la momentul respectiv — lucrau Ón condi˛ii speciale se puteau pensiona la 45 de ani. Am eliminat aceast„ v‚rst„ ∫i am ridicat-o la 50.
Acum, deci prin aceast„ ordonan˛„, facem referire la o alt„ categorie de personal. Este vorba de cadrele militare din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i am precizat c„ este vorba despre cei care lucreaz„, pentru c„ numai aici mai avem militari, la jandarmi ∫i Ón serviciile de urgen˛„, respectiv pompierii ∫i cei de la protec˛ia civil„. ™i am cerut derogarea ca cei care lucreaz„ Ón serviciile de urgen˛„ ∫i la protec˛ia civil„ ∫i chiar ∫i la jandarmerie s„ poat„ accede la gradul profesional, la gradul de ofi˛er, indiferent de limita de v‚rst„.
Œn statutul cadrelor militare, la art. 31, limita de v‚rst„ este de 35 de ani. Noi avem Ón momentul de fa˛„ foarte mul˛i subofi˛eri ∫i mai∫tri militari care lucreaz„ de 10, 12, 7 ani ∫i a∫a mai departe Ón structurile de urgen˛„ ca speciali∫ti ∫i nu putem s„-i facem ofi˛eri, pentru c„ au dep„∫it Ón timp v‚rsta de 35 de ani. Ca s„ Óncadr„m totu∫i speciali∫ti Ón domeniu, Ói lu„m pe cei care s-au specializat Ón geniu, Ón chimie, cei care lucreaz„ la protec˛ie civil„ sau pompierii ∫i s„-i putem face ofi˛eri pe ace∫tia care ∫i-au probat ∫i competen˛a profesional„, ∫i calificarea, ∫i rezisten˛a la stresul specific situa˛iilor de urgen˛„.
Aceasta este toat„ povestea. Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator T„r„cil„, ave˛i cuv‚ntul ∫i poate, dac„ tot a˛i prins microfonul, ne spune˛i ∫i opinia dumneavoastr„ Ón leg„tur„ cu faptul dac„ este lege organic„ sau ordinar„.
Ave˛i cuv‚ntul, microfonul nr. 3.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006
Deci nu cred c„ trebuie s„-l contrez pe colegul care a f„cut afirma˛ia c„ ne g„sim Ón prezen˛a unei legi organice. B„nuiesc c„ este doar o gre∫eal„ de dactilografie. Nu Comisia pentru ap„rare putea s„ scrie aceast„ enormitate, Ón sensul c„ legea are caracter ordinar.
A doua chestiune. Œntrebarea a fost foarte concret„ pentru domnul secretar de stat ∫i eu nu Ón˛eleg de ce Domnia sa nu Ón˛elege.
Œn momentul Ón care am discutat Ón plenul Senatului sigur c„ exista un anumit interes, hai s„-i spunem, chiar ∫i din punct de vedere al structurii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, ca anumite cadre s„ fie pensionate la o anumit„ v‚rst„. V‚rsta aceasta propus„ de dumneavoastr„ era de doar 40 de ani. S„ nu uit„m c„ Ón dezbaterile din Senat v‚rsta a fost ridicat„ de la 40 de ani la 45 de ani.
Dar nu aceasta este chestiunea. Cea de-a doua Óntrebare pe care v-am pus-o era: dac„ — Ón urma preg„tirii de specialitate, sunt de acord — un subofi˛er la v‚rsta de 50 de ani termin„ facultatea, ce grad Ói ve˛i da dumneavoastr„ Ón momentul Ón care Ól trece˛i Ón corpul ofi˛erilor? Pentru c„ Legea nr. 80/1995 stabile∫te foarte clar ce grad pute˛i s„-i da˛i. ™i deci, din plutonier-adjutant, dumneavoastr„ trebuia s„-mi r„spunde˛i mie Ón plenul Senatului c„ trebuie s„-i da˛i gradul de colonel.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule secretar de stat. Œi da˛i sau nu gradul de colonel?
Da.
Deci, Ón conformitate cu prevederile... Deci Ómi cer scuze fa˛„ de domnul senator. Nu am Ón˛eles Óntrebarea, dar nu c„ m-am f„cut c„ nu Ón˛eleg! Aceasta este o prim„ chestiune.
Œn al doilea r‚nd, revin. Œn ∫edin˛a anterioar„ nu Senatul a ridicat v‚rsta ∫i Senatul a aprobat ordonan˛a f„cut„ de Guvern. Este adev„rat. Deci gradul militar se acord„ ∫i spune Ón textul ordonan˛ei: î...acordarea gradelor militare se face Ón func˛ie de preg„tirea lor, vechimea Ón specialitatea dob‚ndit„ Ón timpul studiilor, raportat„ la stagiile minime Ón grad, precum ∫i de v‚rsta acestora“.
Deci se poate acorda, fac precizarea c„ se poate acorda orice grad de ofi˛er.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Domnul T„r„cil„, am ∫i eu o rug„minte.
Stima˛i colegi! Domnule senator Iorga!
Deci, potrivit art. 118 din Constitu˛ie, statutul cadrelor militare se stabile∫te prin lege organic„. Inclusiv modificarea lui este prin... Nu-mi mul˛umi˛i mie, mul˛umi˛i p„rintelui Constitu˛iei, care este absent pentru moment, dar este spiritual printre noi! Unde este, c„ nu-l mai v„d!
Deci Ól salut pe domnul senator Iorgovan, independent.
Stima˛i colegi, ar urma s„ supunem la vot, dac„ nu mai sunt interven˛ii Ón dezbaterile generale, ar urma s„ ne pronun˛„m asupra raportului comun. Este un raport de admitere, f„r„ amendamente.
Œns„ a∫ vrea Ón mod respectuos s„ v„ atrag aten˛ia c„, fiind vorba de lege organic„, vom avea nevoie, domnule senator Ha∫otti, de 69 de voturi pentru adoptarea raportului. Avem sprijinul Grupului parlamentar Rom‚nia Mare. Œn˛eleg c„ ∫i cei care sprijin„ Guvernul vor vota pentru el, cu excep˛ia domnului colonel, domnului senator T„r„cil„. Probabil c„ vom mai colecta ∫i alte voturi.
Sunt obligat s„ v„ supun la vot raportul comun al celor dou„ comisii. Repet Ónc„ o dat„: este un raport comun de admitere, f„r„ amendamente.
Mi-a∫ permite s„-l rog pe domnul senator P„curaru, care are o discu˛ie foarte interesant„... Domnule senator P„curaru ∫i cu domnul senator Popa Aron, v-a∫ ruga s„ v„ lua˛i locurile Ón sal„ pentru votul asupra raportului comun la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 80/1995.
V„ rog s„ vota˛i.
Deci, cu 53 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri, a fost adoptat raportul. Votul asupra legii r„m‚ne pe joi.
Domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, microfonul nr. 3.
Œmi cer scuze, domnule vicepre∫edinte, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, dar ave˛i o problem„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ rog, stima˛i colegi, s„ face˛i pu˛in„ lini∫te ca s„-i da˛i domnului senator T„r„cil„ posibilitatea s„ v„ explice de ce nu am adoptat...
Pofti˛i, domnule senator.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Eu aveam o rela˛ie direct„ cu dumneavoastr„, nu cu colegii mei.
Spuneam c„ nu d‚n∫ii au o problem„ legat„ de modul Ón care s-a votat aceast„ lege, ci dumneavoastr„ o ave˛i, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, Óntruc‚t, potrivit Regulamentului Senatului, atunci c‚nd la o lege nu exist„ amendamente, se supune printr-un singur vot at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.
V„ felicit, domnule pre∫edinte. Trebuia s„ constata˛i c„ legea a fost respins„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Da, din p„cate, domnul T„r„cil„ ne-a atras serios aten˛ia. A∫a este corect!
Voi fi obligat s„ v„
Vot · Amânat
Domnul Dorel Constantin Onaca anun˛„ c„ Óncep‚nd cu 22 martie anul curent activeaz„ Ón cadrul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D. (D.A.)
Deci, stima˛i colegi...
Domnule P„curaru, ∫i pentru dumneavoastr„ Óncerc s„ vorbesc! Deci am rug„mintea s„ Ón˛elege˛i. Œmi cer scuze c„ nu am explicat votul. Gra˛ie domnului T„r„cil„, acum ve˛i vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, domnule P„curaru, dac„ ve˛i merge la locul dumneavoastr„.
Deci, stima˛i colegi, Ónc„ o dat„ atrag aten˛ia c„ este un raport al celor dou„ comisii, f„r„ amendamente. V„ supun la vot raportul, f„r„ amendamente, dup„ care, la cererea Grupului D.A. P.N.L.—P.D., rog listele s„ fie distribuite.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Supun votului dumneavoastr„ raportul ∫i proiectul de lege.
V„ rog s„ vota˛i. Lege organic„.
Da. Din p„cate, raportul ∫i proiectul de lege nu au Óntrunit num„rul.
Din sal„
#138466Cere˛i am‚narea!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Da. Din p„cate, adunarea va fi dup„ Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri. Din p„cate, Ónc„ o dat„ spun, raportul ∫i proiectul de lege nu au f„cut num„rul de voturi necesar.
Cu 56 de voturi pentru, 9 Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri, proiectul de lege a fost respins.
Grupul D.A. P.N.L.—P.D. solicit„ list„. Liste, v„ rog, pentru to˛i ∫efii de grupuri! ™i pentru Grupul P.R.M. de asemenea!
Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„. P‚n„ la ora 18,10, c‚nd intr„m Ón direct la radio, mai avem posibilitatea s„ lu„m un proiect de lege.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2006 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei de Pl„˛i pentru Dezvoltarea Rural„ ∫i Pescuit, prin reorganizarea Agen˛iei SAPARD.
Ini˛iator, Ministerul...
Da, domnul Puiu Ha∫otti!
## **Domnul Valentin Dinescu**
_**:**_
Puiu, spune-ne ∫i nou„!
Din p„cate, stima˛i colegi, nu va fi timp s„ dezbatem toat„ legea, a∫a c„ v„ propun s„ ne oprim aici cu procesul de legiferare. Am fost extrem de harnici ast„zi. Urmeaz„ Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri. V„ mul˛umesc.
## DUP√ PAUZ√
## Stima˛i colegi,
Œnainte de transmisia radio, a∫ vrea s„ v„ solicit pu˛in aten˛ia pentru organizarea acestei a treia p„r˛i a ∫edin˛ei noastre de ast„zi, care const„ Ón Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Av‚nd Ón vedere c„ sunt radiodifuzate, va trebuie s„ ne ˛inem foarte str‚ns de programul aprobat. Vreau Óns„ s„ v„ spun care este situa˛ia de fapt.
Situa˛ia de fapt este c„ din partea Grupului P.S.D. avem 9 Óntreb„ri ∫i interpel„ri. De aceea, m„ voi adresa dumneavoastr„ cu rug„mintea s„ nu dep„∫easc„ nici unul dintre dumneavoastr„ un minut. Ave˛i 9 minute ∫i ave˛i 9 Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Situa˛ia este mai delicat„ la Grupul P.R.M., care are 5 minute pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri ∫i 13 Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Cu toat„ bun„voin˛a, ve˛i avea cam 20 de secunde pentru fiecare dintre dumneavoastr„.
V„ rog frumos s„ nu v„ sup„ra˛i. Dac„ nu v„ str‚nge˛i la aceast„ durat„, de 20 de secunde, nu v„ voi putea da cuv‚ntul la to˛i, ∫i dup„ 5 minute va trebui s„ trecem la urm„torii.
Pentru celelalte partide nu exist„ probleme deosebite de timp.
V-a∫ ruga Óns„ respectuos s„ nu v„ sup„ra˛i, s„ Ón˛elege˛i c„ avem de respectat un program ∫i v-a∫ propune s„ ˛ine˛i cont de aceast„ recomandare.
## Stima˛i colegi,
Trecem la cea de a treia parte a ∫edin˛ei noastre, dedicat„ Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor ∫i r„spunsurilor la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Vom Óncepe cu Óntreb„rile ∫i Ól invit la microfon pe domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Cre˛u. Microfonul nr. 3.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Domnule ministru,
Doresc s„ v„ aduc Ón aten˛ie o problem„ pe care sunt convins c„ o cunoa∫te˛i, cel pu˛in par˛ial. Este vorba de faptul c„ la presiunile deputatului Ioan Oltean consilierii jude˛eni din Bistri˛a-N„s„ud ai P.D. ∫i ai P.N.L. vor demisiona, pentru ca num„rul membrilor Ón consiliul jude˛ean s„ scad„ sub dou„ treimi ∫i s„ se declan∫eze alegeri anticipate.
Motivele acestor demisii sunt dou„: r„zbunarea personal„ a deputatului Oltean pe pre∫edintele consiliului jude˛ean, Gheorghe Marinescu, ∫i rezolvarea unui post de ∫ef Ón administra˛ie pentru pre∫edintele organiza˛iei P.N.L. Sabin Ilie∫, care a r„mas f„r„ func˛ie Ón urma aplic„rii criteriilor algoritmice.
Problema pe care o sesizez este faptul c„ ∫i suplean˛ii sunt sili˛i s„ demisioneze, or, pentru ace∫tia nu poate fi g„sit un temei legal.
Œntreb„rile mele sunt:
1. Œn baza c„rui act normativ ∫i care pot fi motiva˛iile ca un membru supleant s„-∫i dea demisia dintr-o func˛ie pe care nu a de˛inut-o?
· other
85 de discursuri
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, am o rug„minte la dumneavoastr„. Œntruc‚t a venit doamna ministru Sulfina Barbu, cred c„ nu ar fi foarte elegant din partea noastr„ s„ o l„s„m s„ a∫tepte p‚n„ epuiz„m lista de Óntreb„ri ∫i interpel„ri,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 care este destul de mare, ∫i, dac„ sunte˛i de acord, a∫ invita-o pe doamna Sulfina Barbu s„ r„spund„ la dou„ Óntreb„ri adresate de domnul Vasile Dan Ungureanu de la P.S.D. ∫i de domnul Viorel Dumitrescu de la P.R.M., referitor la cre∫terea apelor r‚ului Teuz din jude˛ul Arad ∫i la lucr„rile de Óndiguiri din anul 2005 pe jude˛e.
Dac„ nu v„d un protest din partea dumneavoastr„, o invit pe doamna ministru Sulfina Barbu s„ dea r„spuns la cele dou„ Óntreb„ri.
V„ rog, microfonul nr. 10.
## **Doamna Sulfina Barbu** _— ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stimate domnule senator Vasile Dan Ungureanu,
Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ Ónregistrat„ la Senat privind construirea digului de pe malul drept al r‚ului Teuz, v„ inform„m.
R‚ul Teuz este afluentul r‚ului Cri∫ul Negru ∫i este Óndiguit pe o distan˛„ de 16 km pe malul drept ∫i 24 km pe malul st‚ng. Digul de pe malul drept ap„r„ terenuri agricole ∫i p„duri, iar digul de pe malul st‚ng ap„r„ 3 localit„˛i: Mi∫ca, Adea ∫i Sintea Mare. Digurile au fost puse Ón func˛iune Ón anul 1972 ∫i nu au por˛iuni lips„.
Debitul pe r‚ul Teuz este reglementat de acumularea existent„ la barajul C„rand-R„p∫id, cu un volum re˛inut de 20 m[3] ap„. Golirea de fund a barajului este de 17 m[3] /s, iar Valea Teuzului poate prelua 34 m[3] /s.
Mai exist„ ∫i canalul de desecare Sarti∫, Ón exploatarea Administra˛iei Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare, la kilometrul 14, amonte de podul peste r‚ul Teuz, unde exist„ o sta˛ie mobil„ de pompare pus„ Ón func˛iune Ón anul 1986. Actualmente sta˛ia a fost dezafectat„, ca urmare a apelor din canalul de desecare, provenite din precipita˛iile abundente, ∫i nu se mai pot evacua capacit„˛ile din surplus.
Preciz„m c„ inunda˛iile din zon„ au fost cauzate de apa din sistemul de desecare, care nu mai poate fi evacuat„, ∫i nu din cauza construirii unui dig pe malul drept al r‚ului Teuz Ón zona Sintea Mare. Repet, problema vine din aceast„ situa˛ie creat„, a sistemului de desecare. Nu este o situa˛ie singular„, ea se reg„se∫te ∫i Ón alte zone ∫i nu vine din construirea digului, care are o lungime de 16 km pe malul drept, acolo unde ap„r„, a∫a cum v-am spus, p„duri ∫i terenuri agricole, iar pe malul st‚ng sunt ap„rate 3 localit„˛i.
V„ mul˛umesc.
Pentru Óntrebarea urm„toare, situa˛ia este mai complex„.
Œntrebarea a fost adresat„ de domnul senator Viorel Dumitrescu ∫i se refer„ la lucr„rile de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor executate Ón anul 2005.
Œn anul 2005 Ón majoritatea bazinelor hidrografice ale ˛„rii au c„zut precipita˛ii importante, cu intensitate deosebit„, valoarea debitelor reconstituite dep„∫ind cu mult debitele istorice pe majoritatea r‚urilor din Rom‚nia.
Au fost dep„∫ite cotele de pericol ∫i de inunda˛ii pe r‚uri, p‚raie, precum ∫i pe cursuri de ap„ necadastrate din urm„toarele jude˛e: Dolj, Gorj, Arge∫, Teleorman, Ialomi˛a, Prahova, D‚mbovi˛a, Olt, Mehedin˛i, Ilfov,
Neam˛, Timi∫, Cara∫-Severin, Bihor, Boto∫ani, Constan˛a, Gala˛i, Harghita, Hunedoara, V‚lcea, Bac„u, Br„ila, Vrancea, Suceava, Arad, Buz„u, Ia∫i.
Printr-un num„r important de hot„r‚ri de Guvern, Ón anul 2005 au fost asigurate cu maxim„ urgen˛„ resurse financiare necesare execut„rii lucr„rilor de punere Ón siguran˛„ a zonelor afectate de calamit„˛ile naturale produse de inunda˛ii, Ón vederea evit„rii amplific„rii pagubelor.
Principalele lucr„ri executate au constat Ón: refaceri de diguri, 20.232 metri liniari; supraÓn„l˛„ri de diguri, 11.579 metri liniari; subtravers„ri, 43 buc„˛i; consolid„ri de maluri, 16.784 metri liniari; amenaj„ri albii, 19.495 metri liniari; praguri de fund, 31 buc„˛i; refaceri disipatoare, dou„ buc„˛i; regulariz„ri de albii, ap„r„ri de maluri, diguri noi, 27.449 metri liniari; ziduri de sprijin, 1.292 metri liniari; sta˛ie hidrometric„, o bucat„; nod hidrometric, o bucat„; refaceri plaj„, 41.850 m[3] ; consolid„ri de versan˛i ∫i alte lucr„ri specifice lucr„rilor de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor.
Œn r„spunsul scris pe care l-am transmis aceast„ situa˛ie este detaliat„ pe fiecare direc˛ie hidrografic„ ∫i pe fiecare jude˛ ∫i, Ón speran˛a c„ informa˛iile furnizate v„ sunt utile, v„ asigur„m Ón continuare de sprijinul nostru pentru punerea la dispozi˛ie a tuturor informa˛iilor din acest domeniu.
Dup„ cum a˛i observat, ∫i Ón aceast„ perioad„ avem o situa˛ie deosebit„ Ón ˛ar„. De la Ónceputul anului p‚n„ acum au fost peste 200 de interven˛ii Ón caz de inunda˛ii la nivel na˛ional, peste media pentru ceilal˛i ani. Dup„ cum am anun˛at ∫i ast„zi, v„ informez ∫i pe dumneavoastr„ c„ la Dun„re am dat tuturor prefec˛ilor ∫i primarilor situa˛ia localit„˛ilor poten˛ial afectate din cauza cre∫terilor foarte mari de debite ale Dun„rii.
Ast„zi aveam 13.000 m[3] /s la intrarea Ón ˛ar„. Prognoz„m c„ acest debit va cre∫te p‚n„ pe 9 aprilie, av‚nd Ón vedere c„ Dun„rea colecteaz„ ∫i Ón aval... V„ rog frumos, cred c„ este important s„ ∫ti˛i aceast„ situa˛ie. Voi fi foarte scurt„. ™i Ón aval vom avea debite mari.
Dac„ mai sunt alte Óntreb„ri, v„ stau la dispozi˛ie.
Mul˛umim foarte mult doamnei ministru Sulfina Barbu. Domnule senator Ungureanu, v„ rog. Microfonul nr. 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Doamna ministru trebuie s„ se obi∫nuiasc„ ∫i cu faptul c„ senatorii nu pot fi mul˛umi˛i de r„spunsurile date de administra˛ie.
Cu r„spunsul dumneavoastr„, dac„ Ól primesc Ón scris, le voi ar„ta cet„˛enilor din Sintea Mare, jude˛ul Arad, de ce trebuie s„ r„m‚n„ cu bunurile lor Ón ap„ pe explica˛ia dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc, doamna ministru.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Stima˛i colegi, v„ propun s„ Ónchidem aici aceast„ parantez„, care i-a permis doamnei ministru s„ v„ prezinte r„spunsul la cele dou„ Óntreb„ri care i-au fost adresate, ∫i revenim la programul nostru de Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Din partea Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Ioan Corodan.
Ave˛i 20 de secunde, dac„ vre˛i s„ vorbeasc„ ∫i al˛i colegi. Dac„ nu, vorbi˛i c‚t dori˛i dumneavoastr„. V„ rog, microfonul nr. 1.
Mul˛umesc.
Am dou„ Óntreb„ri, una adresat„ domnului prim-ministru.
Guvernul Rom‚niei a programat s„ Ónchid„ la 1 septembrie 2006 exploatarea minier„ Ro∫ia Montan„ a celui mai mare z„c„m‚nt de aur ∫i argint din Europa, sub pretextul c„ a devenit nerentabil„.
Prin Biroul de pres„, la 17 martie anul curent Guvernul Rom‚niei a anun˛at c„ va disponibiliza 10.413 salaria˛i din sectorul minier ∫i energetic, dintre care 825 de persoane de la S. C. îCupru Min“ — S.A. Abrud. Aceast„ unitate de elit„ a mineritului rom‚nesc d„ o produc˛ie de 500 tone de cupru pe lun„ ∫i poate func˛iona ∫i f„r„ subven˛ie.
Cu toate acestea, Guvernul este preocupat de Ónchiderea unit„˛ii, ne˛in‚nd seama c„ Ón prezent num„rul ∫omerilor a ajuns la 90% Ón ora∫ul Zlatna ∫i 75% Ón ora∫ul Baia de Arie∫.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare se adreseaz„ domnului ministru Gheorghe Dobre.
Av‚nd Ón vedere c„ bugetul pe 2006 s-a aprobat la sf‚r∫itul anului 2005, p‚n„ Ón prezent ministrul transporturilor nu a defalcat bugetul alocat C.N.A.D.R., respectiv direc˛iilor regionale. Mai precis, acestea nu au fost semnate de c„tre domnul ministru Gheorghe Dobre.
f n‚nd cont c„ lucr„rile de repara˛ii ∫i Óntre˛inere a drumurilor se fac, conform legisla˛iei Ón vigoare privind activit„˛ile publice, dup„ organizarea de licita˛ii, care dureaz„ aproximativ dou„ luni, v„ adres„m urm„toarea Óntrebare.
C‚nd ve˛i semna documentele de repartizare a bugetului, pentru ca direc˛iile regionale s„ poat„ organiza licita˛iile pentru repararea ∫i Óntre˛inerea carosabilului, ca firmele c‚∫tig„toare s„ poat„ Óncepe aceste lucr„ri c‚t mai urgent, deoarece fiecare zi de Ónt‚rziere Ónseamn„ deteriorarea Ón plus ∫i, implicit, buget necesar mai mare?
S„ nu uit„m c„ pe aceste drumuri circul„ ∫i autovehicule private care pl„tesc rovigneta, spre deosebire de calea ferat„. Lipsa dumneavoastr„ de operativitate Ónseamn„ dispre˛ fa˛„ de cet„˛eni ∫i impasibilitate fa˛„ de func˛ia pe care o de˛ine˛i.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc. A˛i vorbit un minut ∫i 30 de secunde. Urm„toarea Óntrebare, din partea domnului senator Valentin Zoltán Puskás, Grupul U.D.M.R. Microfonul nr. 2.
Mul˛umesc domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Av‚nd Ón vedere c„ unitatea turistic„ Hotel îDacia“ din Covasna, care apar˛ine Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, cu aproape 200 de angaja˛i, nu vireaz„ impozitul pe salarii la bugetul local din ora∫ul Covasna, cu toate c„ legisla˛ia Ón vigoare prevede acest lucru, Óntrebarea mea este: c‚nd crede˛i c„ salaria˛ii de la ministerul pe care Ól conduce˛i vor respecta legea? Doresc r„spuns scris.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator.
Urm„torul pe list„ este domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i permite˛i-mi s„ prezint ∫i interpelarea dup„ Óntrebare.
Œntrebarea este adresat„ doamnei ministru Anca Boagiu.
Obiectul Óntreb„rii. Care sunt m„surile Óntreprinse de Ministerul Integr„rii Europene cu privire la strategia de dezvoltare a unei agriculturi ecologice Ón Rom‚nia ∫i promovarea produselor agroalimentare ecologice, av‚nd Ón vedere faptul c„ Rom‚nia are poten˛ial Ón acest domeniu?
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
Interpelarea este adresat„ tot doamnei ministru Anca Boagiu.
Obiectul interpel„rii.
Rom‚nia, Ón calitate de ˛ar„ candidat„ la integrarea Ón Uniunea European„, trebuie s„ se alinieze ∫i s„ respecte toate exigen˛ele ∫i criteriile impuse de aceast„ aderare. Pentru perioada 1 ianuarie 2001—31 decembrie 2010 a fost conceput al ∫aselea Program de ac˛iune de mediu pentru Comunitatea European„.
Doamna ministru, v„ rog s„ preciza˛i Ón ce m„sur„ obiectivele acestui program au devenit repere de orientare Ón elaborarea politicilor ∫i strategiilor na˛ionale cu privire la protec˛ia mediului.
- Solicit r„spuns oral ∫i scris.
- V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator V„rg„u. Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Microfonul central. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Prima Óntrebare este adresat„ primului-ministru, care Ón urm„ cu c‚teva zile, la Budapesta, a declarat c„ sus˛ine proiectul firmei îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ ∫i c„ îviitoarea exploatare minier„ nu va afecta mediul Ónconjur„tor“.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i cum a˛i ajuns la aceast„ concluzie, Ón condi˛iile Ón care la Ro∫ia Montan„ este pus la cale cel mai mare jaf din istoria neamului nostru ∫i cel mai mare dezastru ecologic
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 din Europa, generat Ón urma folosirii celor 150.000 tone de dinamit„ ∫i a 200.000 tone de cianur„ pentru extragerea aurului ∫i argintului?
Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului agriculturii ∫i se refer„ la continuarea practicii de anul trecut, c‚nd moneda na˛ional„, leul, a fost Ónlocuit„ de c„tre Guvern cu bonurile valorice pentru produc„torii agricoli care beneficiaz„ de subven˛ii.
V„ solicit, domnule ministru Flutur, s„-mi comunica˛i c‚te zeci de miliarde de lei s-au cheltuit inutil anul trecut ∫i la Ónceputul acestui an pentru tip„rirea bonurilor valorice, care sunt firmele apropiate Guvernului care au tip„rit aceste bonuri, ce sume s-au pl„tit la fiecare firm„ ∫i, dac„ ave˛i amabilitatea, care sunt comisioanele Óncasate.
Permite˛i-mi, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ m„ refer ∫i la interpelarea pe care am adresat-o premierului.
Ea se refer„ la indemniza˛iile care au fost acordate anul trecut fiec„rui ministru ∫i secretar de stat ca urmare a activit„˛ii desf„∫urate Ón diverse comisii, consilii de administra˛ie, comitete, unde au fost numi˛i pentru privatizare.
Am s„ exemplific pentru radioascult„tori doar situa˛ia c‚torva dintre membrii care au participat la privatizarea B.C.R. ∫i indemniza˛iile Óncasate.
Cel mai mult a Óncasat ministrul finan˛elor publice, domnul Sebastian Vl„descu, 1.083.790.000 lei Ón anul trecut. Domnul Adriean Videanu — 541.810.000 lei; ∫eful Cancelariei Primului-Ministru — 541.810.000 lei; domnul Bogdan Olteanu, ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul — 542.000.000 lei ∫i a∫a mai departe.
Mul˛umesc. A˛i vorbit 3 minute.
Œl invit la microfon pe domnul senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Microfonul nr. 4.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
Domnule ministru,
Tendin˛a Ónregistrat„ pe plan mondial de Ómb„tr‚nire a popula˛iei s-a resim˛it ∫i Ón Rom‚nia Ón ultimii 16 ani.
De∫i popula˛ia ˛„rii a sc„zut dup„ Revolu˛ie cu 1,6% Ón 2002 fa˛„ de 1992, segmentul de popula˛ie v‚rstnic„ a crescut. Astfel, popula˛ia de 65 de ani a crescut de la 10,27% Ón 1992 la 14,02% din popula˛ia ˛„rii Ón 2002, iar segmentul de peste 85 de ani s-a dublat, de la 0,4% Ón 1992 la 0,8% Ón 2002.
Aceste evolu˛ii au determinat o alunecare a cererii de servicii de s„n„tate c„tre popula˛ia v‚rstnic„ ∫i cronic„. Au fost Ónregistrate solicit„ri din ce Ón ce mai mari de servicii medicale, at‚t Ón unit„˛i specializate, c‚t ∫i la domiciliu, ce nu pot fi satisf„cute prin structurile medicale existente Ón prezent Ón Rom‚nia. Ast„zi Ón Rom‚nia
exist„ un num„r redus de spitale sau unit„˛i medico-sociale pentru bolnavii cronici, iar azilurile sunt neÓnc„p„toare.
V„ Óntreb, domnule ministru, c‚nd se vor lua m„suri reale de modificare a legisla˛iei Ón favoarea dezvolt„rii de unit„˛i specializate Ón tratarea bolnavilor sau a v‚rstnicilor. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Domnule pre∫edinte,
V„ rog, dac„ Ómi da˛i voie, s„ adresez ∫i interpelarea. Interpelarea este adresat„ tot domnului ministru Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
- Domnule ministru,
Œn Rom‚nia, tratamentul cu opioide este reglementat Ón prezent prin Legea nr. 73/1969 ∫i instruc˛iunile M.S.F. privind regimul produselor ∫i al substan˛elor stupefiante, cu complet„rile ulterioare.
Tratamentul Óndelungat cu morfin„ este recomandat ∫i ast„zi, cu re˛ineri, doar de medicii oncologi, accesul fiind limitat at‚t de birocra˛ie, c‚t ∫i de pu˛inele cuno∫tin˛e ale profesioni∫tilor Ón ceea ce prive∫te durerea cronic„ ∫i abordarea ei Ón concordan˛„ cu principiile Óngrijirii paleative.
Se estimeaz„ c„ doar 15% dintre pacien˛ii cu cancer care necesit„ acest tratament primesc morfin„. Doza de opioid ∫i durata tratamentului sunt stabile prin lege, cu limitarea, ca ∫i prescrierea numai a unui singur fel de produs. Morfina este utilizat„ discriminator Ón Rom‚nia doar Ón tratamentul durerii de cancer sau postoperator, de∫i nevoia este mare ∫i Ón alte afec˛iuni.
V„ mul˛umesc.
A˛i vorbit 3 minute ∫i 30 secunde.
Invit, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pe domnul senator Aurel Ardelean pentru a pune Óntrebarea.
V„ informez c„ Grupul P.R.M., Ón totalitatea lui, mai are 30 secunde.
Domnul senator Ardealean, microfonul nr. 1.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Adrian Iorgulescu.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, la nivelul jude˛ului Arad, cum anume a fost aplicat„ prevederea din cadrul Programului de guvernare privind sprijinirea unor activit„˛i de reconstruc˛ie ∫i de restaurare a spa˛iului eclezial.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 V-a∫ ruga s„-mi permite˛i ∫i pentru interpelare, care este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u.
V„ solicit, domnule ministru, s„ preciza˛i dac„, Ón conformitate cu art. 92 din Legea Ónv„˛„m‚ntului, referitor la autonomia universitar„, institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior privat acreditate pot s„-∫i fixeze propriile taxe de ∫colarizare pentru cet„˛enii str„ini.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Invit la microfon pe domnul senator Angel TÓlv„r, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Microfonul nr. 3.
Grupul P.S.D. mai are un minut ∫i 30 secunde Ón totalitate.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Conform unui recent sondaj efectuat de c„tre Unitatea Jude˛ean„ de Implementare a Proiectelor Vaslui, peste 80% dintre elevii din mediul rural din acest jude˛ nu au atins sau chiar nu au v„zut Ón via˛a lor un calculator, iar 20% dintre cadrele didactice calificate sau necalificate sunt Ón aceea∫i situa˛ie.
De asemenea, ∫i Ón jude˛ele Ialomi˛a, Buz„u sau Prahova exist„ unit„˛i ∫colare din mediul rural Ón care lipsa tehnicii de calcul sau a profesorilor specializa˛i face ca asimilarea cuno∫tin˛elor din domeniul informatic s„ fie la un nivel foarte sc„zut.
V„ Óntreb, domnule ministru, care sunt m„surile urgente pe care le ave˛i Ón vedere pentru cre∫terea gradului de accesibilitate a utiliz„rii tehnicii de calcul de c„tre elevii ∫i profesorii din mediul rural.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Sógor Csaba, cu o interpelare. Microfonul nr. 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.
Prin biroul parlamentar din teritoriu, am fost sesizat din partea Consiliului Jude˛ean Harghita cu privire la unele aspecte privind retrocedarea construc˛iilor situate pe terenurile forestiere, respectiv la nefinalizarea procesului de trecere a unor drumuri forestiere Ón domeniul public al unit„˛ilor administrativ-teritoriale care au fost solicitate de c„tre de˛in„torii fondurilor forestiere, Ón conformitate cu prevederile legale.
Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, prin adresa nr. 134/2004, a transmis Consiliului Jude˛ean Harghita proiectul Hot„r‚rii de Guvern privind modificarea unor acte normative. Œn cazul jude˛ului Harghita este vorba de
Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.351/2001 privind atestarea domeniului public al jude˛ului Harghita, precum ∫i al municipiilor, ora∫elor, comunelor din jude˛ul Harghita, cu solicitarea abrog„rii unor pozi˛ii din art. 16 al proiectului de Hot„r‚re de Guvern elaborat de c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Pozi˛iile Ón cauz„ reprezint„ drumuri forestiere care au fost solicitate potrivit punctului 3 al Legii nr. 120/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional.
La solicitarea de˛in„torului majoritar al fondului forestier, proprietate privat„ a persoanelor fizice sau juridice, drumurile forestiere...
Domnule senator, v„ rog s„ concluziona˛i, pentru c„ dep„∫i˛i timpul...
## V„ mul˛umesc.
Potrivit punctului 36 al titlului 6 al Legii nr. 247/2005, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, construc˛iile de pe terenurile forestiere care se retrocedeaz„ prin efectul legii ∫i care au f„cut parte din exploata˛iile forestiere la data trecerii Ón proprietatea statului se restituie fo∫tilor proprietari sau mo∫tenitori ai acestuia. Procesul retroced„rii acestor construc˛ii decurge foarte greu din cauza unor responsabili din cadrul structurilor Romsilva, iar comisiile locale nu pot realiza obliga˛iile care le revin conform legii.
Stimate domnule ministru,
Ce m„suri ave˛i Ón vedere pentru a accelera procesul de trecere a acestor drumuri forestiere, solicitate potrivit Legii nr. 120/2004, din domeniul public al statului Ón domeniul public al unit„˛ilor administrativ-teritoriale din jude˛ul Harghita?
Ce crede˛i, care sunt cauzele majore datorit„ c„rora o mare parte din construc˛iile de pe terenurile forestiere, a∫a cum prevedea legea, nu au ajuns nici p‚n„ ast„zi Ón posesia proprietarilor de drept?
V„ mul˛umesc.
Doresc r„spuns scris.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Ultima Óntrebare, din partea Grupului P.S.D., domnul senator Petre Daea.
Microfonul nr. 3. Mai ave˛i 6 secunde.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.
Cu respectul cuvenit, v„ adresez urm„toarea Óntrebare, domnule ministru.
Care sunt efectivele de animale ∫i p„s„ri la sf‚r∫itul trimestrului I 2006, pe jude˛e ∫i pe total ˛ar„, ∫i ce m„suri are Ón vedere Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pentru sporirea efectivelor de animale ∫i p„s„ri?
O interpelare adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Cu respectul cuvenit, v„ adresez urm„toarea interpelare. Domnule ministru,
Nu am crezut c„ poate exista Ón Rom‚nia, Óntr-un domeniu pe care dumneavoastr„ Ól coordona˛i, o secven˛„ c‚t se poate de clar„ de epurare politic„ a profesorilor care, Ónt‚mpl„tor sau nu, Ón via˛a lor au ∫i op˛iuni politice. A sanc˛iona un profesor prin acte administrative pentru c„ are o alt„ op˛iune politic„ dec‚t a puterii este un fapt care nu poate fi trecut cu vederea, motiv pentru care, domnule ministru, v„ supun aten˛iei, interpret„rii ∫i deciziei situa˛ia profesorului Daba M. Ion, fost director al ™colii Voloiac, jude˛ul Mehedin˛i.
Pentru a nu consuma mult timp Ón explicarea st„rii de fapt, ata∫ez interpel„rii mele radiografia cazului, cu rug„mintea de a analiza ∫i a dispune.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc, domnule senator.
Mai sunt mul˛i, dar v-a˛i epuizat timpul.
Trecem la ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
## Domnule pre∫edinte,
Dac„ senatorii P.D., P.N.L. ∫i P.C. nu au de pus Óntreb„ri ∫i interpel„ri, v„ rog s„ ne acorda˛i nou„ timpul respectiv...
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## Nu se transfer„.
Dumneavoastr„ ave˛i 5 minute, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a avut 9 minute... V„ rog frumos s„ Ón˛elege˛i ∫i s„ ave˛i bun„voin˛a s„ accepta˛i totu∫i respectarea timpului Ón care trebuie s„ v„ Óncadra˛i ca grup.
Œmi pare r„u, asta este situa˛ia, nu pute˛i vorbi 30 de persoane Ón dou„ minute. Este imposibil! Vreau s„ v„ informez respectuos c„ timpul este acordat ∫i pentru Óntreb„ri, ∫i pentru interpel„ri Ómpreun„.
Av‚nd Ón vedere Óns„ importan˛a interpel„rilor, voi da totu∫i posibilitatea c‚torva colegi s„ foloseasc„ din timpul care s-a folosit pentru interpel„ri ∫i voi invita la microfon...
V-am auzit, dar nu v„ dau dreptate ∫i nu mai pute˛i vorbi. Deci v„ rog respectuos s„ lua˛i loc Ón banc„, v-a˛i epuizat timpul pentru Óntreb„ri ca grup.
O s„ dau la interpel„ri posibilitatea c‚torva colegi s„ vorbeasc„.
Domnul Viorel Arca∫, dac„ este prezent: suprafe˛ele de p„m‚nt.
Microfonul nr. 4, v„ rog.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru.
Pentru c„ sunte˛i pre∫edintele Partidului Na˛ional Liberal, permite˛i-mi s„ v„ reamintesc c„ istoria liberalismului rom‚nesc se confund„ cu istoria Rom‚niei
moderne. Ca ∫i Ón cazul altor na˛iuni dornice s„-∫i construiasc„ state na˛ionale moderne, liberalismul rom‚nesc a dob‚ndit o dimensiune na˛ional„, nu doar politic„ ∫i economic„.
Deviza îPrin noi Ón∫ine!“ nu a reprezentat respingerea capitalului str„in, ci o colaborare prin care s„ nu fie lezate Ón nici un fel interesele rom‚ne∫ti. îDac„ vin pentru a ne pune Ón valoare munca ∫i bog„˛ia na˛ional„, asociindu-ne cu d‚n∫ii ∫i l„s‚nd o valoare comparabil„ cu aceea pe care o ia influen˛a lor, e desigur Ón interesul statului ∫i orice om de stat trebuie s„ se preg„teasc„ s„ Óncurajeze venirea lor“, spunea I. C. Br„tianu. îDac„“, domnule prim-ministru!
V„ rog ca Ón spiritul celor spuse anterior s„ ne comunica˛i care este suprafa˛a de p„m‚nt care a fost cump„rat„ de cet„˛enii str„ini, direct sau prin interpu∫i, Ón Transilvania.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, domnul senator Petru Stan, dac„ este aici.
V„ rog s„ prezenta˛i interpelarea. Microfonul nr. 1.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea se adreseaz„ doamnei ministru Monica Macovei.
## Doamna ministru,
Œn Legea de organizare judiciar„ nr. 304/2005 se prevede Ónfiin˛area Judec„toriei Jibou, al c„rei sediu se g„se∫te acum Ón stadiu de finisare. Aceast„ unitate judec„toreasc„ va rezolva problemele pentru un num„r de aproximativ 2.000 de justi˛iabili, care locuiesc la o distan˛„ de 70-100 km de cea mai apropiat„ judec„torie, care se g„se∫te la Zal„u.
Pentru deplasarea la Judec„toria Zal„u, ace∫ti justi˛iabili pierd de obicei dou„ zile. Din prognozele f„cute de speciali∫tii Ón materie, rezult„ c„ volumul de munc„ al acestei noi instan˛e va fi Ón jur de 2.000 dosare pe an.
Œn acest context, v„ rog s„-mi r„spunde˛i, scris ∫i oral, dac„ se va Ónfiin˛a Judec„toria Jibou, jude˛ul S„laj, ∫i c‚nd va Óncepe s„ func˛ioneze.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Interpelare, domnul senator Ilie S‚rbu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul nr. 4, v„ rog.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale ∫i este legat„ de modul Ón care au fost pl„ti˛i membrii comisiilor de examinare ale concursurilor ˛inute Ón minister ∫i unit„˛ile subordonate, Ón perioada 2005—2006.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Œn acest scop, v„ solicit pentru perioada de mai sus num„rul concursurilor organizate Ón minister, num„rul membrilor comisiilor ∫i suma pl„tit„ din bugetul ministerului fiec„rui membru.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## V„ mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, domnul senator Aurel Ardelean, dac„ mai este aici.
Dac„ nu, domnul senator Ilie Petrescu, referitor la furtuna din TÓrgu-Jiu.
Nu, domnule pre∫edinte, am o problem„ mai important„ ∫i este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„rciceanu.
Domnule prim-ministru,
Localitatea Bustuchini din jude˛ul Gorj se afl„ Óntr-o situa˛ie foarte dificil„, cu peste 72 de case Ón diferite faze, unele distruse par˛ial, iar altele Ón totalitate, din cauza alunec„rilor de teren.
V„ solicit, domnule prim-ministru, Ón calitatea pe care o ave˛i, s„ dispune˛i ajutoare b„ne∫ti pentru reconstruc˛ia de locuin˛e ∫i v„ solicit o comisie pentru a analiza situa˛ia creat„ Ón jude˛ul Gorj dup„ alunec„rile de teren.
Senator de Gorj al Partidului Rom‚nia Mare, Ilie Petrescu.
## V„ mul˛umesc.
O alt„ interpelare din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Vasile Dan Ungureanu.
Microfonul nr. 3, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Hot„r‚rea Consiliului Superior al Magistraturii prin care un judec„tor de la instan˛a suprem„ a fost exclus din magistratur„ reprezint„ o premier„ pentru justi˛ia din Rom‚nia.
P‚n„ Ón prezent nu am luat cuno∫tin˛„ de pozi˛ia oficial„ a Guvernului Rom‚niei fa˛„ de aceast„ situa˛ie ce implic„ Óncrederea public„ Óntr-un membru al Guvernului, aspect asupra c„ruia mai mul˛i aleg„tori m-au interpelat.
Obiectul interpel„rii. C‚nd o s„ discuta˛i Ón ∫edin˛a de Guvern situa˛ia doamnei ministru Monica Macovei Ón raport cu Hot„r‚rea Consiliului Superior al Magistraturii ce a exclus din magistratur„ un magistrat ce a intervenit Óntr-un dosar ce privea un litigiu Óntre p„rin˛ii doamnei ministru a justi˛iei ∫i fostul proprietar? C‚nd ve˛i face public„ pozi˛ia Guvernului?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## V„ mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul Ioan Corodan are o interpelare.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o interpelare adresat„ Ministerului Justi˛iei, doamnei Monica Luiza Macovei.
Zilele trecute, Consiliul Superior al Magistraturii a hot„r‚t s„ exclud„ din magistratur„ pe judec„torul D„nu˛ Cornoiu, ∫eful Sec˛iei civile de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, deoarece, Ón dosarul legat de p„rin˛ii dumneavoastr„, a decis ilegal mutarea lui la un alt complet, favorabil ∫i dispus s„ aplice legea dup„ bunul-plac, Ón sensul c„ imobilul nu se restituie fo∫tilor proprietari care l-au revendicat, ci intr„ Ón proprietatea chiria∫ilor care, nu Ónt‚mpl„tor, sunt p„rin˛ii ministrului justi˛iei.
Acesta este adev„rul.
V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i c‚nd ∫i cum v-a˛i g‚ndit s„ face˛i dreptate Ón leg„tur„ cu aceast„ vil„ din Bucure∫ti.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Cu aceasta, am Óncheiat Óntreb„rile ∫i interpel„rile Ón limita timpului acordat ∫i o s„ trecem la cea consacrat„ r„spunsurilor orale la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Cine are cuv‚ntul, v„ rog? Oricare dori˛i! Sunte˛i preg„tit am‚ndoi, domnilor secretari de stat? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Din sal„
#174019Din partea Ministerului S„n„t„˛ii, domnule pre∫edinte!
Microfonul nr. 8, v„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Virgil P„unescu** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Domnilor senatori,
Sunt profesorul Virgil P„unescu, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii.
Am primit o Óntrebare din partea domnului senator Ioan Toma, Grupul parlamentar P.S.D., legat de acordarea unor sporuri salariale celor 40 cadre medicale de la Spitalul Jude˛ean Slatina.
R„spunsul Ministerului S„n„t„˛ii este urm„torul.
La Spitalul Jude˛ean Slatina nu exist„ Sec˛ie de hemodializ„, ci numai un compartiment cu paturi de dializ„ peritonial„, care nu face obiectul ordinului care reglementeaz„ acordarea de sporuri.
Personal cred c„, Ón principiu, dumneavoastr„ ave˛i dreptate ∫i vom reanaliza ordinul cu privire la acordarea sporurilor, pentru a ˛ine cont ∫i de personalul angajat Ón compartimentele de dializ„ peritonial„.
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt comentarii?
Dac„ nu, o s„-l invit pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru s„ r„spund„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 V„ rog s„-mi oferi˛i ∫i lista domnilor secretari prezen˛i aici!
P‚n„ atunci, v„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.
**Domnul Jean C„t„lin Sandu** — _vicepre∫edinte al Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la Óntrebarea domnului senator Ionel Popescu, referitoare la contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni de˛inute de A.V.A.S. la S. C. îDemai-Unirea“ — S.A., preciz„m urm„toarele.
A.V.A.S. a v‚ndut pachete de ac˛iuni de˛inute la S. C. îDemai-Unirea“ — S.A. c„tre cump„r„torul S. C. îNovatrad“ S.R.L, Ón dou„ etape. Œntruc‚t Óncheierea contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni a fost ac˛ionat„ Ón instan˛„ de c„tre asocia˛ia salaria˛ilor S. C. îDemai-Unirea“ — S.A., plata pre˛ului ce trebuia prezentat de c„tre cump„r„tor a fost suspendat„ p‚n„ la judecarea contesta˛iei.
Litigiul a fost solu˛ionat Ón favoarea A.V.A.S., prin sentin˛a civil„ nr. 3.628/1999, fiind recunoscut„ valabilitatea contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni. Œn urma acestei sentin˛e r„mase definitiv„ ∫i irevocabil„, consiliul de administra˛ie al A.V.A.S. a urmat Óncheierea unui contract adi˛ional la contract, prin care se constat„ valabilitatea contractului ∫i plata penaliz„rilor de Ónt‚rziere.
Cump„r„torul a efectuat plata integral„ a pre˛ului ∫i a penalit„˛ilor la data de 14.04.2000, dat„ la care s-a f„cut ∫i transferul de drept asupra ac˛iunilor...
V„ mul˛umesc. Mai avea˛i un r„spuns? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Doresc s„ continuu, domnule pre∫edinte.
Deoarece cump„r„torul nici p‚n„ la aceast„ dat„ nu a f„cut dovada realiz„rii investi˛iilor angajate, certificatul autorului neconfirm‚nd nici suma angajat„, deci nici faptul c„ aceasta ar proveni din sursele cump„r„torului, a fost ac˛ionat Ón instan˛„ pentru plata penalit„˛ilor datorate v‚nz„torului, reprezent‚nd 30% din volumul angajamentelor investi˛ionale asumate prin contract.
Œn ce prive∫te obiectul interpel„rii, dat fiind faptul c„ prin contract nu este prev„zut„ vreo clauz„ rezolutorie care s„ permit„ desfiin˛area de drept a primului contract, care prevede s„ aib„ ∫i obliga˛ii de investi˛ii, A.V.A.S. urmeaz„ a analiza oportunitatea ∫i ∫ansele de reu∫it„ a unei ac˛iuni Ón rezolu˛ia contractului, pe calea ac˛iunii Ón instan˛„.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Ionel Popescu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 2, v„ rog.
C‚nd a fost ac˛ionat Ón instan˛„, pentru c„ Ón r„spunsul primit de la A.V.A.S. acum o s„pt„m‚n„-dou„ se spunea c„ nu se recurge la aceast„ variant„, c„ ar dura prea mult, de∫i au trecut doi ani ∫i ceva de c‚nd respectivul cump„r„tor ar fi trebuit s„ fac„ dovada investi˛iei sale?
R„spunsul direc˛iei de specialitate din cadrul A.V.A.S. a fost c„ se analizeaz„ oportunitatea ∫i ∫ansele de reu∫it„ ale unei ac˛iuni de chemare Ón judecat„.
Deci A.V.A.S.-ul renun˛„ practic la apelarea Ón justi˛ie pentru c„, dac„ Ón˛eleg c„ Óntr-un caz Ón care de doi ani ∫i ceva trebuia s„ apeleze la justi˛ie, practic A.V.A.S.-ul nu va mai folosi aceast„ variant„, justi˛ia rom‚neasc„, pentru c„ se mi∫c„ prea Óncet, Ón˛eleg de la dumneavoastr„.
Nu am spus c„ nu o s„ se introduc„ ac˛iune Ón instan˛„, am spus c„ se analizeaz„ aceast„ posibilitate, a∫a avem noi r„spunsul de la direc˛ia de specialitate din cadrul institu˛iei.
Noi am formulat r„spunsul ∫i, Ón m„sura Ón care sunt elemente noi, v„ vom comunica ulterior.
Am Ón˛eles cu to˛ii r„spunsul, dar se analizeaz„ de doi ani ∫i ceva. Œntrebarea fireasc„ ar fi cam c‚t timp mai are nevoie A.V.A.S.-ul pentru aceast„ analiz„. Mi s-a p„rut pertinent„ Óntrebarea domnului senator Ionu˛ Popescu.
Dac„ pute˛i s„ da˛i un r„spuns, bine, dac„ nu, ne oprim aici.
Mai am un r„spuns de oferit domnului senator Aurel Gabriel Simionescu la o Óntrebare a d‚nsului.
V„ rog atunci s„ r„spunde˛i domnului Simionescu.
Referitor la Óntrebarea domnului senator Aurel Gabriel Simionescu privind modul de Óndeplinire a obliga˛iilor contractuale postprivatizare pentru S. C. îCelhart Donaris“ — S.A. Br„ila, preciz„m urm„toarele.
Din analiza f„cut„ Ón decembrie 2005, Ón baza documentelor prezentate de cump„r„tor ∫i societate, a rezultat c„ obliga˛iile din contract au fost respectate, ele fiind Ón derulare. Pentru scaden˛a din data de 14.01.2006 cump„r„torul a transmis certificatul auditorului societ„˛ii, care certific„ faptul c„ au fost realizate investi˛iile pentru protec˛ia mediului, Ón sum„ de 300 mii euro, investi˛ie pentru dezvoltare, Ón valoare de 300 mii euro, ∫i infuzia de capital circulant, Ón sum„ de 300 mii euro.
V„ mul˛umesc.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006
V„ mul˛umesc. Domnul senator Simionescu, v„ rog. Microfonul nr. 3, v„ rog.
## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu:**
Eu v„ mul˛umesc pentru r„spunsul acesta ∫i l-a∫ dori ∫i Ón forma scris„, dac„ este posibil.
A∫ vrea, domnule pre∫edinte, s„-mi da˛i voie s„ fac o singur„ apreciere, pentru c„ am ∫i un r„spuns scris din partea A.V.A.S., Ón leg„tur„ cu postprivatizarea la îPromex“ — S.A., Ón care, m„ rog, se spune ceva de genul: îŒn ceea ce prive∫te celelalte obliga˛ii asumate de cump„r„tor...“ — care sunt de fapt cele mai importante: preluarea contractului colectiv de munc„, contracte individuale, protec˛ia social„, men˛inerea num„rului de salaria˛i, cifra de afaceri etc. — î...se va analiza ∫i asta se va Ónt‚mpla c‚nd societatea va transmite documentele justificative“.
™i atunci avem dou„ variante: fie facem o nou„ interpelare, dac„ este cazul, fie...
Cred c„, cu tot respectul, e mai important ce spune un senator al Rom‚niei dec‚t altcineva!
V-a oferit r„spunsul Ón scris.
™i asta este adev„rat, domnule pre∫edinte.
Œmi cer scuze, am promis c„ ofer r„spuns la Óntrebarea dumneavoastr„. Pentru asta a venit domni∫oara, pentru r„spunsul scris la Óntrebare.
Vizavi de îPromex“ — S.A. avem dou„ variante: r„spunsul pe care dumneavoastr„ mi l-a˛i dat sau mai facem o interpelare, ∫i atunci vom vedea cum va suna r„spunsul, fie completa˛i acest r„spuns dumneavoastr„ din proprie ini˛iativ„ cu elementele care s-au cerut.
Pentru c„ suntem deja Ón luna aprilie ∫i nu ∫tiu c‚nd va mai prezenta unitatea date justificative, b„nuiesc c„ la sf‚r∫itul anului acesta. Nu ∫tiu c‚nd se va mai Ónt‚mpla acest lucru.
Rug„mintea este s„-mi oferi˛i datele referitoare la data de 31 decembrie 2005, a∫a cum a˛i f„cut-o pentru S. C. îCelhart Donaris“ — S.A. Ón r„spunsul pe care l-a˛i prezentat.
Este Ón regul„, o s„ transmitem. V„ mul˛umesc.
Va fi r„spuns ulterior.
Va fi r„spuns ulterior.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul nr. 8, v„ rog.
## **Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu** _— secretar_
_de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am de r„spuns domnului senator Ilie Petrescu. Stimate domnule senator,
Ca urmare a situa˛iei semnalate de dumneavoastr„ cu privire la rezultatele ob˛inute la olimpiada jude˛ean„ la disciplinele fizic„—chimie, am solicitat Inspectoratului ™colar Gorj s„ ne comunice modalitatea Ón care sunt recompensa˛i elevii, pentru c„ recompensarea p‚n„ la nivelul fazei jude˛ene este Ón responsabilitatea Domniilor lor.
Astfel, to˛i elevii care s-au plasat pe primele locuri la etapa jude˛ean„ au fost ∫i vor fi recompensa˛i oferindu-li-se premii Ón bani ∫i organizare de excursii.
De asemenea, pentru laurea˛ii fazei na˛ionale, Ministerul Educa˛iei organizeaz„ excursia olimpicilor ∫i le ofer„ premii Ón bani elevilor ∫i profesorilor lor.
Fondurile necesare au fost realizate din sponsoriz„ri. De asemenea, prim„riile ∫i o parte din agen˛ii economici au premiat elevii c‚∫tig„tori la nivelul localit„˛ilor respective, iar la nivelul jude˛ului profesorilor li s-au oferit numai diplome de excelen˛„ ∫i desigur c„ s-a ˛inut cont de aceste rezultate ale elevilor atunci c‚nd li s-a acordat grada˛ie, îsalariul de merit“ sau atunci c‚nd particip„ la sesiunea de transfer„ri, care, de asemenea, se realizeaz„ pe baz„ de punctaj.
Domnul senator Ilie Petrescu, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ mul˛umesc. V„ mul˛umesc, doamna ministru.
M„ bucur c„ am posibilitatea Ón plenul Senatului s„ vorbesc despre una din ∫colile generale din Motru, s„ apreciez activitatea acestor copii care au luat faza jude˛ean„ ∫i s„ mul˛umesc din Senatul Rom‚niei profesorilor Ciocan ∫i Olaru Ion, care au avut o contribu˛ie Ónsemnat„ pentru elevii din Motru.
™i s„ le dorim succes Ón continuare, lor ∫i profesorilor acestora.
V„ mul˛umesc pentru r„spuns.
Mul˛umesc ∫i eu.
Cel„lalt r„spuns, doamna secretar de stat?
Cel„lalt r„spuns este adresat domnului Ioan Toma.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Este prezent?
Din p„cate, nu este Ón sal„. O s„ v„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris.
V„ mul˛umim foarte mult pentru prezen˛„, doamna Petrescu.
O s„-l invit pe domnul Septimiu Buza∫u la microfon. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 10, v„ rog.
## **Domnul Septimiu Buza∫u** _— secretar de stat Ón_
_Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
Am un r„spuns pentru domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.
Œmi cer scuze, domnul Ungureanu nu mai este Ón sal„.
O s„ v„ rog s„ da˛i r„spuns domnului senator Funar: dezvoltarea turismului Ón unele jude˛e.
Este un r„spuns mai amplu.
Domnul Funar ne Óntreab„ despre o strategie a turismului rom‚nesc. Ea este preg„tit„. Nu este la nivel jude˛ean, ci la nivel na˛ional.
Cele mai importante aspecte privind strategia de dezvoltare durabil„ a turismului vizeaz„ dezvoltarea turismului durabil Ón Rom‚nia pornind de la misiunea turismului ∫i continu‚nd cu obiective strategice, respectiv obiectivele specifice exprimate Ón mod clar: dezvoltarea turismului, Ón principal Ón regiuni turistice din Rom‚nia, Bucovina, Maramure∫, Delta Dun„rii, litoral, mun˛ii Carpa˛i, Ón str‚ns„ concordan˛„ cu dezvoltarea la nivel na˛ional; dezvoltarea durabil„ a produselor turistice reprezentative pentru Rom‚nia, Ón concordan˛„ cu tendin˛ele interna˛ionale privind industria turismului; realizarea unei evalu„ri complete a situa˛iei turismului din Rom‚nia Ón cadrul economiei na˛ionale ∫i a ramurilor industriei care influen˛eaz„ direct sau indirect turismul.
Strategia preg„tit„ de Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului are la baz„ strategiile regionale, dar ∫i de la nivel jude˛ean, elaborate de autorit„˛ile publice locale ∫i de speciali∫tii Ón domeniu. Orizontul de timp al strategiei vizeaz„ anul 2013, pentru a fi Ón concordan˛„ cu perioada Programului na˛ional de dezvoltare.
Œn anexa r„spunsului scris, Ói prezent„m domnului Funar gradul mediu de ocupare a hotelurilor, dup„ cum a solicitat d‚nsul, ∫i Ghidul hotelier din 2006, pentru identificarea informa˛iilor solicitate despre hotelurile din jude˛ele la care face referire.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator a∫teapt„ ∫i r„spunsul scris. V„ mul˛umim foarte mult. Parc„ mai era ∫i o...
Pentru domnul senator Corodan.
Da, domnul senator Corodan de la P.R.M. V„ rog!
Ordonan˛a Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia prevede c„ un stat membru poate aplica doar nivelurile anuale ale drepturilor de utilizare pentru vehicule Ónmatriculate pe teritoriul s„u.
Un utilizator str„in achit„ Ón ˛ara Ón care este Ónmatriculat vehiculul tariful, conform prevederilor directivei europene, iar pentru folosirea re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia achit„ doar pentru perioada efectiv„ de utilizare.
Acela∫i principiu se aplic„ ∫i Ón cazul utilizatorului rom‚n, Ón condi˛iile Ón care utilizeaz„ infrastructura rutier„ din alte state. Œn Rom‚nia, o facilitate prev„zut„ de legiuitori este posibilitatea achit„rii acestui tarif Ón 4 rate trimestriale.
Prin adoptarea propunerilor de modificare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002 privind acest tarif de utilizare a drumurilor na˛ionale s-ar realiza o discriminare Óntre utilizatorii rom‚ni de˛in„tori de vehicule destinate apiculturii ∫i agriculturii ∫i utilizatorii rom‚ni de˛in„tori ai altor tipuri de vehicule, Ón sensul c„ ace∫tia din urm„ vor achita tariful pentru 12 luni, Ón timp ce, Ón sensul propunerii de a o aplica frac˛ionat, ceilal˛i ar achita-o pentru perioade mai scurte de 12 luni.
Men˛ion„m c„ exist„ o decizie definitiv„ ∫i general obligatorie a Cur˛ii Constitu˛ionale, care a respins ca nefondat„ excep˛ia de neconstitu˛ionalitate a dispozi˛iilor art. 4 alin. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia, excep˛ie ce fusese ridicat„ Óntr-o clauz„ introdus„ de persoane care practic„ activit„˛i de apicultur„.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu. Dac„ mai sunt comentarii? V„ rog, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ v„ spun c„ nu sunt mul˛umit de r„spuns. Este o cerere a apicultorilor care nu se poate pune Ón nici un fel sub form„ de discriminare pozitiv„, Ón sensul c„ am face o mare facilitate pentru ei, pentru c„ Óntr-adev„r ei utilizeaz„ drumurile na˛ionale numai o perioad„ foarte scurt„, ∫i nu este nici normal, nici logic s„ se Ónt‚mple a∫a ceva.
V„ mul˛umesc.
Este vorba de aplicarea unei Directive a Uniunii Europene ∫i este vorba de un angajament al Rom‚niei luat Ón 2003, la capitolul IX — îTransporturi“.
36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Din p„cate, ceilal˛i mini∫tri care trebuia s„ r„spund„ la Óntreb„ri, inclusiv la o interpelare a domnului senator Stan, sunt la Camera Deputa˛ilor pentru a r„spunde la interpel„ri ∫i nu vor putea s„ v„ dea r„spunsul Ón ∫edin˛a de ast„zi.
V„ mul˛umesc, a∫adar, ∫i Ónchidem partea de r„spunsuri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
V„ rog, domnule Corodan.
Domnule pre∫edinte,
Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ sunt foarte multe Óntreb„ri ∫i interpel„ri la care nu se d„ r„spuns Ón termen. Nici m„car atunci c‚nd se scrie pe h‚rtie c„ se d„ nu se d„, ca s„ nu mai vorbim de faptul c„ sunt situa˛ii c‚nd se solicit„ am‚nare ∫i la acele am‚n„ri nu se mai r„spunde niciodat„ oral.
Ar trebui s„ se ia m„suri.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Funar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Regret c„ Guvernul Rom‚niei nu are Ón prezent Ón sal„ dec‚t 2 sau 3 reprezentan˛i. Din c‚te cunosc, sunt
foarte mul˛i mini∫tri secretari de stat. Cifra lor este undeva Ón jur de 100 persoane. Ne onoreaz„ cu prezen˛a doar 2-3.
Este inadmisibil s„ nu primim r„spunsuri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri!
Personal Ón aceast„ sesiune n-am primit nici un r„spuns la interpel„rile pe care le-am adresat, de∫i Ón fiecare s„pt„m‚n„ am adresat interpel„ri.
Am s„ intervin ∫i m‚ine Ón ∫edin˛a Biroului permanent al Senatului ∫i am s„ aduc la cuno∫tin˛a membrilor Biroului permanent aceast„ situa˛ie inadmisibil„: Ónc„lcarea grav„ a Regulamentului Senatului ∫i sfidarea de c„tre Guvern a Senatului Rom‚niei.
Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Sigur c„ au existat probabil ∫i defec˛iuni.
O s„ rog staff-ul care se ocup„ de partea de Óntreb„ri ∫i interpel„ri s„ ne prezinte o situa˛ie a Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor la care nu s-a r„spuns ∫i s„ solicit„m ca acest r„spuns s„ fie dat oral sau Ón scris Ón ∫edin˛a viitoare.
Cu acestea, v„ mul˛umesc tuturor, tuturor senatorilor care sunt Ón sal„. Mul˛umim tuturor celor care a˛i stat cu noi p‚n„ acum.
Œnchei aici ∫edin˛a.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|123564]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 47/13.IV.2006 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul: 7,56 lei noi/75.600 lei vechi
Stima˛i colegi,
Vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ acest sondaj, la fel ca altele anterioare care se ocup„ de via˛a social„ a rom‚nilor, prezint„ o realitate crunt„ ∫i deloc Óncurajatoare. Din ce Ón ce mai mul˛i dintre concet„˛enii no∫tri devin pesimi∫ti la schimb„rile actuale ∫i cedeaz„ neputincio∫i Ón fa˛a vicisitudinilor vie˛ii, care, de la zi la zi, de la or„ la or„, devin mai complexe. Panica ∫i frica privind nivelul de trai Ónlocuiesc, din cauza lipsei de implicare a factorilor politici Ón problemele concrete ale cet„˛eanului, optimismul ∫i asumarea riscului Ón materializarea unor oportunit„˛i financiare, creion‚nd Ón mentalul societ„˛ii rom‚ne∫ti dezn„dejdea.
Aceast„ declara˛ie politic„ este un semnal de alarm„ asupra c„ruia s-ar cuveni s„ reflect„m cu to˛ii. V„ mul˛umesc.
Bra∫ov. Un elev de 13 ani de la ™coala nr. 4 din municipiu a ajuns la spital dup„ ce a fost b„tut crunt de un coleg. Imediat dup„ eveniment, directoarea adjunct„ a institu˛iei a fost Óntrebat„ cine se ocupa de paza ∫colii. R„spunsul ei a fost urm„torul: îSe ocupa elevul ∫i profesorul de serviciu, care mai m„n‚nc„ uneori c‚te o b„taie, ∫i femeia de serviciu, care a luat un pumn ieri!“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 V‚lcea. O elev„ de 14 ani din comuna Berisl„ve∫ti ∫i-a t„iat venele la ∫coal„.
Gala˛i. Un elev de 14 de la Grupul ∫colar îTraian Vuia“ a fost Ón˛epat de c„tre un coleg Ón spate cu briceagul. Incidentul a avut loc la dou„ zile dup„ un eveniment similar petrecut Ón alt liceu g„l„˛ean.
Constan˛a. O profesoar„ de la Liceul energetic a fost amenin˛at„ cu b„taia Óntr-o sal„ de clas„.
™i cum s„ nu fie, c‚nd profesorii au fost batjocori˛i de c„tre Guvern Ón anul 2004, iar dispre˛ul cu care sunt trata˛i nu le ofer„ un statut care s„ impun„!
Œn prezent este Ón vigoare un ordin comun al ministrului administra˛iei ∫i internelor ∫i al ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii privind intensificarea activit„˛ilor de ordine public„ ∫i cre∫terea siguran˛ei civice Ón zona unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt. Rezultatele sunt Óns„ sub a∫tept„ri. Toate aceste evenimente reprezint„ semnale de alarm„ care ar fi trebuit s„-i fac„ pe oficialii din Ónv„˛„m‚nt s„ Ón˛eleag„ un lucru: violen˛a din ∫coli nu poate s„ fie comb„tut„ numai prin diverse lu„ri de pozi˛ie sau numai prin organizarea a diferite ∫edin˛e ∫i simpozioane pe aceast„ tem„. Œn sprijinul acestei afirma˛ii vine ∫i un recent sondaj de opinie, care arat„ c„ numai Ón ∫colile din Bucure∫ti 70% dintre elevi spun c„ exist„ manifest„ri violente chiar Ón clasa Ón care Ónva˛„.
Toate aceste elemente m„ fac s„ solicit, cu toat„ fermitatea, Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s„ trateze cu o mult mai mult„ responsabilitate acest fenomen, pentru c„ este practic de netolerat ca t‚lh„riile, ho˛iile, agresiunile fizice, drogurile ∫i alcoolul s„ ajung„ s„ fac„ ravagii Ón ∫colile din Rom‚nia. Totodat„, a∫tept, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, ca Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ prezinte o strategie coerent„ vizavi de combaterea violen˛ei Ón ∫coli. Pentru c„ este momentul ca m„car acum, Ón ceasul al 12-lea, oficialit„˛ile cu responsabilit„˛i Ón acest domeniu s„ fac„ tot ce este posibil pentru a restabili prestigiul sistemului de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia, care decenii Óntregi s-a m‚ndrit cu rezultatele ob˛inute de elevii ∫i studen˛ii rom‚ni la competi˛iile ∫tiin˛ifice interna˛ionale, precum ∫i cu faptul c„ numero∫i speciali∫ti rom‚ni cu studii Ón ˛ar„ ∫i care lucreaz„ Ón str„in„tate sunt foarte bine aprecia˛i Ón munca lor.
Œn Óncheiere, vreau doar s„-l mai citez pe marele filozof Erasmus, care Ónc„ din secolul al XVII-lea afirma: îViitorul unei na˛iuni este hot„r‚t de modul Ón care aceasta Ó∫i preg„te∫te tineretul!“
V„ mul˛umesc foarte mult.
Acela∫i premier a mai Ónc„lcat o dat„ Constitu˛ia, substituindu-se Parlamentului Rom‚niei printr-o alt„ ordonan˛„ de urgen˛„, din februarie 2006, prin care completa o mai veche ordonan˛„ de urgen˛„, aceea din 1999, zis„ Legea Ticu, aceea care Ónfiin˛ase C.N.S.A.S., oferindu-i acestuia o nou„ raz„ de ac˛iune. De ce era urgent„ aceast„ reactivare a C.N.S.A.S.? Premierul T„riceanu nu a explicat nim„nui, ac˛ion‚nd pe cont propriu, contra legilor ˛„rii.
Œn prezent, premierul T„riceanu se distinge printr-o presiune brutal„, cer‚ndu-i pre∫edintelui ales Ón mod normal de colegiu s„-∫i dea demisia Ón favoarea unui membru al colegiului propus de Guvern. Ac˛iunea contravine Constitu˛iei, legilor, statului de drept. Este bine s„ se ∫tie c„ Ón chestiunea C.N.S.A.S. controlul asupra acestei institu˛ii, de altfel autonome, Ól are doar Parlamentul Rom‚niei, care poate interveni prin proceduri legale c‚nd este cazul. Prin ceea ce face, prim-ministrul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 T„riceanu se situeaz„ deasupra Constitu˛iei ∫i legilor statului rom‚n, deci Ón afara misiunii de guvernare Óntr-un stat de drept.
Parlamentul avea ∫i are datoria de a chema la ordine legal„ at‚t pe primul-ministru, c‚t ∫i pe membrii C.N.S.A.S. ∫i pe angaja˛ii acestuia. Mai mul˛i membri P.N.L., c‚t ∫i unii P.D. se ilustreaz„ a∫adar ca factori de dezordine, Ón dispre˛ul legilor, de∫i sunt la guvernare.
Vreau s„ precizez c„ premierul T„riceanu trebuie s„ fie chemat Ón fa˛a Parlamentului pentru a-∫i explica conduita. P.R.M. cere interven˛ia Parlamentului Rom‚niei Ón aceast„ chestiune.
Alegerea conducerii C.N.S.A.S. a ar„tat Ónc„ o dat„ lipsa de comunicare ∫i de parteneriat pentru a aduce un beneficiu acestei am„r‚te de na˛iuni. Dac„ nu am reu∫it aici, cum vom dovedi poporului rom‚n atunci c‚nd va fi vorba de aprobarea unei legi a lustra˛iei care ar trebui s„ Ónl„ture oamenii sistemului tic„lo∫it?
Totul este doar de fa˛ad„ ∫i o astfel de lege va fi r„st„lm„cit„ ∫i Ón avantajul celor care reprezint„ un sistem, sistem ce nu vrea s„ moar„, ce prefer„ s„ sugrume un popor.
La procesarea prin transformare Ón cherestea aproximativ 40-45% din lemn se pierde Ón rumegu∫ ∫i margini, adic„ al˛i aproximativ 5,5 milioane m[3] , adic„ 3,5 milioane tone lemn. O parte din acesta, adic„ din margini, este preluat de fabricile de panouri Ón continuare. De aici mai r„m‚n minimum 3 milioane m[3] de lemn, care se arunc„ la marginea p„durilor, a r‚urilor ∫i chiar Ón albia lor. Restul se folose∫te at‚t pentru consum tehnologic, arderile Ón sistemele proprii, c‚t ∫i preluat de c„tre fabricile de panouri.
La fabricile de mobile, randamentul mediu de utilizare volumic este de aproximativ 30%, adic„ mai putem spune
c„ rezult„ ∫i de aici 4,5 milioane m[3] , adic„ aproximativ 2,5 milioane tone.
Cumul‚nd posibilele cantit„˛i de lemn care r„m‚n Ón diverse puncte ale prelucr„rii ca un de∫eu care Óncurc„, ar rezulta la nivel na˛ional aproximativ 6-7,5 milioane tone lemn, care poate constitui o important„ surs„ de energie termic„ regenerabil„, care, dac„ ar fi bine gestionat„, ar putea constitui la nivel na˛ional o pedal„ important„ de ac˛ionat.
Dac„ am lua Ón calcul faptul c„ Ón ˛„ri din Europa precum Austria, Italia, Germania, Fran˛a, Suedia ∫i altele s-au pus la punct tehnologii ∫i instala˛ii de valorificare a arderii resturilor ligno-celulozice ∫i c„ acestea ar fi posibile partenere de afaceri, pe l‚ng„ foamea intern„ de energie termic„, apreciem c„ ar fi bine s„ ne aplec„m cu mai mult„ aten˛ie asupra acestor resurse. Dac„ am lua Ón calcul resturile ligno-celulozice rezultate din agricultur„ — paiele, cocenii, lujerii — putem spune c„ Rom‚nia de˛ine o important„ resurs„ energetic„ regenerabil„ pe care nu o folose∫te. Pentru c„ nu se ∫tie sau pentru c„ nu se vrea?
De altfel, am mai atras aten˛ia de la microfonul Senatului asupra altor resurse de materii prime care ne trec printre degete ∫i le vom r„scump„ra cu cheltuieli mai mari ceva mai Óncolo. Am vorbit despre exportul de fier vechi Ón urm„ cu 3-4 luni ∫i abia acum au Ónceput s„ apar„ efecte, dar nu Ón sensul valorific„rii ∫i tezauriz„rii, ci al tax„rii suplimentare.
S„ revenim la subiectul enun˛at anterior ∫i s„ presupunem c„ numai 6 milioane tone lemn de de∫euri, nu 7,5 milioane, care este cifra mai apropiat„, se depreciaz„ Ón p„duri sau Ón alte locuri.
Dac„ s-ar avea Ón vedere puterea caloric„ a lemnului, de aproximativ 4.500 Kcal/kg, rezult„ Ón final o valoare uria∫„ de energie termic„. Dac„ se mai are Ón vedere puterea caloric„ a gazului metan, de aproximativ 8.600 Kcal/m[3] , sau a motorinei, de aproximativ 9.000 Kcal/kg, Ón final, prin echivalarea valoric„ a cantit„˛ilor de c„ldur„, prin valorificarea lemnului se poate spune c„ se asigur„ o economie de substituire de aproximativ 2,9 milioane tone de motorin„ sau aproximativ 3,5 miliarde m[3] gaz metan. Nu analizez mai departe valoric, ci las numai la acest nivel fizic al economiei, care anun˛„ valori semnificative la nivel na˛ional.
Memoriul pe care l-au depus speciali∫tii la Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei cuprinde aceste date, care ar putea sta la baza unui program na˛ional de cercetare Ón vederea cre„rii de resurse energetice care, pe baz„ de proiecte public-private sau private, s„ sus˛in„ valorificarea tehnologiilor deja aplicate Ón Europa de aproximativ 5 ani, cu foarte mult succes.
Este vorba de valorificarea tehnicii de brichetare a lemnului f„r„ valoare de utilizare tehnologic„, pun‚ndu-se la punct tehnologii specifice de mare randament. Aceste brichete pot fi mai mari sau mai mici ∫i Ónglobeaz„ aproximativ Ón ele tot volumul de lemn, inclusiv coaja ∫i chiar resturile celulozice din p„dure.
Ini˛ial m-am g‚ndit la Romsilva, dar am g„sit mai pu˛in„ Ón˛elegere ∫i un r„spuns corect: c„ nu are Ón domeniul de activitate ∫i posibilitatea de prelucrare industrial„ a lemnului. Apoi m-am g‚ndit la ministerele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 amintite ∫i am Óncercat s„ ducem tratative cu ele. Poate c„ aceste tehnologii vor veni pe alte c„i Ón Rom‚nia, dar p‚n„ atunci va trebui s„ pl„tim mai departe pre˛ul nejustificat al gazului metan, Ón timp ce aceast„ surs„ de energie se depreciaz„.
Din calcule a rezultat c„ investi˛iile Ón acest domeniu se pot recupera Ón maximum doi ani, dup„ care aceste investi˛ii r„m‚n o min„ de profit.
V„ mai reamintesc Ónc„ o dat„ cifra de reducere a importului de gaz metan sau motorin„, care este fie de 2,9 milioane tone de motorin„, fie de 3,5 miliarde m[3] de gaz numai prin valorificarea resturilor lemnoase. Pentru resturile ligno-celulozice din agricultur„ nu am date, dar cred c„ valoarea este tot at‚t de impresionant„.
Intrarea Ón posesia acestei energii depinde numai de noi ∫i g„sesc de cuviin˛„ c„ trebuie s„ Ónf„ptuim acest lucru. Cheltuim bani pe diverse lucruri ∫i ac˛iuni. Investi˛ia Ón acest domeniu aduce avantaje multiple, printre care reducerea acestui import ∫i faptul c„ valorific„m o materie prim„ care cre∫te anual ∫i nu ne solicit„ nimic deosebit, ci numai s„ o prelu„m. Gigacaloria produs„ prin arderea lemnului este cu cel pu˛in 40% mai ieftin„ ∫i rezolv„m importantele probleme de mediu.
Œn Europa sunt ˛„ri care au trecut deja la culturi intensive ligno-celulozice de specii repede cresc„toare, cu exploatare anual„. Este timpul s„ ne g‚ndim ∫i noi mai bine la acest lucru.
V„ mul˛umesc.
Acest lucru va rezolva pe de o parte r„zbunarea personal„ a deputatului Ioan Oltean ∫i va rezolva ∫i partea cealalt„, liberal„, adic„ i se va g„si ∫i o func˛ie de conducere pre∫edintelui organiza˛iei jude˛ene a P.N.L., domnului Sabin Ilie∫, care a r„mas f„r„ func˛ie Ón urma aplic„rii algoritmului ∫i trebuie s„-∫i g„seasc„ un rost.
Sigur c„ efectele sunt cutremur„toare pentru jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, pentru c„, v„ da˛i seama, Ón perioad„ de prim„var„ s„ intri Ón alegeri la consiliul jude˛ean Ónseamn„ suspendarea activit„˛ii p‚n„ dup„ alegeri, stoparea proiectelor care sunt Ón derulare, ∫i m„ refer Ón special la proiectele de drumuri, drumuri jude˛ene, care arat„ mai r„u dec‚t Ón oricare alt jude˛ din ˛ar„.
Stima˛i colegi de la putere,
Nu suntem fra˛i ∫i probabil prieteni nu putem fi. Haide˛i s„ fim cel pu˛in oameni de onoare ∫i s„ practic„m jocul politic la limita decen˛ei, nu a demen˛ei! S„ ne Óntoarcem privirile c„tre cei asupra c„rora gesturile noastre au efect direct ∫i uneori efecte dramatice. V„ mul˛umesc.
— Bodu Sebastian, secretar de stat la A.N.A.F. — 541.880.000 lei;
— Vl„descu Sebastian, ministrul finan˛elor — 1.083.790.000 lei;
— Barbu Gheorghe — 225.000.000 lei;
- Bichel Roxana — 339.000.000 lei;
- Tiplic„ Gheorghe — 33.000.000 lei.
Vede˛i ∫i dumneavoastr„ ce sume au putut s„ ridice ace∫ti oameni care s-au dus o dat„ pe lun„ sau poate nici atunci ca s„ stea de vorb„ ∫i s„ bea cafele!
Dar asta nu-i nimic, pentru c„ acest rod al domnilor cules de la Banca Comercial„ Rom‚n„ nu este singurul. ™tim cu to˛ii c„ domnii de mai sus ∫i-au Óntins greblele ∫i spre C.E.C., ∫i spre alte institu˛ii, Ón care urmeaz„ demolarea... pardon! privatizarea am vrut s„ spun.
A∫adar, observa˛i ∫i dumneavoastr„, v„ rog, c‚t„ minciun„, c‚t„ arogan˛„, c‚t„ Ón∫el„torie fa˛„ de acest popor, care se poate pl‚nge c„ are peste 10 milioane de s„raci ∫i care poate s„ se fuduleasc„ cu faptul c„ are c‚˛iva boga˛i care nu se mai satur„ ∫i cu care nu poate s„ fac„ deloc cas„ bun„.
Ne Óntreb„m: e bine? Noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, spunem c„ nu este bine.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
De aceea am ridicat aceast„ problem„, pentru c„, dac„ Ón ceea ce spune Guvernul exist„ o atitudine foarte deosebit„ a autonomiei locale, atunci ar trebui ∫i Ón fapte s„ existe aceast„ atitudine, pentru a asigura resursele financiare pentru organele locale, ∫i pentru a atrage aten˛ia Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei — ∫i voi adresa ∫i o Óntrebare domnului ministru — s„ respecte legalitatea ∫i s„ ajute, cel pu˛in Ón partea legal„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 a problemei, organele locale din ora∫ul Covasna, care au nevoie de bani pentru a asigura un sejur pl„cut at‚t turi∫tilor care vin Ón ora∫, c‚t ∫i oamenilor care intr„ Ón bazele de tratament ale acestui ora∫.
Sper c„ prin interven˛ia mea ora∫ul Covasna va beneficia lunar de cel pu˛in 150-200 milioane lei Ón plus, care se pot folosi ∫i Ón beneficiul turi∫tilor care vin Ón sta˛iunea respectiv„.
V„ mul˛umesc.
Toate acestea nu s-ar fi putut Ónt‚mpla dac„ contractul de privatizare nu ar fi fost secret, iar cei din fruntea A.P.A.P.S. ∫i-ar fi f„cut treaba cu onestitate.
Am fost stupefiat ca la discu˛iile cu direc˛ia fabricii ∫i cu reprezentan˛ii sindicatelor s„ constat c„ parlamentarii erau considera˛i ca fiind ultimii oameni, Ón urma deselor campanii de denigrare. Dar c‚nd s-a v„zut c„ noua Lege a insolven˛ei, recent votat„ Ón Senat ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, este plecat„ la promulgare, c„ rezolva favorabil situa˛ia angaja˛ilor, s-a spus c„ i-a ajutat Dumnezeu cu aceast„ lege, ca ∫i cum nu aceea∫i parlamentari ar fi propus-o ∫i votat-o, ci Dumnezeu.
Legat de aceast„ lege, cer Executivului s„ analizeze posibilitatea punerii Ón aplicare imediat dup„ promulgare, ∫i nu la 90 de zile, cum a fost prev„zut Ón lege, ∫i spun aceasta pentru c„ pe data de 27 se va pronun˛a falimentul fabricii îARO“ ∫i acest faliment trebuie s„ se produc„ sub auspiciile noii legi, astfel ca salaria˛ii s„ fie favoriza˛i.
Totodat„, cer Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei s„ g„seasc„, Ómpreun„ cu prim„ria local„, posibilitatea sus˛inerii financiare a locuitorilor din C‚mpulung care au lucrat la aceast„ uzin„, timp de dou„ luni, p‚n„ la declararea falimentului, c‚nd urmeaz„ s„-∫i capete drepturile legale care rezult„ din contractul colectiv de munc„.
Acum ajung la cea de-a dou„ tem„ ∫i foarte grav„ a declara˛iei mele.
Permanenta campanie de denigrare a parlamentarilor rom‚ni a ajuns la paroxism ∫i are efecte de o violen˛„ care va da de g‚ndit oricui va voi s„ mai intre Ón politic„.
Ieri Ón jurul orei 18,00 m„ Óntorceam acas„ Ómpreun„ cu so˛ia ∫i fiica mea din Parcul Herestr„u. Œn dreptul Hotelului îHelvetia“ are loc un blocaj Ón trafic din cauza ma∫inilor numeroase parcate pe dreapta ∫i pe st‚nga str„zii, c‚t ∫i a celor aflate imediat Ón spatele meu ∫i a celui care venea din sens contrar. Cum ma∫ina care se deplasa din sens contrar, un Mercedes 500, nu accepta cu nici un chip s„ fac„ o manevr„ care ne-ar fi deblocat, iar eu nu puteam s„ mai dau cu spatele din cauza celor afla˛i imediat dup„ mine, s-a ajuns la o stare tensionat„.
P‚n„ aici, un banal incident de trafic. Nu avea s„ r„m‚n„ Óns„ a∫a. Din Mercedes a cobor‚t ∫oferul bodyguard, tipic pentru gen, masiv ∫i tuns scurt, care m-a tras jos din ma∫ina Senatului ∫i a Ónceput s„ m„ loveasc„ Ómpreun„ cu cel„lalt ocupant al ma∫inii. La interven˛ia so˛iei mele a lovit-o ∫i pe ea. Dup„ un sfert de or„, a sosit poli˛ia care nu a mai putut constata dec‚t c„ agresorul disp„ruse.
Ce v-am relatat p‚n„ acum nu ar fi fost extrem de grav dac„ agresorul nu m-ar fi Ónjurat Ón calitatea mea de senator, recunosc‚ndu-m„ ∫i f„c‚nd referiri la tot ceea ce se spune ∫i se scrie la adresa noastr„.
Pe de alt„ parte, din cauza num„rului de Dolj al ma∫inii, am fost gratulat cu expresii de genul: îCe cau˛i, b„, ˛„rane, aici Ón Bucure∫ti? Sta˛i dracului la voi, la Craiova, c„ miro∫i a praz?“ A∫ Óntreba ∫i eu dac„ oltenii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 trebuie s„-∫i pun„ vreo stea pe piept, eventual ro∫ie, atunci c‚nd vin Ón Bucure∫ti.
Dar surprizele nu se opresc aici. Cui crede˛i c„-i apar˛inea limuzina? Nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t unui candidat la pre∫edin˛ia Rom‚niei, domnului Eduard Manole. Ca s„ vezi cine vrea s„ ne reprezinte ca popor! I-a˛i fi reprezentat ∫i pe olteni sau numai pe posesorii de Mercedes, domnule Manole?
Tortul nu era Óns„ complet dac„ nu a∫ fi descoperit Ón pres„ c„ domnul Manole d„ statul, pe care vroia s„-l reprezinte, Ón judecat„ la Strasbourg, pentru privatizarea îSolventul“. Ce o s„ face˛i, domnule Manole, dac„ nu vi se va da dreptate acolo? Ve˛i trimite bodyguarzii s„-i fac„ ar∫ice pe judec„tori, a∫a cum m„ amenin˛au pe mine?
Probabil c„ nu a∫ fi adus Ón fa˛a Senatului problema, dac„ nu era a doua oar„ c‚nd sunt agresat Ón trafic din cauza num„rului de Dolj al ma∫inii. ™ti˛i la ce l-a condamnat justi˛ia pe primul agresor? La o amend„ de 10 milioane de lei. Domnul senator Dumitrescu, care m-a asistat Ón proces, v„ este martor.
At‚t v„ cost„ s„ Ónjura˛i, s„ scuipa˛i, ∫i, eventual, s„ bate˛i un senator rom‚n. Merit„, nu-i a∫a? Dup„ care pute˛i candida lini∫ti˛i la pre∫edin˛ie, de unde eventual s„ v„ bate˛i joc de un popor Óntreg de ˛„rani, pentru c„ media v„ va fi al„turi Ón a ne lin∫a. Ei, mediatic, ∫i voi, fizic!
Dac„ cineva va Óndr„zni s„ v„ trag„ de urechi, da˛i fuga la Strasbourg ∫i reclama˛i c„ parlamentarii ∫i-au arogat privilegiul de a nu se l„sa umili˛i ca oameni.
Parafraz‚nd o lozinc„ din timpul Revolu˛iei, îAzi Ón Bucure∫ti, m‚ine Ón toat„ ˛ara!“, voi spune, domnilor, c„ umilirea celor din alte regiuni poate duce la incidente ca cele de pe stadioane, care pot u∫or sc„pa de sub control. Vom ajunge la o enclavizare de tip iugoslav. Culmea este c„ e vorba de oameni certa˛i cu legea, care conduc ma∫ini puternice, furate ∫i Óncredin˛ate lor Ón custodie de poli˛ie. A∫a se face c„ m„rimea ma∫inii ∫i num„rul de cai putere stabilesc ierarhii Ón societate.
Asta ne dorim?
Dac„ a∫a stau lucrurile, Ómi permit eu, cu tot respectul, a-i da ∫efului statului o m‚n„ de ajutor, recomand‚ndu-i doar o bibliografie minimal„ ∫i rug‚ndu-l respectuos s„ o consulte Ón vederea lu„rii unei decizii judicioase cu privire la condamnarea f„r„ drept de apel a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 sistemului pe care rom‚nii l-au Óndurat cu mari ∫i dureroase sacrificii timp de 4 decenii ∫i jum„tate.
Am Ón fa˛a dumneavoastr„, distinse doamne ∫i distin∫i domni senatori, o list„ de c‚teva zeci de lucr„ri ∫tiin˛ifice elaborate de prestigio∫i savan˛i din Rom‚nia ∫i din str„in„tate, referitoare la comunismul din Rom‚nia. Voi men˛iona doar numele c‚torva pe care cu siguran˛„ Ói cunoa∫te˛i.
Gheorghe Buzatu, volumul îAgresiunea comunismului Ón Rom‚nia“; Pavel C‚mpeanu, Radu Ciuceanu, academicianul Florin Constantiniu, Stephan Pourtois, îCartea neagr„ a comunismului“; Dennis Deletant, îRom‚nia sub regimul comunist“; Virgil Ierunca, îFenomenul Pite∫ti“; Marius Oprea, îSecuri∫tii partidului“; 5 volume care se intituleaz„ îCartea alb„ a Securit„˛ii“; Stelian T„nase, îAnatomia mistific„rii“; Vladimir Tism„neanu — am s„ v„ dau doar c‚teva titluri din volumele publicate de acesta — îNoaptea totalitar„“, îArheologia terorii“, îStalinism pentru eternitate“, îPrigoana“, îTeroarea“; academicianul Dinu Giurescu, îDistrugerea trecutului Rom‚niei“; Cicerone Ioani˛oiu, îRezisten˛a armat„ anticomunist„ Ón mun˛ii Rom‚niei“; Cristian Troncot„, cel mai bun specialist pe care-l avem Ón istoria Securit„˛ii, îIstoria securit„˛ii regimului comunist din Rom‚nia“ ∫i a∫a mai departe, ∫i mai sunt ∫i altele.
Iat„ doar 44 de lucr„ri datorate unor ilu∫tri speciali∫ti rom‚ni ∫i str„ini, care ne pun la Óndem‚n„ o cantitate impresionant„ de documente, m„rturii ∫i interpret„ri despre ceea ce a fost cu adev„rat sistemul comunist din Rom‚nia.
Alte sute ∫i sute de studii ∫i articole au ap„rut de mai bine de 16 ani Óncoace Ón publica˛ii periodice ca: îArhivele totalitarismului“ — 50 numere; îStudii ∫i materiale de istorie contemporan„“, revista Institutului de Istorie îNicolae Iorga“ — 4 volume; îArhivele Securit„˛ii“ — 3 volume; îDosarele Istoriei“ — 114 numere; îDocument“, publica˛ia Arhivelor Militare Rom‚ne. Sunt doar c‚teva din miile ∫i miile de enumer„ri ce pot fi f„cute.
Lista de c„r˛i ∫i publica˛ii poate continua la nesf‚r∫it. Fiecare Ón parte ∫i toate la un loc ofer„ o baz„ ∫tiin˛ific„ indiscutabil„ pentru condamnarea f„r„ echivoc a comunismului Ón Óntregul s„u. Aceasta am f„cut eu acum ∫i aceasta v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ face˛i ∫i dumneavoastr„, cu tot respectul ∫i deferen˛a.
V„ mul˛umesc.
Ce zice Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie? Ce zice Ministerul Public? Pentru c„ Ón Rom‚nia nu este vorba doar despre corup˛ie, ci de jaf. O opera˛iune care a golit buzunarele ac˛ionarilor de 200 milioane euro se Óncadreaz„ la jaf.
Partidul Rom‚nia Mare a fost consternat de cele Ónt‚mplate ∫i a decis s„ ia atitudine. Œn data de 29 martie 2006, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare din Senat a Ónaintat o adres„ c„tre Comisia Na˛ional„ a Valorilor Mobiliare, prin care a cerut o anchet„ Ón aceast„ direc˛ie ∫i, Ón cazul Ón care neregulile pe care le-am semnalat se vor dovedi, s„ se dispun„ m„suri Ón consecin˛„. Am considerat de datoria noastr„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 s„ semnal„m aceste ma∫ina˛iuni f„cute Ón dauna investitorilor de r‚nd.
De asemenea fapte cei din Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.—P.D. Ó∫i amintesc doar Ón campanii electorale. Am considerat de datoria noastr„ s„ le ar„t„m, o dat„ Ón plus, c„ Partidul Rom‚nia Mare este al„turi de Domniile lor pe durata Óntregului mandat.
A∫ dori s„ Ónchei cu o Óntrebare adresat„ primilor investitori ai ˛„rii.
Domnilor, nu cumva ∫ti˛i cine a pus la cale aceast„ inginerie financiar„? E chiar a∫a de greu de ∫tiut? Noi credem c„ e foarte simplu!
V„ mul˛umesc.
Ca om al Bucovinei, zon„ care a suportat, mai mult ca altele, din plin traumele comuniste bol∫evice, consider c„ nu putem aspira s„ ne integr„m Ón familia statelor Uniunii Europene cu aceia∫i actori politici, Ómbr„ca˛i ast„zi Ón haine ale democra˛iei.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Partidul Na˛ional Liberal, un partid care va sus˛ine orice proiect cu finalitate Ón Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ al cet„˛eanului.
Œn final, Ói reamintesc domnului senator Dan Claudiu T„n„sescu, ca de altfel tuturor celor interesa˛i, faptul c„ Ón jude˛ul D‚mbovi˛a vor Óncepe o serie de investi˛ii importante Ón infrastructur„, Ón sistemul sanitar, Ón educa˛ie, precum ∫i Ón turism. A∫tept„m cu interes ∫i alte observa˛ii pertinente ∫i orice fel de propunere care s„ ajute la Óndeplinirea unor programe extrem de importate pentru integrarea Ón Uniunea European„.
Œn Óncheiere, revin ∫i spun: motivul pentru care am venit ast„zi la tribuna Senatului e acela de a spune adev„rul p‚n„ la cap„t. Colegii din Partidul Rom‚nia Mare au analizat situa˛ia economic„ a jude˛ului D‚mbovi˛a, dar au uitat s„-i aminteasc„ pe autorii dezastrului.
Nu m„ Óntreba˛i Óns„ pe mine a cui e vina pentru faptul c„ acum aceste partide, anume Partidul Social Democrat ∫i Partidul Rom‚nia Mare, sunt nevoite s„ fac„ front comun, s„ fie Ón opozi˛ie ∫i s„ fac„ observa˛ii, lipsite Óns„ de elemente importante care s„ ne l„mureasc„ Ón leg„tur„ cu gre∫elile f„cute de fosta guvernare.
V„ mul˛umesc. ( _Aplauze)_
M„ numesc Mircovici Niculae. Sunt deputat de Timi∫, din Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 Ave˛i prezentarea f„cut„ de mine Ón expunerea de motive vizavi de nevoia adopt„rii unei astfel de legisla˛ii.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceast„ propunere. Din p„cate, Guvernul nu sus˛ine aceast„ lege ∫i pentru mine este extrem de surprinz„tor, tocmai datorit„ faptului c„ aceasta este o profesie efectiv liberal„, este o profesie care este necesar„ Ón legisla˛ia noastr„, cu at‚t mai mult cu c‚t Constitu˛ia, ap„r‚nd proprietatea, ar trebui s„-l apere ∫i pe pl„titorul de impozit, ∫i nu s„ realizeze o dubl„ impunere — pe de o parte, impozitul, iar, pe de alt„ parte, taxele care Ón momentul de fa˛„ se pl„tesc pentru agen˛ie.
A∫ vrea de asemenea s„ eviden˛iez faptul c„ aceast„ lege vine Ón sprijinul cet„˛eanului, c„ruia Ói rezolv„ problema _da capo al fine_ .
Un al treilea argument, care mi se pare de bun-sim˛ ∫i extrem de semnificativ, este acela c„ zona privat„, fiind o zon„ concuren˛ial„, este cea care determin„ atragerea valorilor pe care le avem Ón acest domeniu, mai mult dec‚t zona statului, Ón care, la nivel central ∫i la nivel jude˛ean, lucreaz„ oameni din acest domeniu.
De asemenea, unul dintre cele mai importante argumente pentru care a∫ solicita, cu respect, votul dumneavoastr„ se refer„ la faptul c„ am scoate din zona de responsabilitate financiar„ a statului orice gre∫eal„ pe care un func˛ionar al statului o poate face prin aceast„ autorizare, responsabilitatea revenind acestui Ordin al Topografului, care el ar pl„ti astfel de situa˛ii.
™i, Ón fine, mai este un argument hot„r‚tor. Conform prevederii actuale, se opereaz„ cu numere de cadastru provizorii. Or, aceste numere de cadastru provizorii nu pot fi luate Ón seam„ de notari atunci c‚nd autentific„ o serie de acte.
Din p„cate, ∫i o spun cu durere, Óntruc‚t grupul nostru parlamentar, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale din Camera Deputa˛ilor, a sprijinit de fiecare dat„ Guvernul, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ are dou„ mari hibe. Una dintre ele este aceea c„ provine de la un parlamentar, ∫i nu din zona Guvernului, ∫i, a doua, c„ agen˛iei Ói este greu s„ renun˛e la o surs„ de venit pe care o pl„te∫te Ón momentul de fa˛„ cu v‚rf ∫i Óndesat popula˛ia, care ∫i a∫a este suficient de Óndatorat„.
Eu sper, doamnelor ∫i domnilor, c„ ve˛i fi de acord cu acest proiect, astfel Ónc‚t el s„ poat„ ajunge Ón dezbaterea Camerei Deputa˛ilor, care este Camer„ decizional„, ∫i s„ existe totodat„ un timp suficient pentru eventuale amendamente.
V„ mul˛umesc.
Œnc„ o dat„ men˛ionez c„ suntem de acord ca partea de autorizare a speciali∫tilor s„ fie dat„ celor ce o merit„, respectiv geodezilor.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din acest motiv, noi am ini˛iat aceast„ hot„r‚re, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, caracterul de urgen˛„ fiind la presiunile foarte mari pe care le-au f„cut comunit„˛ile locale.
Men˛ionez c„ Ón legile care au trecut ∫i prin Senat privind serviciile publice, inclusiv serviciul public de transport local, exist„ aceast„ prevedere nu numai pentru jude˛ul Ilfov, ci pentru oricare alt transport interjude˛ean, cu aprobarea consiliilor respective.
Pentru acest lucru, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ fi˛i de acord cu ini˛iativa noastr„.
deci, automat, ∫i cu rangurile aferente de secretar de stat ∫i subsecretar de stat — ∫i, totodat„, din punct de vedere financiar, se regleaz„ situa˛ia, Ón sensul Ón care tot ce era Ónregistrat ca debit vizavi de redeven˛„ ∫i alte tipuri de debite s„ se poat„ compensa cu subven˛iile alocate acestor unit„˛i din acest act normativ, deci cu subven˛iile acordate la bugetul de stat.
V„ mul˛umesc foarte frumos.
™i, v„ rog, la raportul comisiei, la un anumit amendament, voi avea o interven˛ie, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte.
Dac„ Ói mai d„m o sarcin„, nu ∫tiu dac„ o va duce la bun sf‚r∫it, mai ales c„ aceast„ sarcin„ face referire la problema de a stabili valori pentru p„m‚nt, pentru comas„ri ∫i a∫a mai departe.
Agen˛ia este condus„ de un consiliu de administra˛ie format din 9 membri — pre∫edinte, vicepre∫edinte, înumi˛i pe criterii de competen˛„ profesional„“ — ∫i sunt suspenda˛i sau revoca˛i din func˛ie din ordin al ministrului. Œnseamn„ c„ tot prin ordin al ministrului se ∫i numesc, f„r„ nici un fel de examen sau nici un fel de concurs. Deci tot de ministru vor fi numi˛i. Ori se numesc prin competen˛„ profesional„, ori se numesc de c„tre ministru?
îŒn termen de 15 zile de data intr„rii Ón vigoare a prezentei ordonan˛e de urgen˛„, Agen˛ia Domeniilor Statului va supune spre aprobare Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale regulamentul de organizare ∫i func˛ionare al institu˛iei“. Or, Ón cazul acesta, regulamentul de organizare ∫i func˛ionare trebuie s„ fie prezentat la Senat. Eu a∫ spune c„ ar trebui s„-∫i stabileasc„ ∫i sarcinile de serviciu, ∫i salariile, Ón acest caz.
Legea nu este corect„. ™i, sigur, ∫i la amendamente... Amendamentele Ón general sunt corecte, cu excep˛ia faptului c„ se spune c„ îfinan˛ate prin venituri proprii...
se reporteaz„ de la an la an“, ceea ce este imposibil, fiindc„ este o agen˛ie a statului, nu este societate comercial„.
V„ mul˛umesc.
Partidul Rom‚nia Mare nu va vota acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/13.IV.2006 O alt„ chestiune. Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare al Agen˛iei Domeniilor Statului este aprobat prin ordin al ministrului. De ce o fi necesar s„ d„m ordonan˛„ de urgen˛„ ca s„ modific„m acest regulament ∫i s„ spunem c„ A.D.S.-ul nu mai are director general, ci are o chestie foarte interesant„? E prima dat„ c‚nd Ónt‚lnesc a∫a ceva. Are un pre∫edinte al consiliului de administra˛ie, care este Ón acela∫i timp ∫i pre∫edinte al A.D.S.-ului. Dac„ ∫tie cineva s„ fac„ diferen˛ierea Óntre cele dou„ calit„˛i ale acestei persoane Ói voi fi recunosc„tor. A∫a scrie Ón ordonan˛„.
Dac„ a ajuns la formula asta pentru c„ era necesar s„ se g„seasc„ un context Ón care s„ se spun„ c„ acest A.D.S. mai are ∫i un vicepre∫edinte... ™i s„ se mai spun„ o chestie care e Ón afara regulii: c„ aceste dou„ persoane, pre∫edintele ∫i vicepre∫edintele, gestioneaz„ Ómpreun„ conducerea executiv„ a institu˛iei publice.
## Stima˛i colegi,
Conducerea executiv„ poate fi atributul personal al cuiva sau atributul unui organ de conducere executiv„. N-am Ónt‚lnit p‚n„ acum, nici Ón practic„, nici Ón regulamentele de func˛ionare ale institu˛iilor publice, o astfel de formulare: îConduc pre∫edintele ∫i vicepre∫edintele, Ón egal„ m„sur„, tot ce Ónseamn„ aspectul executiv al problemei“. P‚n„ unde ˛in atribu˛iile pre∫edintelui, unde se termin„, de unde Óncep ale vicepre∫edintelui?
Regula de baz„ este alta: conducerea executiv„ este atributul pre∫edintelui executiv, dac„ acesta exist„, sau al directorului executiv, iar el poate fi Ónlocuit la comand„ de un vicepre∫edinte sau acest vicepre∫edinte poate s„ fie Ómputernicit prin mecanismul deleg„rii de competen˛„ s„ fac„ ceva. Dar nu putem face o conducere bicefal„. îConducerea executiv„ este gestionat„ Ón egal„ m„sur„ ∫i de pre∫edinte, ∫i de vicepre∫edinte“. E ceva nemaiÓnt‚lnit p‚n„ acum!
O alt„ chestiune care m-a surprins efectiv este aceea c„... e adev„rat, nu reg„sim Ón textul ordonan˛ei, ci reg„sim Óntr-unul dintre amendamentele admise, referitor la art. 6 alin. 4, unde se extinde compensarea dintre banul public ∫i asupra veniturilor proprii ale agen˛iei.
O s„ v„ rog s„ observa˛i c„ textul ini˛ial al reglement„rii spune c„ se poate face compensare doar Óntre sumele reprezent‚nd redeven˛e din contractele de concesiune ∫i obliga˛iile bugetului Ministerului Agriculturii c„tre operatorii din agricultur„. Deci compensarea se face Óntre o crean˛„ a statului ∫i obliga˛ia statului, pentru c„ redeven˛a este venit al bugetului de stat. Or, comisiile de specialitate ne propun aici s„ ne extindem ∫i asupra contractelor comerciale pe care le are A.D.S.-ul: arend„, contracte de exploatare eficient„ a terenurilor.
N-am reu∫it s„ Ón˛eleg ∫i nici s„ g„sesc pe cineva care s„-mi traduc„ aceast„ sintagm„ sau s„-mi spun„ ce fel de tip de contract ∫i Ón ce domeniu de activitate reg„sim Ón func˛iune un astfel de contract de exploatare eficient„ a terenurilor, dar eu b„nuiesc c„ este un contract pe care-l face agen˛ia ∫i pe baza c„ruia realizeaz„ ni∫te venituri proprii, care Ón nici un caz nu pot fi compensate cu obliga˛ii ale bugetului de stat.
Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, Ón mod normal a∫ fi solicitat o retrimitere spre examinare la comisie, dar, av‚nd Ón vedere c„ termenul de adoptare tacit„ este pe data de 5 aprilie, eu v„ rog, cu toat„ responsabilitatea, s„ vota˛i Ómpotriva acestei ordonan˛e ∫i v„ promit c„ nu se va Ónt‚mpla nimic altceva dec‚t c„ nu va ap„rea al doilea vicepre∫edinte al agen˛iei de la forma˛iunea U.D.M.R.
V„ mul˛umesc.
Este vorba de indemniza˛ii numai de la o singur„ firm„, de la B.C.R. Mul˛umesc.
Rom‚nia a aderat Ónc„ din 1961 la Conven˛ia unic„ a narcoticelor, care stabile∫te c„ opioidele sunt indispensabile tratamentului durerii ∫i suferin˛ei. Conform datelor statistice, ˛ara noastr„ se afla Ón 2001 pe locul 42 Ón lume la consumul de morfin„.
V„ Óntreb, domnule ministru, c‚nd se va modifica Legea opioidelor Ón Rom‚nia, asigur‚nd posibilitatea unui tratament decent ∫i modern al durerii, Ón cancer Ón special, curm‚nd suferin˛a a mii de pacien˛i care mor anual suferind dureri insuportabile.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.