Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·18 mai 2006
Senatul · MO 74/2006 · 2006-05-18
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Germania privind colaborarea financiar„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
Adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2006 privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe de stat ∫i garantate de stat, precum ∫i a fondurilor structurale ∫i ale finan˛„rii na˛ionale aferente, pentru lucr„rile de infrastructur„ 15
· procedural
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
7 discursuri
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 8 mai 2006.
™edin˛a de ast„zi este condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar ∫i Gavril„ Vasilescu, secretari ai Senatului.
De la lucr„rile Senatului absenteaz„ motivat un num„r de 24 colegi senatori: 6 colegi senatori sunt membri ai Guvernului, 12 colegi senatori sunt observatori Ón Parlamentul European, 5 colegi senatori sunt pleca˛i Ón delega˛ie ∫i un coleg senator este Ónvoit.
Cvorumul de ∫edin˛„, Ón momentul Ón care vom trece la dezbateri legislative, este de 69 parlamentari.
Programul de lucru al zilei de ast„zi: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30, av‚nd Ónscrise Ón ordinea de zi declara˛ii politice, dezbaterea proiectelor de lege, de la orele 16,30 la 18,00, iar de la orele 18,00, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, transmisiunea fiind realizat„ ∫i la radio.
Programul de lucru ∫i ordinea de zi le voi supune votului la ora 16,30, Ón momentul Ón care Óncepem dezbaterea proiectelor de lege.
Primul punct: declara˛ii politice.
Sunt Ónscri∫i un num„r de 11 colegi senatori.
Œl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Mihai fi‚buleac.
V„ invit la tribun„, domnule senator, pentru a prezenta declara˛ia politic„. Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am participat recent, Ón ziua de 30 aprilie 2006, la un eveniment care s-a desf„∫urat la Ia∫i ∫i care s-a constituit Óntr-o conferin˛„ zonal„ privind dezvoltarea Coridorului de transport vest—est prin nordul Rom‚niei.
Aceast„ conferin˛„ a reunit un num„r semnificativ de parlamentari, mini∫tri, prefec˛i, pre∫edin˛i de consilii
jude˛ene ∫i primari din jude˛ele Moldovei ∫i a beneficiat de sus˛inerea de excep˛ie a domnului Bogdan Olteanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.
Pe scurt, coordonatele acestui eveniment sunt urm„toarele.
Scopul — a trage un semnal de alarm„ asupra faptului c„ Óntre nord-estul Rom‚niei, regiunea cu cele mai mari probleme social-economice, ∫i celelalte zone ale ˛„rii noastre exist„ un dezechilibru major, care tinde s„ se ad‚nceasc„ din cauza izol„rii infrastructurale.
Rezultat — s-a semnat un memorandum pentru sus˛inerea realiz„rii Coridorului rutier Budapesta—Odessa de importan˛„ paneuropean„, care s„ deserveasc„ zona izolat„ reprezentat„ de nord-estul Rom‚niei ∫i Republica Moldova, dar ∫i s„ Ónt„reasc„ pozi˛ia strategic„ a Rom‚niei Ón zona M„rii Negre.
Perspective pe termen scurt — elaborarea unui proiect pentru stabilirea traseului ∫i estimarea costurilor.
Perspective pe termen mediu — includerea acestui obiectiv Ón planurile na˛ionale ∫i europene de dezvoltare a infrastructurii de transport.
Oarecum dezam„git de lipsa de impact a conferin˛ei la care am f„cut referire, am venit ast„zi la tribuna Senatului pentru a Óncerca, Ónainte de toate, includerea proiectului Ón con∫tiin˛a dumneavoastr„, membrii forului reprezentativ suprem al poporului rom‚n. Ca reprezentant al celui mai s„rac jude˛ din cea mai izolat„ ∫i oropsit„ zon„ a ˛„rii, consider c„ sunt cel mai Óndrept„˛it pentru a pleda pentru nevoia de dezvoltare echilibrat„ a Óntregului teritoriu al Rom‚niei.
Ce crede˛i c„ este Ón sufletul nostru atunci c‚nd afl„m, bun„oar„, c„ fondurile ISPA utilizate pentru transporturi Ón Rom‚nia Ón perioada 2000—2006 au fost distribuie astfel: 876 milioane euro pentru jum„tatea sudic„ ∫i 0 euro pentru jum„tatea nordic„? Eu cred c„ acest exemplu, al„turi de multe altele, reprezint„ un adev„rat atentat asupra patriotismului din noi ∫i asupra bunei noastre credin˛e.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., doamna senator Adriana f c„u. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Silvia Adriana fi c„u:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Fran˛ei, a prezentat propunerea sa de a realiza o Europ„ unit„, element indispensabil pentru men˛inerea rela˛iilor de pace Óntre statele europene. Declara˛ia sa, r„mas„ Ón istorie ca Declara˛ia Schuman, a marcat Ónceputul cre„rii Uniunii Europene.
Ziua de 9 mai a devenit un simbol care, al„turi de steag, imn, moto ∫i moneda euro, este elementul de identificare al Uniunii Europene ca entitate politic„.
Œn anul 2006 Uniunea European„ va s„rb„tori Ziua Europei, d‚nd o nou„ identitate U.E., institu˛iilor europene. Œncep‚nd cu 9 mai 2006, toate informa˛iile despre Uniunea European„ vor putea fi accesate pe web la adresa _europa.eu,_ care devine astfel singurul punct oficial pentru accesul electronic al institu˛iilor europene. Toate adresele web ale institu˛iilor europene vor face parte din familia _europa.eu_ ∫i se vor termina cu sufixul _europa.ei._
Ziua de 9 Mai este s„rb„torit„ prin activit„˛i ∫i festivit„˛i menite s„ aduc„ Europa mai aproape de cet„˛enii s„i ∫i, mai ales, popoarele Uniunii Europene mai aproape unele de celelalte.
Mul˛i cet„˛eni ai Uniunii Europene nu cunosc Óns„ oportunit„˛ile pe care le ofer„ apartenen˛a la Uniunea European„. Dup„ extinderea din 2004, prin care s-au integrat Ón Uniunea European„ Republica Ceh„, Estonia, Cipru, Lituania, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia ∫i Slovacia, ∫i dup„ a∫teptata extindere de la 1 ianuarie 2007, c‚nd Rom‚nia ∫i Bulgaria se vor integra Ón Uniunea European„, popula˛ia Uniunii va ajunge la 500 milioane de locuitori, reprezent‚nd o imens„ bog„˛ie cultural„, social„ ∫i de diversitate lingvistic„.
Pentru a dezvolta spiritul civic european ∫i pentru ca cet„˛enii Uniunii Europene s„ cunoasc„ oportunit„˛ile oferite de apartenen˛a la Uniune, Comisia European„ a propus pentru perioada 2007—2013 mai multe programe dedicate implic„rii active a resortisan˛ilor europeni Ón procesul de integrare european„.
Aceste programe sunt dedicate tinerilor, culturii, mass-media ∫i particip„rii civice. Astfel, programul îTineri Ón ac˛iune“ este dedicat tinerilor, cu scopul de a le dezvolta spiritul de solidaritate, spiritul de ini˛iativ„, creativitatea ∫i spiritul antreprenorial. Prin propunerea de decizie a Parlamentului European ∫i a Consiliului Europei din 14 iulie 2004, acest program va avea pentru perioada 2007—2013 un buget de 915 milioane euro.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006
## V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Se ∫tie c„ Ón cazul inunda˛iilor, la cererea repetat„ a partidelor politice ∫i a opiniei publice, pre∫edintele Traian B„sescu a refuzat s„ instituie starea de urgen˛„. A fost Óns„ mai ascult„tor atunci c‚nd circa 300 semnatari i-au cerut s„ condamne comunismul.
Pre∫edintele Traian B„sescu consider„, desigur, aceast„ ac˛iune o urgen˛„. A condamna o idee este Óns„ absurd! Modul Ón care o idee este cobor‚t„ pe p„m‚nt, felul Ón care este transformat„ Ón realitate este Óns„ altceva.
Se pot condamna fapte, ∫i nu idei!
Pre∫edintele Traian B„sescu a stabilit ∫i persoana care va Ónf„ptui condamnarea: un t‚n„r n„scut Ón Rom‚nia Ón 1951, care avea 20 de ani Ón 1971, a absolvit facultatea Ón ˛ar„, dup„ care s-a expatriat, transmi˛‚nd pe unde scurte ascult„torilor din lume ∫i din Rom‚nia opiniile lui despre marxism ∫i adev„r.
Œn cei 45 ani de regim comunist Ón Rom‚nia, t‚n„rul comentator a cunoscut, ca fiu al burgheziei ro∫ii postbelice, Ón direct, etapa comunismului postdejist, complet‚nd-o cu amintirile unei familii de comuni∫ti moscovi˛i transplanta˛i Ón Rom‚nia.
Pre∫edintele Rom‚niei Traian B„sescu va fi ˛inut seam„, probabil, de reclama insistent„ pe care un cor de voci o face lui Vladimir Tism„neanu, c„ci despre el este vorba, ca istoric al comunismului Ón Rom‚nia.
S„-i vedem Óns„ lucr„rile.
Trei c„r˛i ar putea fi luate Ón discu˛ie Ón acest caz: îFantoma lui Gheorghiu-Dej“, îReinventarea politicului“, îStalinism pentru eternitate“, cu subtitlul îO istorie a comunismului rom‚nesc“, c„r˛i care con˛in aceea∫i materie informativ„ ∫i acelea∫i teze.
Autorul lor nu a intrat niciodat„ Ón arhive, cartea pe care o scrie urm‚nd cercet„rile Institutului de Istorie al P.C.R. de la Bucure∫ti ∫i o îIstorie a comunismului rom‚nesc“ de Gheorghe Ionescu. îStalinismul pentru eternitate“ este, mai ales, o istorie de ecouri, receptacolul unei istorii orale de familie sau de clan bol∫evic fascinat de ceea ce se petrece la centru.
Subiectivismul, fie ∫i involuntar, anecdotica, aten˛ia pentru intrig„, pentru senza˛ional, deplaseaz„ îStalinismul pentru eternitate“ din sfera ∫tiin˛ific„ Ón aceea a literaturii. Accentul se pune peste tot pe psihologie. Autorul ne prezint„, ca un romancier, sentimentele pe care le atribuie personajelor de care se ocup„, de obicei Ón dezavantajul acestora. Œn istorie conteaz„ Óns„ documentele, ∫i nu impresiile autorului.
· other
1 discurs
<chair narration>
#247524. Este obligatoriu s„ fie evreu?
· other · respins
231 de discursuri
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al
U.D.M.R., domnul senator Szabó Károly.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
M„sura func˛ion„rii statului de drept este dat„, printre altele, de consecin˛ele pe care o declara˛ie politic„ le are Ón forul legiuitor al ˛„rii, de faptul c„ anumite institu˛ii trebuie s„ reac˛ioneze la ea, mai mult dec‚t num„rul de persoane care-l ascult„ pe cel — dac„-l ascult„ —, pe cel care, la un anumit moment, se adreseaz„ s„lii, unui for, ∫i mai mult dec‚t m„sura Ón care presa reflect„ con˛inutul celor pe care o s„ le spun acum.
Prezen˛a mea ast„zi aici se datoreaz„ tocmai acestui fapt ∫i se vrea a fi un test. S„ vedem dac„ ceea ce o s„ spun aici este luat Ón considerare de c„tre cei care trebuie.
fiara noastr„ a f„cut pa∫i imen∫i Ón direc˛ia consolid„rii edificiului legislativ ∫i institu˛ional care s„
protejeze drepturile cet„˛enilor. Aceasta este o chestiune fundamental„ ∫i se cheltuiesc bani pentru ea.
Iat„, exist„ c‚teva legi la noi care reglementeaz„ protec˛ia cet„˛eanului fa˛„ de prelucrarea datelor cu caracter personal. Legea nr. 677/2001 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale de Supraveghere a Prelucr„rii Datelor cu Caracter Personal, care parc„ are ceva slab Ón ea, Ón sensul c„ mai Ónt‚i vorbe∫te de conducerea asocia˛iei, de felul Ón care se numesc directorii sau pre∫edin˛ii autorit„˛ii, ierta˛i-m„, ∫i poate trateaz„ cu mai pu˛in grij„ fa˛„ de detalii atribu˛iunile… De fapt, aceasta este Legea nr. 102/2005 despre care am vorbit, Legea nr. 677/2001 se refer„ la protec˛ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ∫i libera circula˛ie a acestor date.
De ce m-am g‚ndit s„ Óncerc s„ v„ re˛in aten˛ia? La tragerea Loto de Pa∫ti din 23 aprilie trecut, cet„˛enii care particip„ la acest joc, altminteri aduc„tor de venituri, au putut s„ mai participe ∫i la o a∫a-zis„ tombol„ care ar fi urmat — probabil c„ s-a ∫i petrecut acest lucru — s„ aib„ efecte Ón s„pt„m‚na urm„toare ∫i, Ón mod curios, participan˛ii la aceast„ tombol„ — condi˛ia de participare era s„ fi jucat la tragerea normal„ Loto — au fost nevoi˛i s„ completeze un act Ón care li se cerea, Ón afar„ de nume, prenume ∫i adres„, codul numeric personal, seria ∫i num„rul actului de identitate, ∫i aceast„ h‚rtie s-o arunce Óntr-o urn„. Œn afara lipsei de logic„ — este o logic„, dar nu vreau s„ o spun, ea este — Ón afara lipsei de logic„ Ón care... Cine a c‚∫tigat, acela trebuie, Ón mod firesc, s„ se prezinte s„-∫i ridice premiul, ∫i atunci, evident, trebuie s„ dea ni∫te date personale, c„ altminteri nu poate avea loc actul juridic prin care i se Ónm‚neaz„ premiul acela.
S-a f„cut o colectare de date, care mi se pare absolut ilegal„, Ón chestiunea unui num„r oarecare, dar destul de mare de cet„˛eni, despre care nu exist„ nici o garan˛ie Ón leg„tur„ cu protec˛ia lor ∫i, mai ales, nu exist„ nici o explica˛ie Ón leg„tur„ cu oportunitatea, utilitatea ∫i, am spus mai Ónainte, legalitatea lor.
Cine ce nevoie are s„ cunoasc„ aceste date aruncate Óntr-o a∫a-zis„ urn„, la o agen˛ie din aceasta Loto-Prono, cum exist„ multe Ón ˛ara asta... Ón care s„-∫i completeze datele personale ∫i s„ le ofere nu ∫tim cui — altminteri, aceste bilete nici nu aveau regim special, dar nu aceasta este important — ∫i s„ le ofere acolo pentru cine?
Aceasta este o chestiune la care m-a∫ fi a∫teptat, dar m„ a∫tept chiar ca aceast„ autoritate, care este ordonator principal de credite — cum scrie aici, Ón lege — ∫i are o sumedenie de atribu˛ii ∫i, a∫ zice, Óntr-un limbaj neglijent, o gr„mad„ de angaja˛i, s„ aplice legea. Mie mi se pare c„ acest lucru n-ar fi avut voie s„ se petreac„. Aici ∫i Ministerul Finan˛elor, ca fiind totu∫i un supervizor, cel pu˛in deocamdat„, al acestui business care este Compania na˛ional„ îLoto-Pronosport“, sau cum i-o fi spun‚nd, s„ se sesizeze c„ se face un lucru ilegal.
V„ rog s„ agrea˛i ideea c„ a colecta astfel de informa˛ii despre cet„˛eni, respectivii, cei viza˛i, neav‚nd nici o informa˛ie Ón leg„tur„ cu destina˛ia lor ∫i, m„ rog, posibila utilizare a acestor date, este o chestiune, Ón afar„ de ilegalitatea v„dit„, pentru care cineva ar trebui din oficiu… nu persoana care se simte lezat„... Eu nici m„car nu a∫ putea s„ probez c„ am fost victima unui asemenea delict, pentru c„ nimeni nu mi-a dat o chitan˛„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 cum c„ eu a∫ fi predat acolo aceast„ fi∫„ c„reia Ói zice îbilet de tombol„“. Deci ceva-ceva sc‚r˛‚ie pe la noi Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune!
_Nota bene_ . ™i la Bruxelles este un comisar european pentru protec˛ia datelor cu caracter personal.
Nu ∫tiu ce vrem noi s„ raport„m atunci acolo, dar ce vrea s„ raporteze pre∫edintele autorit„˛ii — nu-l cunosc personal, a∫ vrea s„-l cunosc —, cum va raporta el c„ s-a preocupat de ap„rarea drepturilor cet„˛enilor, atunci c‚nd se pot petrece, f„r„ nici un fel de sanc˛iune, astfel de groz„venii Ón 2006, Óntr-o ˛ar„ care tocmai a∫teapt„ raportul care va fi prezentat Ón Parlamentul European luni sau mar˛i?
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Radu C‚mpeanu, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. V„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Radu Anton C‚mpeanu:**
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Eu voi avea o interven˛ie destul de scurt„, Óntr-o dubl„ calitate, ca de altfel ∫i dumneavoastr„, de cet„˛ean rom‚n, cet„˛ean al acestei ˛„ri libere, ∫i de parlamentar rom‚n.
M„ refer la o vizit„ care a avut loc acum c‚teva zile Ón Rom‚nia, o vizit„ a unei personalit„˛i politice europene importante, un om simpatic, domnul Poul Nyrup Rasmussen, care este pre∫edintele Partidului Sociali∫tilor Europeni — P.E.S.
Dumnealui ne-a vizitat, ∫i poporul rom‚n, ca Óntotdeauna, Ó∫i prime∫te oaspe˛ii cu toat„ grija ∫i cu onoarea ce i se cuvine acestui domn. Œns„ poporul rom‚n mai ∫tie un lucru: c„ vizitatorii trebuie s„ respecte anumite conduite, anumite linii de manifestare.
Or, dintr-o neb„gare de seam„, dintr-o grab„, domnul Rasmussen ∫i-a permis s„ ne dea o lec˛ie ∫i s„ ne spun„ c„ trebuie s„ Ónlocuim Guvernul actual, pentru c„ starea economic„ a Rom‚niei este Ón regres. D„ ∫i ni∫te cifre dumnealui.
Nu este dreptul domnului Rasmussen ∫i al nici unui vizitator str„in, de unde ar veni el ∫i orice ar fi el, s„ Ónlocuiasc„ drepturile exclusive ale poporului rom‚n. Numai poporul rom‚n, el singur, este Ón drept s„ modifice institu˛iile sau conduc„torii lui. Nimeni altcineva nu are dreptul s„ se subroge acestui drept.
Prin urmare, doresc foarte mult s„ precizez acest lucru, pentru c„ am impresia c„ nu s-a precizat deloc Ón lumea noastr„ politic„ ∫i nici presa nu a v„zut destul de bine acest lucru. Poporul rom‚n vrea s„ intre Ón Europa, dar ˛in s„ v-o spun, domnilor, cum am spus-o nu de-acum, ci de 15 ani — am fost Óntre primii care Ón ˛ara asta am vorbit de Uniunea European„ —, poporul rom‚n trebuie s„ intre cu capul sus Ón Europa. ™i, pentru ca s„ intre cu capul sus, trebuie s„ ∫tie s„ spun„ atunci c‚nd i se Óncalc„ drepturile lui suverane.
Refuz s„ cred Óns„ c„ domnul Rasmussen a fost influen˛at de prieteni de-ai Domniei sale din ˛ar„, frunta∫i ai Partidului Social Democrat. Refuz s„ cred acest lucru,
pentru c„ refuz s„ cred c„ ace∫ti conduc„tori ai Partidului Social Democrat vor s„ Óncalce reguli elementare de demnitate na˛ional„. Cred numai c„ a fost o neb„gare de seam„ din partea domnului Rasmussen ∫i cred c„ era normal ca un cet„˛ean rom‚n liber, a∫a cum sunt ∫i eu ∫i cum sunte˛i ∫i dumneavoastr„, ∫i un parlamentar rom‚n s„ precizeze acest lucru de la Ón„l˛imea acestei tribune.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Petre Daea:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ Ó∫i are ob‚r∫ia Ón interpretarea, zic eu destul de atent„, a structurii importurilor Ón Rom‚nia ∫i, de aici, o Óngrijorare privind ponderea importurilor de carne Ón balan˛a de consum intern.
Am dorit, doresc ∫i voi dori c‚t voi fi Ón Senatul Rom‚niei s„ pun pe agenda dezbaterilor probleme care izvor„sc din realitatea ∫i preocuparea noastr„ pentru bunul mers al societ„˛ii. Analiz‚nd o parte dintre datele care m„soar„ activitatea din agricultur„ ∫i performan˛a acesteia, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„-mi permite˛i s„ v„ re˛in aten˛ia cu unele considera˛ii, cu nuan˛a analizei momentului ∫i cu Óngrijorarea pe care o poate da o asemenea stare de fapt.
Dac„ p‚n„ acum am putut asista la diverse p„reri privind politica agricol„, unele dintre acestea f„r„ sus˛inere, altele cu sus˛inerea legat„ de dorin˛e, c„i, mijloace ∫i obiective, ast„zi avem datele care comensureaz„ Ón r„ceala lor rezultatele politicilor agricole practicate Ón domeniul agriculturii Ón ultimii doi ani. Iat„ c„ acestea au c„p„tat glas, vorbesc Ón ∫oapta zgomotoas„ a acelora care nu doresc s„ le prezinte ∫i s„ le interpreteze.
Œmi asum acest minim risc de a le supune aten˛iei Senatului Rom‚niei, Ón speran˛a c„ ele nu vor sup„ra at‚t de tare Ónc‚t s„ nu fie m„car ascultate, dac„ nu interpretate, analizate ∫i apreciate ca fiind un semnal al preocup„rilor noastre, ale tuturor, Óntr-un domeniu dificil al existen˛ei noastre. Œn prezentarea datelor folosesc metoda compara˛iei, nu pentru a vedea c‚t de bine a fost alt„dat„, dar, mai ales, c‚t de r„u ne va fi dac„ nu intervenim Ón cel de-al treisprezecelea ceas.
Balan˛a produc˛iei de carne Ón Rom‚nia are, pe primele trei luni, date absolut Óngrijor„toare. Permite˛i-mi s„ v„ prezint ponderea importului Ón consumul intern de carne pe primele trei luni, Ón compara˛ie cu aceea∫i perioada Ón perioada 2003—2006:
Carne de vit„. Importul Ón consumul intern: Ón anul 2003 — 2%; Ón anul 2004 — 2%; Ón anul 2005 — 8%, iar Ón 2006 — 16%.
Carne de porc. Importul Ón consumul intern: anul 2003 — 24%; anul 2004 — 22%; anul 2005 — 40%; anul 2006 — 44%.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Ilie Petrescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Catastrofa din satul Seciuri, comuna Ro∫ia de Amaradia, jude˛ul Gorj, nu v„ este necunoscut„. Œn noaptea de joi spre vineri, 4—5 mai 2006, Ón jurul orei 22,00, via˛a unei comunit„˛i locale, cu propriet„˛i, tradi˛ii, drepturi ∫i obliga˛ii, s-a Óncheiat. Un sat Óntreg a fost ∫ters de pe suprafa˛a p„m‚ntului, 280 de case au fost distruse, 544 de oameni au r„mas f„r„ agoniseala de o via˛„. Oamenii din Seciuri trebuie s„ plece deocamdat„ la rude, Ón corturi ori Ón alte localit„˛i. Presiunea amintirilor ∫i leg„turile cu p„m‚ntul natal le induce, probabil, o stare de ap„sare, pe care nu cred c„ ar putea-o suporta vreunul dintre noi.
Analize ∫tiin˛ifice, proiecte Óndelung finisate ale exploat„rii c„rbunelui nu au preconizat asemenea
Ónt‚mpl„ri. Nu se poate imputa proiectan˛ilor sau inginerilor executan˛i de proiect acest dezastru, pentru c„, Ónc„ o dat„, natura s-a dovedit superioar„ nou„. A fost o vreme c‚nd s-a cerut pentru ˛ar„ c‚t mai mult c„rbune, Óns„ atunci nu au fost dezastre, pentru c„ a fost secet„ ∫i sterilul avea stabilitate.
De la Ónalta tribun„ a Senatului Rom‚niei, solicit domnului ministru Vasile Blaga s„ efectueze o deplasare Ón satul Seciuri pentru a analiza ∫i a evalua pagubele produse de alunec„rile de teren ∫i scufund„rile de case. De asemenea, pentru a se analiza str„mutarea comunei Ro∫ia de Amaradia Ón alt„ zon„ a jude˛ului.
Solicit autorit„˛ilor locale, at‚t consiliului jude˛ean, prefecturii, c‚t ∫i consiliilor locale, Guvernului Rom‚niei, s„ gr„beasc„ localizarea viitoarei vetre a satului Óntr-o zon„ unde s„ fie trecut„ ca fiind de utilitate public„, Ón a∫a fel Ónc‚t, cel mai t‚rziu la data de 1 iunie 2006, s„ Ónceap„ lucr„rile la case.
Senator P.R.M. Ilie Petrescu.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Arion, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Viorel Arion:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Se Ómplinesc un an ∫i aproape 5 luni de c‚nd coali˛ia P.N.L.—P.D.—U.D.M.R. ∫i P.C. se afl„ la guvernare.
Criticile cele mai dure ale societ„˛ii civile ∫i mass-media, nemul˛umirile s„r„cimii de la sate ∫i din ora∫e cu privire la nivelul de trai ∫i politica guvernamental„ se Óndreapt„ c„tre partidul politic considerat vinovat de toate gre∫elile Executivului, Partidul Na˛ional Liberal.
Œn schimb, ac˛iunile pozitive ale guvern„rii ∫i rolul liberalilor Ón politica de integrare european„ sunt minimalizate de cei care se doresc formatori de opinie Ón Rom‚nia sau redirec˛ionate spre al˛i actori politici, care se impun prin limbaj populist ∫i c„rora li se aduc omagii.
Interesant este c„, Ón momentul de fa˛„, cel care duce efectiv greul guvern„rii ∫i depune toate eforturile pentru a-i convinge pe europeni c„ se fac reforme Ón Rom‚nia ∫i se respect„ cerin˛ele de aderare este, Ón principal, primul-ministru liberal C„lin Popescu-T„riceanu, ajutat ∫i de Guvernul s„u. Œn schimb, Ón mentalitatea oamenilor am„r‚˛i ∫i afecta˛i de inunda˛ii, Ón r‚ndul opiniei publice ∫i Ón media rom‚neasc„, precum ∫i la nivelul clasei politice rom‚ne∫ti, premierul, Ómpreun„ cu partidul pe care Ól conduce, sunt cei mai stigmatiza˛i.
T„riceanu este supus unor presiuni constante din toate p„r˛ile, Ón special din partea unei opozi˛ii care s-a obi∫nuit doar s„ vorbeasc„ demagogic ∫i populist, f„r„ s„ vin„ cu o ini˛iativ„ concret„, pragmatic„, de reconstruire a ˛„rii.
Œn loc s„ fie ajutat, Guvernul este criticat din toate p„r˛ile ∫i, Ón loc s„ Ó∫i vad„ de treab„, este silit s„ r„spund„ acuza˛iilor sau s„ piard„ timp inutil Ón discu˛ii sterile pe marginea unor subiecte obositoare de cancan politic ∫i b‚rf„ d‚mbovi˛ean„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 La fel se Ónt‚mpl„ ∫i cu partidul care este ar„tat cu degetul pentru orice e∫ec al guvern„rii, m„ refer la Partidul Na˛ional Liberal.
De la Ónceputul acestei legislaturi am auzit tot felul de declara˛ii politice care criticau ac˛iunile ∫i strategiile Guvernului, ale primului-ministru, ale partidelor din coali˛ie, dar, Ón 60% din cazuri, premierul, demnitarii liberali ∫i forma˛iunea din care fac parte au fost cei pu∫i la st‚lpul infamiei.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A∫ dori s„ m„ refer Ón declara˛ia politic„ de ast„zi la un eveniment care s-a derulat la Bra∫ov zilele trecute.
A fost un dialog social-democrat pe problemele mediului de afaceri ∫i a∫ dori s„ v„ Ómp„rt„∫esc c‚teva dintre ideile care s-au spus la acest seminar: faptul c„ situa˛ia se arat„ tot mai Óngrijor„toare pentru oamenii de afaceri, c„ reprezentan˛i ai patronatelor, agen˛i economici, care au fost prezen˛i la aceste seminar, au subliniat deteriorarea foarte grav„ din domeniul economic.
Pe acest fond are loc o deteriorare f„r„ precedent Ón zona social„. Tot mai mul˛i oameni sunt la limita s„r„ciei extreme. Practic, ast„zi Ón Rom‚nia este tot mai greu s„ tr„ie∫ti. De altfel, m‚ine la Bucure∫ti se va desf„∫ura un mare miting, la care vor participa mii de pensionari din toat„ ˛ara, care Ó∫i vor exprima protestul fa˛„ de modul Ón care actuala guvernare se ocup„ de problemele rom‚nilor.
Œn acest context trebuie privit, p‚n„ la urm„, ∫i gestul domnului Rasmussen, care ne-a avertizat cu prietenie c„ avem foarte multe probleme Ón zona social„. Nu trebuie s„ fim sup„ra˛i atunci c‚nd un prieten ne atrage aten˛ia. Europa este constituit„ pe acest principiu al solidarit„˛ii. Trebuie s„ Ón˛elegem c„ dac„ intr„m Ón Europa trebuie s„ accept„m ∫i critici, ∫i aten˛ion„ri din partea celor cu care colabor„m.
De altfel, Partidul Social Democrat a primit nenum„rate avertismente, atunci c‚nd era la guvernare, din partea liberalilor ∫i nu ne-am ar„tat foarte sup„ra˛i. Era aici doamna Emma Nicholson care ne critica vehement. Unde or fi fost domnii de la liberali Ón acea perioad„, s„ Ó∫i arate indignarea de modul Ón care doamna Emma Nicholson ne critica?!
Dar v„ spuneam c„ Ón ˛ar„ este o situa˛ie extrem de grea. Ni∫te prieteni Ómi relatau zilele trecute c„ s-a ajuns Ón situa˛ia Ón care cineva, o b„tr‚n„, a venit Ón vizit„ la o prieten„ ∫i a b„ut o cafea, prietena i-a oferit cu generozitate o cafea. La plecare, b„tr‚na i-a spus: îTe rog s„-mi dai za˛ul ca s„ pot s„-mi mai fac m‚ine o cafea“.
De asemenea, Ón Bra∫ov mi s-au relatat nenum„rate situa˛ii Ón care oamenii — Ón special cei Ón v‚rst„, dar sunt ∫i oamenii de v‚rst„ mijlocie care sunt s„raci — la orele de sear„ se adun„ la c‚te un vecin s„ urm„reasc„ ∫tirile. Nu Ó∫i mai permit s„ dea drumul la televizor din cauza facturilor la energie care sunt foarte mari.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da. V„ rog, stima˛i colegi.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Constantin G„ucan, Grupul parlamentar P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Justi˛ia prahovean„ era cunoscut„ ∫i Ónainte de 1989 ca de˛in‚nd locul Ónt‚i Ón ce prive∫te corup˛ia Ón justi˛ia din Rom‚nia.
Lucrurile nu au stagnat dup„ 1989, ci, din contr„, au cunoscut nuan˛„ri din ce Ón ce mai perfide, s„ spunem, Ón modul Ón care se acord„ actul de justi˛ie Ón jude˛ul Prahova.
Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un caz care, la prima vedere, ar fi rizibil ∫i ar trebui s„ r‚dem Ón hohote. Dar, din p„cate, s-a ajuns la o stare de dram„, omul despre care vorbesc fiind amenin˛at Ón fiecare zi cu moartea, datorit„ unui proces pe care l-a c‚∫tigat Ón leg„tur„ cu un loc mo∫tenit.
Pre∫edintele Tribunalului din V„lenii de Munte l-a plimbat nou„ luni cu expertize, cu foarte mul˛i bani consuma˛i, p‚n„ c‚nd hot„r‚rea definitiv„ trebuia s„ Ói fie remis„, iar omul s„ intre Ón posesia mo∫tenirii. Nu a fost s„ fie a∫a, pentru c„, de fiecare dat„, pre∫edintele nu Ói d„dea aceast„ hot„r‚re ∫i i-a sugerat, Ón nenum„rate cazuri, s„ Ói umple m„car rezervorul de benzin„ al ma∫inii, dac„ nu, s„ Ói dea 1.000.000 lei.
Disperat, omul se duce la P.N.A. Prahova, care Óncearc„ s„ Ól descurajeze. El a vrut s„ Ól pun„ Ón flagrant cu dare de mit„: milionul cerut de un pre∫edinte de tribunal.
Deci iat„ la ce g„in„rii s-a ajuns, noi fiind Ónv„˛a˛i cu sume mari cerute de justi˛ie de la marii corup˛i, s„ spunem, din ˛ara rom‚neasc„! Numai c„ de data aceasta era un am„r‚t ∫i, sigur, judec„torul ∫i-a nuan˛at solicitarea, reduc‚nd-o la 1.000.000 lei.
La P.N.A. Prahova s-a Óncercat s„ fie demoralizat ∫i s„ i se spun„: îDomnule, nu cumva vrei s„ Ó˛i retragi pl‚ngerea, nu vrei, cumva... s„ Ó˛i retragi? Vezi c„ o s„ ai necazuri!“
Omul a ˛inut-o pe a lui. A fost adus Ón Bucure∫ti. La P.N.A. Bucure∫ti a fost instruit, i s-au pus microfoane, i s-au dat banii marca˛i, pentru c„ Ón Prahova nu aveau aparatura necesar„. ™i se organizeaz„ flagrantul, omul fiind disperat dup„ at‚ta h„r˛uial„, aproape un an de zile, pentru cea mai banal„ hot„r‚re care trebuia s„ i se dea. Judec„torul este prins Ón flagrant, i se Ónsceneaz„ flagrantul, este prins. Sunt du∫i la Ploie∫ti, urmeaz„ confruntarea cu P.N.A.-ul, se culeg declara˛iile din partea ambelor p„r˛i.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Mario Oprea, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Distin∫i colegi participan˛i,
M„ bucur c„ subiectul declara˛iei mele politice a fost deja deschis de un antevorbitor, de distinsul senator Otilian Neagoe.
Œntr-adev„r, acum c‚teva zile se stingea din via˛„ un om, pentru mul˛i un necunoscut, dar un mare om, un mare rom‚n, un mare lupt„tor Ón r„zboiul anticomunist: Ioan Gavril„ Ogoranu.
Prea pu˛in s-a vorbit, Ón opinia mea, de activitatea sa ca partizan Ón mun˛i Ómpotriva regimului comunist din anii 1950—1960, dar, a∫a cum s-a afirmat Óns„ Ón mass-media, ∫i trebuie s„-i mul˛umim, Ion Gavril„ Ogoranu a reprezentat, vreme de aproape 30 de ani, co∫marul Securit„˛ii.
Student la agronomie la Cluj ∫i la ∫tiin˛e economice la Bra∫ov, Gavril„ a intrat Ón lupta anticomunist„ Ónc„ din 1946. A fost unul dintre liderii grevei studen˛e∫ti de la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 Cluj din 1946. Apoi a lucrat la constituirea unor nuclee de rezisten˛„ Ómpotriva regimului de ocupa˛ie sovietic„. Œnainte de a-∫i lua licen˛a Ón agronomie, Ón prim„vara lui 1948, c‚nd au Ónceput marile arest„ri, Gavril„ s-a refugiat Ón Mun˛ii F„g„ra∫ului Ómpreun„ cu al˛i c‚˛iva camarazi. Ei au constituit Grupul Carpatin de Rezisten˛„ Na˛ional„ Armat„, condus de Gavril„, grup care s-a impus, ca ∫i Grupul Vatamaniuc din Bucovina, Óntr-un adev„rat r„zboi cu trupele mili˛iei, ale armatei sovietice dislocate Ón anumite Óntreprinderi montane ∫i Ón zone de exploatare minier„, precum ∫i cu deta∫amentele Securit„˛ii.
Grupul Gavril„, care era Ón general format din maximum 30 de b„rba˛i, a avut zeci de lupte cu unit„˛ile men˛ionate ale regimului p‚n„ Ón 1955, c‚nd grupul a fost lichidat.
Dup„ cum arat„ documentele Securit„˛ii, Ómpotriva îbandei Gavril„“ au fost declan∫ate peste o sut„ de atacuri. Solda˛ii Securit„˛ii nu au dat Óns„ piept cu partizanii de fiecare dat„, c„ci ace∫tia reu∫eau s„ se retrag„ din zon„ la timp.
Condamnat la moarte Ón lips„... Œn 1951 Tribunalul Militar din ora∫ul Stalin (Bra∫ov) l-a condamnat la moarte pe Ioan Gavril„ Ón lips„. Œn speran˛a c„ va fi sprijinit de Statele Unite ale Americii prin finan˛area activit„˛ilor de gheril„ Ómpotriva trupelor sovietice ∫i ale regimurilor satelite din statele de dup„ Cortina de Fier, Ioan Gavril„ Ogoranu tr„ia cu iluzia c„ r„zboiul s„u anticomunist va reu∫i. Din p„cate, visul s„u avea s„ fie spulberat. Americanii n-au venit, iar grupul lui Gavril„ a fost distrus. Unii dintre membri au fost uci∫i Ón lupt„, al˛ii au fost prin∫i ∫i condamna˛i la moarte. Gavril„ a sc„pat miraculos, iar Ón 1956 a cobor‚t din mun˛i ∫i s-a ascuns Ón Galciu, jude˛ul Alba, la v„duva unui fost coleg de liceu, Ana Sab„du∫, cu care s-a ∫i c„s„torit.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Arca∫ Viorel, Grupul parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Viorel Arca∫:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ridic ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ o problem„ extrem de grav„, cu consecin˛e dezastruoase pe termen scurt, mediu ∫i lung. Este vorba despre lipsa unei strategii Óntr-unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei rom‚ne∫ti, ∫i anume turismul.
Nu am zis nimic anul trecut, pentru c„ la c‚rma turismului rom‚nesc se afla Marius Cristonencu, un fost dealer auto din Bra∫ov, care nu avea nici o leg„tur„ cu acest domeniu ∫i nu puteai s„-i ceri prea multe, de∫i, av‚nd Ón vedere lipsa lui de experien˛„ Ón turism, nu ar fi trebuit s„ fie numit Óntr-o asemenea func˛ie.
De la sf‚r∫itul anului 2005, Ón fruntea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism a fost numit Ovidiu Iuliu Marian, prezentat de Alian˛a aflat„ la putere drept un mare specialist Ón pia˛a serviciilor turistice, persoan„ promovat„ din interiorul industriei.
Ce a reu∫it s„ fac„ acest personaj Ón mai bine de o jum„tate de an? Absolut nimic. Lucrurile nu s-au Ómbun„t„˛it, ba, dimpotriv„, s-au Ónr„ut„˛it, dat fiind c„ vom bifa cu brio un alt an pierdut pentru turismul rom‚nesc, iar, cu at‚tea tinichele at‚rnate de coad„ ∫i cu o imagine at‚t de pr„fuit„, devine imposibil ca turismul rom‚nesc s„ mai ias„ din gaura neagr„ Ón care a intrat.
Am urm„rit cu aten˛ie evolu˛ia sau mai bine zis involu˛ia acestui domeniu. Am primit ∫i semnale din pia˛„ de la agen˛iile de turism ∫i sunt absolut ∫ocat de cele aflate ∫i constatate.
Reprezentan˛ii agen˛iilor de turism ne-au comunicat c„ s-au s„turat at‚t de mult s„ propun„ Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism discu˛ii, Ónt‚lniri, proiecte care niciodat„ nu sunt ascultate ∫i luate Ón considerare, Ónc‚t au decis s„ nu-∫i mai pun„ nici o speran˛„ Ón institu˛iile statului ∫i s„ ac˛ioneze fiecare dup„ cum Ól taie capul. Iar cum este mult mai u∫or ∫i mai pu˛in costisitor s„ promoveze pie˛ele externe, pentru c„ oricum rom‚nii sunt s„tui p‚n„ Ón g‚t de Rom‚nia, exact asta ∫i fac. Nu-i mai intereseaz„ s„ aduc„ str„ini Ón ˛ara noastr„, pentru c„ aceasta presupune s„ Óntreprind„ pe banii lor ac˛iuni de promovare a Rom‚niei, s„ construiasc„ un brand pentru turismul autohton, s„ participe la t‚rguri, s„ duc„ munc„ de l„murire cu str„inii, s„-∫i sparg„ capul cu strategii de marketing, s„-∫i cheltuiasc„ toate economiile.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Prin interven˛ia domnului senator Viorel Arca∫, practic, cei 12 colegi Ónscri∫i la declara˛ii politice au prezentat Ón plenul Senatului, Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare, declara˛iile politice, epuiz‚nd Ón felul acesta ∫i la timp primul punct din ordinea de zi.
Invit colegii senatori Ón sal„.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ la secretarul general al Senatului au fost depuse un num„r de 5 legi ∫i c„ ave˛i posibilitatea, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, Ón situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ legile Ón ansamblu sau c„ anumite prevederi din cadrul acestora con˛in elemente care sunt contrare Constitu˛iei, s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.
La secretarul general al Senatului au fost depuse urm„toarele legi:
— Lege privind constituirea ∫i utilizarea fondului de garantare pentru plata crean˛elor salariale;
— Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„;
— Lege privind reorganizarea Ansamblului Folcloric îRapsodia C„limanilor“ din municipiul Topli˛a, jude˛ul Harghita, Ón Centrul Cultural Topli˛a ∫i trecerea acestuia Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor;
— Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea c„minelor studen˛e∫ti private;
— Lege pentru modificarea art. 10 din Legea
nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei Rom‚ne.
Stima˛i colegi,
Dac„ nu ave˛i observa˛ii asupra programului de lucru ∫i ordinii de zi, program de lucru cuprinz‚nd dezbateri legislative Ón continuare, p‚n„ la ora 18,00, iar de la ora 18,00 Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri... Precizez c„ aceast„ parte a ∫edin˛ei noastre va fi transmis„ la radio.
Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuit„.
Dac„ nu ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu programul de lucru al Senatului, Ól
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
Rog secretarii s„ constate dac„ suntem Ón cvorum. Œl invit pe domnul secretar Gavril„ Vasilescu s„ fac„ apelul.
- Invit colegii senatori Ón sal„.
- Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ invit Ón sal„ pentru a Óncepe procesul legislativ. Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Bun„ ziua!
|Bun„ ziua!|| |---|---| |Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai<br>Arca∫ Viorel<br>Ardelean Aurel<br>Arion Viorel<br>Athanasiu Alexandru|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>euroobservator| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia<br>C‚mpeanu Radu Anton<br>C‚rlan Dan|absent<br>prezent„<br>prezent<br>absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Cintez„ Mircea|prezent| |Ciornei Silvia|euroobservator| |Cioroianu Adrian Mihai|euroobservator| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|Guvern| |Corodan Ioan|prezent| |Cozm‚nc„ Octav|prezent| |Cre˛u Corina|euroobservator| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 Cucuian Cristian
Cuta∫ George Sabin Daea Petre David Cristian David Gheorghe Diaconescu Cristian Dina Carol Dinescu Valentin DÓncu Vasile Duca Viorel Senior Dumitrescu Ion Mihai Dumitrescu Gheorghe Viorel Dumitru Constantin Eckstein Kovács Péter Fekete Szabó Andras Levente Filipescu Teodor Florescu Ion Flutur Gheorghe Frunda György Funar Gheorghe G„ucan Constantin Geoan„ Mircea Dan Georgescu Radu Cristian Gheorghe Constantin Ha∫otti Puiu Ila∫cu Ilie Iliescu Ion Ilu∫c„ Daniel Ion Vasile Iorga Nicolae Marian Iorgovan Antonie Io˛cu Petru Nicolae Iv„nescu Paula Maria Jurcan Dorel Loghin Irina Lupoi Mihail Maior George Cristian Mardare Radu C„t„lin Marinescu Marius Markó Béla Mele∫canu Teodor Viorel Mereu˛„ Mircea Gheorghe Mih„escu Eugen Mih„ilescu Petru ™erban Moisuc Viorica Georgeta Pompilia Moraru Ion Mor˛un Alexandru Ioan Neagoe Otilian Neagu Nicolae Németh Csaba Nicolae ™erban Nicolai Norica Novolan Traian Onaca Dorel Constantin Oprea Mario Ovidiu Oprescu Sorin Mircea Pascu Corneliu P„curaru Nicolae Paul Anton P„unescu Adrian Pere∫ Alexandru Pete ™tefan Petre Maria Petrescu Ilie Popa Aron Ioan
prezent prezent prezent Guvern prezent absent prezent prezent euroobservator euroobservator prezent prezent prezent prezent prezent absent prezent Guvern prezent prezent prezent absent prezent prezent prezent prezent absent
## Da.
Mul˛umesc, domnule secretar.
Rog s„-i nota˛i pe ceilal˛i colegi care au intrat Ón sal„. V„ rog...
Stima˛i colegi,
V„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile.
Resupun votului dumneavoastr„ programul de lucru al plenului Senatului pentru ∫edin˛a de ast„zi.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. Rog colegii senatori s„ voteze.
Domnule vice...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 Da, stima˛i colegi. Œn sal„ sunt peste 80 de senatori.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile ∫i s„ folosi˛i cartelele de vot.
Resupun votului dumneavoastr„ programul de lucru al Senatului.
V„ rog s„ vota˛i. Rog colegii senatori s„ voteze.
Da. Pentru a cincea oar„ resupun programul de lucru votului dumneavoastr„! Dac„ nu vom fi Ón cvorum, vom suspenda ∫edin˛a.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
V„ rog s„ vota˛i. Rog colegii senatori s„ voteze.
Cu 77 de voturi, programul de lucru a fost aprobat Ón unanimitate.
Deci se pare c„, atunci c‚nd exist„ concentrare ∫i voin˛„, se realizeaz„ multe lucruri.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de ordinea de zi. Nu sunt observa˛ii.
Atunci va trebui s„ ne pronun˛„m prin vot, Ón momentul Ón care ne d„ voie calculatorul.
Deci v„ rog s„ vota˛i ordinea de zi. Rog colegii senatori s„ voteze.
Cu 66 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„.
Rog colegii senatori care sunt Ón sal„ s„ voteze, pentru c„ votul anterior a demonstrat ∫i cvorumul de ∫edin˛„.
V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere punctul 2 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Germania privind colaborarea financiar„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti Ón anul 2005.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Sebastian Bodu.
Microfonul 8.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, domnul pre∫edinte Vosganian.
## Da.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte s„ prezinte raportul Óntocmit de comisie.
Ave˛i cuv‚ntul.
Da.
Domnule pre∫edinte,
Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, Ónsu∫indu-∫i avizul favorabil al Comisiei economice, de industrie ∫i servicii ∫i argumenta˛ia ini˛iatorului, a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente. Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
- V„ rog, domnul senator Szabó. Microfonul 1.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Pentru c„ suntem totu∫i Ón Senatul Rom‚niei ∫i acurate˛ea trebuie s„ ne caracterizeze, eu nu ∫tiu ca denumirea acestui stat cu care se Óncheie acest acord s„ se fi schimbat Ón ultima vreme. Ea se nume∫te Bundes Republik Deutschland, Republica Federal„ Germania. Cred c„ ∫i Ón actele oficiale, chiar ∫i Ón versiunea Ón limba rom‚n„, este bine s„ apar„ a∫a.
Mul˛umesc.
## Da.
Mul˛umesc.
Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii?
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, da˛i-mi voie s„ precizez c„ Senatul dezbate aceast„ lege Ón calitate de Camer„ decizional„ ∫i c„ legea are caracter de lege ordinar„.
La comisie nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care v„ rog, printr-un singur vot, s„ ne pronun˛„m at‚t asupra raportului Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.
Rog colegii senatori s„ voteze. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 67 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, raportul Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului.
La punctul 3 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005.
Œl invit pe domnul secretar de stat Sebastian Bodu s„ prezinte expunerea de motive.
## Da.
Mul˛umesc.
La fel ca Ón primul caz, este tot un acord cu R.F.G., de data aceasta pentru colaborare financiar„ sub form„ de Ómprumut.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 Valoarea maxim„ este de 41 milioane euro, cu scaden˛„ foarte lung„, 25 de ani, 5 ani perioad„ de gra˛ie, Ómprumuturi care vor fi folosite pentru Programul de infrastructur„ comunal„ ∫i credite acordate I.M.M.-urilor.
Punctul de vedere al Guvernului este pentru sus˛inerea acestui proiect.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Sesizate Ón fond: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i Comisia economic„.
V„ rog s„ desemna˛i raportorul.
Domnul pre∫edinte Vosganian, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Ómprumut ∫i aprobarea proiectului de c„tre comitetul director ∫i cu acordul scris al b„ncii, Ón cazul creditelor externe de stat ∫i garantate de stat, ∫i imediat dup„ primirea deciziei de finan˛are emise de autoritatea de management, a programului opera˛ional corespunz„tor, Ón cazul fondurilor structurale ∫i al finan˛„rii na˛ionale aferente.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ preciza˛i dac„ sunte˛i de acord cu amendamentul anex„ la raport.
Da.
## Domnule pre∫edinte,
Cele dou„ comisii avizate Ón fond au dezb„tut acest proiect de lege ∫i au decis, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de admitere f„r„ amendamente.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
V„ rog s„-mi permite˛i dou„ preciz„ri. Legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul dezbate aceast„ lege Ón calitate de Camer„ decizional„.
V„ rog s„ v„ exprima˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului Óntocmit de cele dou„ comisii, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu. Rog colegii senatori s„ voteze.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 77 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, raportul celor dou„ comisii, precum ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului.
La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2006 privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe de stat ∫i garantate de stat, precum ∫i a fondurilor structurale ∫i ale finan˛„rii na˛ionale aferente, pentru lucr„rile de infrastructur„.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Prezent din partea Executivului: domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.
## **Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat Ón_
## _Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ :
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prezentul act normativ aprob„ mecanismul de accelerare a procedurilor de utilizare a creditelor externe de stat ∫i garantate de stat, a fondurilor structurale ∫i ale finan˛„rii na˛ionale necesare pentru urgentarea realiz„rii proiectelor pentru infrastructur„, Ón sensul declan∫„rii de c„tre beneficiarii acestora a procedurilor de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„ necesar„ realiz„rii investi˛iilor, imediat dup„ negocierea acordului de
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte s„ prezinte raportul comisiei.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Vosganian.
## Domnule pre∫edinte,
Recunosc‚nd caracterul de urgen˛„ al acestui act normativ, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, cu majoritate de voturi, a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere cu amendamentul din anex„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot asupra raportului, care con˛ine un amendament admis ∫i agreat de domnul secretar de stat.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot. Rog colegii senatori s„ voteze.
Raportul este adoptat de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
La punctul 5 avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii gazelor nr. 351/2004.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Ini˛iator, domnul senator Mihai fi‚buleac.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 8.
## **Domnul Mihai fi‚buleac:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ propunere legislativ„ deoarece ceea ce am propus figureaz„ Ón Programul de guvernare, ∫i anume este vorba de capitolul 13 — îPolitica industrial„“, lit. b), îŒmbun„t„˛irea cadrului institu˛ional“.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006
Am plecat de la credin˛a c„ este de datoria noastr„ s„ aplic„m ceea ce con˛ine Programul de guvernare, nicidecum a domnului senator Gheorghe Funar, care ne tot arat„ cartea portocalie.
Œn esen˛„, este vorba despre instituirea unui control parlamentar asupra modului Ón care Autoritatea Na˛ional„ pentru Reglementare Ón domeniul Gazelor Naturale stabile∫te pre˛urile reglementate la aceast„ marf„.
Ce m-a determinat s„ propun aceasta?
Œn primul r‚nd, cre∫terea galopant„ a pre˛urilor pentru gazele naturale. La data la care am Ónregistrat propunerea legislativ„, respectiv Ónainte de s„rb„torile de Cr„ciun, Ónc„ nu se operase majorarea cu 17% a pre˛urilor, care a fost urmat„, la 1 aprilie, de Ónc„ o majorare de aproape 4%.
Apoi o alt„ motiva˛ie a fost determinat„ de faptul c„ noi, ca parlamentari, ca reprezentan˛i ai popula˛iei Rom‚niei, nu avem creat nici un fel de cadru institu˛ional pentru implicare Ón acest domeniu ∫i cred c„ este necesar s„ existe acest cadru institu˛ional, deoarece avem de-a face aici cu o marf„ care reprezint„ monopol natural ∫i care are un caracter existen˛ial pentru Óntreaga popula˛ie a Rom‚niei, fie c„ este vorba de persoane fizice, fie c„ este vorba de persoane juridice.
Este vorba despre o implicare, nu neap„rat pentru diminuarea gradului de independen˛„ a Autorit„˛ii de Reglementare, nici determinat„ de lipsa de Óncredere Ón aceast„ entitate public„, ci pentru exercitarea laturii de control pe care Parlamentul trebuie s„ o Óndeplineasc„, ca ∫i pentru asumarea unor r„spunderi Óntr-un domeniu Ón care nu prea ne implic„m ∫i nu prea ne-am implicat p‚n„ Ón prezent, este vorba de domeniul economic.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
## **Domnul Mihai fi‚buleac:**
A∫ Óndr„zni s„ spun c„ poate din cauza aceasta, a lipsei noastre de implicare, economia rom‚neasc„ nu reu∫e∫te s„ fac„ progrese Ón mod substan˛ial.
Spuneam c„ nu este vorba despre o reglementare care s„ provoace prea multe transform„ri, deoarece, iat„, exist„ Ón legisla˛ia noastr„. Chiar anul acesta noi am revizuit aceste reglement„ri, prevederi, potrivit c„rora utilit„˛i precum energia termic„, apa au stabilite pre˛urile de c„tre autoritatea de reglementare Óns„rcinat„ cu a∫a ceva, dar hot„r‚rea se ia de c„tre entit„˛ile administrative. Sigur c„ de data asta este vorba despre entit„˛i locale...
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ concluziona˛i.
...consilii jude˛ene sau consilii locale. De asemenea, a∫ vrea s„ precizez c„...
V„ mul˛umesc. V„ rog s„ concluziona˛i.
## **Domnul Mihai fi‚buleac:**
...am f„cut aceast„ propunere — imediat, domnule pre∫edinte — ∫i din obliga˛ia pe care o avem noi de a participa la acest demers, fie ∫i doar pentru a ne informa Ón leg„tur„ cu eventuale modific„ri Ón sensul major„rii, pentru a veni cu m„suri compensatorii, astfel Ónc‚t popula˛ia Rom‚niei s„ nu fie prejudiciat„.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul secretar de stat Virgil Crecan„ s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.
**Domnul Virgil Crecan„** — _secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Punctul de vedere al Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului este urm„torul.
Politica Ón domeniul gazelor naturale, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament, cuprinde ∫i politica statului privind stabilirea ∫i aplicarea pre˛urilor.
Comitetul de reglementare, cu rol Ón stabilirea pre˛urilor, potrivit structurii prev„zute Ón Legea nr. 351/2004, a∫a-zisa Lege a gazelor, are o structur„ similar„ celor din alte ˛„ri ale Uniunii Europene, iar aprobarea de c„tre Guvern a regulamentului s„u de organizare ∫i func˛ionare nu ar conduce la o independen˛„ a autorit„˛ii de reglementare ∫i, implicit, a acestuia.
Preciz„m c„ Legea gazelor respect„ recomand„rile Directivei 55/2003.C, inclusiv Ón ceea ce prive∫te capitolul de pre˛uri ∫i tarife aferente sectorului reglementat al pie˛ei gazelor naturale. De aceea nu putem s„ sus˛inem propunerea de modificare. Orice modificare adus„ Ón acest sens actelor negociate cu Comisia European„, precum ∫i Legea gazelor sau metodologia de tarifare emis„ Ón temeiul acesteia, deturneaz„ de la finalitatea ini˛ial„, cu implica˛ii nu numai la nivel na˛ional, c‚t ∫i la nivelul Uniunii Europene.
Fa˛„ de cele de mai sus, propunem plenului Senatului respingerea propunerii legislative.
V„ mul˛umesc.
Da.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. Deci am Ón˛eles, domnule secretar de stat, c„ Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„. Microfonul 9.
Da. Da.
V„ mul˛umesc. Numai pu˛in. Rog raportul Comisiei economice. Domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006
## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil, f„r„ amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar prima Camer„ sesizat„ este Senatul.
A∫ vrea s„ fac o singur„ precizare, care cred c„ este necesar„, ∫i anume c„ aici s-a c„utat s„ se Ónt„reasc„ rolul de control al comisiilor de specialitate ale Parlamentului asupra autorit„˛ilor de reglementare Ón domeniul energiei.
Deci nu se modific„ de fapt cu nimic Legea gazelor. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Funar. Œntreb„ri ∫i dezbateri generale. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
f n s„-i mul˛umesc ini˛iatorului c„ m-a pomenit, m-a provocat ∫i m-a invitat la acest microfon, f„c‚nd trimitere la c„r˛ulia portocalie, la Programul de guvernare.
Œn acea c„r˛ulie portocalie nu scrie, ∫i Guvernul nu s-a angajat, ∫i nici Parlamentul nu i-a dat aprobarea ca s„ renun˛e acum un an la ac˛iunea de aur.
Ca atare, a∫ vrea s„ v„ Óntreb, stimate coleg, Ón calitate de ini˛iator. A˛i aflat acum un an c„ Guvernul a renun˛at la ac˛iunea de aur ∫i, ca atare, nu mai avem nici un control asupra pre˛urilor la gazele naturale, nici m„car Parlamentul Rom‚niei?
Ideea dumneavoastr„ este excelent„. Eu a∫ vrea s„ o sus˛in, dar din p„cate Guvernul pe care Ól sus˛ine˛i dumneavoastr„ ne-a luat-o Ónainte ∫i acum un an ne-a t„iat aceast„ posibilitate.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Radu Berceanu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte.
## V„ mul˛umesc.
Noi Ón Grupul parlamentar P.N.L.-P.D. am analizat cu mult„ aten˛ie ini˛iativa colegului nostru Mihai fi‚buleac. Ea porne∫te de la o idee de altfel pozitiv„, ∫i anume aceea de a ˛ine sub control, at‚t c‚t este corect economic, pre˛urile la gaze naturale, Ón cazul acesta, ∫i la alte produse energetice.
Din p„cate, felul Ón care este formulat„ aceast„ ini˛iativ„ nu ne permite s„ o sus˛inem, din cauz„ c„, practic, se introduce un control parlamentar Ón ceea ce prive∫te formarea pre˛urilor unui element economic, de altfel foarte important, control parlamentar care nici n-ar putea fi exercitat, pentru c„ ar fi foarte dificil ca, de fiecare dat„ c‚nd trebuie luate Ón discu˛ie modific„ri la pre˛ul gazelor, s„ se str‚ng„ comisiile de specialitate ∫i s„ aib„ loc o dezbatere, care nu va fi dec‚t o dezbatere
politic„, pentru c„ parlamentarii sunt oameni politici ∫i dezbaterea ar fi de aceast„ natur„.
Or, noi tocmai asta am dorit s„ Óndep„rt„m, ∫i anume influen˛a politicului Ón ceea ce prive∫te formarea pre˛ului, problemele economice ∫i a∫a mai departe. Œn felul acesta, am putea merge ∫i s„ ajungem ∫i la controlul parlamentar asupra altor pre˛uri sau asupra tuturor pre˛urilor, ceea ce nu credem c„ este corect ∫i, Ón orice caz, nu este nici Ón direc˛ia european„ pe care am Óncercat s„ o introducem odat„ cu Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare.
De aceea, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. nu va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„, de∫i ideea, pe fond, poate s„ fie una corect„, dar punerea ei Ón practic„ prin acest proiect de lege nu o putem sus˛ine. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Mai sunt alte interven˛ii?
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale, rog ini˛iatorul sau reprezentantul Guvernului, dac„ doresc s„ fac„ comentarii finale la dezbateri ∫i s„ ofere r„spuns pentru domnul senator Funar.
V„ rog. Microfonul 8.
Œn ceea ce prive∫te interven˛ia domnului senator Funar, cred c„ este evident c„ ceea ce am propus vine s„ compenseze acest neajuns.
™i cred c„ noi, ca parlamentari, nu numai c„ trebuie, dar chiar avem obliga˛ia ca, Ón afar„ de ceea ce facem noi pe linia procesului legislativ, s„ ∫i exercit„m, s„ ne aplec„m mai mult Ón domeniul controlului asupra modului Ón care se exercit„ actul de guvernare Ón ˛ara noastr„, pentru c„, la urma urmei, potrivit Constitu˛iei Rom‚niei, suntem forul reprezentativ suprem al poporului rom‚n, iar cei care ne-au votat pentru aceasta ne-au trimis aici.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl consult pe reprezentantul Guvernului dac„ dore∫te s„ ofere ultimele argumente. Nu.
Mul˛umesc.
Deci, stima˛i colegi, v„ rog s„ observa˛i c„ la propunerea legislativ„ nu au fost formulate amendamente. Raportul este favorabil, legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
La punctul 6 Ón ordinea de zi avem Ónscris„...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006
Din sal„
#89463V„ rug„m, liste!
Deci liste pentru grupurile parlamentare.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Daea Petre. Microfonul 4.
## **Domnul Nicolae Marian Iorga**
**:**
Nu-l v„d pe Puiu Ha∫otti Ón sal„ ∫i, dac„ apare pe list„, este o problem„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci list„...
V„ rog s„ nu face˛i afirma˛ii de acest gen. Verifica˛i lista Ónt‚i!
List„ pentru grupurile parlamentare.
V„ propun s„ trecem la punctul 6 ∫i s„ lu„m Ón dezbatere propunerea legislativ„ privind modificarea unor dispozi˛ii legale care reglementeaz„ exercitarea comer˛ului cu produse agricole Ón pie˛e, t‚rguri, oboare ∫i alte zone publice.
Domnule senator Iorga, vre˛i s„ comenta˛i aceast„ propunere legislativ„?
V„ rog.
Deci ini˛iator, un coleg deputat, Gabriel BrÓnz„.
Dac„ este prezent, Ól invit la tribun„.
Din partea Executivului, domnul ministru Sebastian Bodu.
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia economic„, industrii ∫i servicii.
Raportul este negativ.
Domnule secretar de stat, v„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.
Microfonul 8.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Propunerea are ca obiect modificarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comer˛ului cu produse ∫i servicii de pia˛„ Ón unele zone publice ∫i se inten˛ioneaz„ s„ se renun˛e la folosirea caselor de marcat Ón pie˛ele publice, pe motiv c„ este foarte frig, este insalubru, nu sunt condi˛ii.
Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestui proiect, deoarece comer˛ul Ón pie˛e tinde s„ fie civilizat ∫i occidental.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte Dan Caludiu T„n„sescu, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ raportez cu sinceritate, domnule pre∫edinte, c„ membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de respingere.
Nu mai spun considerentele.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i prima Camer„ sesizat„ este Senatul. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
™i Ón comisia de specialitate, Ón˛eleg‚nd aici Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„, a fost prezentat„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
Noi zicem c„ ne-am aplecat cu suficient„ preocupare, am analizat cu suficient„ aten˛ie propunerea legislativ„ ∫i am ajuns la concluzia c„ ea poate parcurge acest traseu al dezbaterii Ón Senat, dar nu poate primi votul îpentru“ din partea noastr„, dat fiind faptul c„ introduce modific„ri care ar fi Ón detrimentul unui comer˛ civilizat ast„zi Ón Rom‚nia.
Noi Ón anul 2004 am instituit, prin hot„r‚re de Guvern, un sistem care pune, Ón mare parte, ordine Ón acest domeniu. Aceast„ ordine trebuie p„strat„, motiv pentru care Grupul P.S.D. va vota pentru respingerea acestei ini˛iative legislative.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator. Alte interven˛ii?
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ legea are caracter de lege ordinar„, Senatul este prima Camer„ sesizat„, iar raportul Óntocmit de Comisia economic„, industrii ∫i servicii este un raport de respingere.
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
Pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ este respins„.
La punctul 7 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind Fondul na˛ional pentru tineri. Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport este sesizat„ Ón fond.
Din partea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret particip„ domnul vicepre∫edinte Decebal Lohan.
Consult dac„ colegii deputa˛i sunt prezen˛i la dezbateri. Dintre ini˛iatori, Roberta Anastase, Cristian Adomni˛ei ∫i al˛i colegi.
Dac„ nu sunt prezen˛i, rog, punctul de vedere al Guvernului.
Microfonul 10.
## **Domnul Decebal Lohan** — _vicepre∫edinte al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret_ **:**
Scopul acestui fond era de sprijinire a programelor na˛ionale ∫i regionale pentru tineri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 Coordonator principal de credite al fondului: Autoritatea Na˛ional„ pentru Tineret.
Punctul de vedere al Guvernului este negativ.
36 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator, s„ prezenta˛i raportul comisiei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia, cu unanimitate de voturi, a hot„r‚t de asemenea s„ adopte raport de respingere, din urm„toarele motive:
— Ónfiin˛area fondului nu se bazeaz„ pe surse de finan˛are;
— Ón textul ini˛iativei nu exist„ prevederi cu privire la administrarea ∫i gestionarea fondului;
— Ón textul ini˛iativei se prevede Ónfiin˛area consiliului fondului, dar nu se prevede modalitatea de constituire, organizare ∫i func˛ionare a acestuia;
— nu sunt prev„zute criteriile de eligibilitate pentru accesarea fondului ∫i modalit„˛ile de utilizare a sumelor ob˛inute din fond;
— nu sunt prev„zute procedurile de verificare ∫i control Ón ce prive∫te acordarea sumelor ∫i nici nu se prevede elaborarea unor norme metodologice de aplicare;
— Ón sf‚r∫it, nu se respect„ prevederile Legii nr. 500/2002 privind finan˛ele publice, cu modific„rile ulterioare.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc, domnule senator.
Dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii.
Legea are caracter de lege ordinar„, Senatul este prima Camer„ sesizat„; raportul Óntocmit de Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport este negativ.
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
V„ rog, o chestiune de procedur„, domnul senator Mihai Ungheanu.
Domnule pre∫edinte,
Este vorba de legea de la punctul 5, care a c„zut la un vot.
Am cerut list„...
La 4, nu la 1. Au fost 3 ab˛ineri.
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
3 ab˛ineri, dar la îDa“ nu este un vot.
Dac„ erau la egalitate, atunci conta.
Vreau s„ v„ spun c„, cercet‚nd lista de vot, constat„m c„ au votat persoane care nu au fost Ón sal„, cum este, de pild„, domnul Puiu Ha∫otti.
Din sal„
#96463A fost Ón sal„!
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Nu a fost Ón sal„. Nu.
## **Domnul Nicolae Marian Iorga**
**:**
Haide˛i, domnule, c„-l v„d cu ochii mei cum apas„ pe butoane...
Deci, domnule, l„sa˛i-m„... Domnule pre∫edinte,
Eu v„ comunic o situa˛ie. Conform acestei liste, conform realit„˛ii din sal„, domnul Puiu Ha∫otti nu a fost. Mai sunt ∫i alte cazuri. Dau unul singur.
Din sal„
#96927A fost Ón sal„.
Rug„mintea este s„ preciza˛i pe care dintre colegii senatori Ól contesta˛i c„ nu ar fi votat ∫i apare Ón list„.
Puiu Ha∫otti.
Domnul senator Puiu Ha∫otti. Œl invit Ón sal„.
P‚n„ vine Domnia sa, v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 8 Ón ordinea de zi. O s„ decidem dup„ aceea.
Deci trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, muzical, folcloric ∫i al artelor plastice.
Particip„ din partea Guvernului domnul secretar de stat Sebastian Bodu.
Microfonul 8.
Ini˛iator, domnul senator Alexandru Mor˛un. Nu este prezent.
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.
V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Punctul de vedere al Guvernului este de respingere, deoarece se inten˛ioneaz„ majorarea procentului taxei timbrului literar de la 2% la 15%, precum ∫i exceptarea de la plata acestui timbru pentru discurile, tip„riturile, casetele video ∫i audio ∫i CD-urile cu caracter muzical
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 din genurile de muzic„: clasic„, religioas„, operet„, oper„, folk, rock ∫i house. Manelele nu sunt aici.
Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestui proiect de lege.
Domnule senator Dumitrescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a luat Ón discu˛ie propunerea legislativ„ ∫i a hot„r‚t, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezen˛i, s„ adopte raport de respingere.
Avem, de asemenea, aviz negativ de la Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
Legea are caracter de lege ordinar„.
De asemenea, Senatul este prima Camer„ sesizat„; raportul este negativ.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Œn primul r‚nd, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile!
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului negativ Óntocmit de Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Plenul Senatului, cu 48 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, adopt„ raportul negativ Óntocmit de Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i, pe cale de consecin˛„, respinge propunerea legislativ„.
La punctul 9 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ Legea facturii cambiate.
Ini˛iatori: domnii senatori Mircea Mereu˛„, Ion Mihai Dumitrescu, domnul deputat Mihai Sandu-Capr„.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Din partea Guvernului, de asemenea, domnul secretar de stat Sebastian Bodu.
Dac„, dintre ini˛iatori, doresc s„ prezinte colegilor propunerea legislativ„?
Dac„ nu, v„ rog, punctul de vedere al Guvernului.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫adar, avem propunerea legislativ„ referitoare la Legea facturii cambiate.
Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestui proiect de lege, deoarece se confund„ rolul cambiei. Modul de utilizare a acestui produs este acela c„ cel care emite factura trebuie s„ primeasc„ o cambie; nu s„ trag„ o cambie, s„ emit„ o cambie.
A∫a c„ este inaplicabil, este o anomalie juridic„.
Mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte Varujan Vosganian.
Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
Cu deosebirea c„ n-a∫ fi at‚t de categoric precum reprezentantul Guvernului Ón a cataloga acest proiect de lege, care porne∫te dintr-o bun„ inten˛ie ∫i care dore∫te s„ solu˛ioneze o tem„ real„ a economiei rom‚ne∫ti legat„ de litigiile de neplat„, totu∫i, av‚nd Ón vedere complica˛iile de natur„ tehnic„ ale aplic„rii unei astfel de ini˛iative legislative, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a dat raport de respingere, cu 6 voturi pentru ∫i dou„ voturi Ómpotriv„. Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri. Nu sunt interven˛ii.
Deci raportul este negativ.
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
Pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ este respins„.
La punctul 10 din ordinea de zi avem propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Mai mul˛i colegi deputa˛i. Prezent„ doamna deputat Minodora Cliveti...
Din partea Executivului, de asemenea, domnul secretar de stat Bodu.
Ave˛i cuv‚ntul, distins„ coleg„. Microfonul 6.
## **Doamna Minodora Cliveti** — _deputat_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Este vorba de o ini˛iativ„ care vizeaz„ modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003, respectiv Codul fiscal.
Œncerc„m patru dintre colegii din Camera Deputa˛ilor s„ v„ convingem c„ este necesar a permite contribuabililor care doresc s„ contribuie la repara˛iile urm„rilor dezastruoase ale inunda˛iilor care au avut loc Ón cursul anului trecut, Ón anul acesta ∫i, Dumnezeu ∫tie, de c‚te ori vor mai fi… deci aceste persoane care doresc s„ contribuie la acoperirea repara˛iilor necesare s„ beneficieze de clemen˛a Codului fiscal, Ón sensul ca aceste cheltuieli s„ fie deduse, deci s„ fie considerate cheltuieli deductibile.
Œn al doilea r‚nd, propunem ca, din impozitul pe profit, 2%, altul dec‚t cel care exist„ Ón prezent, s„ mearg„, dirijat de c„tre contribuabili, Óntr-un fond na˛ional pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 aceea∫i destina˛ie, respectiv refacerea gospod„riilor ∫i zonelor care au fost devastate de inunda˛ii.
Œn fine, Ón al treilea r‚nd, propunerea noastr„ dore∫te ca Rom‚nia s„ fie Ón r‚nd cu celelalte ˛„ri membre ale Uniunii Europene Ón ceea ce prive∫te num„rul cre∫elor.
Eu nu ∫tiu dac„ a˛i avut curiozitatea s„ face˛i o analiz„ a acestui domeniu, dar vreau s„ v„ spun c„ suntem pe unul dintre ultimele locuri Ón lume Ón ceea ce prive∫te cre∫ele de stat. Cre∫ele private sunt de asemenea extrem de pu˛ine. Iar noi am Óncercat s„ sensibiliz„m pe contribuabili, respectiv pe Óntreprinz„tori, care, dac„ doresc s„ Ónfiin˛eze ∫i s„ administreze cre∫e, de asemenea, sumele cheltuite de ace∫tia s„ fie considerate cheltuieli deductibile.
Œl invit pe domnul secretar de stat s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
## V„ mul˛umesc.
Punctul de vedere al Guvernului este pentru respingerea acestei ini˛iative legislative, deoarece instituie o nou„ excep˛ie de la Codul fiscal ∫i, dup„ cum ∫ti˛i, tendin˛a este de a se renun˛a la excep˛ii.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Varujan Vosganian s„ prezinte raportul comisiei.
## Stima˛i colegi,
De fiecare dac„ c‚nd suntem pu∫i Ón fa˛a unui proiect de lege cu impact social avem dificult„˛i Ón a explica faptul c„ nu punem la Óndoial„ buna-credin˛„ a ini˛iatorului ∫i nu suntem Ómpotriva acestei ac˛iuni de sus˛inere, cum este Ón cazul de fa˛„, a cre∫elor ∫i gr„dini˛elor ori a eforturilor popula˛iei din zonele calamitate.
Œns„ noi trebuie s„ avem Ón vedere ∫i sobrietatea de natur„ legislativ„, claritatea actelor normative ∫i, Ón acela∫i timp, s„ evit„m pe c‚t se poate aglomerarea procesului legislativ cu c‚t mai multe legi.
Œn aceast„ privin˛„, proiectul de lege prezentat este simptomatic ∫i, Ón ceea ce v„ spun acum, reiau dezbaterile din Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Œn primul r‚nd, vreau s„ aduc o laud„ ini˛iatorilor pentru c„ readuc Ón discu˛ie aceast„ chestiune.
Œn al doilea r‚nd Óns„, referitor la ceea ce am spus, sunt trei teme.
Prima este legat„ de adresabilitate. Œntr-un proiect de lege care prive∫te posibilitatea de a aloca 2%, noi nu putem s„ m„rim num„rul de destina˛ii, pentru c„, Ón ce prive∫te cre∫ele sau zonele calamitate, exist„ funda˛ii care se ocup„ de cre∫e ∫i zone calamitate. ™i atunci, cine dore∫te s„ dea ofer„ unei funda˛ii care are Ón obiectul de activitate s„ ofere bani c„tre cre∫e sau c„tre zonele calamitate. Obiectul legii este s„ po˛i opta pentru un anumit domeniu ∫i nu putem enumera toate domeniile unde cineva poate opta.
Œn leg„tur„ cu suplimentarea de la 2% la 4%, cred c„ este al patrulea sau al cincilea proiect pe care Ól avem Ón dezbatere Ón ultimele luni. De fiecare dat„ am spus acela∫i lucru.
Dat fiind c„ p‚n„ acum, din sumele posibil a fi colectate, nu s-au colectat mai mult de 2% din totalul sumelor care ar putea fi date, anume 2% din impozitul pe venit, noi socotim c„ a majora acest prag, c‚nd din el nu se colecteaz„ dec‚t unul sau dou„ procente, Ónseamn„ a nu vedea fondul problemei, care este altul, ∫i nu nivelul pragului.
™i, Ón al treilea r‚nd, trebuie s„ avem o anumit„ rezerv„ Ón ceea ce prive∫te sus˛inerea unor anumite ini˛iative particulare ce trebuie s„ aib„ Ón vedere un alt tip de proiect social; m„ refer la o activitate privat„ de a construi cre∫e sau gr„dini˛e de Ónv„˛„m‚nt privat.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Daea Petre. Microfonul 4.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este lesne de Ón˛eles dificultatea prin care trece at‚t Guvernul, c‚t ∫i reprezentantul puterii care orchestreaz„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 s„ zic a∫a, cu inteligen˛a necesar„ ∫i cu inspira˛ia cuvenit„ o comisie aflat„ sub bagheta puterii.
Mi-e u∫or Óns„ s„ sesizez c‚teva aspecte care ne dau valoarea ∫i, Ón acela∫i timp...
A∫tept s„ termine domnul Bodu la telefon...
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, c„ m-a auzit domnul Bodu.
Rog colegii s„ fac„ lini∫te Ón sal„.
Œmi este greu s„-l contrazic, dar trebuie s„ o fac, pe domnul Bodu, spun‚nd c„ s„ elimin„m excep˛ia. A∫a este.
Dac„ ne-ar auzi ∫i natura, dac„ ne-ar asculta ∫i cei care ne dau acum ni∫te necazuri! ™i e normal c„ la aceste excep˛ii trebuie s„ oper„m ∫i noi tot cu excep˛ii, c„, altminteri, nu avem reflexul de a contribui la ceea ce situa˛ia Ó˛i impune. Œ˛i impune o situa˛ie de excep˛ie, iau ∫i eu m„suri care m„ trimit Ón zona excep˛iei!
Motiv pentru care pozi˛ia Guvernului mi se pare de aceast„ dat„ nu a∫ezat„ la locul pe care cu to˛ii Ól dorim: s„ punem actul normativ Ón pagina juridic„ pentru a da r„spuns la o problem„ urgent„ pe care o are Rom‚nia.
Stima˛i colegi,
A nu c„uta solu˛ii, chiar dac„ aglomereaz„ din punct de vedere tehnic, chiar dac„ aglomereaz„ din punct de vedere juridic, dar a nu c„uta solu˛ii pentru un domeniu care are at‚ta sensibilitate uman„... Iat„ c„ am v„zut ∫i am ∫i ascultat Ón cuvintele domnului Vosganian c„ este sensibilizat de problema aceasta social„. ™i e firesc, pentru c„ suntem oameni, ∫i, chiar dac„ avem pantoful uscat de plu∫ul acestei s„li, totu∫i avem mintea, zic eu, suficient de umed„ de lacrimile oamenilor care p„trund acolo unde numai imagina˛ia acelora care pot poate s„ dea configura˛ia necesar„.
Motiv pentru care, stima˛i colegi, dac„ suntem Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i avem ast„zi pe ordinea de zi un act normativ pe care trebuie s„-l interpret„m cu rigoarea juridic„ ∫i, evident, Ón˛eleg, dar, Ón acela∫i timp, s„-l mobil„m cu dorin˛a de a face bine Óntr-un domeniu, m„ g‚ndesc la o solu˛ie, ∫i aceasta nu poate fi dec‚t aceea c„, Ón sala de ∫edin˛„, Ón plenul Senatului Rom‚niei, trebuie s„ lu„m o decizie favorabil„ ∫i decizia aceasta favorabil„ trebuie s„ cump„neasc„ cele dou„ aspecte, aspectul acesta social ∫i aspectul juridic, administrativ, dac„ vre˛i, pozi˛ia de constr‚ngere pe care o are Guvernul, dat fiind faptul c„ are aceast„ obliga˛ie de a gestiona ˛ara ∫i se vede Ón situa˛ia de a nu g„si prea multe solu˛ii...
Deci, dac„ suntem ast„zi Ón aceast„ ∫edin˛„ ∫i punem Ón dezbatere actul normativ, avem dou„ solu˛ii. Œl aprob„m, Ón˛eleg‚nd c„ d„m de lucru Guvernului pentru a g„si solu˛iile care s„ regleze ceea ce, zic eu, este justificat, sau Ól trimitem la comisie, pentru a-i da acea substan˛„ Ón care se leag„ foarte bine, domnule Vosganian, problema social„ cu cea care v„ a∫az„ pe dumneavoastr„ ca un specialist Óntr-o comisie Ón care c„uta˛i nu torsul firului, ci urzeala ac˛iunii.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Alte interven˛ii? Nu mai sunt alte interven˛ii. Œl invit pe domnul secretar de stat s„ ofere r„spunsul.
## Domnule senator,
S„ ∫ti˛i c„, atunci c‚nd am spus c„ suntem Ómpotriva excep˛iilor, m-am referit la faptul c„ putem deschide o cutie a Pandorei. M‚ine o s„ venim s„ spunem c„ trebuie s„ fie deductibile cheltuielile f„cute pentru ajutarea celor care planteaz„ copaci: ozoneaz„ aerul ∫i o s„ tr„im Óntr-un mediu mai propice.
A∫a c„ eu spun s„ l„s„m s„ func˛ioneze Codul fiscal a∫a cum este, ∫i, cum spunea ∫i domnul senator, acel 2% poate fi folosit pentru gr„dini˛e sau zone calamitate. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Daea Petre, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Domnule Bodu, ca reprezentant al Guvernului, sigur, v„ Ón˛eleg, Ón acela∫i timp uneori v„ ∫i admir, dar ast„zi nu v„ pot aproba ∫i s„ v„ spun de ce.
C‚nd a˛i spus c„ deschidem cutia Pandorei, eu v„ spun dumneavoastr„, ∫i vede˛i cu ochii realit„˛ii, f„r„ un alt efort de prelucrare mental„, c„ a trebuit s„ lovim, ∫i eu spun corect, un dig, am introdus o ap„, dar a trebuit s„ deschidem cutia Pandorei s„ mai lovim o dat„ Ón dig ca s„ scoatem apa.
Ce este at‚t de greu, ce este at‚t de formidabil pentru a g„si solu˛ia tehnic„ dac„ vrem? ™i eu cred c„ ne impune realitatea s„ avem o pozi˛ie de a Ón˛elege fenomenul ∫i a proiecta mecanismul, Ón a∫a fel Ónc‚t el s„ r„spund„ la comanda social„ pe care o avem.
Este cu adev„rat o situa˛ie deosebit„ pe care trebuie s„ o Ón˛elegem, c„ altminteri nu putem c‚nt„ri Ón etapa a doua ceea ce apare ca un dezastru Óntr-un domeniu Ón care nu ai dec‚t o singur„ solu˛ie: s„ neteze∫ti r„nile, pentru c„ ele s-au f„cut cu sau f„r„ voin˛a noastr„.
V-a∫ ruga, din acest punct de vedere, s„ medita˛i ∫i s„ face˛i acest efort pentru Ón˛elegerea pe care au avut-o ini˛iatorii, Óntruc‚t societatea este condus„ de cei care sunt trimi∫i Ón Parlament, iar Guvernul, a∫ezat Ón pozi˛ia lui administrativ„, trebuie s„ aib„ reflexul, sprijinul imediat ∫i, uneori, necondi˛ionat.
Considera˛i c„ este nevoie de o interven˛ie cu sprijin direct Óntr-o zon„ Ón care dificultatea a ap„rut f„r„ voin˛a noastr„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006
V„ mul˛umesc, domnule senator.
O consult pe doamna deputat Minodora Cliveti dac„ dore∫te s„ mai intervin„ ∫i Ón leg„tur„ cu solicitarea formulat„ de domnul senator Daea, ca eventual s„ existe o retrimitere la comisie a propunerii legislative.
## Domnule pre∫edinte,
Eu a∫ fi de acord cu aceast„ propunere, mai ales c„ punctul principal al propunerii noastre se refer„ la posibilitatea ca ∫i contribuabilii care construiesc ∫i administreaz„ cre∫e s„ beneficieze de aceste cheltuieli ca fiind cheltuieli deductibile.
Deci acesta este punctul care ne-ar interesa pe noi, ca ini˛iatori, cel mai mult, ∫i atunci, dac„ la comisie s-ar putea discuta mai ales acest punct, ar fi un lucru benefic pentru copiii acestei ˛„ri.
A∫ vrea doar s„ v„ spun c„ Uniunea European„ ∫i-a propus ca, p‚n„ Ón 2010, 85% dintre copiii cu v‚rste de p‚n„ la 3 ani s„ fie prin∫i Óntr-o astfel de cre∫„.
Unde st„ Rom‚nia din punctul acesta de vedere?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Œntruc‚t din dezbaterile generale un coleg a propus retrimiterea la comisie, sunt obligat s„
Vot · Amânat
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Punctul de vedere al Guvernului este Ómpotriva retrimiterii la comisie, deoarece este posibil s„ intre pe aprobare tacit„.
Nu, nu este posibil. Termenul este 20 iunie 2006. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator ™erban Nicolae. V„ rog. Microfonul 3.
## Mul˛umesc.
V„ rog s„-i atrage˛i aten˛ia reprezentantului Guvernului c„ nu se poate pronun˛a Ón privin˛a unei chestiuni de procedur„ cum ar fi retrimiterea la comisie, asta Ón primul r‚nd, ∫i, Ón al doilea r‚nd, Domnia sa vorbe∫te Ón numele Guvernului strict Ón limitele mandatului pe care Ól are.
Nu cred c„ s-a discutat la Guvern o astfel de propunere.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
™i Ónc„ o chestiune. Aprobarea tacit„ este o form„ constitu˛ional„ de aprobare a unei legi.
Stima˛i colegi,
Dar este o alt„ problem„. V„ rog s„ rezolv„m chestiunile care rezult„ din lege.
Au fost dezbateri Ón leg„tur„ cu propunerea legislativ„. Suntem obliga˛i s„ ne pronun˛„m prin vot. Nu are rost s„ ne pierdem Ón proceduri.
Domnul senator Daea a propus retrimiterea la comisii a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare.
Rog colegii senatori s„ voteze.
A˛i ascultat argumentele prezentate de pre∫edinte ∫i de ini˛iator.
Solicitarea a fost respins„, Óntrunind doar 33 voturi pentru ∫i 39 voturi Ómpotriv„.
Precizez caracterul legii de lege ordinar„.
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
Pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ este respins„.
List„ pentru toate grupurile parlamentare.
La punctul 11 din ordinea de zi avem Ónscris„ o alt„
propunere legislativ„ pentru modificarea alin. (1) al art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Ini˛iator, dac„ nu m„ Ón∫el, domnul senator Frunda. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
De asemenea, b„nuiesc c„ domnul secretar de stat Bodu r„m‚ne prezent.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
La sf‚r∫itul lunii ianuarie am formulat aceast„ ini˛iativ„ prin care propuneam ca impozitele, taxele locale ∫i amenzile ∫i penalit„˛ile aferente acestora s„ constituie venit la bugetele locale.
Ulterior depunerii acestui proiect, Guvernul, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 21/2006, a adoptat un text similar.
Prin urmare, aceast„ propunere ∫i-a rezolvat cerin˛ele prin ordonan˛a de urgen˛„ respectiv„. Drept urmare, Ómi retrag aceast„ propunere legislativ„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
V„ propun s„ lu„m act de solicitarea venit„ din partea colegului nostru, domnul senator Frunda.
Chestiunea este rezolvat„ Ón plan legislativ.
Are dreptul s„ retrag„ o ini˛iativ„ legislativ„ p‚n„ la data la care este luat„ Ón dezbatere, conform Regulamentului Senatului.
La punctul 12 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea Camerelor de Comer˛ ∫i Industrie din Rom‚nia.
Ini˛iatori sunt colegii deputa˛i Ponta, Tudose, Nicula, Moldovan.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 ## Doamna secretar de stat Kibedi.
Raportor, Comisia economic„, industrie ∫i servicii. Colegii deputa˛i nu sunt prezen˛i.
O rog pe doamna secretar de stat s„ prezinte punctul de vedere al Executivului.
Microfonul 10, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Pe l‚ng„ argumentele care sunt reflectate Ón raportul Comisiei economice, industrie ∫i servicii ∫i care vorbesc de o ini˛iativ„ legislativ„ similar„ ∫i care deja a fost adoptat„ Ón plenul Senatului, Guvernul Ó∫i men˛ine punctul de vedere, care a fost axat Ón special pe Registrul Comer˛ului.
Dar, Óntruc‚t acest punct de vedere a fost comunicat Ón scris ∫i ini˛iatorii nu au ˛inut seama de observa˛iile pe care le-am f„cut, mai ales pe terminologia inadecvat„ folosit„ Ón raport cu alte legi Ón vigoare sau neconcordan˛e... ™i a∫ aminti trei dintre ele: terminologie nepotrivit„ cu uzan˛a din Codul comercial Ón vigoare, nerespectarea ∫i necorelarea cu Legea nr. 84/1998 privind m„rcile geografice ∫i, respectiv, termenul de redeven˛„ utilizat Ón Codul fiscal Óntr-o alt„ defini˛ie ∫i care nu este Ón concordan˛„ cu proiectul actului normativ supus votului dumneavoastr„.
De aceea, ne men˛inem punctul de vedere negativ.
Œl invit pe domnul Dan Claudiu T„n„sescu s„ prezinte raportul Comisiei economice, industrie ∫i servicii.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ ar„t c„, analiz‚nd propunerea legislativ„, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ Óntocmeasc„ raport de respingere.
Prin con˛inutul ∫i obiectul s„u de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor organice, iar prima Camer„ sesizat„ este Senatul.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Nu sunt interven˛ii.
Raportul este negativ.
Prima Camer„ sesizat„ este Senatul; legea are caracter de lege organic„.
Œn situa˛ia aceasta, vor fi supuse votului at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ∫edin˛a de joi.
Mai avem punctul 13 din ordinea de zi, dar, Ónainte de aceasta, stima˛i colegi, conform art. 93 alin. 1, solicitarea domnului senator Frunda trebuie supus„ votului plenului Senatului, chiar dac„ problema a c„rei reglementare dorea Domnia sa s„ o fac„ prin aceast„ propunere legislativ„ a fost rezolvat„ printr-o ordonan˛„, Óntruc‚t un proiect de lege, o propunere legislativ„ nu puteau fi retrase dec‚t cu aprobarea plenului Senatului.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu propunerea de retragere a proiectului de lege respectiv. Rog colegii senatori s„ voteze. Modificarea Legii nr. 571/2003, Frunda György. Rog colegii senatori s„ voteze.
Propunerea de retragere este aprobat„ de plenul Senatului cu 49 voturi pentru ∫i 3 voturi Ómpotriv„.
La punctul 13 din ordinea de zi avem Ónscris„ o propunere legislativ„ pentru completarea Legii nr. 19/2000 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.
Cred c„ sunt prezen˛i colegii deputa˛i. Doamna Cornelia Ardelean, v„ rog. Numai dumneavoastr„ sunte˛i prezent„. Ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Cornelia Ardelean** — _deputat_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Propunerea legislativ„ are Ón vedere modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.
Pentru aceast„ propunere legislativ„ am avut Ón vedere faptul c„ Ón 2005, din totalul cet„˛enilor care ∫i-au depus cererile de pensionare, 70% au invocat pierderea s„n„t„˛ii, iar 23% s-au pensionat anticipat, situa˛ie care m-a dus cu g‚ndul la posibilitatea unor pension„ri frauduloase.
Totodat„, am avut Ón vedere faptul c„ Ón Uniunea European„ este reglementat„ pensionarea prin egalizarea v‚rstei de pensionare dintre femei ∫i b„rba˛i la minimum 65 de ani pentru ambii p‚n„ Ón anul 2020.
V„ mul˛umesc, doamna deputat.
V„ rog, Ón numele Guvernului, punctul de vedere. Microfonul nr. 9.
**Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„, deoarece vizeaz„ modificarea art. 40 din Legea nr. 19/2000, Ón sensul cre„rii posibilit„˛ii ca pensionarii pentru limit„ de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 v‚rst„ s„ continue activitatea p‚n„ la 65 de ani ∫i, totodat„, s„ contribuie Ón continuare la Fondul asigur„rilor sociale de stat, f„r„ a solicita beneficii suplimentare.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ limitarea, de asemenea, a v‚rstei p‚n„ la care o persoan„ poate s„-∫i continue activitatea ar echivala cu o Óngr„dire a drepturilor constitu˛ionale.
Pe de alt„ parte, apreciem c„, Óntruc‚t este vorba de o continuare a raporturilor de munc„, este necesar acordul angajatorului, a∫a cum prevede textul Legii nr. 19/2000 la art. 41, ∫i, de asemenea, nu se poate impune angajatorului s„ men˛in„ o persoan„ Ón activitate dac„ aceast„ situa˛ie i-ar aduce prejudicii.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Aron Popa s„ prezinte raportul comisiei. Microfonul nr. 7.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,
Aceast„ propunere venit„ din partea doamnei deputat a primit un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i. De asemenea, Consiliul Economic ∫i Social a avizat negativ propunerea ∫i Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere.
Œn dezbaterile care au avut loc Ón comisie, unde a participat ∫i ini˛iatoarea, s-a hot„r‚t s„ se adopte un raport de respingere, pe care noi Ól supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului.
Fac precizarea c„ avem Ón fa˛„ o lege organic„. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Dac„ nu sunt interven˛ii, declar Ónchise dezbaterile. Votul pe raport ∫i pe lege va fi dat joi.
Mul˛umesc, doamna deputat.
Stima˛i colegi, haide˛i s„ rezolv„m acea chestiune care a rezultat din dezbateri la proiectul de lege Ónscris la num„rul 5 pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii gazelor nr. 351/2004.
Œl invit pe domnul secretar de stat Mihai Ungheanu s„ fac„ Ón leg„tur„ cu _listing_ -ul comentarii.
V„ rog.
A, secretar de stat... Domnul lider de grup.
Domnule pre∫edinte...
A˛i fost acum 10 ani, nu mai pute˛i s„ fi˛i acum.
Domnule pre∫edinte,
V-am semnalat c„ la votul Ón cauz„ a fost absent domnul Puiu Ha∫otti. Deci votul nu este valabil ∫i v„ cer s„ vot„m din nou aceast„ lege.
Asta este ceea ce doresc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da.
Mul˛umesc.
Dac„ mai sunt alte interven˛ii?
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii,
Vot · Amânat
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Asta voiam s„ spun ∫i eu.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Vre˛i s„ interveni˛i?
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Da, pe procedur„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci avem dou„ probleme de rezolvat. Œn primul r‚nd, solicitarea domnului senator Mihai Ungheanu, cu cele dou„ variante: dac„ va fi aprobat„, atunci vom resupune la vot Óntreaga lege; dac„ va fi respins„, atunci va r„m‚ne votul dat de dumneavoastr„.
Dar a˛i observat c„ Ón _listing_ -ul de vot este Ónscris domnul senator Puiu Ha∫otti, care, potrivit afirma˛iilor f„cute Ón plenul Senatului, nu era la dezbateri.
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
O clip„, domnule pre∫edinte.
V„ rog, domnule senator Dinescu.
Noi consider„m c„ aceast„ contesta˛ie a domnului senator Mihai Ungheanu trebuie s„ urmeze calea de a fi discutat„ Ón Biroul permanent ∫i de a se dispune revotarea.
Nu v„d de ce s„ supunem la vot dac„ plenul este de acord cu revotarea, de vreme ce este evident faptul c„ domnul senator Ha∫otti nu a fost Ón sal„.
Din sal„
#128837A votat cineva pentru el.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci chestiunea este legat„ de momentul votului. A fost Ón sal„ la apel, a fost Ón sal„ la dezbaterea unor proiecte de lege. Chestiunea este dac„ la acest proiect de lege Domnia sa a fost Ón sal„.
Stima˛i colegi,
V„ rog s„ nu uita˛i c„, Ón acel moment, colegii de la Grupul parlamentar P.R.M. au contestat c„ domnul senator Ha∫otti este Ón sal„, nef„c‚nd afirma˛ie la colegul senator care a votat Ón locul Domniei sale. Deci rezult„ din stenogram„ acest lucru.
Eu
Vot · Respins
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ pentru anul 2004, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005 14–15
Reluarea votului a fost respins„, motiv pentru care aceast„ chestiune va fi dedus„ Biroului permanent, cu rug„mintea s„ fie Ónaintat„ ∫i stenograma de ∫edin˛„, dac„ n-a˛i vrut s„ rezolv„m Ón aceast„ sear„ problema.
V„ rog, stima˛i colegi. Urmeaz„ peste 5 minute, la ora 18,05, ultima parte a programului nostru: Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
## PAUZ√
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
Invit colegii senatori Ón sal„.
V-a∫ ruga s„ trecem la ultimul punct Ónscris pe ordinea de zi, respectiv Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Executivului.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu, Partidul Rom‚nia Mare.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Urmeaz„ domnul senator Paul P„curaru.
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
Am o interpelare adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, respectiv domnului ministru Mihail H„rd„u.
Obiectul este urm„torul:
Cu toate str„daniile dumneavoastr„, s-a ajuns totu∫i ca Ón primele 4 luni ale acestui an s„ creasc„ foarte mult datoriile pe care le au universit„˛ile de stat c„tre proprii angaja˛i, reprezent‚nd drepturile salariale ∫i datorii c„tre diver∫i furnizori.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care au fost datoriile universit„˛ilor de stat c„tre proprii angaja˛i ∫i c„tre furnizori la 30 aprilie anul curent.
V„ mai rog ca aceast„ situa˛ie s„ fie comunicat„ separat pentru fiecare universitate de stat cu datorii.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru, Partidul Na˛ional Liberal, Alian˛a D.A.
Urmeaz„ domnul senator Sabin Cuta∫.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am dou„ Óntreb„ri.
Prima este adresat„ domnului Didilescu, pre∫edintele A.N.P.H., Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap.
Œn baza Ordinului nr. 205/2005 al A.N.P.H., au fost aprobate standardele minime de calitate pentru centrele reziden˛iale destinate persoanelor adulte cu handicap, cu termen de implementare 1 martie 2006.
Av‚nd Ón vedere c„ termenul este dep„∫it, v„ rog s„-mi comunica˛i care sunt problemele pe care le-a˛i Ónt‚mpinat Ón implementarea acestor standarde.
Este vorba de peste 32 de domenii Ón care se aplic„ standarde de calitate.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru László Borbély, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului va continua lucr„rile privind construc˛ia de locuin˛e sociale pentru familii cu venit modest, va orienta programele A.N.L. c„tre construc˛ia de locuin˛e sociale ∫i pentru tineri ∫i va stabili parteneriate Óntre Guvern ∫i autorit„˛ile locale pentru continuarea programului de consolidare a cl„dirilor de locuit multietajate, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i urm„toarele:
1. C‚te locuin˛e sociale s-au construit Ón baza Hot„r‚rii Guvernului nr. 24/2004 p‚n„ Ón prezent ∫i, dintre acestea, c‚te au fost date Ón folosin˛„?
2. Ce s-a Óntreprins p‚n„ Ón prezent Ón sensul orient„rii programelor A.N.L. c„tre construc˛ia de locuin˛e sociale pentru tineri?
3. Ce s-a Óntreprins Ón sensul realiz„rii de parteneriate Óntre Guvern ∫i autorit„˛ile locale pentru continuarea programului de consolidare a cl„dirilor de locuit?
La aceste Óntreb„ri solicit r„spuns scris ∫i electronic. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Sabin Cuta∫, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.
Urmeaz„ la interven˛ii domnul senator Otilian Neagoe.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu am o Óntrebare adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Œn urma inunda˛iilor din aceast„ prim„var„, Guvernul a anun˛at c„ inten˛ioneaz„ s„ desp„gubeasc„ persoanele fizice ∫i juridice ce exploateaz„ terenuri agricole Ón zonele Ón care s-au f„cut inund„ri controlate cu 1.500 lei RON pe hectar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 Prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 381/2003 mai beneficiaz„ de desp„gubiri persoanele fizice sau juridice ce au Óncheiat asigur„ri pentru culturile Ónfiin˛ate Ón toamna anului 2005, ce ∫i-au achitat prima de asigurare p‚n„ la data de 15 decembrie 2005 pentru culturile Ónfiin˛ate Ón prim„vara anului 2006, ce ∫i-au achitat prima de asigurare p‚n„ la 31 mai 2006.
Œn aceast„ categorie, sub inciden˛a Hot„r‚rii de Guvern nr. 381/2003, intr„ numai culturile de toamn„ ∫i o mic„ parte din culturile de prim„var„ care se seam„n„ Ón epoca Ónt‚i ∫i care au apucat s„ r„sar„ p‚n„ la producerea calamit„˛ii pentru a se putea Óncheia asigurarea, r„m‚n‚nd suprafe˛e mari de teren ce nu vor intra nici sub inciden˛a Hot„r‚rii de Guvern nr. 381/2003, nici sub inciden˛a inten˛iei guvernamentale. ™i m„ refer la urm„toarele categorii:
a) suprafe˛e de teren afectate de inunda˛ii directe sau de infiltr„ri, pe care s-au efectuat ar„turi Ón toamna anului 2005 pentru culturi de prim„var„ ∫i care nu au fost cultivate p‚n„ la producerea evenimentului ∫i nici nu mai pot fi cultivate Ón acest an agricol, ∫i
b) suprafe˛e de teren afectate de inunda˛ii directe sau infiltr„ri, pe care s-au Ónfiin˛at culturi Ón prim„vara acestui an, dar care nu au apucat s„ r„sar„ pentru a se putea Óncheia asigurarea, obligatorie ∫i necesar„ pentru a beneficia de prevederile Hot„r‚rii de Guvern nr. 381/2003.
Œntrebarea. Pentru categoriile men˛ionate mai sus Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale are Ón vedere acordare de desp„gubiri?
Solicit r„spuns scris.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Urmeaz„ la interven˛ii domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare adresat„ domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
Ce proiecte de infrastructur„ vor fi finan˛ate Ón anul 2006 Ón jude˛ul Bra∫ov ∫i care sunt fondurile alocate?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Am, de asemenea, o interpelare adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
Cl„direa Ón care se afl„ Direc˛ia de S„n„tate Public„ a Jude˛ului Bra∫ov trebuie retrocedat„, exist‚nd, Ón acest sens, sentin˛„ definitiv„ ∫i executorie. Din partea proprietarului se fac zilnic demersuri vehemente pentru eliberarea spa˛iului.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón municipiul Bra∫ov sunt mari probleme cu spa˛iile de˛inute de re˛eaua de s„n„tate, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne preciza˛i ce solu˛ie urgent„ a g‚ndit Ministerul S„n„t„˛ii pentru rezolvarea acestei situa˛ii ∫i ce fonduri se vor aloca pentru amenajarea unui nou sediu al Direc˛iei de S„n„tate Public„ Bra∫ov.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Urmeaz„ la Óntreb„ri domnul senator Ion V„rg„u,
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare adresat„ ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur.
Opinia public„ a fost pe larg informat„ ∫i de c„tre dumneavoastr„, ∫i de c„tre mass-media Ón leg„tur„ cu gripa aviar„.
V„ solicit s„-mi comunica˛i care au fost cheltuielile totale suportate din bugetul statului, respectiv din cel al Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, pentru combaterea gripei aviare.
V„ mul˛umesc.
™i, de asemenea, o interpelare c„tre domnul prim-ministru.
Œn mass-media rom‚neasc„ ∫i str„in„ s-au f„cut mai multe referiri la structurile de tip mafiot existente Ón Rom‚nia.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce ac˛iuni s-au Óntreprins Ómpotriva acestora de c‚nd dumneavoastr„ sunte˛i primul-ministru al Rom‚niei?
Pentru ambele solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Urmeaz„ domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.
Domnule ministru,
V„ rog s„ preciza˛i c‚nd se vor acorda desp„gubirile pentru culturile agricole afectate de inunda˛ii, care va fi, aproximativ, cuantumul acestor desp„gubiri pentru jude˛ul Tulcea ∫i dac„ ave˛i Ón vedere eliminarea redeven˛ei la hectar pentru fermierii ale c„ror terenuri concesionate de la A.D.S. au fost inundate Ón anul 2006.
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
Iar interpelarea este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Inunda˛iile produse Ón jude˛ul Tulcea ca urmare a cre∫terii nivelului Dun„rii au afectat mari suprafe˛e de culturi agricole, localit„˛i ∫i gospod„rii.
La Ostrov, aproximativ 200 de gospod„rii trebuie str„mutate Óntr-o zon„ ferit„ de inunda˛ii. La Peceneaga peste 180 de gospod„rii au fost afectate ca urmare a ruperii digului de la Ostrov. Œn Isaccea sunt 14 gospod„rii inundate, Ilganii de Sus este aproape acoperit de ap„, iar la Vulturu ∫i Gorgova sunt foarte multe case inundate.
Domnule ministru, av‚nd Ón vedere c„ Tulcea este un jude˛ cu probleme deosebite, fiind expus pericolului de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 inunda˛ii, ∫i faptul c„ Guvernul a promis c„ se va implica Ón construc˛ia de case pentru sinistra˛i, v„ rog s„ preciza˛i c‚nd va Óncepe derularea acestei ac˛iuni ∫i c‚nd vor putea beneficia locuitorii jude˛ului Tulcea de noile locuin˛e.
Solicit r„spuns oral ∫i scris. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Urmeaz„ domnul senator Viorel Arca∫, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebare adresat„ domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, prim-ministrul Guvernului Rom‚niei. Domnule prim-ministru,
Œn cadrul Programului de guvernare, capitolul 7 — îPolitica de protec˛ie social„“, subcapitolul II.2., îM„suri active“, se men˛ioneaz„ c„: îpentru formarea profesional„, pentru persoane din mediul rural se vor organiza programe speciale de formare profesional„ pentru meserii specifice“.
Domnule prim-ministru,
V„ rog s„ preciza˛i, pentru persoanele din mediul rural la nivelul jude˛ului Arad, c‚te programe speciale de formare profesional„ pentru meserii specifice au fost organizate p‚n„ Ón prezent.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
A doua Óntrebare se adreseaz„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, domnului Mihail H„rd„u.
Œn leg„tur„ cu granturile ∫i proiectele din universit„˛i, Ón cele mai multe dintre ele, se p„streaz„ un mare secret Ón jurul lor, mai ales Ón ceea ce prive∫te c‚∫tigurile ob˛inute de c„tre persoanele cu func˛ii de conducere Ón mediul universitar.
Pentru aplicarea principiului transparen˛ei Ónscris Ón Programul de guvernare, v„ solicit, domnule ministru, s„ promova˛i un act normativ care s„ oblige toate cadrele didactice s„ declare anual ∫i s„ Ónscrie pe site-ul universit„˛ii sumele Óncasate de pe seama granturilor ∫i proiectelor.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Arca∫, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea se adreseaz„ domnului Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.
Din ce bani au fost pl„ti˛i membrii Comisiei de privatizare de la Banca Comercial„ Rom‚n„, respectiv din ce bani sunt pl„ti˛i membrii Comisiei de privatizare de la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni?
Care a fost suma total„ de bani Óncasat„ de to˛i membrii Comisiei de privatizare de la B.C.R. pe perioada mandatului lor ∫i c‚t a durat acest mandat?
Care a fost suma lunar„ de bani Óncasat„ de fiecare dintre membrii Comisiei de privatizare de la B.C.R.?
Care este suma total„ de bani pe care o vor Óncasa to˛i membrii Comisiei de privatizare de la C.E.C. pe perioada mandatului lor ∫i c‚t va dura acest mandat?
Care este suma lunar„ de bani Óncasat„ de fiecare dintre membrii Comisiei de privatizare de la C.E.C.?
Solicit r„spuns scris.
- V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Œl consult pe domnul senator Paul P„curaru dac„ mai are de formulat o interpelare.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru**
**:**
Da.
Dup„ aceea, v„ rog.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Aurel Gabriel Simionescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Œn jude˛ul Br„ila se afl„ Ón construc˛ie din 1996 dou„ ∫coli cu 24, respectiv 16 s„li de clase, Ón municipiul Br„ila ∫i ora∫ul Ianca. Sumele investite pe parcursul a 10 ani s-au dovedit a fi insuficiente pentru Óncheierea lucr„rilor, mul˛i dintre poten˛ialii beneficiari fiind acum elevi la liceu sau chiar studen˛i.
Œn acest an, pe site-ul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii sunt nominalizate cele dou„ ∫coli cu finan˛are pentru anii 2006—2008 Ón vederea finaliz„rii. Cu toate acestea, p‚n„ Ón prezent nu a fost deschis„ procedura de finan˛are ∫i de reÓncepere a lucr„rilor la aceste ∫coli. Dac„ avem Ón vedere c„ finan˛area pe doi, trei ani este deja prea lung„, putem afirma c„ nu mai este nevoie de prelungirea Ónceperii procedurilor de adjudecare a lucr„rilor, care oricum dureaz„ peste 60 de zile.
V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i care este situa˛ia Ón cazul celor dou„ ∫coli din jude˛ul Br„ila, c‚nd va fi deschis„ finan˛area ∫i dac„ exist„ posibilitatea ca, av‚nd Ón vedere stadiile de execu˛ie, finalizarea lucr„rilor s„ se fac„ Ón vara anului 2007, astfel Ónc‚t anul ∫colar 2007—2008 s„ g„seasc„ aceste ∫coli preg„tite pentru a-∫i primi at‚t copiii, c‚t ∫i cadrele didactice.
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Se preg„te∫te domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ doamnei Monica Macovei, ministrul justi˛iei.
Dup„ cum v„ este cunoscut, Ministerul Justi˛iei Óndepline∫te atribu˛ii Ón domeniul protec˛iei victimelor ∫i al reintegr„rii sociale a infractorilor, precum ∫i Ón cel al coordon„rii ∫i controlului activit„˛ii serviciilor de protec˛ie a victimelor infrac˛iunilor ∫i de reintegrare social„ a infractorilor.
Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, v„ rog, doamna ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:
1) C‚˛i infractori au beneficiat de programe de reintegrare social„?
2) Ce activit„˛i de consiliere individual„ a infractorilor Ón ceea ce prive∫te comportamentul social de grup ∫i individual s-au realizat de la intrarea Ón vigoare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor de reintegrare social„ ∫i supraveghere?
3) Ce tipuri de programe speciale de protec˛ie, asisten˛„ social„ ∫i juridic„ a minorilor care au s„v‚r∫it infrac˛iuni s-au realizat de la intrarea Ón vigoare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2000?
4) C‚te consilieri psihologice gratuite asigurate de serviciile de protec˛ie a victimelor ∫i de reintegrare social„ a infractorilor pentru victimele tentativei de infrac˛iune de omor, omor calificat ∫i omor deosebit de grav, pentru victimele infrac˛iunilor de lovire sau altor violen˛e ∫i v„t„m„ri corporale s„v‚r∫ite asupra membrilor familiei ∫i pentru o serie Óntreag„ de alte infrac˛iuni?
V„ rug„m s„ ne comunica˛i rezultatul social al programelor sociale de protec˛ie, asisten˛„ social„ pentru victimele infrac˛iunilor ∫i pentru delicven˛ii juvenili, al celor de reintegrare social„ ∫i supraveghere pentru infractori. Solicit r„spunsul Ón scris ∫i electronic. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Se preg„te∫te domnul senator Németh Csaba, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii, domnului ministru Eugen Nicol„escu.
Am avut mai multe interven˛ii Ón plenul Senatului prin Óntreb„ri ∫i interpel„ri referitoare la starea spitalului din jude˛ul Gorj.
Spitalul din localitatea Dobri˛a nu are manager, iar din punct de vedere al situa˛iei financiare este Ón stare de faliment. Foarte mul˛i cet„˛eni, Óngrijora˛i de situa˛ia spitalului, au venit la cabinetul senatorial ∫i m-au rugat s„ intervin pe l‚ng„ organele Ón drept pentru remedierea acestei st„ri.
V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i:
- 1) Cine se face vinovat de aceast„ situa˛ie?
- 2) Cine a adus unitatea Ón stare de faliment?
- 3) Poate un bolnav s„ fie tratat cu suma de 350.000 de lei
- pe zi?
V„ solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj Ilie Petrescu.
A doua Óntrebare, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, este adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.
Œncep‚nd cu anul 2003, Ón municipiul Motru a fost aprobat„ construc˛ia a dou„ blocuri, unul de garsoniere ∫i unul de apartamente, plus o sal„ de sport.
V„ solicit s„ m„ informa˛i c‚nd vor Óncepe lucr„rile la blocul M8, bloc de apartamente, ∫i la sala de sport.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Senator P.R.M. Ilie Petrescu.
Tot de la tribuna Senatului, mul˛umesc Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului c„ au Ónceput lucr„rile, la solicitarea mea, la blocul de garsoniere, care este Ón stare aproape finalizat„.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Németh Csaba, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii, ∫i are ca obiect situa˛ia financiar„ extrem de grea Ón care se afl„ Spitalul Municipal T‚rgul Secuiesc, jude˛ul Covasna.
Œn urma mai multor analize, s-a constatat c„ situa˛ia financiar„ dezastruoas„ Ón care se afl„ Spitalul Municipal T‚rgul Secuiesc se datoreaz„ subfinan˛„rii, ∫i nu managementului defectuos. Acest spital asigur„ asisten˛a a 60.000 de locuitori, a 8.000—10.000 bolnavi spitaliza˛i pe an ∫i realizeaz„ indicatori buni, inclusiv un indice de complexitate de 0,72 pe 2005.
Odat„ cu introducerea sistemului de R.G. pentru acest spital, s-a stabilit un tarif istoric de 550 RON. La stabilirea acestuia nu s-au luat Ón considerare sponsoriz„rile Ón valoare de 6.000—7.000 RON, Ón anul respectiv aceast„ sum„ nefiind inclus„ Ón suma ob˛inut„ prin Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate — C.N.A.S. Acest tarif a fost m„rit Ón luna februarie la 650 RON, total insuficient pentru func˛ionarea spitalului. Pentru func˛ionarea acestui spital Ón condi˛ii normale este necesar un tarif pe caz ponderat P.C.P. real de circa 950—1.000 RON.
Œntrebare. Ce posibilit„˛i sunt pentru recalcularea tarifului pe caz ponderat Ón anul 2006 pentru acest spital?
Solicit r„spunsul scris.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Se preg„te∫te domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Prima Óntrebare este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnului Eugen Nicol„escu.
Dup„ cum probabil a˛i aflat sau a˛i constatat pe propria piele, Ón multe dintre produsele alimentare care se g„sesc Ón comer˛ se afl„ unele ingrediente care prezint„ un pericol pentru s„n„tatea oamenilor. Dintre acestea, exemplific doar glutamatul de sodiu, E621.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i de ce a˛i acceptat ∫i cu ce scop ca pe pia˛a rom‚neasc„ s„ fie comercializate diferite alimente care con˛in substan˛e cancerigene sau care produc alte boli extrem de grave.
De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i c‚nd v-a˛i propus s„-i avertiza˛i Ón mod public pe cet„˛enii Rom‚niei asupra acestor pericole.
Cea de-a doua Óntrebare, domnule pre∫edinte, este adresat„ ministrului culturii ∫i cultelor, domnului Adrian Iorgulescu.
Sunt convins, domnule ministru, c„ a˛i ajuns Ón municipiul Cluj-Napoca ∫i, ca om de cultur„, nu a˛i ocolit Biblioteca Central„ Universitar„ îLucian Blaga“.
Œn apropierea acesteia, prim„ria inten˛ioneaz„ s„ construiasc„ un garaj supraetajat, idee care a fost comb„tut„ vehement ∫i pe bun„ dreptate, datorit„ loca˛iei alese, de c„tre directorul Bibliotecii Centrale Universitare.
Primarul Emil Boc s-a l„udat c„ a ob˛inut din partea ministerului pe care Ól conduce˛i avizul necesar pentru realizarea acestei construc˛ii. Mai mult, din informa˛iile mele, avizul pozitiv al subordona˛ilor dumneavoastr„ de la Comisia Na˛ional„ de Monumente Istorice s-a dat din birou, f„r„ s„ fi fost cineva la fa˛a locului.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care sunt motivele ∫i baza legal„ pentru care avizul pentru realizarea acestui garaj supraetajat pe Str. Mo˛ilor nr. 37 a fost eliberat de Comisia Na˛ional„ de Monumente Istorice, ∫i nu de comisia local„ care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón Cluj-Napoca.
De asemenea, de ce acest aviz a fost eliberat cu Ónc„lcarea legii ∫i f„r„ acordul vecinilor? V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Dumitrescu. Se preg„te∫te domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Anton Popescu-T„riceanu.
Dup„ cele ∫apte valuri de inunda˛ii de anul trecut, Ón primele luni ale acestui an s-a rev„rsat Dun„rea, Ónregistr‚ndu-se noi inunda˛ii Ón cele dou„sprezece jude˛e limitrofe fluviului.
Œn timp ce pre∫edintele ˛„rii, dumneavoastr„, ministrul administra˛iei ∫i internelor ∫i ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor v-a˛i deplasat de mai multe ori Ón jude˛ele din sudul ˛„rii aflate sub ape, domnul Markó Béla s-a remarcat printr-o absen˛„ total„ Ón acest domeniu.
Nu a efectuat nici o deplasare Ón localit„˛ile inundate ∫i a refuzat s„ afle realitatea, cu toate c„ sute de localit„˛i se afl„ sub ape, inclusiv ∫coli ∫i c„mine culturale.
Anul trecut, acela∫i colaborator s-a deplasat de nenum„rate ori Ón timpul inunda˛iilor Ón localit„˛i din jude˛ele Harghita, Covasna ∫i Mure∫.
Mai mult, domnul Markó Béla, Ón fiecare zi de joi la amiaz„, Ón timpul ∫i cu ocazia programului de lucru de la Guvern, ˛ine conferin˛e de pres„ la sediul U.D.M.R. din Bucure∫ti.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i dac„ domnul ministru de stat Markó Béla s-a deplasat Ón cele dou„sprezece jude˛e riverane Dun„rii s„ afle situa˛ia din ∫colile inundate ∫i, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, s„ propun„ Guvernului m„surile ∫i fondurile necesare pentru reconstruirea ∫colilor.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ informez, domnule pre∫edinte, c„ la Óntrebarea adresat„ Departamentului pentru Rela˛ia cu Parlamentul, domnului Mihai Alexandru Voicu, ministru interimar pentru rela˛ia cu parlamentul, ∫i ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale Gheorghe Flutur, Óntrebare pus„ la data de 28 aprilie 2006, v„ informez c„ am primit r„spunsul ∫i m„ declar satisf„cut.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Petru Stan.
Se preg„te∫te domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.
Domnule ministru,
Cu siguran˛„ c„ a˛i fost informat despre starea jalnic„ a majorit„˛ii drumurilor jude˛ene aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i — bineÓn˛eles, Ón colaborare cu consiliile jude˛ene — care este programul pentru reabilitarea ∫i modernizarea drumurilor jude˛ene, separat pe fiecare jude˛, fondurile alocate ∫i termenele de finalizare a acestor lucr„ri.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Corodan pentru a prezenta Óntrebarea ∫i interpelarea.
Se preg„te∫te domnul senator Ilie Ila∫cu, Grupul parlamentar P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 Av‚nd Ón vedere prevederile Programului de guvernare 2005—2008 ∫i grija permanent„ a Guvernului ∫i mai ales a dumneavoastr„ pentru pensionari, v„ solicit s„-mi comunica˛i nivelul maxim ∫i minim al pensiilor ob˛inute de c„tre cet„˛enii care au ocupat Ón perioada 2000—2005 urm„toarele func˛ii sau au desf„∫urat activit„˛i Ón urm„toarele domenii ∫i au avut stagii complete de cotizare:
- pre∫edintele Rom‚niei;
- pre∫edintele Senatului Rom‚niei;
- pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor;
- prim-ministrul;
- ministru;
Av‚nd Ón vedere prevederile Programului de guvernare 2005—2008 ∫i dorin˛a dumneavoastr„, domnule prim-ministru, de a fi respectate prevederile legale, v„ solicit s„-mi comunica˛i care au fost ordonan˛ele simple ∫i ordonan˛ele de urgen˛„ ale Guvernului adoptate Ón perioada 2000—2005 pentru care nu s-au Óntocmit proiecte de lege ∫i din ce motive.
De asemenea, v„ rog s„-mi comunica˛i c‚nd vor fi Ónaintate Parlamentului, sub form„ de proiecte de lege, aceste ordonan˛e restante.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
- secretar de stat;
- senator;
- deputat;
- pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie;
- procurorul general al Rom‚niei;
- pre∫edinte de curte de apel;
- pre∫edinte de tribunal;
- pre∫edinte de judec„torie;
- procuror-judec„tor;
- chestor Ón M.Ap.N.;
- chestor Ón M.A.I.;
- ∫ef de post poli˛ie comunal„;
- academician;
- profesor universitar;
- conferen˛iar universitar;
- profesor de liceu;
- medic;
- medic primar;
- cercet„tor ∫tiin˛ific gradul I;
- func˛ionar public;
- preot;
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ilie Ila∫cu. Se preg„te∫te domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ primului-ministru, domnului C„lin Popescu-T„riceanu.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae Iorga. Se preg„te∫te pentru o interpelare domnul senator Gheorghe Funar.
Am o Óntrebare ∫i o interpelare pentru domnul prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Œntrebarea mea. V„ rog s„-mi comunica˛i care dintre membrii Guvernului pe care Ól conduce˛i au Ónc„lcat ∫i Óncalc„ prevederile art. 105 din Constitu˛ia Rom‚niei, respectiv exercit„ alte func˛ii publice de autoritate sau func˛ii de reprezentare profesional„ salarizate Ón cadrul organiza˛iilor cu scop comercial ∫i ce sume au Óncasat, pe l‚ng„ indemniza˛ia de ministru de stat sau de ministru.
Interpelarea. Domnule prim-ministru, Ón campania electoral„ ∫i prin Programul de guvernare v-a˛i angajat s„ folosi˛i Ón interesul poporului rom‚n resursele naturale ale ˛„rii ∫i s„ Ói ajuta˛i pe rom‚ni s„ tr„iasc„ mai bine.
Œn realitate, cu toate c„ Rom‚nia este una dintre pu˛inele ˛„ri din Europa bogate Ón z„c„minte de ˛i˛ei, cet„˛enii rom‚ni sunt nevoi˛i s„ pl„teasc„ pentru carburan˛i pre˛uri mai mari dec‚t exist„ Ón ˛„ri membre ale Uniunii Europene, inclusiv Ón acele state care nu au petrol ∫i sunt total dependente de importul de benzin„ ∫i motorin„.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce Ón Rom‚nia, care Ó∫i asigur„ circa 85% din necesarul de ˛i˛ei din produc˛ia intern„, pre˛urile carburan˛ilor sunt mai mari dec‚t Ón multe ˛„ri europene, iar Óncas„rile la bugetul statului pe seama carburan˛ilor sunt cele mai mici din Europa.
Mai am o Óntrebare, pentru domnul ministru al finan˛elor publice Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Libert„˛ii Presei, Ón mass-media rom‚neasc„ au fost difuzate multe informa˛ii Ón leg„tur„ cu pierderile anuale de mai multe miliarde de euro din v‚nzarea îPetrom“.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce redeven˛e petroliere se Óncaseaz„ Ón statele produc„toare de ˛i˛ei din Europa, inclusiv Ón Rom‚nia, precum ∫i Ón ˛„rile arabe Libia ∫i Nigeria, pentru ˛i˛eiul livrat diverselor companii petroliere.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar P.R.M.
Se preg„te∫te domnul senator Ilie Petrescu pentru interpelare.
Interpelarea mea este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, la dezbaterea Ón Parlament a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006 am prezentat mai multe amendamente. Unul dintre acestea viza Óncasarea la bugetul de stat, prin supraaccizare, a diferen˛ei de 40 p‚n„ la 50 dolari pe barilul de ˛i˛ei rom‚nesc.
Parlamentarii care ar trebui s„ sus˛in„ Guvernul au votat Ómpotriva amendamentului, pierz‚ndu-se astfel, anual, cel pu˛in 3 miliarde euro la veniturile bugetului de stat.
Presa din ultimele zile a confirmat juste˛ea amendamentului meu ∫i a ajuns la concluzia c„, Óntr-un an ∫i jum„tate, Rom‚nia a pierdut miliarde de euro din v‚nzarea îPetrom“.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i c‚te miliarde de euro s-au pierdut Ón perioada 1 ianuarie 2005—30 aprilie 2006 din extrac˛ia ˛i˛eiului rom‚nesc, ca urmare a modului cum a fost negociat contractul de privatizare al îPetrom“.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar P.R.M.
Consult dac„ mai este vreun coleg care are de formulat interpelare. Nu mai este.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea este adresat„ primului ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Con˛inutul interpel„rii. At‚t Ón campania electoral„, c‚t ∫i prin Programul de guvernare 2005—2008, v-a˛i angajat s„ rezolva˛i problema recorel„rii pensiilor ∫i asigur„rii unui trai decent pensionarilor.
Dup„ mai mult de un an de guvernare, Ón ziua de 1 mai 2006 pensionarii din T‚rgu-Jiu ∫i din jude˛ul Gorj au organizat un miting Ón care au cerut recorelarea pensiilor ∫i asigurarea unui trai decent prin respectarea capitolului referitor la recorelarea pensiilor ∫i a Programului de guvernare 2005—2008.
Pensionarii sunt cea mai oropsit„ categorie social„, pensiile mici promi˛‚ndu-le c„ ating doar nivelul de subzisten˛„.
V„ solicit s„ m„ informa˛i c‚nd considera˛i dumneavoastr„ c„ promisiunile pe care le-a˛i f„cut ∫i Programul de guvernare vor fi respectate, iar pensionarii vor atinge un nivel de trai decent, dup„ o via˛„ de
munc„ Ón care au pl„tit taxe, impozite ∫i contribu˛ii pentru a-∫i asigura o b„tr‚ne˛e lipsit„ de griji.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj Ilie Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Stima˛i reprezentan˛i ai Executivului, v„ rog s„ oferi˛i r„spunsuri colegilor la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate.
Œl consult pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, dac„ dori˛i s„ interveni˛i.
Microfonul nr. 9.
## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Conform solicit„rii Senatului ∫i conform planific„rii, trebuie s„ sus˛in un r„spuns la o Óntrebare formulat„ la data de 28 aprilie 2006 de c„tre domnul senator Gheorghe Funar, prin care se solicit„ s„ se comunice care este num„rul total al cererilor de restituire a unor construc˛ii ∫i terenuri conform Legii nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, situa˛ie existent„ la nivel na˛ional ∫i pe jude˛e, ∫i care este gradul de solu˛ionare a acestora.
Œn leg„tur„ cu aceast„ Óntrebare, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele.
Situa˛ia cererilor de restituire a unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, a unor imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia ∫i a unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia este centralizat„ Ón conformitate cu prevederile art. 38[1] din Legea nr. 10/2001, ale alin. 4 al art. 3 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000, precum ∫i ale alin. 4 al art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 83/1999.
Aceste situa˛ii se centralizeaz„ la nivelul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor, care este institu˛ia specializat„ a statului cu atribu˛ii Ón acest sens. Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu de˛ine astfel de statistici.
Potrivit dispozi˛iilor art. 52 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribu˛iile ∫i func˛ionarea comisiilor pentru stabilirea drepturilor de proprietate privat„ asupra terenurilor, a modelului ∫i modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum ∫i punerea Ón posesie a proprietarilor, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 890/2005, prefectul, Ón calitatea sa de pre∫edinte al comisiei jude˛ene, are obliga˛ia de a Óntocmi ∫i Ónainta lunar Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor situa˛iile centralizatoare referitoare la stadiul realiz„rii aplic„rii prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, ∫i ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar.
V„ mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator Gheorghe Funar dac„ este de acord cu r„spunsul oferit.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
R„spunsul primit m„ mul˛ume∫te doar par˛ial, pentru c„ eu am pus o Óntrebare foarte simpl„ pornind de la o constatare din jude˛ele ˛„rii.
™i anume p‚n„ acum s-au aplicat Ón foarte pu˛ine cazuri prevederile Legii nr. 247/2005. Acesta era obiectul Óntreb„rii mele.
Domnul secretar de stat a extins r„spunsul ∫i a f„cut referire la Legea nr. 18/1991, Legea nr. 10/2001. Sunt interesante ∫i acestea, dar v-a∫ ruga s„-mi r„spunde˛i ∫i mai am r„bdare o s„pt„m‚n„ s„-mi r„spunde˛i la Óntrebarea formulat„, respectiv num„rul de cereri Ónregistrate Ón baza Legii nr. 247/1991 la autorit„˛ile publice locale pe jude˛e ∫i num„rul de cereri solu˛ionate p‚n„ Ón prezent, iar Ón cazul Ón care nu s-a respectat legea, ce a f„cut Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. V„ mul˛umesc.
Da. V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule secretar de stat.
Nu am de f„cut alte comentarii.
O s„ revin cu preciz„ri Ón continuare, ∫i anume cu precizarea pe care am f„cut-o ∫i Ón cuprinsul expunerii anterioare, anume c„ o parte dintre aceste cereri se solu˛ioneaz„ de c„tre Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor, care nu este component„, nu este subordonat„ ∫i nu face parte din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Pentru celelalte revendic„ri, care vizeaz„ Legea nr. 1/2000 ∫i, respectiv, Legea nr. 18/1991, unde prefectul este pre∫edinte al comisiei jude˛ene, aici r„spunsurile sunt O.K. ∫i vi le pot transmite ∫i Ón acest moment.
R„spunsul se afl„ Ón competen˛ele Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Da. V„ rog s„ o face˛i. V„ rog.
Domnul secretar de stat Vasile Lupu, secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, a
prezentat dou„ r„spunsuri Ón scris domnilor senatori Ilie Petrescu ∫i Viorel Dumitrescu.
V„ rog, domnule senator Ilie Petrescu. Microfonul 1.
Am primit r„spunsul de la domnul secretar de stat Lupu, dar rug„mintea mea este s„-mi aduc„ ∫i normele metodologice.
L-am rugat ∫i mi-a r„spuns c„ se va prezenta cu normele metodologice privind produc„torii de panifica˛ie. V„ mul˛umesc pentru r„spuns.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da. Mul˛umesc.
Consult dac„ este prezent domnul secretar de stat Ion Mircea Pl‚ngu.
V„ rog. Microfonul 10.
**Domnul Ion Mircea Pl‚ngu** — _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**
Voi r„spunde la o interpelare a domnului senator Gheorghe Viorel Dumitrescu.
Œntrebarea are un caracter foarte tehnic, respectiv num„rul zborurilor efectuate...
Da. D‚nsul nu este din p„cate aici...
Ave˛i r„spunsul Ón scris, v„ rog?
Am r„spunsul Ón scris ∫i sunt trecute absolut toate misiunile cu elicopterele...
Mai ales c„ este un r„spuns tehnic, deci era o chestiune care intereseaz„, b„nuiesc, Ón mod direct.
V„ rog s„ oferi˛i r„spunsul colegilor senatori.
Mul˛umesc mult, domnule secretar de stat.
Consult dac„ este prezent domnul secretar de stat Miron Dumitru. Da.
V„ rog. Microfonul 10.
**Domnul Dumitru Miron** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Aveam trei interpel„ri adresate de doamna senator Irina Loghin. Avem r„spunsul scris...
V„ rog s„-l Ónainta˛i.
Dumitru Miron
#170091...de domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu...
De asemenea, v„ rog s„-i prezenta˛i Ón scris.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006
Dumitru Miron
#170320De asemenea, vom remite r„spunsul scris ∫i pentru domnul senator Aurel Ardelean, prezent aici de fa˛„.
V„ rog s„-l prezenta˛i.
Dumitru Miron
#170514Œntrebarea domnului senator se referea la situa˛ia destul de sensibil„ a dosarelor de autorizare provizorie ∫i, respectiv, de acreditare care se mai aflau Ón portofoliul Consiliului Na˛ional de Evaluare ∫i Acreditare Academic„, a c„rui activitate a fost scurtcircuitat„ prin dinamica prevederilor legale: Ordonan˛a Guvernului nr. 75 privind asigurarea calit„˛ii ∫i apoi Legea de aprobare a ordonan˛ei.
R„spunsul scris con˛ine mai Ón detaliu elementele referitoare la Óntrebare. Vreau Óns„ s„ spun c„, prin aprobarea Legii privind asigurarea calit„˛ii pentru institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt ∫i, respectiv, pentru aplica˛iile lor depuse anterior intr„rii Ón vigoare a acestei legi, Consiliul Na˛ional de Evaluare ∫i Acreditare Academic„, Óncep‚nd cu data de 14 aprilie, se reactiveaz„ pentru Ónc„ 6 luni, perioad„ Ón care cele 37 de dosare depuse, conform reglement„rilor legale, vor intra Ón evaluare ∫i propunere de acreditare de c„tre C.N.E.A.A., urm‚nd s„ fie Ónaintate, dac„ e vorba de dosare de acreditare de universit„˛i, c„tre Parlamentul Rom‚niei, pentru a-i dicta legile de acreditare a universit„˛ilor, dac„ e vorba de autoriz„ri sau de acredit„ri, de specializ„ri sau de programe de studiu, pentru a fi consacrate prin hot„r‚re de Guvern.
Depinde de rapiditatea cu care cele trei entit„˛i cuprinse Ón Legea privind aprobarea ordonan˛ei privind calitatea Ó∫i vor desemna reprezentan˛ii Ón consiliul interimar al noului A.R.A.C.I.S. Profit de prezen˛a mea aici pentru a ruga plenul Senatului ca s„pt„m‚na viitoare s„ valideze pe cei 5 reprezentan˛i ai Senatului Ón A.R.A.C.I.S.
Informez pe domnul senator c„ o parte, Consiliul Rectorilor, vineri, la Constan˛a, Ón reuniunea sa Ón plen a validat pe cei 5. Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii este preg„tit cu propunerile sale ∫i sper„m c„ la finele s„pt„m‚nii viitoare consiliul interimar al Agen˛iei Rom‚ne pentru Asigurarea Calit„˛ii intr„ Ón activitate, face cu urgen˛„ procedurile ∫i metodologiile ∫i vom rezolva aceast„ problem„.
V„ mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit cu r„spunsul oferit, ast„zi, Ón plen.
Interpelarea mea a urm„rit tocmai deblocarea situa˛iei existente.
Ministerul a luat o hot„r‚re Ón˛eleapt„ de a da drumul dosarelor de autorizare ∫i acreditare.
Rog pe domnul ministru s„ precizeze dac„ aceast„ evaluare va fi f„cut„ de fostul C.N.E.A.A. sau de structurile noi ale consiliului interimar. N-am re˛inut exact, Ómi cer scuze.
Mul˛umesc. Mul˛umesc, domnule secretar de stat. Vre˛i s„ mai completa˛i ceva? V„ rog.
Dumitru Miron
#173164Mi-a cerut s„ r„spund.
V„ rog.
Dumitru Miron
#173263Dosarele care au fost depuse anterior intr„rii Ón vigoare a legii ∫i, evident, Ón conformitate cu prevederile ordonan˛ei vor fi procesate de c„tre fostul C.N.E.A.A. A.R.A.C.I.S.-ul nu va putea s„ proceseze noi dosare dec‚t dup„ ce expir„ perioada de 6 luni de interimat, pentru c„ legea prevede c„ Ón aceast„ perioad„ de interimat nu se primesc noi dosare.
Eu voiam s„ fac precizarea, ∫i s„ Ónchei cu aceasta, c„ dac„ totu∫i consiliul interimar al A.R.A.C.I.S. Óncepe activitatea ∫i finalizeaz„ procesul de elaborare a procedurilor, metodologiilor mai devreme, pentru c„ legea prevede maximum 6 luni, dac„ face acest lucru mai devreme, organizeaz„ concursul pentru cele 10 posturi care se ocup„ prin concurs ∫i se Óncheie acest proces.
™i am dori cu toat„ convingerea ca acest lucru s„ se Óncheie p‚n„ Óncepe noul an universitar. Cu sprijinul comun, noi am putea ca la Ónceputul anului universitar 2006—2007 s„ avem o Agen˛ie de Asigurare a Calit„˛ii cu un consiliu definitiv, care din prima zi poate s„ proceseze noi dosare. Depinde de toate p„r˛ile implicate. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u este prezent.
Microfonul 8, v„ rog.
## **Domnul Septimiu Buza∫u** :
Constat c„ domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu, care a pus o Óntrebare Ministerului Transporturilor, nu este prezent...
Dar este o chestiune extrem de important„, viz‚nd reconstruirea caselor pentru sinistra˛i.
V„ rog s„ prezenta˛i r„spunsul Ón plenul Senatului. V„ rog s„-l prezenta˛i.
Domnul senator punea o Óntrebare legat„ de reconstruirea caselor din jude˛ele limitrofe Dun„rii Ón urma inunda˛iilor.
Potrivit Strategiei na˛ionale de management al riscului la inunda˛ii, aprobat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.854/2005, autorit„˛ile publice locale, sub coordonarea prefec˛ilor jude˛elor inundate, evalueaz„ pagubele produse locuin˛elor Ón urma inunda˛iilor din localit„˛ile limitrofe Dun„rii, acolo unde apa s-a retras, ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 demareaz„ anchete sociale privind situa˛ia familiilor afectate, adic„ num„rul membrilor de familie, situa˛ia locuibil„ ∫i a∫a mai departe.
Dup„ finalizarea acestor ac˛iuni, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului va face demersuri Ón vederea asigur„rii fondurilor necesare reconstruc˛iei sau reabilit„rii locuin˛elor afectate.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
V„ rog s„ oferi˛i r„spunsul ∫i Ón scris colegului senator.
Œl invit la r„spuns pe domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely.
V„ rog, dac„ ave˛i r„spunsuri s„ le prezenta˛i ∫i oral. Microfonul 8.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Székely Ervin Zoltán —** _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Pentru domnul senator Vasile Dan Ungureanu, referitor la Óntrebarea privind instituirea taxei pe viciu prev„zute Ón Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, v„ comunic„m urm„toarele.
Instituirea taxei pe viciu a avut ca scop at‚t diversificarea resurselor de finan˛are a s„n„t„˛ii, c‚t ∫i educarea popula˛iei Ón adoptarea unui comportament de via˛„ s„n„toas„, prin combaterea consumului excesiv de tutun ∫i b„uturi alcoolice, altele dec‚t vinul ∫i berea, care au efecte nocive asupra s„n„t„˛ii popula˛iei.
Œn opinia noastr„, descurajarea consumului acestor produse nu influen˛eaz„ Ón mod negativ infla˛ia ∫i nu se r„sfr‚nge asupra nivelului de trai al cet„˛enilor ∫i contribuie la Ómbun„t„˛irea st„rii de s„n„tate a popula˛iei prin renun˛area sau restr‚ngerea acestor practici d„un„toare.
Potrivit titlului XI privind finan˛area unor cheltuieli de s„n„tate din Legea nr. 95/2006 privind reforma din domeniul s„n„t„˛ii ∫i potrivit normelor metodologice comune ale Ministerului Finan˛elor Publice ∫i ale Ministerului S„n„t„˛ii ce se afl„ Ón curs de definitivare, colectarea, controlul fiscal, solu˛ionarea contesta˛iilor ∫i rela˛iile cu contribuabilii, precum ∫i reflectarea Ón contabilitate a opera˛iunilor privind declararea, colectarea crean˛elor bugetare reprezent‚nd contribu˛iile datorate se fac Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglement„ri Ón domeniul financiar, aprobat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 609/2003, ∫i se realizeaz„ de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice prin Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ ∫i unit„˛ile fiscale teritoriale.
Contribu˛iile prev„zute la art. 363 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 se deduc din accizele datorate de c„tre persoanele juridice care produc sau import„ produse din tutun ∫i b„uturi alcoolice, altele dec‚t berea ∫i vinul, b„uturi fermentate, produse intermediare. Astfel, pentru produsele din tutun din produc˛ia intern„, din suma accizelor aferente livr„rilor de astfel de produse efectuate Ón cursul unei luni, se deduce suma reprezent‚nd contribu˛ia pentru finan˛area cheltuielilor de s„n„tate care
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
V„ rog s„ prezenta˛i r„spunsul ∫i Ón scris, precum ∫i celelalte r„spunsuri pe care le mai ave˛i pentru ceilal˛i colegi senatori.
Œl invit la microfonul 8 sau 9 pe domnul secretar de stat C„t„lin D„nil„.
La interpelarea adresat„ domnului Gheorghe Barbu de domnul senator Ilie Petrescu, referitoare la facilit„˛ile pensionarilor pentru Óngrijirea s„n„t„˛ii, comunic„m urm„toarele.
Legisla˛ia comunitar„ Ón domeniu nu prevede armonizarea sistemelor de securitate social„, ci numai coordonarea acestora, astfel Ónc‚t diferitele sisteme de securitate social„ nu vor fi Ónlocuite cu unul comun, european, deoarece fiecare dintre acestea reprezint„ rezultatul unor tradi˛ii vechi, ad‚nc Ónr„d„cinate Ón cultura na˛ional„, care sunt larg acceptate ∫i apreciate de popula˛iile diferitelor state membre. Fiecare stat membru Ó∫i poate stabili liber presta˛iile de securitate social„ acordate Ón conformitate cu legisla˛ia na˛ional„, modul de calcul al acestora ∫i contribu˛iile ce trebuie pl„tite, cu condi˛ia respect„rii dreptului la libera circula˛ie a persoanelor.
Tendin˛a actual„ la nivelul Uniunii Europene este de a asigura beneficiarilor pensii care s„ le garanteze un standard de via˛„ decent. Aceasta presupune prevenirea excluderii sociale, men˛inerea nivelului de trai avut Ónaintea pension„rii, promovarea solidarit„˛ii, cre∫terea nivelului de ocupare, prelungirea vie˛ii active, asigurarea sustenabilit„˛ii sistemelor de pensii Óntr-o optic„ s„n„toas„ a finan˛elor publice, echilibrarea raportului dintre presta˛ii ∫i contribu˛ii, asigurarea adecv„rii ∫i solidit„˛ii financiare a sistemelor bazate pe capitalizare, adaptarea la scheme de ocupare ∫i carier„ mai flexibil„, asigurarea egalit„˛ii de ∫anse dintre femei ∫i b„rba˛i ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, demonstrarea capacit„˛ii sistemelor de pensii de a dep„∫i provoc„rile actuale.
At‚t Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, c‚t ∫i legile speciale Ón care se prevede acordarea acestor presta˛ii, respectiv biletele de tratament balnear, reglementeaz„ acest drept, Óns„ resursele financiare necesare sunt prev„zute prin Legea anual„ a bugetului asigur„rilor sociale de stat.
Œn prezent, se analizeaz„ o serie de aspecte referitoare la scopul ∫i oportunitatea acord„rii acestei presta˛ii, sfera de cuprindere a beneficiarilor, dac„ aceste presta˛ii s„ fie incluse Óntr-un sistem de asigur„ri sociale de tip contributiv sau s„ fie acordate Ón regim de asisten˛„ social„, respectiv de s„n„tate, sursa acestora de finan˛are, institu˛ia care s„ administreze ∫i s„ gestioneze un astfel de sistem. Revizuirea cadrului legislativ ∫i normativ referitor la acordarea biletelor de tratament balnear ∫i/sau odihn„ va face obiectul dezbaterilor cu partenerii sociali,
## Da. V„ mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator Ilie Petrescu dac„ este mul˛umit Ón leg„tur„ cu r„spunsul pe care l-a˛i oferit.
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Dac„ pensionarii mei din Gorj au Ón˛eles ceva din ce a spus domnul secretar de stat, eu, cel pu˛in, ca senator de Gorj care reprezint Ón Parlament ace∫ti pensionari, v„ rog s„ m„ crede˛i c„ nu am Ón˛eles nimic.
Trebuie s„ ne spun„ concret — din 2006 mai sunt ∫ase luni de zile — dac„ beneficiaz„ ace∫ti oameni de facilit„˛ile de care beneficiaz„ ast„zi un pensionar Óntr-o sta˛iune de tratament ∫i odihn„. Dar v„ rog s„-mi da˛i chestiuni precise, nu generalit„˛i, pentru c„ vreau s„ merg la pensionari. Œn func˛ie de preg„tirea lor, de la muncitori ∫i p‚n„ la directori care au lucrat Ón sistemul de stat, trebuie s„ le aduc la cuno∫tin˛„ aceast„ chestiune ∫i doresc ca r„spunsul s„ fie c‚t de concret, nu cu elemente generale, ci vreau cu elemente concrete, pentru a cunoa∫te mai bine situa˛ia viitorului pensionar care pleac„ Óntr-o sta˛iune de tratament ∫i odihn„.
V„ rog, domnule ministru, cu respectul pe care vi-l port, s„-mi da˛i un r„spuns concret, ca pensionarul care are 8 clase s„ Ón˛eleag„ acest efect.
V„ mul˛umesc.
resursele dedicate acestui drept sunt prev„zute Ón Legea anual„ a bugetului asigur„rilor sociale de stat. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator.
Dac„ m„ duc Ón localit„˛ile Bustuchin, Bolbo∫i sau Berle∫ti, eu trebuie s„ le spun pensionarilor exact ce-mi spune˛i dumneavoastr„. Nu cu no˛iunea îdac„ se d„“. Aceasta este o chestiune general„ pentru mine. Œmi da˛i concret ce reprezint„ aceast„ chestiune pentru 2007, c‚nd pleac„ Ón tratament sau odihn„ un pensionar din localit„˛ile jude˛ului Gorj, din cele 70 de localit„˛i.
V„ mul˛umesc.
Da.
V„ mul˛umesc.
Mai ave˛i alte r„spunsuri?
## Nu.
R„spunsul este: Ón momentul Ón care vom avea proiectul de lege al bugetului asigur„rilor sociale de stat, vom cunoa∫te aceste cifre.
Mul˛umesc.
Da. Mul˛umesc.
## Da.
Œnc„ o dat„, r„spunsul este da. ™i v„ spuneam c„ Legea nr. 19, Ómpreun„ cu legile speciale Ón care este prev„zut„ acordarea acestor presta˛ii reglementeaz„ acest drept. Singura chestiune care este anual„ este faptul c„
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc domnilor senatori, mul˛umesc colegilor care au rezistat p‚n„ la aceast„ or„ Ón ∫edin˛a Senatului.
Da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului pentru ziua de ast„zi.
M‚ine avem lucru Ón comisii.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#184195Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|123830]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 74/18.V.2006 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul: 7,56 lei noi/75.600 lei vechi
Prilejul aceasta m„ determin„ s„ aduc Ón discu˛ie elemente asupra c„rora trebuie s„ ne aplec„m mai Óndelung: integrare ∫i globalizare, egalitate de ∫anse, drepturile constitu˛ionale ale cet„˛eanului.
Astfel, vorbim deseori despre integrarea european„ ∫i recunoa∫tem c„ trebuie s„ facem totul pentru a realiza acest deziderat, deopotriv„ ∫i cei din nord, ∫i cei din sud, pentru c„ aceasta va determina recuperarea decalajelor economice ∫i sociale care despart ˛ara noastr„ de ˛„rile occidentale. Dar nu recunoa∫tem c„ exact acelea∫i motive pentru care sus˛inem cu ardoare integrarea european„ ar trebui s„ ne determine s„ vorbim ∫i despre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 integrarea rom‚neasc„, adic„ despre recuperarea decalajelor dintre jude˛ele r„mase Ón urm„ ∫i celelalte zone ale ˛„rii. Motivele sunt la fel de obiective ∫i Óntr-un caz, ∫i Ón cel„lalt.
Dac„ Europa Ón˛elege s„ aloce fonduri pentru aderarea european„ a Rom‚niei, atunci ∫i Rom‚nia trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ trebuie s„ aloce fonduri pentru aderarea rom‚neasc„ a jude˛ului Boto∫ani. M„ refer aici nu la m„suri de genul declar„rii ca zone defavorizate a unor localit„˛i nu tocmai s„race ∫i a acord„rii de facilit„˛i fiscale unor investitori destul de boga˛i, m„suri care, oricum, nu mai sunt de actualitate, ci la o just„ distribuire at‚t a fondurilor guvernamentale, c‚t ∫i europene.
Apoi vreau s„ invoc principiul egalit„˛ii de ∫anse, prev„zut ∫i de Constitu˛ia Rom‚niei, dar cu regret trebuie s„ spun c„, p‚n„ Ón prezent, nu am inclus aici ∫i lupta Ómpotriva discrimin„rii cet„˛enilor Ón func˛ie de locul na∫terii dec‚t ca tem„ pentru simpozioane ∫i campanii electorale.
Tot Ón Constitu˛ia noastr„ este prev„zut c„ statul are obliga˛ia de a asigura un nivel decent al traiului pentru to˛i cet„˛enii, ∫i iar„∫i trebuie s„-mi exprim regretul Ón leg„tur„ cu faptul c„ practica de p‚n„ acum a demonstrat c„ prin aceasta s-a Ón˛eles doar nevoia de protec˛ie social„.
Consider c„ noua etap„ Ón care se afl„ evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti, lu‚nd Ón considerare ∫i greut„˛ile Ónt‚mpinate Ón aceast„ prea lung„ tranzi˛ie, ne oblig„ ∫i la satisfacerea nevoii de dezvoltare a tuturor comunit„˛ilor de cet„˛eni rom‚ni. Vreau s„ atrag aten˛ia asupra faptului c„ art. 47 din Constitu˛ia Rom‚niei prevede c„ îstatul este obligat s„ ia m„suri de dezvoltare economic„ ∫i de protec˛ie social„“, ceea ce nicidecum nu Ónseamn„ c„ dezvoltarea economic„ trebuie s„ se Ónf„ptuiasc„ Óntr-un jude˛ ∫i protec˛ia social„ Ón altul, adic„ o anumit„ zon„ geografic„ s„ se descurce muncind, iar alta st‚nd mereu cu m‚na Óntins„.
Œn fine, vorbind despre dezvoltare, doresc s„ ne Óntoarcem la Proiectul privind realizarea Coridorului rutier Budapesta—Odessa prin nordul Rom‚niei ∫i v„ propun urm„toarea tem„ de medita˛ie. De ce s„ nu fim noi cei care realizeaz„ un obiectiv care, necesar fiind, mai devreme sau mai t‚rziu se va realiza oricum?
Cu alte cuvinte, parafraz‚nd dup„ un text specific locului, de noi depinde s„ nu ajungem Ón situa˛ia de a spune: îAutostrada nu este a noastr„ ∫i nici m„car a urma∫ilor no∫tri, ci a vecinilor no∫tri!“
V„ mul˛umesc.
De asemenea, prin propunerea de decizie a Parlamentului European ∫i a Consiliului Europei din 6 aprilie 2005, programul îCet„˛eni pentru Europa“ va avea pentru perioada 2007—2013 un buget de 235 milioane euro.
Pentru a putea participa la aceste programe, Rom‚nia trebuie s„ trimit„ proiecte. Este important ca cet„˛enii, societatea civil„, mass-media s„ cunoasc„ aceste programe.
Proiectele eligibile vor primi finan˛are ∫i vor permite astfel implicarea cet„˛enilor, a tinerilor, a societ„˛ii civile ∫i a mass-media din Rom‚nia la Ómbog„˛irea culturii ∫i diversit„˛ii europene.
îUni˛i Ón diversitate!“ este motoul Uniunii Europene, a∫a cum este stipulat Ón Tratatul de stabilire a Constitu˛iei Europene, semnat Ón 2004.
Rom‚nia trebuie s„ devin„, Óncep‚nd cu momentul ader„rii sale, un membru activ al Uniunii Europene ∫i s„ se implice Ón sus˛inerea adopt„rii Constitu˛iei Europene.
Ziua de 9 Mai va intra Ón con∫tiin˛a poporului rom‚n care, conform proiectului de Constitu˛ie European„, va serba, al„turi de celelalte state membre, Ziua Europei. Mul˛umesc.
Istoriografia modern„, care refuz„ s„ se ocupe exclusiv de marile figuri politice ∫i de evenimentele Ónso˛itoare, caut„ s„ descopere via˛a cotidian„ a oamenilor: ce produc, cum se hr„nesc, ce edific„, care
este sufletul ∫i mentalitatea societ„˛ii. Nimic din toate acestea Ón cartea pomenit„ sau Ón c„r˛ile pomenite, din ele lipsind tocmai societatea, oamenii de zi cu zi ∫i experien˛a lor. Nu este o istorie, ci un comentariu la ce ar fi putut fi o istorie, este o b‚rf„ sub˛ire, Ón care recunoa∫tem exigen˛ele Cominternului fa˛„ de partidele comuniste din ˛„rile satelite Moscovei.
Œn loc s„ fie o expunere de fapte, o istorie a societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón comunism ∫i o critic„ a sistemului, cartea se ocup„ de figuri politice de v‚rf ∫i caut„ ˛api isp„∫itori. Istoria stalinismului vrea s„ disculpe sistemul instituit de Comintern ∫i s„ arunce vina pe seama unor persoane, fie ele Stalin, Mao, Ceau∫escu ∫i altele.
Cartea lui Vladimir Tism„neanu îStalinism pentru eternitate. O istorie a comunismului rom‚nesc“ este o subtil„ deculpabilizare a revolu˛ionarilor de profesie, a faptelor Cominternului.
Œn plus, expunerea este adesea lacunar„. De∫i acord„ lui Lucre˛iu P„tr„∫canu o aten˛ie special„ Ón aceast„ carte, autorul ocole∫te criza politic„ din 1946 de la Cluj ∫i conflictul intern din P.C.R. Ón leg„tur„ cu pozi˛iile autonomiste ale regionalei comuniste de la Cluj, prioritar ungureasc„.
Dintr-o list„ final„ a elitei conduc„toare a P.C.R., doar 25 de persoane, lipsesc figuri ca Teoharie Georgescu, Goldberg, Moghioro∫, Chivu Stoica, Silviu Brucan ∫i at‚˛ia al˛ii.
Din 21 de fotografii care ilustreaz„, dup„ autor, istoria celor 45 de ani de comunism Ón Rom‚nia, 17 sunt cu Nicolae Ceau∫escu ∫i doar 4 cu Gheorghiu-Dej. Echilibrul ∫i echidistan˛a lipsesc autorului c„r˛ii.
Nu inten˛ion„m s„ facem o recenzie a ei, ci semnal„m absen˛a fundamentelor ∫tiin˛ifice ∫i caracterul tezist al lucr„rii. Autorul este fascinat de o serie de mitologii ale comunismului interna˛ional ∫i mai pu˛in de adev„r. Cartea r„m‚ne o ∫uet„ confortabil„ pe marginea unei istorii politice, schi˛ate dup„ ureche.
Œntr-o alt„ lucrare, îReinventarea politicului“, din 1997, care face istoria politic„ din ˛„rile Europei Centrale Ón secolul XX, autorul uit„ campania rom‚nilor Ómpotriva revolu˛iei comuniste de la Budapesta din 1919 ∫i uit„ ∫i rezisten˛a rom‚neasc„ anticomunist„ din mun˛i dup„ 1944, de∫i era obligatoriu s„ le expun„, cu at‚t mai mult cu c‚t erau avantajoase pentru o corect„ imagine politic„ a rom‚nilor fa˛„ de vecinii lor.
Aceasta este cariera ∫tiin˛ific„ a persoanei pe care Traian B„sescu a desemnat-o pentru a alc„tui un documentar de condamnare a regimului comunist din Rom‚nia. Este evident c„ cel ales nu este recomandat nici de v‚rst„, nici de lucr„rile lui pentru aceast„ misiune. Nu mai este recomandat nici din alte puncte de vedere.
Domnule pre∫edinte, aici se impun c‚teva Óntreb„ri, fie ele ∫i retorice:
1. Este obligatoriu ca autorul sau girantul unui document fundamental pentru istoria Rom‚niei postbelice s„ fie o persoan„ care a emigrat din Rom‚nia? Milioanele de rom‚ni care n-au emigrat ∫i n-au vorbit la posturile de radio str„ine nu merit„ Óncredere?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 2. Este obligatoriu ca omul de concep˛ie al condamn„rii regimului politic postbelic comunist s„ fie at‚t de t‚n„r, f„r„ marea experien˛„ a dramei, a tragediei na˛ionale rom‚ne∫ti?
3. Este obligatoriu ca autorul care gireaz„ un document at‚t de important s„ fie neap„rat recrutat din clanul cominterni∫tilor cu state de plate la Moscova, clan mutat ast„zi Ón Occident?
V„ mul˛umesc foarte mult.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 Carne de pas„re _._ Importul Ón consumul intern: anul 2003 — 25%; anul 2004 — 26%; anul 2005 — 38%; anul 2006 — 34%.
Dac„ vom continua Ón acest ritm, ar Ónsemna ca Ón Rom‚nia, Óntr-o perspectiv„ nu prea Óndep„rtat„, s„ se importe majoritatea cantit„˛ii de carne necesare consumului intern, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia ca ˛ar„ este recunoscut„ ca fiind cerealier„ ∫i dispune de o baz„ furajer„ impresionant„. Suprafa˛a de paji∫ti ∫i cea cultivat„ cu furaje Ón Rom‚nia este c‚t suprafa˛a agricol„ a Belgiei, Olandei ∫i Elve˛iei luate la un loc. Deci condi˛ii avem, dar, din p„cate, nu ∫tim s„ le valorific„m.
Acest indicator demonstreaz„ f„r„ echivoc c„ suntem pe un drum gre∫it, iar interven˛ia mea — a c‚ta oar„? — nu poate fi o re˛et„ a succesului, ci o dorin˛„ de a fi Ón˛eles c„ trebuie s„ ne oprim din sarabanda vorbelor ∫i s„ trecem la fapte bune pentru ˛ara Ón care tr„im ∫i pe care o reprezent„m Ón forul legislativ.
V„ rog, stima˛i colegi de la putere, analiza˛i ∫i dumneavoastr„ unde ne afl„m Ón agricultur„ ∫i o s„ constata˛i c„, cu c‚t ne apropiem ca timp de integrarea Ón Uniunea European„, cu at‚t ne Óndep„rt„m ca performan˛„ de ˛„rile membre ale Uniunii Europene.
Eu cred c„ aici a fost nuan˛a interven˛iei celor care ne-au c„lcat ˛ara. Pre˛uiesc extraordinar de mult pe omul politic C‚mpeanu, pe omul care poate, prin atitudine, prin ceea ce a f„cut, s„ fie un reper al echilibrului, al manifest„rii politice, al Ón˛elegerii fenomenului. Doresc numai, pentru c„ am vorbit dup„ Domnia sa, s„ precizez acest cr‚mpei al analizei mele, care poate, Ón perioada Ón care a fost Ón Rom‚nia vestitul oaspete al Rom‚niei, s„ manifeste Óngrijorare fa˛„ de situa˛ia st„rii de fapt.
Nu cred ∫i nu putem s„ fim de acord c„ cineva ia dreptul constitu˛ional al poporului rom‚n, dar, Ón acela∫i timp, este de datoria noastr„ ∫i de datoria oric„rui altcuiva s„ Ón˛eleag„ ce se petrece Ón fiecare celul„ a societ„˛ii, mai cu seam„ c‚nd aceast„ celul„, la scar„ na˛ional„, va face parte din fagurele economic al Uniunii Europene.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Motivul Ól reprezint„ Óncercarea liberalilor de a aduce modernism ∫i reform„ Ón politica rom‚neasc„ ∫i teama unora c„ aceast„ Óncercare poate avea succes.
Interesant este c„, Ón marea lor majoritate, Ón aceste declara˛ii politice se prezint„, cu lux de am„nunte, nerezolvarea unor probleme sociale, de care se fac Óns„ vinova˛i cei care au preluat puterea din 1990 Óncoace ∫i care au condus aceast„ ˛ar„ prin grupurile de interese ascunse p‚n„ Ón 2004.
Nu doresc s„ blamez acele guvern„ri, pentru c„ au avut ∫i ele rolul lor benefic Ón evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti, ∫i Óncerc s„ eviden˛iez sl„biciunea respectivelor regimuri Ón a denun˛a anumi˛i factori negativi pentru aceast„ ˛ar„: corup˛ia, refuzul de a condamna comunismul, promovarea centralismului economic ∫i a centrelor de hegemonie sectorial„ Ón justi˛ie, s„n„tate, comer˛ ∫i a∫a mai departe.
Diferen˛a Óntre aceste guvern„ri ∫i cea condus„ de un prim-ministru liberal, cu riscul de a m„ repeta, este c„ acest Executiv a Ónchis toate capitolele de negociere, Ón ciuda deficien˛elor normative l„sate de predecesori, Ón special pe cel al justi˛iei.
Iar ceea ce este mai important, este c„ P.N.L.-ul, Ómpreun„ cu partenerul s„u P.D. ∫i partidele din coali˛ie, a realizat, prin acest Guvern, cea mai important„ modificare de 16 ani Óncoace: transformarea corup˛iei dintr-o no˛iune empiric„, teoretic„, Ón ceva pragmatic, concret ∫i care poate fi v„zut ∫i auzit de toat„ lumea.
Stima˛i colegi,
Am f„cut aceast„ declara˛ie nu cu rolul de a l„uda cu surle ∫i tr‚mbi˛e Cabinetul T„riceanu sau partidul din care fac parte, ci pentru a diminua importan˛a acelor atacuri ∫i h„r˛uiri incisive, care folosesc ca pretext anumite atitudini, declara˛ii, opinii sau gesturi democratice ori nedemocratice, dar care sunt nimicuri comparativ cu altele, ce este drept, mai pu˛in mediatizate, ale altor actori politici, parlamentari sau neparlamentari.
Peste ani ∫i ani de zile, din toate fr„m‚nt„rile politice actuale cele mai multe vor intra Ón uitare. Va r„m‚ne Óns„ peste timp performan˛a actualului Guvern ∫i a primului-ministru liberal, domnul T„riceanu: integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.
V„ mul˛umesc.
Domnilor, este timpul s„ lu„m Ón serios toate aceste lucruri. Uneori am senza˛ia c„ actualul Guvern conduce o alt„ ˛ar„ ∫i este pe o alt„ planet„.
Lucrurile sunt grave ∫i Ón domeniul s„n„t„˛ii, ∫i Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, ∫i Ón toat„ zona social„, dar cauza este economic„ Ón primul r‚nd. Pentru c„, aici, actualul Guvern a reu∫it s„ dea o lovitur„ mortal„ exportatorilor, Ón primul r‚nd, care au negociat contractele la 39.000 lei pentru un euro ∫i, ca urmare a aprecierii for˛ate a leului, iat„ c„ sunt obliga˛i s„ v‚nd„ la un curs de 34.000 lei pentru un euro. Pierderile sunt imense: ∫omaj ∫i societ„˛i care Ó∫i Ónchid por˛ile.
Sunt teme de reflec˛ie pe care actualii guvernan˛i trebuie s„ le ia Ón considerare. De asemenea, mai trebuie s„ ne respect„m cuv‚ntul ∫i cuv‚ntul trebuie, totdeauna, s„ fie urmat ∫i de fapte.
De foarte multe ori am auzit Ón aceast„ sal„ vorbindu-se despre comunism ∫i despre anticomunism, vorbindu-se despre nedrept„˛ile care s-au Ónt‚mplat Ón perioada comunist„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 A trecut, cu greu, un proiect de lege care viza cre∫terea indemniza˛iei pentru fo∫tii lupt„tori anticomuni∫ti.
Dar s„pt„m‚na trecut„ a plecat dintre noi unul dintre marii oamenii ai rezisten˛ei anticomuniste din Mun˛ii F„g„ra∫ului, Ioan Gavril„ Ogoranu. Din p„cate, la moartea lui Ioan Gavril„ Ogoranu, de la Bucure∫ti au fost dou„ coroane, una de la C.N.S.A.S. ∫i una de la Grupul senatorial P.S.D. Este poate timpul s„ atragem aten˛ia unora care vorbesc uneori, poate, Ón stil demagogic ∫i nu iau Ón seam„ lucruri care sunt importante pentru istoria poporului rom‚n.
Ioan Gavril„ Ogoranu a scris o carte monumental„: îBrazii se fr‚ng, dar nu se Óndoiesc niciodat„“. Este o carte monumental„, o carte din care avem de Ónv„˛at pentru comportamentul nostru de ast„zi ∫i din viitor.
Œn final, v-a∫ cere Óng„duin˛a s„ ˛inem un moment de reculegere Ón memoria lui Ioan Gavril„ Ogoranu.
Au loc patru chem„ri la Curtea de Apel Prahova. Omul, de bun„-credin˛„, se duce, judec„torul nu se prezint„. Iar la a cincea cita˛ie i se spune, cu foarte mare veselie, de c„tre judec„torul de la Curtea de Apel: î™ti˛i, v-am u∫urat sarcina. Am mutat procesul la Cluj, ca s„ v„ vin„ mai aproape, Ón vederea finaliz„rii procesului de mit„“.
Lucrurile nu s-au sf‚r∫it aici. Omul despre care v„ vorbesc a Ónceput s„ primeasc„ Ón fiecare zi telefoane de amenin˛are: îCrezi c„ vei mai ajunge viu la Cluj?“, îCrezi c„ te vei mai Óntoarce viu de la Cluj?“.
Deci, domnilor, Ón fa˛a dumneavoastr„ am vrut s„ prezint un caz Ón care, Óntr-adev„r, justi˛ia a ajuns la nivel de g„in„rie, ∫i nu la sumele cu care eram noi Ónv„˛a˛i ca Óntr-un jude˛ ca Prahova s„ le solicite judec„torii pentru a finaliza un caz.
V„ mul˛umesc.
Securitatea l-a prins abia Ón 1976, Ón urma unei tr„d„ri, pe c‚nd se afla la Cluj. Anchetat ∫i torturat 6 luni de Securitate, Gavril„ a fost eliberat la interven˛ia pre∫edintelui american Richard Nixon, beneficiind ∫i de prescrierea faptelor sale.
Gavril„ a continuat lupta la Revolu˛ia din Decembrie 1989, dar nu a solicitat certificat de revolu˛ionar, pentru c„ nu a vrut vreun avantaj din asta.
Dup„ 1989, Ioan Gavril„ s-a dedicat, a∫a cum afirma chiar el, datoriei de a m„rturisi despre r„ul comunist. A condus Funda˛ia îLupt„torii din rezisten˛a armat„ anticomunist„ din Rom‚nia“, a f„cut parte din Academia Civic„ ∫i din Asocia˛ia Fo∫tilor De˛inu˛i Politici din Rom‚nia.
## Stima˛i colegi,
Am schi˛at o scurt„ biografie, ap„rut„ ∫i Ón media rom‚neasc„, despre unul dintre pu˛inii partizani anticomuni∫ti din Rom‚nia. Ace∫tia, a∫a pu˛ini cum au fost, nu au uitat crezul lor de libertate ∫i lupt„ pentru un ideal, iar noi beneficiem de urm„rile luptei lor Ómpotriva unui sistem totalitar.
Œn acest sens, aduc un pios omagiu celui care a fost Ioan Gavril„ Ogoranu. Dumnezeu s„-l ierte, iar Ioan Gavril„ Ogoranu s„ ne ierte pe noi dac„ vom putea vreodat„ s„ uit„m adev„ra˛ii eroi postbelici ai Rom‚niei!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cine pierde? Bugetul de stat, produsul intern brut, Ón a c„rui pondere turismul abia reprezint„ 1%, Ón timp ce Ón Bulgaria reprezint„ 13%, economia rom‚neasc„ Ón general. Dar pe nimeni nu intereseaz„ acest lucru.
Ca o dovad„ Ón plus a lipsei de interes, de profesionalism ∫i de strategie st„ marea ac˛iune anun˛at„ de ∫eful Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism cu ocazia T‚rgului Na˛ional de Turism de la Ónceputul lunii aprilie, numit„ Campania de promovare a litoralului M„rii Negre. Spunem c„ aceast„ campanie dovede∫te lipsa de interes ∫i de profesionalism a celor care conduc destinele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 turismului rom‚nesc deoarece, cu doar c‚teva zile Ónainte de Ónceperea acestei campanii, la Bucure∫ti, una dintre cele mai cunoscute organiza˛ii profesionale din domeniul turismului atr„gea aten˛ia c„ trebuie s„ trecem Ón plan secund litoralul M„rii Negre ∫i s„ ne concentr„m pe alte programe, care s„ reduc„ dependen˛a Rom‚niei de sezonalitate.
Mai mult, cu aceea∫i ocazie, pre∫edintele respectivei organiza˛ii spunea un lucru menit s„ ne pun„ Ón gard„: îV„ rog s„ face˛i ceea ce trebuie. Ar fi p„cat ca raportul ∫i recomand„rile noastre s„ r„m‚n„ pe un raft ∫i s„ nu beneficia˛i de poten˛ialul fantastic pe care-l ave˛i“. Or, pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism a f„cut exact ceea ce oficialul amintit ne ruga s„ nu facem: nu a dat nici doi bani pe strategia str„inilor, ˛in‚nd-o cu acelea∫i teorii ∫i sloganuri complet dep„∫ite.
BineÓn˛eles, la sf‚r∫itul anului, la bilan˛, se va spune c„ nu am avut turi∫ti str„ini din cauza gripei aviare, o explica˛ie simpl„ ∫i la Óndem‚n„. Nimeni nu va sta atunci s„ se uite Ón graficele de vacan˛„ ale altor ˛„ri, precum Fran˛a, Italia, China, Rusia, ∫i ele atinse de aripa virusului fatidic, dar care vor Ónregistra cereri la fel de mari ca Óntotdeauna.
Nu se vor uita nici la statisticile de anul trecut, care ar„tau o sc„dere a num„rului turi∫tilor str„ini cu 25%, de∫i Marea Neagr„ nu a fost devastat„ de tsunami, Palatul Parlamentului nu a fost amenin˛at de terori∫ti ∫i toate zbur„toarele au murit de moarte bun„ sau din necesit„˛i culinare. Nu se vor obosi nici m„car s„ citeasc„ explica˛iile date de TUI, cel mai mare tur operator european, care la sf‚r∫itul lunii martie anun˛a c„ nu mai vinde Rom‚nia Ón Germania ∫i ˛„rile scandinave, din cauza Ónt‚rzierii adopt„rii plafoanelor taxelor fiscale, ceea ce face incert tariful, ∫i din cauza condi˛iilor precare de cazare.
Or fi p„s„ri aviare ∫i pe alte meleaguri, dar, cu siguran˛„, acolo nu g„se∫ti problemele de aici: pre˛uri care se modific„ de la o zi la alta, hoteluri de 2 stele declarate de 3 stele, cear∫afuri schimbate numai cu ∫pag„, prosoape curate primite numai cu Ónjur„turi, alge, h‚rtii, pungi amestecate cu nisipul care ˛i se arunc„ pe saltea, v‚nz„tori ambulan˛i, manele date la maxim, recep˛ioneri sictiri˛i, v‚nz„toare de butic ∫i femei de serviciu transformate Ón chelneri˛e sezoniere. V„ sun„ familiar? Atunci ∫ti˛i c„ nu g„inile aviare fug„resc turi∫tii, ci chelneri˛ele Óng„late.
Mul˛umesc.
prezent delega˛ie prezent prezent prezent delega˛ie prezent prezent„ prezent prezent prezent absent Guvern prezent absent euroobservator prezent prezent„ prezent euroobservator prezent prezent prezent prezent prezent„ prezent prezent prezent absent Ónvoit prezent absent prezent prezent euroobservator prezent prezent
Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad euroobservator Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aureliu prezent Puskás Valentin Zoltán delega˛ie R„doi Ion absent R„doi Ovidiu prezent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba absent Solcanu Ion delega˛ie Stan Petru prezent St„noiu Rodica Mihaela prezent„ Stoica Ilie prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu absent Szabó Károly Ferenc prezent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil delega˛ie ™ere∫ Ioan Codru˛ prezent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Dan Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu R„zvan Emil prezent TÓlv„r Angel absent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ fiÓrle Radu euroobservator Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae absent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia absent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Sebastian Bodu** — _pre∫edintele Agen˛iei_
_Na˛ionale de Administrare Fiscal„_ :
## Da.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prin prezentul acord se vrea ob˛inerea unei colabor„ri tehnice cu Republica Federal„ German„.
Prin acest acord se ob˛in finan˛„ri nerambursabile pentru domenii precum promovarea reformei economice, a comer˛ului, a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, parteneriate economice. Deci sunt granturi, ca s„ spun a∫a.
Punctul de vedere al Ministerului de Finan˛e este pentru aprobarea acestui proiect.
Mul˛umesc.
A∫ vrea s„ Ónchei prin a v„ spune c„, probabil, Guvernul nu sus˛ine, ∫i ∫tiu acest lucru, propunerea noastr„, dar, Ón acela∫i timp, foarte recent, Ón Camera Deputa˛ilor a trecut o ini˛iativ„ bun„ pe care noi am votat-o ∫i o sus˛inem Ón continuare, ∫i anume ca tinerii care doresc s„-∫i construiasc„ locuin˛e s„ fie subven˛iona˛i de c„tre stat Ón propor˛ie de 25%.
Eu nu vreau s„ cred c„ numai acele persoane din Rom‚nia care au drept de vot pot s„ beneficieze de astfel de prevederi care s„ le faciliteze construirea de locuin˛e. Copiii care ar beneficia de aceste cre∫e, ce-i drept, nu voteaz„ chiar azi sau m‚ine.
Dar, revenind la o chestiune de seriozitate, c‚t se poate de normal„, eu cred c„ Rom‚nia are nevoie de aceste cre∫e, ∫i una dintre modalit„˛ile la care ne-am g‚ndit este c„ putem s„ Óncuraj„m pe cei care ar putea s„ construiasc„ cre∫e, pentru c„ statul nu o poate face.
Œnchei prin a v„ ruga s„ vota˛i aceast„ ini˛iativ„ a noastr„, chiar dac„ raportul comisiei de fond este negativ.
Acestea sunt motivele pentru care noi am socotit c„ propunerea legislativ„ Ón forma actual„ nu poate fi acceptat„, mai ales c„, fac o parantez„, nici nu apare foarte clar aici c„ este vorba de alt 2% dec‚t cei 2% de care ∫tim. De fapt, este vorba de majorarea la 4% a plafonului, lucru pe care aceast„ propunere nu-l define∫te foarte clar.
Deci, din toate aceste motive, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a decis respingerea ini˛iativei legislative.
Domnule pre∫edinte,
Dac„ nu g„sim suficient„ sus˛inere pentru acest act normativ, vin cu propunerea — ∫i b„nuiesc c„ o parte
dintre colegii care sunt ast„zi prezen˛i Ón Senat vor avea interesul s„ ias„ la ramp„ Ón vederea sus˛inerii acestui act normativ — s„ retrimitem proiectul de lege la comisie, pentru a g„si solu˛ia tehnic„ ca m„car din trei propuneri s„ r„m‚n„ una Óndreptat„ Ón direc˛ia oamenilor, pe care, dac„ Ói vedem nec„ji˛i, atunci haide˛i s„-i ∫i ajut„m. V„ mul˛umesc.
Propunerea mea are Ón vedere pensionarea peste limit„ de v‚rst„. Este o terminologie nou„ ∫i acest termen are Ón vedere faptul c„ pensia peste limit„ de v‚rst„ este acea pensie care se ob˛ine la o dat„ ulterioar„ pensiei pentru limit„ de v‚rst„, f„r„ a dep„∫i v‚rsta de 65 de ani, at‚t de femei, c‚t ∫i de b„rba˛i, ∫i are un caracter facultativ.
Acest tip de pensie le d„ posibilitatea unor cet„˛eni cu o condi˛ie psihic„ ∫i fizic„ bun„, ajun∫i la v‚rsta pensiei, s„-∫i continue activitatea Ón folosul societ„˛ii, ob˛in‚nd Ón continuare un salariu, ∫i nu o pensie, iar, pe de alt„ parte, ajut„ statul, care se confrunt„, a∫a cum am ar„tat, cu apari˛ia pensiilor frauduloase, diminu‚ndu-se astfel procentul ∫i num„rul cet„˛enilor care aspir„ la fondul de pensii.
Œn speran˛a c„ ve˛i sus˛ine aceast„ propunere legislativ„, v„ mul˛umesc.
- mecanic de locomotiv„;
- conduc„tor auto;
- zidar;
— agricultor. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu.
Aplic‚nd principiul transparen˛ei ∫i al particip„rii la responsabilit„˛ile ∫i eficien˛a Ónscrise Ón Programul de guvernare 2005—2008, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care sunt membrii Comisiei de privatizare a C.E.C. ∫i suma total„ a indemniza˛iilor de care au beneficiat p‚n„ la data de 1 mai anul curent.
De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i care va fi luna din acest an sau anul viitor c‚nd va fi finalizat„ privatizarea C.E.C.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Maramure∫ Ioan Corodan.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón acest moment sunt Ón derulare opera˛iunile de verificare ∫i centralizare a datelor aferente lunii aprilie 2006, situa˛ia solicitat„ de dumneavoastr„, care este anexat„, con˛ine datele actualizate la 31 martie 2006 ∫i se prezint„ dup„ cum urmeaz„:
Total general:
— num„r de cereri depuse: 730.406;
— num„r de cereri solu˛ionate la 31 martie 2006: 390.376.
™i pe jude˛e situa˛ia se prezint„ dup„ cum urmeaz„... Dac„ dori˛i, o citesc acum, dac„ nu, oricum o prezint imediat domnului senator.
V„ mul˛umesc.
se vireaz„ Ón contul Ministerului S„n„t„˛ii corespunz„toare acestor livr„ri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/18.V.2006 urm‚nd a fi supus ulterior dezbaterii parlamentare, probabil Ón cursul acestui an.
V„ mul˛umesc.