Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 mai 2007
Senatul · MO 58/2007 · 2007-05-03
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
Anun˛area adopt„rii, prin Ómplinirea termenului, la data de 19 aprilie 2007, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, a urm„toarelor ini˛iative legislative: — Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2007 pentru modificarea art. IV din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2007 privind unele m„suri pentru organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor pentru Parlamentul European ∫i a art. 92 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor pentru Parlamentul European; — Proiectul de lege pentru adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2007 privind unele m„suri pentru mai buna organizare ∫i desf„∫urare a alegerilor 17–18
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea urm„toarelor ini˛iative legislative: — Propunerea legislativ„ privind reorganizarea ∫i func˛ionarea G„rzii Na˛ionale de Mediu; — Propunerea legislativ„ — Codul silvic; — Propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2006 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative care reglementeaz„ identificarea ∫i Ónregistrarea ecvinelor ∫i constituirea unei baze de date pentru acestea 18
· other · respins
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
139 de discursuri
## **Doamna Norica Nicolai:**
## Bun„ ziua!
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Senatului, 23 aprilie 2007.
Conform programului, Óncepem cu declara˛iile politice ale grupurilor parlamentare. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are alocate 30 de minute ∫i, pentru prezentarea declara˛iei politice, dau cuv‚ntul domnului senator Ilie S‚rbu, dac„ este cumva Ón sal„... Dac„ nu, domnul senator Ioan Chelaru.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul, pentru o declara˛ie politic„.
Av‚nd Ón vedere situa˛ia din Senat, solicit s„-mi da˛i cuv‚ntul dup„ ce va fi prezent„ majoritatea colegilor. Dac„ nu, s„ face˛i prezen˛a.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Este o inten˛ie l„udabil„ de a vorbi Ón fa˛a plenului Senatului. Cred c„ toate grupurile parlamentare trebuie s„ se mobilizeze, pentru c„, altfel, nu ne putem prevala de propria noastr„ culp„ Ón ceea ce prive∫te prezen˛a la vot.
Œi dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Gabriel Simionescu... dac„ este ∫i Domnia Sa Ón sal„.
V„ rog.
Microfonul 3.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Este o hot„r‚re a noastr„, ∫i cred c„ este Ón interesul tuturor s„ fim c‚t mai mul˛i dintre noi prezen˛i Ón sal„ pentru a asculta declara˛iile politice ale fiec„ruia dintre noi.
V„ mul˛umesc.
Œn aceste condi˛ii, dispun apelul nominal, aceasta fiind una din formele care normal ar trebui s„ constr‚ng„ la o comportare regulamentar„ a senatorilor.
- V„ rog, domnule secretar.
Bun„ ziua, stimate colege ∫i stima˛i colegi! Permite˛i-mi s„ fac apelul nominal.
|Antonie ™tefan Mihail|prezent| |---|---| |Apostol Neculai|prezent| |Arca∫ Viorel|prezent| |Ardelean Aurel|prezent| |Arion Viorel|absent| |Athanasiu Alexandru|europarlamentar| |Basgan Ion|absent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Blaga Vasile|absent| |Bobe∫ Marin|absent| |Cazacu Cornelia|prezent„| |C‚mpeanu Radu Anton|prezent| |C‚rlan Dan|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Cintez„ Mircea|absent| |Ciornei Silvia|europarlamentar| |Cioroianu Adrian Mihai|Guvern| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|absent| |Corodan Ioan|absent| |Cozm‚nc„ Octav|absent| |Cre˛u Corina|europarlamentar| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent| |Cucuian Cristian|absent| |Cuta∫ George Sabin|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|Guvern| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |DÓncu Vasile|europarlamentar| |Duca Viorel Senior|prezent| |Dumitrescu Ion Mihai|absent| |Dumitrescu Gheorghe Viorel|prezent|
4 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
Dumitru Constantin prezent Eckstein Kovács Péter prezent Fekete Szabó Andras Levente absent Filipescu Teodor absent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe absent Frunda György prezent Funar Gheorghe absent G„ucan Constantin prezent Geoan„ Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian prezent Gheorghe Constantin prezent Ha∫otti Puiu prezent Ila∫cu Ilie prezent Iliescu Ion absent Ilu∫c„ Daniel absent Ion Vasile prezent Iorga Nicolae prezent Iorgovan Antonie absent Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel prezent Loghin Irina absent„ Lupoi Mihail absent Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius absent Markó Béla Guvern Mele∫canu Teodor Viorel Guvern Mereu˛„ Mircea prezent Mih„escu Eugen europarlamentar Mih„ilescu Petru ™erban absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia europarlamentar Moraru Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan europarlamentar Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae absent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin absent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu prezent P„curaru Paul Guvern P„unescu Adrian prezent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria europarlamentar Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan absent Popa Dan Gabriel delega˛ie Popa Nicolae Vlad absent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel absent Popescu Irinel absent Popescu Mihail absent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán absent
Cred c„ este foarte bine, colegii no∫tri care au venit mai t‚rziu s„-∫i anun˛e prezen˛a pentru a nu mai relua apelul nominal.
Cred c„ este suficient. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
## V„ mul˛umesc.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Av‚nd Ón vedere c„ programul acestei s„pt„m‚ni a fost adoptat Ón ∫edin˛a de s„pt„m‚na trecut„, de joi, v„ propun s„ continu„m programul de declara˛ii politice, care nu presupune existen˛a cvorumului, dup„ care, Ón m„sura Ón care vom constata c„ nu este cvorum, vom lua o hot„r‚re.
Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Gabriel Simionescu pentru prezentarea declara˛iei politice.
## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu:**
Mul˛umesc.
Œn ianuarie 2006, Guvernul Rom‚niei promova Ordonan˛a Guvernului nr. 7/2006 privind Programul de dezvoltare a infrastructurii Ón mediul rural. Ordonan˛a avea ca obiectiv realizarea unor lucr„ri de alimentare cu ap„, reabilit„ri de drumuri, amenaj„ri de poduri ∫i pode˛e, iar ca beneficiar comunit„˛ile locale din mediul rural. Generos proiectat„, ordonan˛a trebuia s„ produc„ efecte Ón urm„torii trei ani. A existat o puternic„ mobilizare a autorit„˛ilor locale care au depus circa 1.700 de proiecte, interesant este c„ nimeni, nici prim-ministrul nu poate spune exact, ast„zi, c‚te astfel de propuneri au fost depuse ∫i c‚te au fost aprobate. Prin hot„r‚ri de guvern succesive, s-au aprobat sumele necesare pentru realizarea proiectelor propriu-zise ∫i, astfel, a trecut anul 2006.
Speran˛a autorit„˛ilor locale era ca anul 2007 s„ marcheze Ónceputul lucr„rilor at‚t de a∫teptate, numai c„ respectiva comisie care ar fi trebuit s„ dea unda verde, stabilind care proiecte s„ fie finan˛ate, cu ce sume, Ón ce ordine, deocamdat„ doar analizeaz„ ∫i tot analizeaz„ dac„ s„ dea mai pu˛ini bani pentru mai multe proiecte, Óncerc‚nd s„-i mul˛umeasc„ pe c‚t mai mul˛i, sau mai pu˛ini bani pentru mai pu˛ine proiecte, dar care s„ ajung„ Óntr-o stare mai avansat„, astfel Ónc‚t de trei luni discut„m despre 500, 600 sau 700 proiecte, Óntr-o prim„ etap„, finan˛ate cu 40%, 30% sau 20% din suma necesar„, urm‚nd ca restul s„ intre Óntr-o a doua etap„.
Cum nimeni nu ∫tie nimic, cu certitudine, despre c‚nd va Óncepe prima etap„, nimeni nu poate spune nimic despre cea de-a doua etap„, pentru c„ odat„ cu schimbarea Guvernului ∫i criteriile de selec˛ie cap„t„ noi dimensiuni ∫i valori ∫i se schimb„, evident, ∫i priorit„˛ile. Iar, dac„ lucrurile vor continua astfel, va trece ∫i luna aprilie ∫i, presupun‚nd c„ va exista o decizie la finalul lunii mai ∫i parcurg‚nd procedura de achizi˛ie public„ pentru lucr„rile respective, ne vom trezi, undeva, Ón august, septembrie...
Probabil c„ acesta este calculul pe care-l avanseaz„ Guvernul, atunci c‚nd vorbe∫te de aloc„ri de 20% din sumele necesare. De etapa a doua ce s„ mai vorbim?!
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, pentru a prezenta declara˛ia politic„.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
## V„ mul˛umesc.
Œn primul r‚nd, distin∫i colegi, trebuie s„ remarc c„ suntem Ón fa˛a unei premiere Ón Senatul Rom‚niei. Pentru prima dat„, lucr„rile Senatului sunt conduse de o doamn„, ∫i a∫ vrea s„-i doresc mult succes.
Œn al doilea r‚nd, cred c„ atitudinea colegilor de la Partidul Social Democrat este deplasat„, este exagerat„, de fapt.
Declara˛iile politice, cutuma o arat„, nu au nevoie de cvorum, ∫i ar fi bine s„ ˛inem cont de aceast„ chestiune.
Eu cred c„ putem avea o Ón˛elegere colegial„ Óntre noi to˛i.
Permite˛i-mi s„-mi sus˛in declara˛ia politic„ ∫i, pentru a destinde pu˛in atmosfera de pe scena noastr„ politic„ ∫i a∫a foarte Ónc„rcat„ Ón urma evenimentelor de s„pt„m‚na trecut„ — poate, domnul senator Dinescu, amuzat, eventual, de cele pe care le voi spune, nu va mai solicita procedur„ —, doresc s„ v„ spun c„ azidiminea˛„, venind spre Parlament prin Parcul Izvor, am avut o tres„rire c‚nd am v„zut peluza Ómp‚nzit„ de solda˛i, de tehnic„ militar„ de ultim„ genera˛ie, de corturi kaki ∫i de locuri de tragere camuflate, toate, repet, la doi pa∫i de Palatul Parlamentului Ón care ne afl„m ∫i unde ne exercit„m mandatul Óncredin˛at de electorat.
Brusc, mi-am amintit de mitingurile spontane din seara zilei de 19 aprilie din Pia˛a Universit„˛ii ∫i de ieri-sear„ din Pia˛a Constitu˛iei, ambele menite a-i da posibilitatea Pre∫edintelui suspendat al Rom‚niei de a face a nu ∫tiu c‚ta oar„ baia de mul˛ime, probabil, situa˛ia Ón care pre∫edintele suspendat se simte ca guvidele Ón apa m„rii, ∫i, mai ales, de a oferi cadrul propice pentru Ónc„ o demonstra˛ie de populism ∫i demagogie.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
De data aceasta, mi-am zis uit‚ndu-m„ la uniformele ∫i la arsenalul prezente Ón parc: E groas„!
Dup„ potopul de vorbe rev„rsat asupra sus˛in„torilor s„i care, _nota bene_ , duminic„ seara, au fost anume a∫eza˛i cu spatele la mult hulitul Parlament, cel care ∫i-a permis, a Óndr„znit s„-∫i permit„ s„-l suspende pe îsalvatorul patriei“, Ón fa˛a Teatrului Na˛ional au fost incita˛i sau, oricum, deloc Ómpiedica˛i s„ strige îJos Parlamentul!“, am avut o clip„ senza˛ia nepl„cut„ c„ asist la Ónceputul unui asediu orchestrat Ómpotriva instan˛ei supreme dintr-un stat democratic ∫i de drept, Parlamentul.
Aproape f„r„ s„ vreau, mi-am zis parafraz‚ndu-i pe str„mo∫ii no∫tri romani de la anul 211 Ónainte de Cristos, cuprin∫i de groaza Ónaint„rii nest„vilite a lui Hanibal c„tre Cetatea Etern„, Ón vremea celui de-al doilea r„zboi punic: Traianus ad portas!
M-am lini∫tit c‚nd am aflat de la un ofi˛er foarte amabil c„, de fapt, se f„ceau ultimele preg„tiri pentru îZiua for˛elor terestre“, odat„ cu s„rb„toarea de Sf‚ntul Gheorghe.
Mul˛umesc domnului senator Puiu Ha∫otti pentru declara˛ia politic„.
Da. Domnul senator Dinescu, pe o chestiune de procedur„.
Microfonul 1, v„ rog.
Cu tot respectul, nu putem fi de acord cu punctul de vedere al domnului senator Ha∫otti.
Pentru c„ declara˛iile politice fac parte din ordinea de zi, Ón principiu, ar trebui supus„ la vot ordinea de zi. Or, dac„ sala este goal„ ∫i mie mi se n„zare s„ fac o propunere n„stru∫nic„ de a elimina din ordinea de zi declara˛iile politice, cine o voteaz„?
Deci la...
## **Domnul Constantin Gheorghe:**
Domnule lider de grup, da˛i-mi voie s„ v„ comunic c„ aceast„ informa˛ie i-am transmis-o pre∫edintelui de ∫edin˛„. Pre∫edintele de ∫edin˛„ decide dac„ aceast„ informa˛ie o public„ sau nu.
Pe de alt„ parte, vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ dumneavoastr„ ne-a˛i creat o problem„ la apel, nefiind prezent la primul apel.
V„ mul˛umesc.
La primul apel nominal au fost prezen˛i Ón sal„ 58 de senatori. Au mai venit c‚˛iva senatori.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 Mi se pare, totu∫i, o conduit„ abuziv„ s„ ne preval„m de faptul c„ nu ne onor„m obliga˛iile din mandat, ∫i v„ rog s„ continu„m programul de declara˛ii politice.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Doamn„ pre∫edinte,
Stima˛i ∫i distin∫i colegi senatori,
Mi-am intitulat declara˛ia politic„ îRom‚nia de cinci minute sau pentru o Rom‚nie normal„“.
Stima˛i ∫i distin∫i colegi senatori,
Chiar ∫i pentru cei care Ón mod ostentativ p„r„sesc sala Senatului, a∫a Ón˛eleg eu s„ m„ adresez celui mai Ónalt for reprezentativ al poporului rom‚n.
Dac„ ar fi, Óns„, s„ preiau vocabularul primului om Ón stat, chiar ∫i a∫a suspendat cum este, ar trebui s„ Óncep ast„zi declara˛ia mea politic„ la modul urm„tor: îStima˛i tic„lo∫i, distin∫i apostoli ai bol∫evismului, s„ v„ ierte Dumnezeu!“
Spre norocul nostru, unii mai au ∫i sim˛ul m„surii, al ridicolului, al penibilului, p‚n„ la urm„, al respectului fa˛„ de sine ∫i fa˛„ de ceilal˛i.
™i s„ intru, totu∫i, Ón declara˛ia politic„...
Dup„ Óncheierea votului privind suspendarea pre∫edintelui B„sescu, au existat voci care au calificat solidaritatea partidelor parlamentare drept suspect„, îAdversarii ireconciliabili s-au postat de aceea∫i parte a baricadei“, numai c„ Parlamentul a ac˛ionat _in solidum_ , pentru c„ pre∫edintelui B„sescu i-au lipsit noble˛ea ∫i ˛inuta, m„sura ∫i civiliza˛ia proprii unei democra˛ii constitu˛ionale reale.
Nu ∫tim ce va aduce Rom‚niei luna viitoare. Un lucru este limpede: parlamentarismul, a∫a cum era normal, a Ónvins, ∫i nu oricum, ci pe criterii care ˛in de constitu˛ionalitate, de exprimare a liberei convingeri, a unui mandat reprezentativ, dar nu imperativ, de bun„-cuviin˛„ ∫i moral„.
Ultimii doi ani din via˛a politic„ rom‚neasc„ au fost marca˛i de anomalii derutante, Ón primul r‚nd, la nivelul institu˛iei preziden˛iale.
Traian B„sescu a probat dexterit„˛i dictatoriale. C‚t a fost pe soclu, a vrut s„ devin„ despot, c‚nd a sim˛it c„ se clatin„, a ar„tat reala sa fa˛„ imoral„, reafirmat„ ieri, cum bine sublinia colegul nostru, Ón Pia˛a Constitu˛iei.
Nu poate fi etic s„-˛i adjudeci poporul pentru a-˛i proteja func˛ia ∫i nu este normal ca electorul s„ intre Ón asocieri impure ∫i Ón contamin„ri disperate ale sensului cuv‚ntului îpopor“. Prin asta, nu faci dec‚t s„-˛i manife∫ti dispre˛ul Ón form„ simulat„.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Ardelean, P.R.M., pentru a-∫i sus˛ine declara˛ia politic„.
V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Aurel Ardelean:**
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin declara˛ia politic„ de ast„zi doresc s„ semnalez faptul c„ asist„m, practic, la reÓntoarcerea Rom‚niei Ón timpuri de mult trecute prin retroced„rile masive ale terenurilor ∫i cl„dirilor c„tre fo∫tii proprietari.
Astfel, constat„m cu uimire faptul c„ urma∫ii latifundiarilor de ieri au devenit cei mai mari latifundiari din Rom‚nia de ast„zi, iar jum„tate din p„durile ˛„rii au revenit Ón cur˛ile nobiliare de odinioar„.
Prin˛i ∫i con˛i, boieri de vi˛„ veche s-au repatriat miraculos, ∫i-au luat p„m‚nturile Ónapoi ∫i investesc Ón Ardeal. Nu va trece mult timp, probabil, p‚n„ c‚nd vor solicita Guvernului reÓnfiin˛area iob„giei, ca ocupa˛ie profund european„.
Au ap„rut, bineÓn˛eles, ∫i fal∫i mo∫tenitori, cu documente contraf„cute, care Ó∫i cer drepturile imaginare.
Œn Ardeal, cum era de a∫teptat, s-au Óntors distin∫ii nobili maghiari care, brusc, ∫i-au amintit de vremurile bune de alt„dat„. Mul˛i dintre ei tr„iesc Ón Ungaria, Austria, SUA. Ace∫tia au introdus notific„ri pentru
recuperarea tuturor bunurilor de˛inute anterior instal„rii regimului comunist: castele, palate, p„duri, terenuri agricole.
Potrivit unor studii ap„rute la Budapesta privind retroced„rile din Ardeal, o treime din Transilvania este revendicat„ de baroni, con˛i, duci maghiari, de˛in„torii unor mari propriet„˛i Ónainte de 1945, Ón special Ón zona central„ a Ardealului. Erau concentra˛i Ón jude˛ele Cluj, Mure∫, S„laj, Bistri˛a, dar ∫i Ón Maramure∫.
Au ap„rut, Óns„, ∫i numeroase cazuri de fal∫i mo∫tenitori, cu documente fabricate, impostori care dubleaz„ cererile urma∫ilor legali, sau mo∫tenitori ai unor propriet„˛i v‚ndute Ónainte de 1945 din diferite motive.
Baronul Urany, de exemplu, ∫i-a pierdut averea la c„r˛i. Urma∫ii baronului care tr„iesc Ón Ungaria Ó∫i cer Ónapoi propriet„˛ile, adic„ nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t fabrica de spirt, castelul, o moar„, zeci de hectare de terenuri agricole ∫i c‚teva zeci de hectare de p„dure.
Comisia local„ de retroced„ri a respins, bineÓn˛eles, cererea. Baronul Urany ∫i-a pierdut averea. Exist„ documente prin care Tribunalul Regal constat„ juridic c„ nobilul ∫i-a jucat domeniul la c„r˛i. Mai mult dec‚t at‚t, baronul a fost declarat tr„d„tor de ˛ar„ Ón 1945, sub acuza˛ia de colaborare cu Germania hitlerist„. ™i, totu∫i, actualii mo∫tenitori solicit„ s„ intre Ón posesia bunurilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Mihail Antonie, din partea Grupului P.D.
## **Domnul ™tefan Mihail Antonie:**
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Stima˛i colegi, tema declara˛iei mele politice este povestea Spitalului regional T‚rgu-Mure∫.
Viitorul spital regional de urgen˛„ face carier„ Ón presa mure∫ean„ cam de o jum„tate de an. Este cel mai elocvent exemplu pentru zicala: îCe Óncepe prost are toate ∫ansele s„ se termine ∫i mai prost“.
Am s„ prezint tema pornind de la situa˛ia terenului, precum ∫i de la oportunitatea lui.
Terenul. Ministerul S„n„t„˛ii se preg„te∫te s„ ia cu japca terenul pentru Spitalul regional de la T‚rgu-Mure∫. Reprezentan˛ii Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Prefectura Mure∫ au preg„tit un proiect de hot„r‚re de guvern prin care un teren situat Ón imediata vecin„tate a Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ de la T‚rgu-Mure∫ s„ fie trecut din administrarea municipalit„˛ii Ón cea a ministerului, asta dup„ ce alocarea terenului respectiv pentru spitalul regional a dat na∫tere unui adev„rat conflict Óntre reprezentan˛ii Autorit„˛ii de S„n„tate Public„ Mure∫ ∫i ale∫ii locali de la T‚rgu-Mure∫.
Venind Ón Ónt‚mpinarea ministrului, s-a g„sit, a∫a, peste noapte, scoas„ din sertare pr„fuite, o hot„r‚re de guvern din 2002 prin care terenul nu este de fapt al consiliului local, ci al consiliului jude˛ean. Œn c‚teva zile, s-a intabulat o suprafa˛„ de 7,5 hectare, din cele 20 care se pare c„ sunt ale consiliului jude˛ean, s-a promovat Ón mare grab„ o hot„r‚re de consiliu jude˛ean ∫i s-a alocat terenul pentru construc˛ia spitalului.
Urmarea este aberant„, consiliul jude˛ean ∫i-a trecut Ón proprietate o bucat„ de drum, o biseric„, o felie de parc ∫i un liceu. Pe de alt„ parte, consiliul local a concesionat o parte din acela∫i teren, a f„cut studii de fezabilitate, a mai Ónfiin˛at ∫i un cimitir pe alt„ parcel„, ∫i lista de investi˛ii poate continua. Ideea de baz„ este c„ edilii au cheltuit bani pe un teren care nu mai apar˛inea consiliului local.
Œn aceast„ disput„ a consiliilor, un rol important Ól are U.D.M.R., ∫i, ca ∫i Ón alte d„˛i, ei Óncearc„ s„-∫i negocieze ∫i s„-∫i condi˛ioneze pozi˛ia.
Nu Ón ultimul r‚nd, unii juri∫ti spun c„ hot„r‚rea de guvern poate decide asupra terenului, deoarece acesta nu este Ón proprietatea municipalit„˛ii, Ón timp ce al˛ii spun c„ dup„ 1990 toate terenurile aflate Ón proprietatea statului, care nu au fost revendicate, au trecut Ón proprietatea administra˛iilor locale.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Apostol Neculai, pentru a-∫i prezenta declara˛ia politic„.
Stimat„ doamn„ pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îRevalorizarea mediului de afaceri — o tem„ de dezbatere public„“.
Œn linii mari, Ón economie pare a fi finalizat procesul de privatizare, chiar dac„ axele economice nu mai sunt rom‚ne∫ti, suntem pe deplin membri ai Uniunii Europene, cu r„spunderile ∫i drepturile aferente, ∫i Óncepem s„ ne adapt„m perioadei postintegrare, cu rigoarea ∫i costurile asociate.
Tema pe care doresc s„ v-o prezint ast„zi, ∫i anume, reconsiderarea ∫i revalorizarea mediului de afaceri, a Óntreprinz„torilor care au avut curajul antreprenorial de afaceri, priceperea de a construi, capacitatea de a genera investi˛ii ∫i locuri de munc„, aliment‚nd bugetele pentru ca al˛ii s„-∫i dovedeasc„ abilit„˛ile de a cheltui banul public, nu Óntotdeauna bine chibzuit, trebuie s„ devin„ o tem„ de dezbatere public„.
Parc„ de prea multe ori ∫i parc„ prea u∫or se lipesc etichete peiorative tuturor Óntreprinz„torilor, suspecta˛i la gr„mad„ c„ ∫i-au construit ∫i dezvoltat afacerile Óntr-un mod nu Óntotdeauna onest, corect ∫i cinstit, c„ au ei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 undeva ceva de ascuns ∫i c„, oricum, eventuala prosperitate a firmei se bazeaz„ pe o exploatare oneroas„ ∫i s„lbatic„ a lucr„torilor, ceea ce este de prea multe ori o judecat„ p„guboas„, o antepronun˛are nedreapt„ ∫i o percep˛ie cel pu˛in superficial„, ˛in‚nd cont c„ Óntreprinderile mici ∫i mijlocii de˛in doar 25% din capitalul social na˛ional, acoperind peste 60% din contribu˛iile bugetare, sunt deja motorul progresului ∫i suportul cre∫terii economice pe care o Ónregistr„m ast„zi.
Or, recunoa∫terea rolului ∫i importan˛ei sociale ale acestei realit„˛i sunt mai mult dec‚t onorifice. De cele mai multe ori, Óntreprinz„torii nici nu doresc, m„car, un sprijin material, ci doar o recunoa∫tere moral„, o sus˛inere public„ din partea administra˛iei ∫i a mediului politic, asigurarea unui climat de normalitate, de concuren˛„ corect„, nealterat„ politic sau administrativ, de respect ∫i deferen˛„ reciproc„, iar acest cuvenit respect ∫i minimele preten˛ii vin, totu∫i, din partea celor care duc greul economiei rom‚ne∫ti, a celor care sunt one∫ti, contribuabili ∫i contributori la buget, pentru ca tot aparatul bugetar complex s„ poat„ fi func˛ional.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Œnainte de a da cuv‚ntul domnului senator Ion V„rg„u, v„ anun˛ c„ Grupul Partidului Social Democrat a epuizat 15 minute.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator V„rg„u. Mai ave˛i Ónc„ 15 minute.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îNu neglija˛i educa˛ia pre∫colarilor!“.
Integrarea Ón Uniunea European„ creeaz„ premisele unui nou climat economic ∫i social Ón Rom‚nia, climat Ón care to˛i rom‚nii sper„ s„-∫i creasc„ ∫i s„-∫i educe copiii Ón condi˛ii civilizate.
Noua legisla˛ie a Óncurajat, Ón ultima perioad„, natalitatea, stimul‚nd familiile tinere prin acordarea indemniza˛iilor pentru cre∫terea copilului.
Exist„ legi ∫i reglement„ri privind protec˛ia copilului de p‚n„ la 3 ani, dar ele se refer„ numai la hran„, s„n„tate ∫i protec˛ie social„, f„r„ componenta educa˛ie. Dac„ micu˛ii cu v‚rste cuprinse Óntre 0 ∫i 2 ani se afl„ Ón Óngrijirea p„rin˛ilor, care pot beneficia de concediul pentru cre∫terea copilului, iar cei peste 3 ani sunt cuprin∫i Ón planul de Ónv„˛„m‚nt pre∫colar, copiii Óntre 2 ∫i 3 ani nu sunt prin∫i Ón nicio form„ de Ónv„˛„m‚nt.
De∫i Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a concluzionat Ón urma discu˛iilor avute cu p„rin˛ii ∫i cadrele didactice c„ este nevoie de servicii pentru educa˛ia copiilor sub 3 ani ai c„ror p„rin˛i muncesc, nu s-a f„cut nimic Ón acest sens, deoarece gr„dini˛ele Ónscriu numai copii cu v‚rste Óntre 3 ∫i 6 ani.
Cum r„m‚ne cu educa˛ia copiilor care nu au Ómplinit 3 ani ∫i ai c„ror p„rin˛i doresc s„ se Óntoarc„ la serviciu? Cre∫ele sunt insuficiente ∫i, an de an, p„rin˛ii alearg„ dispera˛i pentru a prinde un loc Ón c„min.
Desigur, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului are strategii l„udabile privind introducerea educa˛iei timpurii pentru copiii cu v‚rst„ p‚n„ la 3 ani, Óns„, potrivit proiectului pentru reforma educa˛iei timpurii, aceste strategii se vor aplica abia din anul 2011, dar, p‚n„ atunci, ce ∫anse acord„m p„rin˛ilor afla˛i Ón aceast„ situa˛ie?
Stimul‚nd familiile tinere prin acordarea indemniza˛iei pentru cre∫terea copilului, natalitatea Ón Rom‚nia a crescut, lucru benefic, deoarece popula˛ia activ„ din ˛ara noastr„ era Ón sc„dere, dar nu este suficient s„ Óntinere∫ti popula˛ia unei ˛„ri dac„ nu exist„ ∫i preocuparea pentru educa˛ia ei Ónc„ de la v‚rsta fraged„.
Foarte mul˛i p„rin˛i doresc s„ se reÓntoarc„ la locurile de munc„ Ónaintea Ómplinirii celor 2 ani, Óns„, din cauza lipsei acute a locurile din c„mine ∫i cre∫e, sunt nevoi˛i s„-∫i lase copiii Ón grija unor persoane care nu au preg„tirea ∫i instruirea necesare pentru a acorda o educa˛ie corespunz„toare copiilor de aceast„ v‚rst„.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Mircea Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o problem„ local„, dar cu impact na˛ional.
Anul trecut, am adresat o interpelare ministrului transporturilor de atunci privind reabilitarea ∫i metodele de asfaltare folosite pe DN 17.
Dup„ cum ∫ti˛i, este cea mai mare investi˛ie dup„ autostrada Bucure∫ti—Constan˛a, m„ refer la tronsoanele aferente din Valea B‚rg„ului ∫i din sectorul Bistri˛a—Cluj-Napoca. Œn spe˛„, m-am referit la modul Ón care s-a aplicat o solu˛ie de reabilitare care, din p„cate, incomodeaz„ func˛ionarea gospod„riilor, magazinelor, precum ∫i derularea traficului pietonal pe aceast„ rut„.
Situa˛ia a fost creat„ din cauza faptului c„ mixtura asfaltic„ utilizat„ Ón reabilitarea respectivului drum prin depunerea unui strat de balast sau de funda˛ie peste ∫oseaua de beton existent„ ∫i acoperirea lui cu alte trei straturi de asfalt a determinat ridicarea nivelului sectorului de drum din localit„˛ile aferente cu p‚n„ la 70—80 de centimetri Ón unele por˛iuni, astfel Ónc‚t cei care circul„ prin aceste localit„˛i, Valea B‚rg„ului ∫i altele, pot constata cele prezentate mai sus.
De aceea, a∫ fi foarte interesat s„ aflu dac„ acela∫i antreprenor Ón construc˛ii care a c‚∫tigat licita˛ia pe DN 17 va folosi acela∫i tip de tratament ∫i Ón interiorul municipiului Bistri˛a, tot prin ridicarea p„r˛ii carosabile cu 50—60 de centimetri. Nu doresc s„ fiu ironic, dar, referitor la asemenea lucr„ri, consider c„ solu˛ia de asfaltare prezentat„ este bun„ de aplicat Ón afara localit„˛ilor, ∫i nu Ón interiorul lor, deoarece are efecte secundare care amplific„ efectele Ón cazul unor eventuale calamit„˛i naturale.
Firma constructoare, proiectantul lucr„rii, precum ∫i fo∫tii reprezentan˛i ai Ministerului Transporturilor dovedesc tratarea cu indiferen˛„ a unor lucr„ri pe tronsoane de drum na˛ional, singura motiva˛ie a acestora fiind de ordin financiar. De aceea, se impune ca Ministerul Transporturilor s„ transmit„ reprezentan˛ilor firmei constructoare ∫i proiectantului o hot„r‚re prin care s„ se propun„ o solu˛ie pentru Óndep„rtarea ∫i m„cinarea stratului de beton ∫i pentru refacerea funda˛iei, astfel Ónc‚t drumul reabilitat s„ fie la acelea∫i cote cu drumul ini˛ial.
™i eu v„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Mai ave˛i 10 minute, domnule senator.
Aud c„ mai avem 15 minute, e bine, dar nu trebuie uitat c„ unii au avut 5, ∫i nu le-au folosit.
Sigur c„ mi-ar fi ∫i mie la Óndem‚n„ unealta polemicii, instrumentul pamfletului pentru a r„spunde, a∫a cum am fost provoca˛i, la atacurile pre∫edintelui suspendat Ómpotriva celor ce nu au votat cu Domnia Sa.
Eu n-am s„ fac, Óns„, un lucru pe care m-am str„duit de-a lungul vie˛ii s„-l evit, ∫i anume, n-am s„ dau Ón cineva lovit. E un moment Ón care prefer o analiz„ lucid„ ∫i, Ónainte de orice, a∫ spune c„ pre∫edintele nu poate cere Parlamentului ∫i Guvernului socoteal„ pentru ceea ce nu s-a f„cut Ón Rom‚nia c‚t„ vreme dumnealui este de doi ani ∫i jum„tate Pre∫edintele Rom‚niei ∫i nu-∫i asum„ propria r„spundere pentru tot.
Vorbe∫te Domnia Sa ca un recenzent, ca un critic de art„ care trece printr-o expozi˛ie — str„in„ de Domnia Sa — ∫i d„ din cap afirmativ sau neag„ valoarea tablourilor expuse.
E primul responsabil, ∫i este inadmisibil acest mod, desigur, primitiv, sigur, trist, fire∫te, cu un efect scurt la popula˛ia prezent„: îEu am zis, ei nu“. îEu am zis“... Astea sunt lucrurile care nu fac bine nici clasei politice, ∫i nici imaginii pre∫edintelui, oric‚t de suspendat ar fi Domnia Sa.
Dar, dincolo de polemicile pe care le-a∫ putea duce, ∫i dac„ va fi cazul le voi ∫i purta cu acest om de o factur„ mai special„, eu a∫ Óncerca s„ vedem ce nu e bine Ón ce facem noi. F„r„ Óndoial„, unele dintre lucrurile pe care atac‚nd Guvernul ∫i Parlamentul le-a spus domnul pre∫edinte suspendat sunt, din nefericire, adev„rate, ∫i ele sunt adev„rate pentru c„, Ón primul r‚nd, modul de a lucra al Parlamentului nu este unul imediat, Parlamentul nu este sta˛ie de prim ajutor, cum poate fi un minister sau cum poate fi o direc˛ie din Pre∫edin˛ie. Dar, pe de alt„ parte, nici noi nu urm„rim efectul a ceea ce legifer„m, a ceea ce spunem ∫i, din acest punct de vedere, cred c„ este un defect pe care popula˛ia, electoratul, nu doar cel captiv, ci Ón genere, Ól resimte ca negativ.
De aceea, Parlamentul trece drept o putere criticabil„, pentru c„ multe dintre lucrurile pe care noi le spunem aici, pe care noi le hot„r‚m aici nu ajung s„ devin„ fapt. Am tot vorbit despre aceste lucruri, ∫i Guvernul pe care ∫i crez‚nd Ón el, ∫i necrez‚nd Ón el, dar crez‚nd Ón nevoia general„ de stabilitate l-am votat ar trebui s„ ˛in„ seama c„ are ni∫te obliga˛ii fa˛„ de poporul rom‚n, dar ∫i fa˛„ de ale∫ii poporului rom‚n care nu sunt nici tic„lo∫i, nu sunt nici nemernici, nu sunt nici î322, da˛i-ne votul Ónapoi“ sau cine ∫tie ce.
Domnule senator, cu toat„ condescenden˛a pentru interesanta dumneavoastr„ declara˛ie politic„, m„ v„d nevoit„ s„ v„ spun c„ a˛i epuizat timpul alocat partidului dumneavoastr„, ∫i v-a∫ ruga, dac„ se poate, s„ Óncheia˛i.
Doamn„, Ón cursul istoriei recente, partidul nostru a Ómprumutat ∫i altor partide minute bune ∫i, uite, am de la Partidul Rom‚nia Mare c‚teva minute, care sunt un fel de retrocedare...
Ave˛i c‚te minute vre˛i, domnule senator.
™i Partidul Conservator v„ d„ toate minutele sale.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Sigur, este o chestiune de istorie recent„, ∫i nu putem s„ nu avem respect, mai ales pentru istoria recent„ a acestei ˛„ri...
V„ rog s„ continua˛i.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
V„ mul˛umesc, doamn„.
V„ mul˛umesc, domnilor colegi. Nu voi uita acest moment dificil.
Dar, chiar Ón problema industriei alimentare trebuie s„ vin„ Donato Chiarini, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, s„ ne spun„ c„ nu facem fa˛„ b„t„liei pentru pie˛e ∫i c„ producem degeaba, ∫i c„ vom produce din ce Ón ce mai pu˛in?! Asta e ceva normal? Este o fatalitate?! Eu nu cred.
Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„, face˛i-v„ datoria ∫i fa˛„ de cei care vorbesc Ón timp ce la microfon are cuv‚ntul cineva.
Stima˛i colegi, am rug„mintea ca, Ón m„sura Ón care se poate, s„ Ónchide˛i telefoanele sau s„ le utiliza˛i Óntr-o form„ care s„ nu deranjeze pe ceilal˛i colegi.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Cum zicea un fost prim-ministru, drage colege ∫i dragi colegi, 50.000 de tineri dintre cei mai bine dota˛i intelectual au plecat, dup„ 1990, din Rom‚nia. Sigur c„ faptul Ón sine trebuie s„ ne ∫i bucure, dar el ne pune grave probleme cu privire la viitorul acestei ˛„ri.
Iat„, pre∫edintele Institutului Rom‚n pentru Studii ∫i Cercet„ri Avansate îGift Education“, dl Florin Colceag, vorbe∫te despre cei care au plecat îÓntruc‚t au nevoie de un mediu de afirmare pe care nu-l pot g„si Ón Rom‚nia“. Aceasta nu este o chestiune a prim„riilor, aceasta nu este o chestiune a ungurilor, a O.N.G.-urilor, aceasta este o chestiune a noastr„, mediul de afirmare noi trebuie s„-l cre„m.
C‚t a∫tept„m ca mediul acesta de afirmare s„ se schimbe ∫i c‚nd ne vom implica Ón rezolvarea lui Ón principiu ∫i Ón nuan˛ele de care este nevoie?
C‚nd vom Ón˛elege c„ dac„ nu-i pl„tim cum se cuvine pe marii medici rom‚ni, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu-i oblig„m s„ ac˛ioneze mercantil asupra oamenilor care ∫i a∫a sunt bolnavi ∫i s„raci, ci s„ le d„m ceea ce le trebuie, ei, ace∫ti mari medici vor primi Ón Coreea de Sud, Ón America de Nord, Ón Italia, Ón Germania locuri de munc„ pe care li le vor pl„ti cuviincios cei care Ói angajeaz„, iar bolnavii din ˛„rile Estului ∫i, mai ales, bolnavii din Rom‚nia vor merge la acele clinici pl„tind 80.000 de euro, pl„tind 100.000 de euro ∫i a∫a mai departe. Este o socoteal„ profund gre∫it„, ne scumpim la t„r‚˛e ∫i pierdem la nivelul p‚inii — ∫i c‚nd m„ refer la p‚ine nu m„ refer la p‚inea cu z„brele de fier pe care o propune Ministerul S„n„t„˛ii Publice, ∫i v„d c„ nu ∫i-o retrage, Ónc„ ne mai crede at‚t de pro∫ti Ónc‚t s„ tr„im din p‚ine cu z„brele?! —, dar 50.000 de tineri s-au hot„r‚t s„ plece ∫i au plecat. Ce avem de f„cut?
Œn vremea aceasta, continu„ ac˛iunile separatiste, din p„cate. Vine un vicepre∫edinte al unui comitet de ini˛iativ„, mereu apar, a˛i v„zut ce O.N.G.-uri apar, Comitetul pentru Ónfrumuse˛area capitalei, ta, ta, ta, ta, ∫i ac˛ioneaz„. Comitetul de ini˛iativ„ nu ∫tiu de unde a anun˛at, ieri, c„ sunt mul˛i, foarte mul˛i profesori de origine maghiar„ care vor facult„˛i separate. Nu se termin„ odat„ cu aceast„ diversiune a separatismului care, fire∫te, n-ar avea niciun spor dac„ Rom‚nia ar sta pe picioarele ei, dac„ Parlamentul ar fi puternic, a∫a cum Óncearc„ s„ dovedeasc„, ∫i uneori o dovede∫te, dac„ Pre∫edintele, Guvernul ∫i Parlamentul ar ac˛iona Ómpreun„ pentru scoaterea din marasmul Ón care ne afl„m, pentru c„ ne afl„m, f„r„ Óndoial„, Óntr-un marasm.
Mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnul senator Dan C‚rlan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
Domnule senator, mai ave˛i 10 minute.
Se preg„te∫te doamna Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, Óns„, av‚nd Ón vedere compensa˛iile ∫i Ón˛elegerile recente, nu mai ave˛i dec‚t 4 minute.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, declara˛ia mea politic„ este intitulat„ îSuspendarea partidelor politice“.
Am luat cuno∫tin˛„ din pres„ de revolta public„ a unor lideri politici Ón leg„tur„ cu faptul c„, citez: îPartidul Democrat a intrat Ón campanie electoral„ ilegal„ Ónaintea Ónceperii oficiale a acesteia“.
Œmi permit s„ citesc din Legea partidelor politice primele dou„ articole:
Art. 1 — Partidele politice sunt asocia˛ii cu caracter politic ale cet„˛enilor rom‚ni cu drept de vot, care particip„ Ón mod liber la formarea ∫i exercitarea voin˛ei lor politice, Óndeplinind o misiune politic„, public„, garantat„ de Constitu˛ie.
Art. 2 — Prin activitatea lor, partidele politice promoveaz„ valorile ∫i interesele na˛ionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice ∫i stimuleaz„ participarea cet„˛enilor la scrutinuri, potrivit legii.
A∫adar, stima˛i colegi, se face o confuzie inacceptabil„ Óntre campania electoral„ ∫i dreptul constitu˛ional al partidelor politice la formarea opiniei publice prin propagand„ politic„ desf„∫urat„ cu respectarea legilor Ón vigoare.
Campania electoral„ reprezint„ nu at‚t un set de acte ∫i ac˛iuni publice de propagand„, c‚t o perioad„ de timp precis stabilit„ prin Legea electoral„, imediat premerg„toare zilei vot„rii, perioad„ Ón care propaganda politic„ este supus„ unor constr‚ngeri de natur„ a garanta echilibrul ∫i caracterul democratic al dezbaterii publice.
A∫adar, campania electoral„ este perioada limitat„ Ón care libertatea de exprimare politic„ a partidelor sufer„ anumite restric˛ii fa˛„ de restul timpului, ∫i nu invers.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 Nimeni ∫i nimic nu poate restr‚nge, limita sau suspenda dreptul constitu˛ional al cet„˛enilor rom‚ni asocia˛i Ón partide politice de a-∫i exprima liber opiniile politice, cu respectarea legilor statului Ón privin˛a aspectelor procedural organizatorice.
A declara drept ilegal„ propaganda politic„ desf„∫urat„ Ón afara perioadei de campanie electoral„ este echivalent cu suspendarea partidelor politice, a dreptului de asociere politic„ ∫i de liber„ exprimare.
™i eu va mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul doamnei senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Se preg„te∫te domnul senator Mario Oprea.
## **Doamna Verginia Vedina∫:**
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Distin∫i colegi,
Am ˛inut neap„rat s„ iau cuv‚ntul ast„zi de la tribuna Parlamentului, de∫i v„ m„rturisesc c„ nu m„ preg„tisem pentru acest lucru, cum fac de obicei, dar am recuperat Óntre timp, pentru a putea exprima de la tribuna Parlamentului satisfac˛ia c„ particip, Ón sf‚r∫it, Ón Rom‚nia, dup„ 16 ani de democra˛ie, la o ∫edin˛„ condus„ de o distins„ doamn„ senator ∫i vicepre∫edinte al Senatului, c„reia Ói doresc succes ∫i Ómi exprim convingerea c„ va face cinste acestei Ónalte demnit„˛i Ón stat.
A∫ vrea s„ fac referire, dragi colegi, la agitata noastr„ via˛„ politic„ despre care sper din tot sufletul s„ ne duc„ spre o stare de normalitate at‚t de necesar„ momentului istoric pe care-l tr„ie∫te, Ón prezent, Rom‚nia, proasp„t stat membru al Uniunii Europene.
Potrivit Constitu˛iei, Ón termen de 30 de zile Guvernul organizeaz„ referendum pentru demiterea pre∫edintelui. Regimul juridic al referendumului este dezvoltat prin Legea nr. 3/2000, ale c„rei prevederi nu sunt Óns„
suficient de clare ∫i de complete ∫i las„ loc la specula˛ii care au Ónceput deja s„ fie exprimate pe ecranele televizoarelor ∫i Ón presa scris„.
O prim„ caren˛„ a legii vizeaz„ regimul valid„rii referendumului, at‚t cel na˛ional, c‚t ∫i cel local. Legea prevede Ón art. 3 alin. (2) c„ îreferendumul este valabil dac„ la acesta particip„ jum„tate plus unul din num„rul persoanelor Ónscrise pe listele electorale“. Ea se opre∫te aici ∫i nu ne spune ce se Ónt‚mpl„ Ón situa˛ia Ón care nu particip„ jum„tate plus unul din num„rul persoanelor Ónscrise pe listele electorale. Este evident c„ este invalidat referendumul, dar ne putem mul˛umi cu aceast„ solu˛ie?
S„ nu uit„m c„ referendumul este, potrivit Constitu˛iei, modalitatea direct„ de exercitare a suveranit„˛ii, iar suveranitatea, dragi colegi, nu se poate exercita pe jum„tate, nu poate fi l„sat„ Ón coad„ de pe∫te.
Nu putem s„ Óncepem un demers ∫i s„ nu-l ducem la bun sf‚r∫it. A g‚ndi astfel Ónseamn„ a admite ∫tirbirea a Ónsu∫i regimului suveranit„˛ii, ceea ce nu este admisibil.
Aceea∫i discu˛ie trebuie f„cut„ ∫i Ón ceea ce prive∫te art. 10 din Legea referendumului, care dispune c„ îdemiterea pre∫edintelui este aprobat„, dac„ a Óntrunit majoritatea cet„˛enilor Ónscri∫i Ón listele electorale“. Las la o parte faptul c„ Ónc„ din 2000, c‚nd a fost votat„ aceast„ lege, ea trebuia pus„ Ón acord cu Legea fundamental„, care Ón art. 81 prevede pentru alegerea pre∫edintelui dou„ tururi de scrutin, iar majoritatea celor Ónscri∫i pe listele electorale este valabil„ numai pentru primul tur de scrutin.
Mul˛umesc ∫i eu, doamn„ senator. Stima˛i colegi,
Urmeaz„ ultimele 6 minute din programul de declara˛ii politice pe care le Ómpart domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal — ave˛i patru minute, domnule senator—, ∫i domnul senator Nicolae Vlad Popa, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independen˛ilor.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mitinguri, huiduieli, Ómbr‚nceli ∫i Ónghionteli, nedumeriri, nemul˛umiri ∫i acuza˛ii, interminabile _show_ -uri la televiziuni cu invita˛i indigna˛i pentru soarta ˛„ri∫oarei lor, dar ∫i cu moderatori aprigi ∫i neÓndur„tori cu politicienii parlamentari, aceasta a fost imaginea Rom‚niei Ón s„pt„m‚na care tocmai s-a Óncheiat.
Stima˛i colegi,
Zilele acestea mi-au venit Ón minte cuvintele filozofului Petre fiu˛ea, care spunea c„ istoria este f„cut„ de ale∫i, dar paradoxul societ„˛ii umane este c„ mul˛imea Ói produce pe conduc„tori, iar ace∫tia o conduc, ∫i m-am Óntrebat de ce oare discursurile conduc„torilor, adic„ ale acelora care, Ón definitiv, decid asupra destinelor unei societ„˛i, sunt adesea doar pure demonstra˛ii de demagogie.
Dac„ facem o analiz„ simpl„, vom observa c„ invocarea termenilor îpopor“, îcet„˛eni“, îagenda popula˛iei“ reprezint„ elemente ale unei strategii menite s„-l pun„ Óntr-o lumin„ favorabil„ pe actorul politic, mai exact, o modalitate de a-i convinge pe cei c„rora li se adreseaz„ c„ este unul de-al lor ∫i c„ problemele lor, oric‚t de multe ∫i complicate, Ól preocup„ Ón mod cov‚r∫itor.
Putem fi de acord c„ b„ile de mul˛ime au rostul lor, cred, Óns„, c„ vremea populismului ieftin a cam trecut. Iat„, s-au scurs 17 ani de la schimbarea de regim din decembrie 1989, suntem parte a Uniunii Europene, dar meteahna comportamentului ∫i a discursurilor populistdemagogice nu dispare.
Scena politic„ rom‚neasc„ seam„n„ tot mai mult cu un scurt metraj cam de proast„ calitate, ∫i cred c„ este datoria noastr„, a tuturor celor c„rora cet„˛enii acestei ˛„ri ne-au acordat votul lor de Óncredere, s„ lu„m serios Ón considerare atacurile de o gravitate f„r„ precedent
declan∫ate de mai multe s„pt„m‚ni Ómpotriva Parlamentului, institu˛ia fundamental„ a oric„rei democra˛ii.
Deciziile luate prin vot sunt contestate, calitatea moral„ a membrilor Parlamentului este pus„ la Óndoial„ Ón bloc ∫i li se aduc acuze lipsite de orice temei legal, cet„˛enii ˛„rii sunt, practic, instiga˛i la lupt„ Ómpotriva parlamentarilor, parlamentarii sunt califica˛i drept ho˛i, mafio˛i, jego∫i, ciocoi, tr„d„tori.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Are cuv‚ntul domnul senator Nicolae Vlad Popa.
Fac apel la dumneavoastr„, stima˛i colegi, pentru a intra Ón sal„, urm‚nd s„ Óncepem programul de dezbateri legislative.
V„ mul˛umesc.
Domnule senator, ave˛i dou„ minute.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**
Œn primul r‚nd, îLa mul˛i ani!“ celor care s„rb„toresc ast„zi onomastica.
De∫i nu am lucrat dec‚t Ón avocatur„ timp de 33 ani, adic„ am ap„rat oameni, la facultate am Ónv„˛at ∫i cum se fac anchetele penale. Cel mai greu este s„ anchetezi o fapt„, o crim„ gratuit„, s„v‚r∫it„ f„r„ un mobil, pentru c„ aceasta neav‚nd nicio logic„ nu Ó˛i folose∫te propria logic„.
Un fapt gratuit pare ac˛iunea de suspendare ∫i de demitere a domnului pre∫edinte B„sescu c‚t„ vreme nu exist„ nicio ∫ans„ pentru a fi Ónlocuit din func˛ie.
Pare gratuit, spun, pentru c„ Ón realitate este o lupt„ m„runt„ pentru acapararea pu˛inelor voturi anti-B„sescu de c„tre P.S.D., P.R.M., P.C. ∫i, evident, P.N.L. Pentru aceste voturi, P.S.D.-ul ∫i coali˛ia anti-B„sescu ar da orice, neinteres‚ndu-i nici instabilitatea politic„ din perioada interimatului, ∫i nici Ónvr„jbirea poporului Ón pro ∫i contra.
V„ reamintesc, regret‚nd votul abuziv al celor 322, c„ art. 69 din Constitu˛ie spune c„: îŒn exercitarea mandatului, deputa˛ii ∫i senatorii sunt Ón serviciul poporului.“
Dac„ votul la referendum va fi Ómpotriva demiterii, Ónseamn„ c„ cei 322 parlamentari nu au fost Ón serviciul poporului, ci, poate, unii Ón serviciul acelei oligarhii economico-politice.
Nu ne putem, evident, a∫tepta la demisii de onoare. Cei 322 Ól acuz„ pe domnul pre∫edinte c„ Ónvr„jbe∫te clasa politic„, nefiind un mediator, cum poate fi calificat gestul celor 322 de a Ónvr„jbi poporul rom‚n?
V„ rog s„ v„ preg„ti˛i s„ Óncheia˛i, domnule senator.
Sigur, sanc˛iunile se vor aplica la votul de anul viitor. V„ mul˛umesc.
## **Doamna Norica Nicolai:**
V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Domnii secretari mi-au comunicat c„ Ón acest moment Ón sal„ se afl„ 70 senatori. Constat c„ este Óntrunit cvorumul de ∫edin˛„ ∫i da˛i-mi voie s„ v„ prezint ∫i, apoi, s„ v„
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
Œn˛eleg c„ cinci dintre colegii no∫tri nu doresc s„-∫i exercite dreptul la vot sau l-au exercitat mai t‚rziu.
V„ supun la vot ordinea de zi ∫i programul de lucru pentru ast„zi.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 65 voturi pentru, ordinea de zi ∫i programul de lucru au fost aprobate.
V„ mul˛umesc.
Da˛i-mi voie s„ v„ citesc o not„ referitoare la exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón conformitate cu art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale. S-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acord„rii sprijinului financiar produc„torilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al Ómbun„t„˛irilor funciare ∫i al organiz„rii ∫i sistematiz„rii teritoriului;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2006 privind modificarea ∫i completarea unor acte normative din domeniul comunica˛iilor electronice ∫i al serviciilor po∫tale;
— Lege privind arhivarea documentelor Ón form„ electronic„;
— Lege pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea Ón construc˛ii;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2006 pentru modificarea alin. (3) al art. 190 din Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii.
De asemenea, v„ prezint nota cu privire la adoptarea tacit„ a unor ini˛iative legislative.
Stima˛i colegi,
Se consider„ adoptate, prin Ómplinirea termenului, la data de 19 aprilie 2007, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, urm„toarele ini˛iative legislative:
— Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2007 pentru modificarea art. IV din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2007 privind unele m„suri pentru organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor pentru Parlamentul European ∫i a
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
V„ mul˛umesc.
Procedura de urgen˛„ a fost aprobat„.
La punctul 4 din ordinea de zi, v„ supun dezbaterii ∫i adopt„rii Proiectul de lege pentru ratificarea unor conven˛ii ∫i acorduri privind impunerea veniturilor din economii ∫i schimbul automat de informa˛ii referitoare la astfel de venituri.
Proiectul are 10 articole, a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor.
Invit din partea Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital pentru a prezenta raportul.
Din partea ini˛iatorului, domnul secretar de stat C„t„lin Doic„ este prezent?
Din sal„
#90125Da.
Este prezent.
V„ rog, domnule secretar de stat, s„ v„ prezenta˛i proiectul de lege.
## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor_ **:**
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Conform documentului de pozi˛ie complementar, la Capitolul X — Impozitarea, Rom‚nia s-a angajat s„ aplice efectiv de la data de 1 ianuarie 2007 Directiva Comisiei Europene privind impunerea pl„˛ilor din dob‚nzi.
Implementarea Ón totalitate a acestei directive a presupus ∫i semnarea de acorduri cu toate teritoriile
dependente de Marea Britanie, teritorii enumerate Ón cuprinsul actului normativ.
Ministerul Finan˛elor a Óntreprins toate demersurile pentru ca aceste acorduri s„ fie ratificate Ónainte de data ader„rii, 1 ianuarie 2007, dar o parte dintre aceste directive s-au Óntors semnate de c„tre celelalte p„r˛i dup„ data de 1 ianuarie 2007.
Ca atare, v„ propunem ca ast„zi s„ fi˛i de acord cu proiectul de act normativ adus Ón fa˛a dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Aron Ioan Popa pentru a prezenta raportul comisiei.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Comisia a luat Ón dezbatere acest proiect de lege ∫i, av‚nd Ón vedere argumentele prezentate de reprezentan˛ii Guvernului ∫i avizul favorabil pe care ni l-a transmis Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, am hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopt„m un raport de admitere.
Fac precizarea c„ avem Ón fa˛„ o lege ordinar„, iar Senatul este Camer„ decizional„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu, domnule pre∫edinte.
Deschid dezbaterile generale ∫i rog grupurile parlamentare care doresc s„ participe la dezbaterea acestui proiect de lege s„ ia cuv‚ntul.
Constat c„ nu exist„ nicio cerere de participare la dezbaterile generale.
- V„ reamintesc c„ legea este lege ordinar„.
Raportul este favorabil, f„r„ amendamente, ∫i urmeaz„
- s„ d„m un singur vot pe raport ∫i pe proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i.
- V„ mul˛umesc.
Legea a fost adoptat„ cu 56 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri.
Doamna senator St„noiu.
Doamna pre∫edinte, cu scuzele de rigoare, trebuia s„ o fac la Ónceput, este o chestiune a∫a-zis de procedur„. Œl rog pe domnul secretar de stat, data viitoare, c‚nd vine Ón Senatul Rom‚niei, s„ aib„ cravat„.
Mul˛umesc, doamna senator.
Am convingerea c„ va rezolva aceast„ problem„ foarte repede.
Punctul 5, Propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modificare Legii nr. 331/2004 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului Rom‚niei nr. 21/2003 pentru completarea Legii nr. 550/2002 privind
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 v‚nzarea spa˛iilor comerciale proprietate privat„ a statului ∫i a celor de prest„ri servicii, aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene sau a consiliilor locale, precum ∫i a celor aflate Ón patrimoniul regiilor autonome de interes local.
Proiectul are 10 articole.
Raportul este de respingere.
Rog Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ pofteasc„ pentru prezentarea raportului.
Ministerul Culturii ∫i Cultelor, am Ón˛eles c„ domnul secretar general Virgil Ni˛ulescu este prezent.
V„ mul˛umesc.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar general, pentru a prezenta raportul.
## **Domnul Virgil ™tefan Ni˛ulescu** _— secretar general Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Sunt secretar general Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Guvernul Ó∫i men˛ine punctul de vedere de respingere a acestei propuneri legislative.
Cu tot regretul, trebuie s„ spun c„ aceast„ propunere legislativ„ nu precizeaz„ sursele financiare necesare aplic„rii reglement„rii propuse, nu se reglementeaz„ problemele privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea centrelor de crea˛ie plastic„ ∫i de promovare a artei rom‚ne∫ti contemporane, iar celelalte modific„ri propuse de ini˛iatori nu aduc o modificare fundamental„ a acestei ordonan˛e.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte Eckstein, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta raportul.
Mul˛umesc.
Raportul este de respingere, adoptat cu unanimitate de voturi. Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„, respectiv Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului au avizat negativ propunerea legislativ„.
Œn esen˛„, propunerea nu modific„ acea lege de care face vorbire, ci este un act normativ de sine st„t„tor care nu a fost agreat de c„tre comisie.
Ini˛iativa face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dezbateri generale.
Rog grupurile parlamentare s„-∫i exprime op˛iunea de
Permite˛i-mi s„
Vot · Respins
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
V„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul func˛ionarului public parlamentar.
Este vorba de un articol unic, cu 10 modific„ri.
Raportul este de respingere.
Œl rog pe domnul pre∫edinte Eckstein Kovács s„-∫i men˛in„ locul la pupitrul comisiilor parlamentare ∫i dau cuv‚ntul doamnei secretar de stat Cristina Pocora, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
**Doamna Cristina Ancu˛a Pocora** _— secretar de stat la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
## V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Fa˛„ de aceast„ propunere legislativ„, doresc s„ v„ spun c„ Guvernul o sus˛ine sub rezerva adopt„rii unui num„r de amendamente, Óns„ nu le reg„sesc p‚n„ acum Ón forma propunerii legislative.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte Eckstein, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.
Raportul este de respingere, doamna pre∫edinte, adoptat cu unanimitate de voturi Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a avizat negativ propunerea legislativ„, iar Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a transmis un aviz favorabil.
Œn esen˛„, mai sunt 4 propuneri legislative care, toate, tind s„ modifice aceast„ Legea nr. 7/2006 privind statutul func˛ionarului public parlamentar.
A existat o unanimitate Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri Ón a hot„rÓ c„ aceast„ lege este amendabil„ ∫i ar fi bine de amendat, dar ar fi bine ca aceast„ ini˛iativ„ s„ vin„ dup„ o Ón˛elegere Óntre partidele politice parlamentare, nu s„ modific„m c‚te un articol sau un alineat, eventual Ón contradictoriu.
Toate cele 4 ini˛iative au un raport nefavorabil.
Ini˛iativa face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
a dezbate acest proiect de lege.
Dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt?
V„ mul˛umesc.
Constat c„ nu sunt Ónscrieri la cuv‚nt.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dezbateri generale. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
Dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt?
V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Este raport de respingere. Supune˛i Ónt‚i raportul votului.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Da. Raportul de respingere, clar, pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
- Cu 54 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i
- 9 ab˛ineri, raportul de respingere a fost adoptat.
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
Este vorba de o lege organic„, ca atare ∫i raportul trebuia s„ fie adoptat cu 69 de voturi. Ca atare, v„ rog s„ supune˛i votului ini˛iativa legislativ„.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Vot · Respins
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
- 9 ab˛ineri, proiectul de lege a fost respins.
- V„ mul˛umesc.
La punctul 7 pe ordinea de zi figureaz„ Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind v‚nzarea spa˛iilor aflate Ón proprietatea privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.
Raportul a fost dezb„tut, Ón˛eleg, Óntr-o ∫edin˛„ anterioar„.
Raportul este de respingere, legea este organic„.
Urmeaz„ s„ d„m vot pe raport ∫i votul final pe lege.
Vot · Respins
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
Vot · Respins
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
Stima˛i colegi, punctul 8, Propunerea legislativ„ privind organizarea, func˛ionarea ∫i finan˛area Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“.
Raportul a fost dezb„tut Óntr-o ∫edin˛„ anterioar„ a Senatului.
Urmeaz„ s„ adopt„m raportul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.
Caracterul legii, este lege organic„.
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
V„ doresc succes ∫i v-a∫ ruga s„ v„ deta∫a˛i de emo˛iile inerente ale Ónceputului. Œi rog pe secretarii care v„ acompaniaz„ Ón aceast„ misiune de Ónceput, deloc u∫oar„, dar nu at‚t de dificil„ Ónc‚t s„ v„ creeze at‚tea emo˛ii, s„ fie aten˛i la lu„rile de cuv‚nt din sal„.
A∫ ruga colegii s„ fie aten˛i la aceast„ lege Óntruc‚t, data trecut„, s-a purces la un demers absolut normal pe care l-a f„cut domnul pre∫edinte Ion Iliescu, ∫i anume, acela de a retrimite propunerea legislativ„ la comisie pentru a avea o nou„ dezbatere Ón cadrul comisiei, motiv pentru care m„ v„d obligat, Ón acest moment, pentru a relua contactul cu filozofia legii, s„ fac c‚teva preciz„ri: Ón cadrul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ au fost f„cute o serie Óntreag„ de amendamente care au schimbat filozofia actului normativ, motiv pentru care, pe bun„ dreptate, domnul Ion Iliescu a intervenit ∫i a observat c„ acest demers al introducerii Ón raport ∫i Ón discu˛ia Senatului a amendamentelor respective schimb„ esen˛ial legea.
Cei care au discutat Ón comisie ∫i ini˛iatorii au ajuns la concluzia c„ este bine a v„ supune aten˛iei, Ón vederea acord„rii unui vot Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, renun˛area la amendamente, motiv pentru care Óndemn„m plenul s„ voteze Ómpotriva raportului ∫i pentru proiectul de act normativ, d‚nd, astfel, culoar formei ini˛iale a actului legislativ, ∫i d„m posibilitate Camerei Deputa˛ilor, fiind Camer„ decizional„, s„ opereze cu modific„rile care se impun pentru a scoate un act normativ coerent ∫i folositor acestui important domeniu de activitate.
V„ mul˛umesc c„ mi-a˛i dat aceast„ posibilitate, doamna pre∫edinte.
## **Doamna Norica Nicolai:**
V„ mul˛umesc ∫i eu.
A∫a este, ave˛i perfect„ dreptate. S-au propus, nu rezult„ din rapoartele celor dou„ comisii dac„ s-au ∫i adoptat, 60 de amendamente, ceea ce face din textul ini˛iativei colegilor no∫tri, pentru c„ sunt mai multe grupuri parlamentare care au ini˛iat acest text de lege, unul total diferit fa˛„ de viziunea ini˛iatorului, fapt pentru care, ∫i ˛in‚nd cont de observa˛iile pertinente pe care le-a˛i f„cut, v„ rog s„-mi permite˛i s„
Vot · Respins
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
Am rug„mintea, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ lua˛i loc ∫i s„ vota˛i.
V„ rog s„ vota˛i.
Raportul a fost respins, Óntrunind doar 28 de voturi pentru, 27 de voturi Ómpotriv„ ∫i 12 ab˛ineri.
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
## **Domnul Corneliu Pascu**
**:**
Solicit cuv‚ntul, doamna pre∫edinte.
Da.
Domnule senator, v„ rog, Ónainte de vot pute˛i lua cuv‚ntul.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
A∫ dori, totu∫i, s„ spun colegilor din Senat c„ prin respingerea raportului ∫i a acestei ini˛iative nu mai exist„ nimic altceva. Deci, dac„ vrea cineva s„ fac„ o corectare, trebuie o retrimitere la comisie, eventual, pentru c„ nu exist„ o ini˛iativ„ ini˛ial„, ∫i cea de azi este una singur„, de fapt, cu un singur raport men˛inut, iar Ón ∫edin˛a trecut„ a existat o singur„ idee, ca aceast„ Academie de ™tiin˛e Agricole s„ nu fie Ón subordinea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ci s„ fie independent„, pe o fil„ de buget independent„ de bugetul de stat, numai c„ sunt toate institutele de cercet„ri din cadrul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, care, p‚n„ acum, erau subordonate Academiei de ™tiin˛e Agricole, ∫i era un program unitar de cercetare pentru dezvoltarea ∫tiin˛ific„ Ón agricultura practic„ a Rom‚niei. A∫a, se rupe academia, undeva, Ón afar„, dar nu avem un astfel de proiect de lege, ar trebui s„-l amend„m ca atare, institutele de cercet„ri r„m‚n la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, nu mai au niciun fel de coordonare. Ce face academia dac„ institutele de cercet„ri r„m‚n la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ∫i academia este separat? Deci cred c„ este mai bine de retrimis la comisie, s„ o reanaliz„m cu factorii interesa˛i.
Eu vreau s„ v„ spun c„ am discutat cu Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i cu cei de la Academia de ™tiin˛e Agricole ∫i au fost de acord cu aceast„ solu˛ie, dar o putem relua. Dac„ nu, nu avem o lege ∫i o l„s„m a∫a.
Mul˛umesc.
La punctul 9 pe ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege privind practica elevilor ∫i studen˛ilor.
Este o propunere legislativ„ adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.
- Dezbaterile au avut loc Óntr-o ∫edin˛„ precedent„. Urmeaz„ s„ d„m un vot raportului ∫i un vot final.
Din sal„
#104830List„ pentru grupurile parlamentare!
## **Doamna Norica Nicolai:**
List„, v„ rog, pentru grupurile parlamentare la votul precedent.
Raportul este favorabil, cu 3 amendamente care au fost acceptate.
-
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
Cred c„ sistemul electronic de vot este blocat. V„ rog s„ reseta˛i sistemul electronic de vot. V„ rog s„ vota˛i.
Din sal„
#105292V„ rug„m, list„!
## **Doamna Norica Nicolai:**
List„ pentru grupurile parlamentare.
Raportul a fost respins, Óntrunind doar 50 de voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
Vot · Respins
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
12 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
Œn continuare, pe ordinea de zi avem punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2006 privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005 cu privire la asigurarea calit„˛ii educa˛iei.
Urmeaz„ votul final.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Mul˛umesc pentru sugestie.
Œns„, din p„cate, domnule senator, suntem Ón plin„ procedur„ de vot. Am Ón˛eles interven˛ia domnului senator Daea Petre, ca fiind una constructiv„, pentru c„ se impune o analiz„ Ón totalitatea proiectului de lege Ón raport cu ini˛iativa ini˛ial„.
V„
Vot · Respins
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
Probabil c„ am eu dificult„˛i cu sistemul electronic de vot.
V„ rog s„ vota˛i.
Proiectul de lege a fost respins, Óntrunind doar 58 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„, 6 ab˛ineri.
V„ mul˛umesc.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, legea este organic„. Œi rog pe domnii senatori s„-∫i ocupe locurile. Suntem 76 de senatori prezen˛i Ón sal„.
V„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ v„ ocupa˛i locurile pentru a proceda la vot.
V„ rog s„ vota˛i acest proiect de lege.
Din sal„
#106967List„, v„ rug„m, pentru grupurile parlamentare!
Œn˛eleg c„ dori˛i list„, da?
Proiectul de lege a fost respins, Óntrunind doar 64 de voturi pentru, 3 ab˛ineri.
Pe chestiuni de procedur„, domnul senator Nicolae ™erban ∫i, apoi, domnul senator Daea Petre.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
## **Domnul ™erban Nicolae:**
O chestiune de procedur„. Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, a∫ dori s„ solicit o pauz„ pentru a l„muri aspectele legate de votul pentru aceste legi organice.
P‚n„ vin listele, p‚n„ ne l„murim ce ∫i cum se voteaz„, ca s„ ne d„m seama... Totu∫i, apar 67 de voturi total.
Deci 5 minute pauz„, p‚n„ c‚nd primim listele.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Constat c„ am epuizat ordinea de zi, mai avem un minut p‚n„ la epuizarea Ón fapt, ∫i trecem la partea a doua de pe ordinea de zi.
Œnainte de a Óncheia aceast„ prim„ parte a ordinii de zi, domnul senator Cismaru Ivan, pe procedur„, ∫i apoi domnul senator Gavril„ Vasilescu, urm‚nd ca, dup„ aceea, s„ trecem la subiectul de Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
De acord, domnule senator.
B„nuiesc c„ este posibil„ ∫i o defec˛iune tehnic„, dat fiind faptul c„ s-a ∫i blocat sistemul electronic de vot.
Nu. Nu este vorba de o defec˛iune tehnic„, dar rog liderii de grup, dac„ sunt de acord, s„ facem ∫i o scurt„ discu˛ie, profit‚nd de aceast„ pauz„.
Mul˛umesc.
Categoric, urmeaz„ s„ anul„m voturile date, dac„ exist„ o defec˛iune tehnic„, nu le vom considera valabile. V„ rog, liderii de grup.
PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
Are cuv‚ntul domnul senator Puiu Ha∫otti.
Mul˛umesc. Doamna pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Liderii grupurilor parlamentare au c„zut de acord, prin consens, Óncep‚nd cu punctul 8 al actualei ordini de zi trebuie s„ relu„m votul, Óntruc‚t am constatat din discu˛iile pe care le-am avut c„ aparatura electronic„ nu a func˛ionat ∫i c„ au existat o serie de defec˛iuni, prin urmare, liderii grupurilor parlamentare v„ propun ca joi, Óncep‚nd cu punctul 8, s„ relu„m votul.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator Ha∫otti.
Œntr-adev„r, Óncep‚nd cu punctul 8, s-a constatat o serie de disfunc˛ii Ón exercitarea votului electronic, ∫i iau act de consensul dumneavoastr„, urm‚nd ca Óncep‚nd cu punctul 8 al ordinii de zi de ast„zi aceste legi s„ fie reportate pentru ordinea de zi de joi.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Acesta este rezultatul faptului c„ discut„m legile Óntr-o zi ∫i le vot„m Óntr-o alt„ zi. Dac„ aceste legi le-am fi votat Ón momentul Ón care le-am discutat, sunt sigur c„ rezultatul era altul, pentru c„ dou„ legi foarte importante, Legea practicii elevilor ∫i studen˛ilor, pentru care noi, Senatul, am muncit at‚ta timp ca s„ o aducem la forma Ón care s„ fie acceptat„ de c„tre Guvern... Plus faptul c„ la pozi˛ia 10, referitor la asigurarea calit„˛ii, Agen˛ia Rom‚n„ de Asigurare a Calit„˛ii Ón Œnv„˛„m‚ntul Superior ARACIS nu mai poate func˛iona dac„ noi anul„m aceast„ lege, pentru c„ ea vizeaz„ intrarea ARACIS Ón func˛ionare experimental„ timp de un an de zile, ceea ce Ónseamn„ c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu va putea deconta banii pentru aceste acredit„ri pe care le face.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Gavril„ Vasilescu, v„ rog, Ónainte de a supune la vot aceast„ reprogramare.
Mul˛umesc.
Liderii grupurilor parlamentare au ajuns la o concluzie ∫i au f„cut o propunere.
Am rug„mintea, doamnelor ∫i domnilor colegi, lua˛i loc Ón sal„. V„ rog frumos, supune˛i aceast„ propunere plenului Senatului, pe care liderii au f„cut-o.
Mul˛umesc.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Domnule senator, aceasta ∫i f„ceam, nu am Ón˛eles la ce se refer„ interven˛ia dumneavoastr„.
Œi rog pe colegii senatori s„ ia loc pentru a-∫i exercita votul Ón vederea reprogram„rii acestor proiecte de lege pentru ziua de joi.
V„ rog s„ lua˛i loc pentru a v„ exercita votul.
Deci
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„:
V„ mul˛umesc.
Trecem la a doua parte a dezbaterii parlamentare de ast„zi, sesiunea de Óntreb„ri, interpel„ri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are 9 minute.
Domnul senator Ilie S‚rbu, Ól rog s„... Lipse∫te. Domnul senator Ion V„rg„u, v„ rog. Microfonul 3.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i v„ cer permisiunea ca s„ citesc ∫i interpelarea.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului Decebal Traian Reme∫, ministrul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.
Œn perioada de prohibi˛ie la pescuit, c‚nd controalele Ón zonele de pescuit din bazinele naturale trebuie intensificate Ón vederea stop„rii braconajului, Agen˛ia Na˛ional„ de Pescuit ∫i Acvacultur„ se confrunt„ cu lipsa fondurilor alocate pentru procurarea combustibilului necesar deplas„rii.
Av‚nd Ón vedere c„ aceast„ situa˛ie se Ónt‚mpl„ de mai bine de doi ani de zile, v„ rog s„ preciza˛i ce m„suri ve˛i Óntreprinde pentru ca activitatea de control s„ se desf„∫oare Ón condi˛ii normale la toate agen˛iile ∫i, Ón special, la Agen˛ia Tulcea.
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.
A doua Óntrebare este adresat„ tot domnului ministru Decebal Traian Reme∫.
Jude˛ul Tulcea este cunoscut ca un jude˛ cu probleme speciale, mai ales Ón domeniul agrozootehnic Ón care produc„torii au avut multe de suferit din cauza efectelor gripei aviare, dar ∫i a inunda˛iilor de anul trecut.
Acest Ónceput de an a debutat cu alte greut„˛i pentru produc„torii tulceni, ∫i anume, neplata subven˛iei pentru carne de porc Ón viu, conform Hot„r‚rii de Guvern nr. 1.853 din decembrie 2005, cu complet„rile ∫i modific„rile ulterioare.
Domnule ministru, c‚nd vor primi produc„torii de carne subven˛ia pentru lunile ianuarie, martie 2007?
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.
Interpelarea este adresat„ domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii ∫i cultelor.
Œn jude˛ul Tulcea, Ón localitatea Malcoci, s-a construit Ón anul 1920 de c„tre comunitatea german„ de atunci o biseric„ catolic„ ce nu este Ónscris„ pe lista cl„dirilor na˛ionale de patrimoniu, de∫i acest loca∫ de cult este un monument istoric. El a apar˛inut de la Ónceput acestei comunit„˛i, Óns„ odat„ cu instaurarea comunismului s-au distrus actele care certific„ patrimoniul, astfel c„ Ón acest moment este imposibil s„ se acceseze fonduri pentru reabilitarea acesteia.
Domnule ministru, av‚nd Ón vedere semnifica˛ia istoric„ a acestui loca∫ de cult, v„ rog s„ preciza˛i ce demersuri trebuie efectuate pentru ca el s„ intre Ón patrimoniul cultural na˛ional, put‚nd astfel s„ beneficieze de fonduri pentru reabilitare ∫i, de asemenea, ce sprijin ve˛i acorda pentru salvarea acestui monument istoric cu arhitectur„ unic„ ce constituie un punct de atrac˛ie pentru turi∫tii care viziteaz„ zona.
Mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Dau cuv‚ntul doamnei senator Verginia Vedina∫, pentru a adresa Óntrebarea Ministerului Transporturilor. Microfonul 2, v„ rog.
## V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.
Prin Óntrebarea pe care am formulat-o, Ól sesizez pe domnul ministru al transporturilor asupra situa˛iei de izolare aerian„ Ón care se afl„ municipiul Oradea ∫i, implicit, jude˛ul Bihor, ceea ce afecteaz„, cum am ar„tat Ón Óntrebare, dezvoltarea acestui jude˛, stabilirea de rela˛ii ∫i posibilitatea de a se face investi˛ii care s„ contribuie la dezvoltarea economic„ a turismului ∫i a jude˛ului Ón ansamblul s„u.
De aceea, Ól rog pe domnul ministru s„ analizeze oportunitatea dezvolt„rii acestui aeroport ∫i transformarea Ón aeroport interna˛ional a Aeroportului de la Oradea. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, doamn„ senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al P.D.
Œntrebarea se adreseaz„ Ministerului Internelor ∫i Reformei Administrative.
V„ rog, domnule senator.
Mul˛umesc.
Este o Óntrebare adresat„ domnului Cristian David, ministrul internelor ∫i reformei administrative.
Œn cadrul audien˛elor desf„∫urate la biroul senatorial din Timi∫oara, am fost sesizat, Ón c‚teva r‚nduri, cu urm„torul caz: exist„ cet„˛eni str„ini, reziden˛i Ón Rom‚nia, care doresc s„ intre Ón posesia permisului de conducere.
Œn acest sens, v„ adresez Óntrebarea: care este procedura legal„ privind ob˛inerea acestuia ∫i care este limba str„in„ Ón care ace∫tia pot s„ sus˛in„ examenul pentru ob˛inerea permisului auto?
Pe marginea chestiunilor respective, doresc r„spuns scris.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., pentru a adresa dou„ Óntreb„ri Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor ∫i Ministerului Justi˛iei.
V„ rog, domnule senator.
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte, ∫i mult succes Ón activitatea dumneavoastr„.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Varujan Vosganian.
Modific„rile aduse Codului fiscal au creat cet„˛enilor din jude˛ul Arad o situa˛ie specific„. Concret, valoarea unui
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 apartament cu dou„ camere, de 45 metri p„tra˛i, situat Óntr-un cartier al Aradului este de 37.000 euro, pre˛ul pie˛ei nu dep„∫e∫te 24.000 euro, iar un metru p„trat de teren intravilan este evaluat la 35 de euro, pre˛ mic indiferent de zon„, destina˛ie, vad comercial sau utilit„˛i.
Desigur, notarul taxeaz„ ∫i onorariul la suma impus„ de Codul fiscal.
Efectul acestor prevederi este c„ pierde cet„˛eanul Ón folosul statului ∫i al notarului.
V„ Óntreb, domnule ministru, cunoa∫te˛i aceste realit„˛i ale aplic„rii Codului fiscal Ón jude˛ul Arad ∫i cum ve˛i rezolva aceste inechit„˛i ∫i abuzuri la care sunt supu∫i cet„˛enii jude˛ului Arad Ón ac˛iunea legat„ de succesiuni ∫i Ónstr„in„ri de imobile ∫i terenuri?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ domnul Tudor Chiuariu, ministrul justi˛iei.
Domnule ministru,
Sunt nevoit s„ v„ adresez aceast„ Óntrebare, pentru c„ Ón spatele ei se g„se∫te nemul˛umirea profund„ a unei persoane primite Ón audien˛„ ce nu poate intra Ón posesia unei mo∫teniri, deoarece lipse∫te un testament din documentele solicitate de autorit„˛ile publice.
Toate demersurile f„cute de aceast„ doamn„ s-au izbit de situa˛ia de a nu g„si testamentul ∫i un r„spuns favorabil. Astfel, Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative specific„ faptul c„ testamentul solicitat de doamna Ón cauz„ se g„se∫te Ón custodia Judec„toriei Timi∫oara, dar r„spunsul Judec„toriei Timi∫oara este negativ.
V„ Óntreb, domnule ministru, considera˛i normal ca un document important solicitat de un cet„˛ean rom‚n, care ar trebui s„ se afle Ón arhiva unei institu˛ii publice din subordinea dumneavoastr„, s„ nu se g„seasc„? Considera˛i normal dezinteresul sau superficialitatea de care dau dovad„ func˛ionarii acestei institu˛ii?
Mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Mihai fi‚buleac, pentru a adresa o Óntrebare Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor. V„ rog, domnule senator. Microfonul 2.
Mul˛umesc.
Am o Óntrebare ∫i o interpelare. Cer permisiunea s„ le prezint pe am‚ndou„.
Mul˛umesc.
Œntrebarea este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, domnului ministru Varujan Vosganian.
V„ rog s„ preciza˛i care a fost structura livr„rilor de energie electric„ de la S.C. îHidroelectrica“ — S.A. pentru anul 2006, indic‚nd ponderea v‚nz„rilor pe baza contractelor directe, fa˛„ de cele efectuate pe pia˛a reglementat„ de energie.
Care a fost modalitatea de contractare ∫i care a fost ponderea energiei contractate pentru rev‚nzare, fa˛„ de cea contractat„ pentru consumul direct?
Estima˛i influen˛a Ómpov„r„toare a contractelor directe asupra pre˛ului suportat de popula˛ie pentru consumul de energie electric„.
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
A existat, Ón ultima perioad„, o ampl„ dezbatere cu privire la unele contracte prin care energia electric„ s-a v‚ndut ∫i se vinde preferen˛ial ∫i care au creat un efect de îc„pu∫are“ asupra sistemului energetic na˛ional.
Œn ciuda acesteia, ca ∫i a faptului c„ s-a f„cut ∫i o schimbare de ministru, o reorganizare de minister, nu s-a Óntreprins nicio m„sur„ pentru anularea acestor contracte.
V„ rog s„ preciza˛i care sunt motivele pentru care nu au fost adoptate m„suri Ón acest sens.
- Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ilie Petrescu, pentru a adresa dou„ Óntreb„ri Ministerului S„n„t„˛ii Publice ∫i Ministerului Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor. Se preg„te∫te domnul senator Dan C‚rlan.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„. Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii Publice, domnului ministru Eugen Nicol„escu.
Œn urma r„spunsului primit cu privire la interpelarea pe care am adresat-o Ministerului S„n„t„˛ii Publice, referitoare la licita˛ia pentru ambulan˛e, am Ón˛eles c„ aceasta va avea loc Ón data de 31 martie 2007, Ón vederea achizi˛ion„rii acestor ambulan˛e pentru jude˛ul Gorj.
V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i dac„ a avut loc aceast„ licita˛ie ∫i c‚nd vor ajunge ambulan˛ele Ón Gorj.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
A doua Óntrebare o adresez Ministerului Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor, domnului ministru László Borbély.
Œn r„spunsul la Óntrebarea adresat„, primit de la ministerul pe care-l conduce˛i, referitoare la construc˛ia unui bloc de locuin˛e Ón municipiul Motru, jude˛ul Gorj, mi s-a adus la cuno∫tin˛„ faptul c„ va avea loc o licita˛ie Ón data de 10 aprilie 2007, ora 14,00.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ a avut loc licita˛ia ∫i c‚nd vor Óncepe lucr„rile pentru realizarea acestui bloc de apartamente necesar pentru locuitorii municipiului Motru, av‚nd Ón vedere c„ sunt peste trei mii de cereri la Prim„ria din Motru.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Dac„ Ómi permite˛i s„ adresez ∫i interpelarea, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 Adresez interpelarea Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban.
Prin Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate Ministerului Transporturilor, am cerut de nenum„rate ori s„ se cuprind„ Ón programul de reabilitare a drumurilor jude˛ene care fac leg„tura Óntre localit„˛i ∫i care sunt Óntr-o stare avansat„ de degradare ∫i urm„toarele drumuri care fac leg„tura Óntre localit„˛ile: Glogova, C„tunele, Motru, Samarine∫ti ∫i V„giule∫ti.
V„ solicit s„ m„ informa˛i dac„ acest drum este prins Ón programul de reabilitare.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Dan C‚rlan ∫i se preg„te∫te domnul senator Viorel Dumitrescu.
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.
Am o Óntrebare ∫i o interpelare.
Œntrebarea este adresat„ domnului Cristian Adomni˛ei, ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului.
Domnule ministru,
Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 300/28 martie 2007, ini˛iat„ de c„tre domnul ministru Mihail H„rd„u, s-au alocat 723 de milioane de RON pentru finan˛area unor cheltuieli de capital, construc˛ii sau reabilitare cl„diri aferente Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar ∫i pre∫colar de stat.
De∫i sumele sunt prev„zute Ón bugetul pe 2007 aprobat ministerului condus acum de dumneavoastr„, nici dup„ trei s„pt„m‚ni, aproape o lun„ de acum, de la adoptarea hot„r‚rii de guvern men˛ionate banii nu au ajuns la autorit„˛ile locale beneficiare, pentru a se putea porni sau continua lucr„rile, dup„ caz.
Numai Ón jude˛ul Ia∫i, din care provenim at‚t eu, c‚t ∫i dumneavoastr„, 86 de unit„˛i ∫colare sau pre∫colare a∫teapt„ aproape 30 de milioane de RON.
V„ solicit, domnule ministru, Ón calitatea dumneavoastr„ de ordonator principal de credite, s„-mi explica˛i motivele acestei Ónt‚rzieri impardonabile, Ón condi˛iile Ón care cele trei s„pt„m‚ni pierdute pentru lucr„rile de construc˛ii au toate ∫ansele s„ Ónsemne tot at‚ta Ónt‚rziere la Ónceperea ∫colii, Ón toamn„, pentru unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt vizate.
V„ solicit, de asemenea, s„-mi preciza˛i data transmiterii fondurilor c„tre unit„˛ile beneficiare din teritoriu.
V„ rog s„-mi da˛i r„spuns Ón scris ∫i oral.
Interpelarea este adresat„ domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.
## Domnule ministru,
Œntr-o declara˛ie de pres„ din prima zi de activitate, noul director al Companiei Na˛ionale pentru Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale, domnul Mihai Grecu, a afirmat printre altele: îPentru leg„tura Nord—Estului Rom‚niei cu Europa, la Autostrada T‚rgu-Mure∫—Ia∫i va fi demarat„ proiectarea, Ón cel mai scurt timp posibil, cu dou„ c„i:
T‚rgu-Mure∫—Reghin ∫i Poiana Largului—T‚rgu-Neam˛ ∫i o singur„ cale pe restul autostr„zii“.
Domnule ministru,
Prin Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional, a fost stabilit pentru Autostrada Est—Vest urm„torul traseu: T‚rgu-Mure∫, Piatra-Neam˛, Roman, T‚rgul Frumos, Ia∫i, Sculeni. Potrivit legii, prevederile Planului de amenajare a teritoriului na˛ional sunt obligatorii, iar programele privind executarea lucr„rilor prev„zute Ón acesta se stabilesc prin hot„r‚re a Guvernului.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Viorel Dumitrescu, pentru a adresa o Óntrebare prim-ministrului. Se preg„te∫te domnul senator Ovidiu Cre˛u.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ prim-ministrului, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.
V„ rog s„-mi comunica˛i care este rezerva valutar„ a Rom‚niei, care este rata de valorificare a ei ∫i cu c‚t s-a depreciat rezerva valutar„ a ˛„rii.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Cre˛u. Se preg„te∫te domnul senator Jurcan, pentru a adresa o Óntrebare ministrului transporturilor.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Salut prezen˛a Ón sal„ a domnului ministru Paul P„curaru, probabil se datoreaz„ ∫i faptului c„ avem o pre∫edint„ a Senatului la ∫edin˛a de ast„zi.
Œntreb„rile mele i se adreseaz„ Domniei Sale.
Domnule ministru,
Art. 35 din Codul muncii precizeaz„ faptul c„ orice salariat are dreptul de a cumula mai multe func˛ii Ón baza
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 unor contracte individuale de munc„, beneficiind de salariul corespunz„tor pentru fiecare din acestea.
Salariatul respectiv ∫i to˛i angajatorii pl„tesc impozitul pe salarii ∫i contribu˛iile sociale corespunz„toare salariului la fiecare societate. Aici sunt mai multe taxe, dar beneficiile nu sunt pe m„sura acestor contribu˛ii.
Legea nr. 19/2000 a pensiilor, Legea nr. 95/2006 a s„n„t„˛ii ∫i Legea nr. 76/2002 nu precizeaz„ ce se Ónt‚mpl„ cu cei care cumuleaz„ mai multe func˛ii pl„tite. Ace∫tia nu beneficiaz„ de concediu de odihn„ mai mare, de o indemniza˛ie de ∫omaj mai mare ∫i, Ón aceea∫i m„sur„, nu beneficiaz„ de tratamente speciale Ón spitale, de∫i au cotizat mai mult.
Œn plus, dac„ un salariat cumuleaz„ ni∫te func˛ii bine pl„tite, nu poate contribui mai mult la C.A.S. pentru pensii, aceast„ contribu˛ie fiind plafonat„ la 5 salarii medii brute. De exemplu, anul acesta suma este plafonat„ la 5.385 RON.
1. Ce inten˛iona˛i s„ Óntreprinde˛i pentru eliminarea sau cel pu˛in pentru diminuarea acestor inadverten˛e, inconveniente ∫i a∫a mai departe?
A doua Óntrebare, tot domnului ministru P„curaru.
Œn Codul ocupa˛iilor din Rom‚nia sunt multe ocupa˛ii care nu se mai justific„, r„mase de pe timpul Óntreprinderilor economice socialiste. Œn schimb, nu sunt men˛ionate ocupa˛iile care exist„ Ón noua organizare economic„ a ˛„rii.
Pentru exemplificare, exist„ ocupa˛ia animator socio-educativ ∫i altele tot at‚t de inutile, dar nu exist„ ocupa˛ii potrivite noilor necesit„˛i, cum ar fi director financiar, asistent director general, asistent v‚nz„ri, colector, referent licita˛ii, tele-v‚nz„tor sau echivalentul unor ocupa˛ii a c„ror denumire este utilizat„ numai Ón limba englez„: _beauty-adviser, hair dresser, merchandiser_ ∫i a∫a mai departe.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Jurcan. Se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.
DN 7A Brezoi—Petro∫ani constituie singura leg„tur„ rutier„ dintre Brezoi, jude˛ul V‚lcea, ∫i Petro∫ani, jude˛ul Hunedoara, travers‚nd unul dintre cele mai importante bazine turistice din Rom‚nia: Vidra—Ob‚r∫ia Lotrului. De la kilometrul 63 p‚n„ la intrarea Ón Petro∫ani drumul este foarte prost, pe timp de iarn„ fiind impracticabil, deseori Óntrerupt.
Œntrebarea mea este urm„toarea.
Domnule ministru, exist„ inten˛ia de asfaltare a acestei por˛iuni de drum, a∫a cum ar fi necesar, sau m„car de modernizare, de reabilitare a ei?
Dac„ exist„ o astfel de inten˛ie, v„ rog s„ preciza˛i, domnule ministru, c‚nd vor Óncepe lucr„rile ∫i c‚nd vor fi terminate.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator Dorel Jurcan.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar, ad„ug‚nd ∫i felicit„rile mele pentru ziua de ast„zi. V-am l„sat ultimul, domnule senator, pentru a v„ da prilejul s„ primi˛i telefonic ∫i alte felicit„ri, fiindc„ b„nuiesc c„ a˛i primit foarte multe.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i, Am dou„ Óntreb„ri.
Prima este adresat„ ministrului internelor ∫i reformei administrative, domnul Cristian David.
V„ rog s„-mi comunica˛i dac„ sunt îmonitorizate“ g„∫tile de cartier. Totodat„, ce m„suri preventive s-au luat pentru a st„vili violen˛a acestora?
A doua Óntrebare este adresat„ domnului Decebal Traian Reme∫, ministrul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.
At‚t anul trecut, c‚t mai ales Ón primele luni din acest an, Alian˛a D.A. a fost preocupat„ de transformare Ón Alian˛a IGHEN, uit‚nd despre posibilitatea ∫i necesitatea atragerii de fonduri de la Uniunea European„. Ca urmare, fermierii rom‚ni risc„ s„ poat„ ob˛ine fonduri comunitare abia Ón luna martie a anului 2008.
Pe cale de consecin˛„, v„ solicit s„-mi comunica˛i, domnule ministru, de ce s-a ajuns Ón aceast„ situa˛ie, cine sunt vinova˛ii ∫i ce sanc˛iuni le-a˛i aplicat p‚n„ acum.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Domnule senator, ave˛i ∫i o interpelare, Ón˛eleg. Conform procedurii de p‚n„ acum, v„ rog s„-i da˛i citire.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„.
Dac„ am fost ultimul la Óntreb„ri, probabil c„ am devenit primul la interpel„ri.
Am o singur„ interpelare adresat„ Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, domnului ministru Varujan Vosganian.
Numai Ón Rom‚nia speciali∫tii au inventat dezvoltarea ∫i cre∫terea economic„ prin Ónchiderea capacit„˛ilor de produc˛ie.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚te mine s-au Ónchis Ón perioada 1990—2006, pe jude˛e, ∫i c‚˛i angaja˛i au fost disponibiliza˛i.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul doamnei senator Doina Silistru, pentru a adresa o interpelare Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.
V„ rog, doamna senator.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului Cristian Adomni˛ei, ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului.
Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, prin Autoritatea Na˛ional„ pentru Cercetare ™tiin˛ific„, aflat„ Ón subordinea sa, asigur„ ∫i realizarea programelor de cercetare-dezvoltare ∫i inovare Ón domeniul agriculturii, silviculturii ∫i dezvolt„rii rurale.
Av‚nd Ón vedere competi˛iile desf„∫urate pe diferite programe Ón anii 2005 ∫i 2006, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi pune˛i la dispozi˛ie o situa˛ie statistic„ care s„ cuprind„:
1. Num„rul total de proiecte de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol ∫i silvic c‚∫tigate la competi˛iile organizate pe diferite programe Ón anul 2005 ∫i, separat, Ón anul 2006, din care, c‚te au fost c‚∫tigate ∫i au responsabili de proiecte din unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt superior ∫i c‚te din unit„˛ile de cercetare-dezvoltare.
2. Care a fost componen˛a comisiilor de evaluare a proiectelor de cercetare din domeniul agricol, respectiv, c‚te cadre didactice universitare ∫i c‚˛i cercet„tori din unit„˛i de cercetare?
3. Care este num„rul de evaluatori care figureaz„ Ón baza de date a ministerului pe domeniul agricultur„, din care, c‚te cadre didactice universitare ∫i c‚˛i cercet„tori ∫tiin˛ifici din unit„˛i de cercetare ∫tiin˛ific„?
Solicit r„spuns Ón scris.
™i eu, doamna senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Petru Stan, pentru a adresa o interpelare Ministerului Justi˛iei. Se preg„te∫te domnul senator Viorel Arca∫.
V„ rog, domnule senator.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ ministrului justi˛iei, domnul Tudor Chiuariu.
Din sondajele de opinie efectuate, cunoa∫te˛i, domnule ministru, c„ justi˛ia figureaz„ pe ultimul loc Ón ceea ce prive∫te Óncrederea popula˛iei Rom‚niei.
Am s„ v„ prezint Ón aceast„ interpelare un caz concret de abuzuri f„cute de puterea judec„toreasc„, ∫i chiar de Ministerul Justi˛iei.
Cu Adresa nr. 101.833/2006, Ministerul Justi˛iei, sub semn„tura secretarei de stat Katalin Kibedi Barbara, cheam„ Ón judecat„ Consiliul local al ora∫ului ™imleul Silvaniei, solicit‚nd instan˛ei ca p‚r‚tul s„ emit„ o hot„r‚re de consiliu privind trecerea din domeniul public al ora∫ului ™imleul Silvaniei Ón domeniul public al statului a unui imobil care se afl„ Ón folosin˛a Centrului de cercet„ri ∫i asisten˛„ medical„ din ™imleul Silvaniei.
Pentru a sus˛ine aceast„ abera˛ie, doamna secretar de stat sus˛ine c„ acest imobil a fost Palat de justi˛ie pe vremea Imperiului Austro-Ungar.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:
1. Dac„ Ministerul Justi˛iei are puterea juridic„ s„ declan∫eze acest proces, av‚nd Ón vedere prevederile Legii nr. 213/1998 art. 9 alin. 2?
2. Dac„ Ordinul nr. 752/26.12.1974, anexa nr. 2, semnat de adjunctul ministrului, Nicolae Popovici, este legal, av‚nd Ón vedere prevederile art. 13, coroborate cu art. 7 din Decretul nr. 648/26.09.1969?
Solicit aceast„ precizare, fiindc„ instan˛ele judec„tore∫ti din jude˛ul S„laj consider„ c„ ordinul sus-men˛ionat este nelegal, fiindc„ este semnat de adjunctul ministrului.
Conform reglement„rilor Decretului nr. 648/1969, ordinele erau emise de minister ∫i nu erau acte personale ale ministrului.
3. Este posibil ca Guvernul Rom‚niei s„ oblige un consiliu local s„ treac„ un bun din domeniul public al acestuia Ón domeniul public al statului? ™i, dac„ este a∫a, de ce este nevoie de judecat„?
4. Anexa nr. 1, semnat„ de secretarul de stat Katalin Kibedi Barbara, este valabil„? De ce nu a semnat ministrul justi˛iei?
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1368825. Acest proces ru∫inos, ini˛iat contrar legilor care guverneaz„ Rom‚nia, va continua sau Ól ve˛i retrage?
· other
23 de discursuri
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul Viorel Arca∫. Se preg„te∫te domnul senator Ioan Corodan.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Av‚nd Ón vedere numeroasele sesiz„ri pe care le-am primit Ón ultima perioad„, av‚nd ca obiect abuzurile fizice ∫i sexuale la care sunt supu∫i o serie de minori, ini˛ial abandona˛i de p„rin˛i, ulterior reintegra˛i de autorit„˛ile statului Ón familiile care i-au aruncat pe strad„ sau i-au uitat prin spitale, v„ solicit„m s„ ne r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:
1. Care este num„rul copiilor reintegra˛i Ón familiile de origine Ón perioada 2005—2007, pe fiecare an Ón parte?
2. C‚t la sut„ dintre aceste familii ∫i-au abandonat copiii la na∫tere sau Ón primii ani de via˛„?
3. C‚t la sut„ dintre aceste familii au comportamente sociale deviante, infractori, be˛ivi, scandalagii?
4. Care este num„rul de controale anuale pe care reprezentan˛ii Autorit„˛ii pentru Protec˛ia Copiilor ar trebui s„ le fac„ Ón fiecare familie Ón care s-a reintegrat un copil?
5. Care este num„rul controalelor efectuate efectiv pe fiecare an Ón parte Ón perioada 2005—2007?
6. Exist„ vreo prevedere european„ care s„ oblige reintegrarea copiilor Ón familiile care i-au abandonat?
Din c‚te ∫tiu, exist„ o recomandare de integrare Óntr-un mediu familial, dar aceasta nu vizeaz„ familia de origine care a abandonat ace∫ti copii ∫i s-a dezinteresat de situa˛ia lor, ci familiile adoptatoare, familiile de asisten˛i maternali.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Corodan. Se preg„te∫te domnul senator Ilie Ila∫cu.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o interpelare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii, domnului ministru Eugen Nicol„escu.
La fel ca celelalte servicii din s„n„tate, ∫i stomatologia mai are unele probleme de rezolvat. Una dintre problemele foarte sup„r„toare pentru medicii stomatologi este c„ nu se face diferen˛ierea Óntre cabinetele stomatologice ∫i cele de medicin„ de familie, impun‚ndu-se ∫i acestora s„ fie dotate cu s„li separate pentru tratamente, f„r„ a se ˛ine cont c„ tratamentele dentare se fac direct Ón scaunul stomatologic din cabinet, iar o sal„ separat„ ar fi total inutil„.
De asemenea, stomatologia Ón mediul rural cunoa∫te o criz„ profund„ f„r„ ca Ministerul S„n„t„˛ii s„ fac„ ceva.
Dimpotriv„, propunerile C.A.S. Maramure∫ de a se acorda ∫i stomatologilor un stimulent, sporuri similare medicilor de familie ∫i ambulatorilor clinici de specialitate au fost Ón repetate r‚nduri respinse.
O alt„ problem„, de data aceasta pentru beneficiarii acestor servicii, este stomatologia de urgen˛„ pe timp de noapte.
Œn jude˛ul Maramure∫, datorit„ unei foarte bune colabor„ri cu Colegiul Medicilor Denti∫ti, Casa jude˛ean„ de Asigur„ri de S„n„tate a reu∫it s„ capteze aten˛ia medicilor, prin suplimentarea valorilor de contract, rezolv‚nd permanen˛a pentru s‚mb„t„, duminic„ ∫i s„rb„tori legale, dar numai p‚n„ la ora 22,00.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ ave˛i cuno∫tin˛„ de aceste probleme, dac„ ave˛i Ón vedere m„suri pentru rezolvarea acestora ∫i care ar fi acestea.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i eu v„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ilie Ila∫cu ∫i se preg„te∫te domnul senator Aurel Ardelean.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Mihai Adrian Cioroianu.
Œn conformitate cu legisla˛ia Ón vigoare, statul rom‚n nu are dreptul de a finan˛a publica˛iile de pres„ ale partidelor politice din alte ˛„ri, inclusiv ale celor din Republica Moldova.
De c‚˛iva ani, Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul pentru Rela˛iile cu Rom‚nii de Pretutindeni finan˛eaz„ ilegal ziarul Partidului Popular Cre∫tin Democrat din Republica Moldova, îFlux“.
Publica˛ia apar˛ine Ón totalitate pre∫edintelui acestui partid, Iurie Ro∫ca. Partidul Popular Cre∫tin Democrat este aliatul Partidului Comunist din Republica Moldova, care se afl„ ast„zi la putere.
Œn paginile ziarului îFlux“, pe de o parte, sunt dur atacate for˛ele democratice unioniste ∫i proeuropene din Basarabia ∫i, pe de alt„ parte, sunt elogiate ∫i citate for˛ele comuniste antirom‚ne∫ti ∫i antieuropene de la Chi∫in„u.
Ziarul îFlux“ a primit ilegal de la statul rom‚n, numai Ón 2006, 168.991 RON, al doilea ziar acaparat de Ro∫ca, îGlasul“, 100.000 RON, iar alte publica˛ii democratice din Basarabia ori sunt ignorate, ori primesc sume neÓnsemnate.
C‚nd, domnule ministru, ve˛i Ónceta finan˛area publica˛iilor de partid de la Chi∫in„u, îFlux“ ∫i îGlasul“, ∫i ve˛i intensifica finan˛area publica˛iilor f„r„ apartenen˛„ partinic„, cu adev„rat democratice, prounioniste ∫i proeuropene din Basarabia?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
V„ mul˛umesc. Domnul senator Ardelean.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, domnului ministru Cristian Mihai Adomni˛ei, prezent Ón mijlocul nostru.
## Domnule ministru,
Œn calitate de senator al jude˛ului Arad ∫i de membru al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, am solicitat Inspectoratului ™colar al Jude˛ului Arad, prin Adresa nr. 158/2007, situa˛ia cl„dirilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i de Ónv„˛„m‚nt ∫i care fac obiectul retroced„rii c„tre fo∫tii proprietari.
Prin Adresa nr. 814/2007, Inspectoratul ∫colar a transmis o list„ cu 39 de astfel de cl„diri, men˛ion‚nd, totodat„, faptul c„ Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului cunoa∫te aceast„ situa˛ie.
Œn consecin˛„, v„ adresez urm„toarea interpelare.
V„ solicit s„-mi comunica˛i care este punctul de vedere al ministerului pe care Ól conduce˛i cu privire la aceast„ situa˛ie ∫i, totodat„, care sunt solu˛iile pe care le propune˛i pentru ca aceste institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt s„-∫i poat„ desf„∫ura activitatea Ón condi˛ii normale, ulterior definitiv„rii retroced„rilor.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
™i eu v„ mul˛umesc.
Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul reprezentan˛ilor Guvernului, pentru a r„spunde la Óntreb„rile ∫i la interpel„rile formulate Ón Senat.
Dau cuv‚ntul domnului ministru Paul P„curaru, ministrul muncii, familiei ∫i egalit„˛ii de ∫anse, pentru a r„spunde domnului senator Otilian Neagoe la o Óntrebare legat„ de pensiile din grupele I ∫i II de munc„.
V„ rog, domnule ministru.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru** _— ministrul_
_muncii, familiei ∫i egalit„˛ii de ∫anse_ **:**
## Doamn„ pre∫edinte,
Mul˛umesc pentru cuv‚ntul acordat. Domnule senator,
Am parcurs Óntrebarea dumneavoastr„ ∫i v„ pot spune, ca prim„ evaluare, c„ recalcularea pensiilor desf„∫urat„ pe baza Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.550/2004 ∫i a Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2005 a avut drept scop aplicarea principiilor prev„zute de Legea nr. 19/2000 ∫i pentru pensiile stabilite anterior datei de 1.04.2001, mai exact, scopul principal al recalcul„rii fiind acela de a asigura egalitatea de tratament pentru cei pensiona˛i Ón condi˛iile Legii nr. 3/1977 ∫i pentru cei pensiona˛i pe Legea nr. 19/2000.
Sigur c„ nu toat„ lumea a beneficiat de recalculare. Deci, Ón urma opera˛iunii, dup„ cum se cunoa∫te, circa 45% din pensionari au beneficiat, restul nu au beneficiat, pentru c„ pensia Ón plat„ era mai mare pe Legea nr. 19/2000 pe calculul conform Legii nr. 19/2000 dec‚t cea care ar fi avut-o dac„ se aplica formula. Deci recalcularea, Ón sine, nu a produs diferen˛e.
Problema pe care mi-o pune˛i dumneavoastr„, care este real„, este cea care vizeaz„ grupele de munc„, respectiv, pe cei care au lucrat Ón grupele I ∫i II de munc„, ∫i toate concentr„rile industriale, c„ este Bra∫ov, c„ este Hunedoara, c„ este Valea Jiului, c„ este Gala˛i ∫i a∫a mai departe, se confrunt„ cu acest subiect al oamenilor care au lucrat Ón grupele I ∫i II de munc„, care au beneficiat de un spor, dar numai la vechime, nu ∫i la puncte. Este o problem„ cu care ne confrunt„m ∫i pe care o avem Ón vedere.
Deci, practic, dac„ ai lucrat Ón grupa I sau II de munc„, ai beneficiat fie de o reducere de 6 luni la un an pentru grupa I, de 3 luni la un an pentru grupa II, ai putut s„ Óndepline∫ti mai devreme condi˛iile vechimii standard de pensionare, 25 de ani pentru femei, 30 de ani pentru b„rba˛i, dar nu s-au pus puncte pentru anii care au fost echivala˛i, pentru c„ nu au fost ani de contribu˛ie, ∫i solicitarea pe care o avem peste tot Ón Rom‚nia este dac„ se poate g„si o echivalare Ón punctaj ∫i pentru anii care au fost ad„uga˛i la stagiu f„r„ s„ fie ani efectiv lucra˛i, ci ani echivala˛i datorit„ grupei.
Mul˛umesc, domnule ministru. Domnule senator Otilian Neagoe, v„ rog.
Domnule ministru, v„ mul˛umesc.
Problema este extrem de important„ ∫i din perspectiva aceasta, pentru c„ oamenii care au lucrat Ón grupa I ∫i grupa II de munc„, pe l‚ng„ celelalte nevoi pe care le au, mul˛i dintre ei sunt bolnavi cronici ∫i au nevoie de fonduri ∫i pentru a-∫i procura medicamente, nemaivorbind de faptul c„ via˛a e tot mai scump„, iar la Bra∫ov avem peste 10.000 de oameni care sunt Ón asemenea situa˛ie.
Miz„m pe faptul c„ ve˛i g„si rapid o formul„ ∫i v„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului ministru Cristian Adomni˛ei, pentru a r„spunde Óntreb„rii adresate de domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, referitoare la finan˛area unor investi˛ii Ón jude˛ul Br„ila.
V„ rog, domnule ministru.
## **Domnul Cristian Mihai Adomni˛ei** _— ministrul_
_educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului_ **:**
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule senator,
Urmare a Óntreb„rii formulate de dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 12 aprilie 2007, Ónaintat„ Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului prin Adresa Departamentului pentru Rela˛ia cu Parlamentul nr. 2.502 din 13 aprilie anul curent, ∫i Ónregistrat„ cu nr. 11.263 din 13 aprilie 2007, Ómi permit s„ v„ comunic urm„toarele:
Programul na˛ional de finan˛are a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar de stat cuprinde at‚t obiective de investi˛ii, c‚t ∫i lucr„ri de consolidare a structurii de rezisten˛„, reabilitare ∫i repara˛ii capitale la imobile ce apar˛in unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, respectiv, la cl„diri a c„ror stare fizic„ necesit„ interven˛ii.
Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a inclus Ón acest program la propunerea inspectoratelor ∫colare jude˛ene ∫i a autorit„˛ilor locale, Ón ordinea priorit„˛ilor de interven˛ie, institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, ini˛iind, p‚n„ Ón prezent, mai multe hot„r‚ri ale Guvernului, respectiv:
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 615/2006 privind aprobarea finan˛„rii din bugetul Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului pe anul 2006 a lucr„rilor de execu˛ie pentru unele obiective de investi˛ii, consolid„ri,
repara˛ii capitale ∫i reabilit„ri la imobile din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar;
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.001/2006 privind aprobarea finan˛„rii din bugetul Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului pe anul 2006 a unor obiective de investi˛ii, consolid„ri, reabilit„ri imobile, repara˛ii capitale, de lucr„ri ce vizeaz„ asigurarea cu utilit„˛i, precum ∫i edificarea de campusuri ∫colare pentru unit„˛i din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar;
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.262/2006 privind alocarea unei sume din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, prev„zut Ón bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele unit„˛i administrativ-teritoriale;
V„ mul˛umesc, domnule ministru. V„ rog, domnule senator.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Ca s„ fiu Ón ton cu r„spunsul domnului ministru, v„ mul˛umesc pentru c„ a˛i venit personal ∫i a˛i r„spuns, v„ mul˛umesc pentru r„spuns ∫i v„ a∫tept la inaugurarea celor dou„ ∫coli din jude˛ul Br„ila.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul doamnei secretar de stat Anna Horváth, pentru a r„spunde unei Óntreb„ri a domnului senator Otilian Neagoe.
La nivelul jude˛ului Bra∫ov, conform inventarierii ministerului, elaborat„ pe baza datelor transmise de c„tre autorit„˛ile publice locale, num„rul cererilor de locuin˛e din partea chiria∫ilor evacua˛i din case na˛ionalizate este de 1.087.
Œn ceea ce prive∫te propunerile de sprijinire cu fonduri de la bugetul de stat a construc˛iilor de locuin˛e sociale pentru anul 2007, jude˛ul Bra∫ov a solicitat finan˛area a 328 de apartamente, din care pentru 196 de apartamente nu erau elaborate, promovate ∫i aprobate, conform legii studiile de fezabilitate.
Cele 132 de locuin˛e sociale din localitatea Predeal, str. Joi˛a, aflate deja Ón execu˛ie cu fonduri ale bugetului local, au fost incluse Ón Programul de construc˛ii de locuin˛e sociale pe anul 2007, fondurile alocate de la bugetul de stat, Ón acest an, fiind de 12.000 lei.
Œn ceea ce prive∫te Programul de construc˛ii locuin˛e sociale pentru anul 2008, acesta va fi elaborat ∫i aprobat Ón limita fondurilor alocate de la bugetul de stat cu aceast„ destina˛ie ∫i Ón baza solicit„rilor consiliilor locale care au sarcina s„ promoveze aceste investi˛ii.
V„ mul˛umesc. Domnule senator...
## **Doamna Horváth Anna** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor_ **:**
## Stimate domnule senator,
Permite˛i-mi s„ v„ comunic r„spunsul la Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 16 aprilie 2007 privind Programul de locuin˛e sociale preconizate de Ministerul Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor Ón perioada 2007—2008 Ón jude˛ul Bra∫ov, av‚nd Ón vedere familiile evacuate din locuin˛ele na˛ionalizate.
Ministerul Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor pune Ón aplicare politicile Guvernului de dezvoltare a construc˛iei de locuin˛e, Ón conformitate cu prevederile Programului de guvernare, printre care ∫i construc˛ia de locuin˛e sociale.
Desf„∫urarea procesului investi˛ional pentru construc˛ia de locuin˛e sociale intr„ Ón sarcina autorit„˛ilor administra˛iei publice locale cu finan˛are din bugetele proprii. Totu∫i, potrivit legii, statul sprijin„ financiar construc˛ia de astfel de locuin˛e prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor la solicitarea fundamentat„ a consiliilor locale investitoare.
Av‚nd Ón vedere c„ Ón satisfacerea cererilor de locuin˛e sociale presiunea este exercitat„ de situa˛ii locative deosebite, Ónregistrate Ón cazul persoanelor evacuate din casele retrocedate fo∫tilor proprietari Ón anul 2007, fondurile alocate de la bugetul de stat pentru sprijinirea construirii de locuin˛e sociale sunt de 2, 3 ori mai mari, comparativ cu anul 2006, ceea ce permite finan˛area a peste 2.000 de apartamente.
Cred c„ a˛i omis faptul c„ ∫i Ón municipiul F„g„ra∫ sunt asemenea locuin˛e sociale Ón curs de finalizare, ∫i nu ∫tiu ce fonduri se aloc„ Ón 2007 pentru aceste locuin˛e.
Din ceea ce am Ón˛eles de la dumneavoastr„ Ónseamn„ c„ Ón municipiul Bra∫ov nu sunt solicit„ri, ∫i nici repartiz„ri de fonduri pentru 2007.
Domnule senator, lu„m act de aceste solicit„ri de completare ∫i vom completa r„spunsul nostru Ón scris. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul doamnei secretar de stat Lucia Varga, pentru a r„spunde domnului senator Gheorghe Funar.
**Doamna Lucia Ana Varga** _— secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Dezvolt„rii Durabile_ **:**
## Stimate domnule senator,
Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat, prin care solicita˛i informa˛ii cu privire la firma îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“, v„ comunic„m urm„toarele:
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru Proiectul Ro∫ia Montan„ este Ón curs de derulare la Ministerul Mediului ∫i Dezvolt„rii Durabile, Ón conformitate cu prevederile legale Ón vigoare.
Œn data de 31 ianuarie 2007, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor a transmis titularului de proiect
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 S.C. îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ — S.A. formularul pentru consemnarea observa˛iilor publicului, primit Ón perioada de consultare public„. Au fost transmise 6.000 de Óntreb„ri. R„spunsul la acest formular se constituie Ón anex„ la raportul pentru evaluarea studiului de impact asupra mediului.
Implica˛iile privind protec˛ia mediului pot fi identificate numai dup„ analiza raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ∫i a r„spunsurilor ∫i observa˛iilor publicului, pe care le a∫tept„m de la titular.
Dup„ examinarea raportului final la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, a anexei la acesta, cu solu˛iile de rezolvare a propunerilor, comentariile publicului ∫i concluziile autorit„˛ilor implicate Ón procedur„, Ministerul Mediului ∫i Dezvolt„rii Durabile va consemna opiniile colectivului de analiz„ tehnic„ privind realizarea proiectului analizat ∫i va stabili prin consultarea colectivului de analiz„ tehnic„ emiterea sau respingerea motivat„ a acordului de mediu.
Decizia final„ privind emiterea acordului de mediu va fi luat„ de c„tre Guvernul Rom‚niei prin hot„r‚re de
guvern ini˛iat„ de Ministerul Mediului ∫i Dezvolt„rii Durabile.
Œn speran˛a c„ informa˛iile furnizate v„ sunt utile, v„ asigur„m, domnule senator, de sprijinul nostru ∫i, totodat„, v„ st„m la dispozi˛ie pentru eventuale inform„ri suplimentare.
V„ mul˛umesc.
Domnule senator, sunt obiec˛ii?
Este Ón regul„.
## **Doamna Norica Nicolai:**
V„ mul˛umim.
Declar Ónchis„ ∫edin˛a de azi, 23 aprilie 2007.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#160156îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|201712]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 58/3.V.2007 con˛ine 32 de pagini.**
Pre˛ul: 8,00 lei
R„doi Ion absent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan absent S‚rbu Ilie absent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica absent„ Stoica Ilie delega˛ie Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu absent Szabó Károly Ferenc europarlamentar ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil europarlamentar ™ere∫ Ioan Codru˛ prezent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan absent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan absent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent TÓlv„r Angel delega˛ie Toma Ion prezent Tomoiag„ Liliana Lucia absent„ Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana europarlamentar fiÓrle Radu europarlamentar Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ absent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent Verestóy Attila absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan Guvern Vraciu Jan delega˛ie
Œmi permit s„ mai strig o dat„ absen˛ii, pentru c„ nu avem cvorum.
Reiau apelul nominal.
Astfel, putem bifa Ónc„ un an cu mari realiz„ri, timp Ón care unele proiecte vor necesita actualiz„ri, deci al˛i bani, pentru c„ nici pre˛urile nu stau pe loc, sau altele vor fi ref„cute, pentru c„ din 2006 p‚n„ Ón 2008 sau 2009 pot ap„rea, inclusiv, alte tehnologii, ca s„ nu mai vorbim despre faptul c„ unele proiecte pot deveni istorie, av‚nd Ón vedere c„ oamenii nu au mai putut a∫tepta cu drumuri distruse sau cu pode˛e rupte.
Œn acest timp, de la Guvern, sub semn„turi importante, ni se spune c„ proiectele sunt Ón stadiu de evaluare.
C‚te sunt Ón acest stadiu?
P‚n„ c‚nd nu se va face evaluarea, care vor fi criteriile de prioritate?
C‚nd vor putea Óncepe lucr„rile?
Care va fi contribu˛ia autorit„˛ilor locale?
Sunt doar c‚teva dintre Óntreb„rile la care Guvernul, Ón formula sa actual„, va trebui s„ r„spund„ c‚t mai repede, pentru a putea demonstra c„ nu a dat aceast„ ordonan˛„ doar pentru a bifa un angajament electoral, nici pentru a finan˛a activitatea propriilor ale∫i locali sau pentru a specula efectele la alegerile din 2008, ci Ón interesul comunit„˛ilor noastre din mediul rural, al tuturor rom‚nilor care a∫teapt„, Ón continuare, s„ constate c„ pot avea un trai mai bun.
V„ mul˛umesc.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Ve˛i fi Ón˛eles, desigur, c„ am vorbit p‚n„ acum Óntr-un registru umoristic. Mul˛i vor considera, poate, c„ nu a fost cea mai bun„ glum„, iar eu recunosc, sincer, c„ poate nici cea mai nimerit„... Doamna senator, care este contrariat„, mai ales Ón actualul context politic...
Doamna senator, dar ∫ti˛i cum se Ónt‚mpl„ de obicei, lucrurile serioase se spun de multe ori Ón glum„.
Morala r„m‚ne, Óns„, moral„, oric‚t de nedibaci ar fi fost deghizat„ sub faldurile aluziilor.
Revenind acum cu picioarele pe p„m‚nt, doresc s„ v„ Ómp„rt„∫esc totalul meu dezacord fa˛„ de modalitatea aleas„ de pre∫edintele suspendat de a reac˛iona la un act absolut constitu˛ional ∫i legitim, zic eu, care-l viza.
™tiu, ∫i ∫tim mul˛i din aceast„ ˛ar„, c„ domnul Traian B„sescu este, prin defini˛ie, o personalitate conflictual„, c„ Domnia Sa se simte cel mai bine cu du∫manii mai mult sau mai pu˛in Ónchipui˛i, c„ atunci c‚nd nu-i are pur ∫i simplu Ói inventeaz„.
De altfel, cred c„ acesta a fost ∫i unul dintre resorturile majore ale comportamentului Domniei Sale c‚nd s-a v„zut instalat la Cotroceni, Domnia Sa reu∫ind trista performan˛„ de a Ómp„r˛i ˛ara, societatea, clasa politic„ Ón dou„ tabere aflate prin voin˛„ preziden˛ial„ Óntr-o istovitoare ∫i costisitoare competi˛ie — ai mei ∫i ai lor, cine este Ómpotriva mea, nu este cu mine!
™i, toate acestea, unde? Œntr-o Rom‚nie care a f„cut mari ∫i importante eforturi de a adera la Uniunea European„ ∫i care la 1 ianuarie 2007 nu ar trebui s„ fie cu nimic preocupat„, de la vl„dic„ p‚n„ la opinc„, dec‚t de integrarea Ón construc˛ia european„ la care este, Ón sf‚r∫it, parte.
Nu! Nu, domnule pre∫edinte suspendat, nu prin mitinguri de acest fel, ∫i nu prin presiunea de strad„ a electoratului care v„ simpatizeaz„, oameni pe care-i Ómb„ta˛i cu vorbe f„r„ acoperire ∫i pe care, Ónc„ mai grav, Ói incita˛i Ómpotriva nu doar a celor 322 de
parlamentari, v„zu˛i de dumneavoastr„ drept veritabili du∫mani ai poporului, ci Ómpotriva Óntregului Parlament, prin urmare, nu astfel ve˛i reu∫i s„ contribui˛i, a∫a dup„ cum nu sc„pa˛i niciodat„ prilejul de a clama, la lini∫tea ∫i la prosperitatea ˛„rii, ˛ar„ care, Ómi permit s„ v„ reamintesc, este, totu∫i, democratic„ ∫i care, totu∫i, evolueaz„ c‚t ∫i cum poate Ón clipa de fa˛„ Óntr-o constela˛ie european„ democratic„.
De acest adev„r inexorabil nu avem voie nimeni s„ uit„m, cu at‚t mai pu˛in, de la acest adev„r niciunul dintre noi nu are voie s„ abdice.
Revenind la parabola pe care am f„cut-o la Ónceputul prezentei declara˛ii politice, Ói mai spun ceva domnului pre∫edinte suspendat, Óndemn‚ndu-l s„ ia aminte la lec˛iile istoriei: acela∫i Hanibal, care, dup„ ce fusese co∫marul Romei, pe ale c„rei falnice legiuni reu∫ise s„ le Óngenuncheze ∫i s„ le umileasc„, a fost Ónfr‚nt acas„ la d‚nsul, pe p„m‚nt cartaginez, tot de ireductibilii s„i du∫mani, romanii, dup„ care, marele strateg ∫i comandant de o∫ti care f„cuse s„ tremure Óntreaga peninsul„ italic„ a fost for˛at de Ónving„torii s„i s„ se autoexileze Ón Asia Mic„, unde a sf‚r∫it prin sinucidere.
_Sic transit gloria mundi!_ , domnule pre∫edinte.
Œn ce mod dovede∫te B„sescu c„ ∫i-a iubit poporul cu alt sentiment dec‚t patim„ electoral„?
Œn mod cert, nu l-au mi∫cat suferin˛ele reale ale cet„˛enilor Rom‚niei, ∫i te Óntrebi: c‚t de moral este s„ fii un Ómputernicit al dreptei, ∫i la ceasuri disperate s„ apelezi la st‚nga str„zii, fa˛„ de care te-ai desolidarizat, Ón fapt, mereu?
Nu este normal s„ te situezi mereu la extreme, nici s„ ai fie un discurs b‚ntuit de monumentalitate suprarealist„, fie un discurs de esen˛„ vulgar„.
Modul cel mai la Óndem‚n„ de a afla l„rgimea de spirit, viziunea ∫i felul de a fi ale unui om este discursul s„u, felul Ón care pre˛uie∫te cuvintele ∫i Ón˛elesul lor.
Or, din tot ce a afirmat pre∫edintele, inclusiv Ón ultima s„pt„m‚n„, a respirat, mereu, o egolatrie periculoas„ ∫i rea.
Acest om a crezut c„ dac„ trece drept inflexibil va fi calificat drept moral. Œn loc s„ fie autoritate, a fost o teroare.
Au fost, Ón mod clar, pa∫i importan˛i spre statul poli˛ienesc.
Rom‚nia f„r„ B„sescu devine o Rom‚nie normal„, m„car pentru o lun„, ∫i cred c„ dup„ exerci˛iul democratic din 19 aprilie ar trebui s„ fie de neconceput ca cineva s„-∫i imagineze c„ poate avea toat„ puterea singur ∫i discre˛ionar. Un om nu salveaz„ patria.
Sper s„ fi Ón˛eles c„ reformele reale se fac la filigran, cu strategii lungi ∫i eforturi r„bd„toare.
Poate am Ónv„˛at cu to˛ii una dintre dogmele democra˛iei: institu˛iile statului ∫i puterile statului ac˛ioneaz„ astfel Ónc‚t s„-∫i limiteze una celeilalte orice tenta˛ii de absolutism.
Traian B„sescu nu a vrut s„ accepte asta ∫i s-a manifestat ca atare.
C‚nd media, societatea civil„ ∫i clasa politic„ i-au atras aten˛ia, sus˛in‚nd c„ Óncalc„ Constitu˛ia Ón mod manifest, el a evitat un r„spuns, acuz‚nd sistemul actual ca fiind corupt ∫i cu inapeten˛e pentru reforme. Nu cred c„ vreun viitor alt pre∫edinte va mai opera cu simplific„ri periculoase.
C‚nd a vorbit despre corup˛ie, B„sescu a ar„tat, exclusiv, spre clasa politic„.
C‚nd a vorbit despre reforma justi˛iei, a indicat arest„ri spectaculoase ∫i dosare din mediul politic. O astfel de viziune asupra reformei justi˛iei este eronat„ din fa∫„, este, mai cur‚nd, semnalul pentru disfunc˛ii mult mai grave dec‚t cele aparente.
Pre∫edintele a jignit mereu, prin discurs necuviincios, un Óntreg sistem democratic a∫ezat pe baze constitu˛ionale ∫i s-a considerat unicul creuzet al bunelor inten˛ii din toat„ ˛ara asta. Œnnebunit de putere, pretinde dragoste popular„ Óntr-o societate n„ucit„ Ónc„ de convalescen˛a postrevolu˛ionar„.
Œn anul de civiliza˛ie 2007, cineva se manifest„ politic Ón strad„ prin excese afectiv dramatice ∫i disperate. Incredibil! Toate aceste tensiuni Óntre˛inute f„r„ sens au sporit melancolia multor rom‚ni. Excesul, Ón general, duce la asta, la reducerea vitalit„˛ii, la apatie ∫i dezinteres.
Nu m„ Óndoiesc, Óns„, c„ avem putere s„ ne revenim Ón cur‚nd, poate abia acum suntem la debutul realist al unei reconstruc˛ii politice normale.
Ne apropiem de finalul unei crize care ne-a exasperat pe to˛i, dar democra˛ia a ie∫it, sper, c‚∫tigat„ din aceste avataruri.
Pe termen lung, suntem pe calea cea bun„. Vom ∫ti s„ fim altfel de europeni, mai pu˛in balcanici, mai tenace, mai metodici, dar ∫i mai re˛inu˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 Toat„ clasa politic„, dar ∫i ˛ara trebuie s„ beneficieze de un plus de credibilitate nu pentru c„ l-a suspendat pe B„sescu, ci pentru c„ a Ónl„turat, nu ∫tiu dac„ definitiv, un anumit model de om politic. Am mai limpezit odat„ regulile de joc democratic.
Cineva declara c„ tocmai s-a Óncheiat tranzi˛ia Ón Rom‚nia. Eu nu sunt neap„rat de acord, una dintre rezerve fiind aceea c„ nu am tranzitat Ónc„ spre prosperitatea cet„˛eanului.
Chiar dac„ Traian B„sescu vrea acum s„ supravie˛uiasc„ politic cu orice pre˛, acest lucru ˛ine de tragedia sa personal„. E normal s„ vrei s„ supravie˛uie∫ti, dar sunt ∫i momente c‚nd a dori s„ supravie˛uie∫ti politic, cu price pre˛, este nedemn.
Inflexibilitatea de care d„ dovad„ Ón Ónc„p„˛‚narea sa l-a cobor‚t sub demnitatea celui mai firesc dintre scopuri: p„strarea onoarei proprii, apropo de demisie… Dar, chiar a∫a, Óncercarea fals„ de suicid prin demisie a pre∫edintelui las„ sechele. Idiosincrasiile sale exacerbate, ale unui om care a dat mereu impresia c„ ia totul asupra sa, aidoma unui erou science-fiction, au modificat semnificativ concep˛iile electoratului. Mul˛i oameni au aten˛ia dizolvat„ de suspiciune la adresa Óntregii clase politice. Prea sunt oamenii deci∫i Ón ra˛ionamente denigratoare. Nici nu stau pe g‚nduri c‚nd ne descalific„. A sta pu˛in pe g‚nduri este, de obicei, un semn de luciditate reflexiv„. Asta Ómi d„ de Ón˛eles c„ Óntreaga stare de criz„ politic„ are ∫i alte substraturi la care ar trebui s„ ne mai g‚ndim.
V„ mul˛umesc.
Un alt exemplu. Simon Bella revendic„ tot satul Rus din S„laj, nu ∫tim dac„ cu locuitori cu tot, sau nu. Domeniul Simon Ónseamn„ 300 hectare de p„∫une, 100 hectare de p„dure, o moar„, cl„diri, grajduri.
Comisia local„ a respins solicitarea. Motivul? Nobilul Simon a v‚ndut tot Ón 1948, Ónainte de na˛ionalizare. C‚nd au venit comuni∫tii, acesta s-a speriat ∫i a dat tot ce a r„mas de v‚ndut. Mai mult, urma∫ul nu avea dreptul legal s„ Ónainteze o notificare, pentru c„ nu este cet„˛ean rom‚n.
Exemplele pot continua. Motivul expunerii lor este simplu: exist„ extrem de multe solicit„ri neÓntemeiate care risc„ s„ blocheze activitatea comisiilor de retroced„ri.
Totodat„, consider c„ Ón acest moment am ajuns, practic, chiria∫i Ón propria ˛ar„, iar dac„ lucrurile vor decurge cu aceea∫i intensitate vor surveni anomalii Ón exercitarea de c„tre stat a unui control asupra propriului teritoriu.
Care dintre statele europene mai are o asemenea legisla˛ie? Ne vom trezi Ón cur‚nd f„r„ ˛ar„, domnilor guvernan˛i, pentru c„ o îretroceda˛i“ cu totul.
M„ Óntreb: p‚n„ unde vom fi capabili s„ cobor‚m? C‚t de corup˛i vom putea fi? M‚ine-poim‚ine vom vinde ∫i r‚urile, ∫i Marea Neagr„, ∫i ceea ce a mai r„mas din aceast„ ˛ar„.
Retroced„rile trebuie s„ ˛in„ cont de interesele statului rom‚n ∫i ale poporului.
Un avertisment comisiilor de retroced„ri care trebuie s„ fie extrem de vigilente, iar Ministerului Justi˛iei Ói solicit s„ intervin„, pentru ca ace∫ti fal∫i mo∫tenitori s„ fie aspru sanc˛iona˛i, conform legilor ˛„rii.
V„ mul˛umesc.
îNicio hot„r‚re de guvern, niciun astfel de asemenea act nu poate trece f„r„ avizul consiliului local. Peste capul consiliului local nu se poate trece“, a declarat purt„torul de cuv‚nt al Prim„riei T‚rgu-Mure∫ potrivit c„ruia terenul respectiv se afl„ Ón administrarea Consiliului Local T‚rgu-Mure∫ din 1975, fiind teren proprietate de sat, ∫i nu poate fi Ónstr„inat dec‚t cu acordul Consiliului Local T‚rgu-Mure∫.
Din punct de vedere al oportunit„˛ii, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, legile din Rom‚nia au fundamentat retroced„rile, obligativitatea prin lege de a vinde cabinetele medicale, spa˛iile comerciale. Consider„m c„ au fost imixtiuni pure asupra autonomiei locale, ca principiu enun˛at Ón programul legislativ, duc‚nd la spolierea autorit„˛ilor locale de venituri.
Universitatea de Medicin„ ∫i Farmacie, Colegiul Medicilor ∫i al˛i factori locali care ar trebui s„ fie implica˛i Ón acest proiect nu au fost consulta˛i. Nu este nevoie de transparen˛„? Se va ajunge, astfel, ca l‚ng„ un spital clinic jude˛ean cu 3.000 de paturi, plin de datorii, ajuns cel mai mare angajator din ora∫, dep„∫ind îAzomure∫“!, s„ se construiasc„ alt spital. Pentru firmele de construc˛ii ar fi o adev„rat„ afacere, nu mai este de mirare Ón aceste condi˛ii c„ domnul ministru ∫i-a adus de la T‚rguMure∫ la minister pe postul de consilier pentru probleme de investi˛ii pe finul s„u, Mora, patronul unei firme de construc˛ii. ™i, dac„ este o afacere pentru constructori, de ce s„ nu ne g‚ndim, Ón final, ∫i la o afacere imobiliar„ ∫i funciar„, c„ doar ora∫ul este Ómp‚nzit de spitale cu terenuri, cl„diri ∫i alte oportunit„˛i.
™i toate aceste lucruri se Ónt‚mpl„ acum, c‚nd suntem pe primul loc la hepatita C, diabeticii nu au medicamente ∫i bolnavii de cancer Ó∫i num„r„ orele de via˛„ pe la cozi la farmacii.
Ne punem Óntrebarea fireasc„: a∫a se manageriaz„ o investi˛ie de 20 de milioane euro anun˛at„ cu surle ∫i tr‚mbi˛e?
Mai mult, destui oameni politici s-au trezit amestec‚nd planurile ∫i declar‚nd c„ Óntreprinz„torii ar trebui s„-∫i vad„ doar de afaceri, ∫i s„ nu se implice Ón planul reprezent„rii politice confund‚nd deliberat pe cei care au profitat de pozi˛iile politice dominante pentru protejarea propriilor interese de afaceri cu cei care, odat„ realiza˛i Ón afaceri, au considerat c„-∫i pot asuma ∫i o suit„ de obliga˛ii politice specifice, de reprezentare socioprofesional„ legitim„.
A predestina oamenilor de afaceri un definitiv ∫i comun rol de sponsori iner˛i ai politicului, a nu ˛ine cont de realit„˛ile ∫i de necesit„˛ile economice determinate politic este o declasare peiorativ„ care impune, odat„ Ón plus, necesitatea de a reconsidera ∫i de a revaloriza mediul Óntreprinz„torilor, suportul real al clasei de mijloc ∫i elementul de stabilitate al oric„rui sistem democratic viabil.
Aceast„ tem„ de dezbatere public„, abordat„ responsabil ∫i inteligent, poate determina o bun„ guvernare, o dezvoltare armonioas„, o cre∫tere economic„ real„ ∫i o redresare concret„ a nivelului de trai al popula˛iei.
Desigur, pot fi suspectat c„ am o perspectiv„ subiectiv„ asupra acestui subiect, pentru c„ provin din domeniul economic, din r‚ndul Óntreprinz„torilor, al societ„˛ilor profesionale de profil care au propriile lor probleme, deziderate ∫i priorit„˛i. Dar, poate, tocmai din aceste motive, consider c„ am obliga˛ia moral„ de a atrage aten˛ia asupra necesit„˛ii de a aborda Ón dezbatere public„ o astfel de tem„ cu implica˛ii inclusiv morale, av‚nd convingerea c„ aceasta este o important„ component„ a realit„˛ii rom‚ne∫ti care precondi˛ioneaz„ progresul societ„˛ii noastre Ón ansamblul ei.
V„ mul˛umesc.
Œn acest sens, ar trebui s„ existe o colaborare str‚ns„ Óntre Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse, precum
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 ∫i Ministerul S„n„t„˛ii Publice, astfel Ónc‚t ace∫ti copii s„ poat„ beneficia de un program european Ón ceea ce prive∫te educa˛ia ∫i integrarea lor Ón societate.
La Ónvestirea Ón func˛ie, noul ministru al educa˛iei a promis c„ va pune mare accent pe comunicarea cu sindicatele, studen˛ii ∫i p„rin˛ii, Óns„ Ói sugerez domnului ministru s„ sintetizeze rezultatul acestor discu˛ii ∫i s„-l concretizeze Ón proiecte care s„ determine o cre∫tere a standardului sistemului educa˛ional.
Este momentul ca starea de nesiguran˛„ ∫i incertitudine care a caracterizat Ón ultimii doi ani Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc s„ Ónceteze, iar factorii de decizie s„ con∫tientizeze c„ eficientizarea sistemului educa˛ional va determina, implicit, o cre∫tere a eficien˛ei Ón toate celelalte sectoare economice, sociale ∫i politice.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Mai adaug ∫i faptul c„ pe unele sectoare de drum nu s-au prev„zut rigole ∫i ∫an˛uri de canalizare pentru colectarea apelor pluviale, opera˛iuni absolut necesare ∫i cuprinse Ón manualul oric„rui antreprenor de construc˛ii, ceea ce demonstreaz„ o tratare superficial„ a lucr„rilor de pe acest tronson de drum, zona Bistri˛a—Mure∫enii B‚rg„ului.
Œn pofida tuturor sesiz„rilor adresate de prim„riile locale autorit„˛ilor Ón drept, p‚n„ la 4 aprilie 2007 nu a fost Óntreprins„ nicio ac˛iune legal„ concret„. Œn aceste sesiz„ri, de care au luat cuno∫tin˛„ ∫i constructorii, se precizeaz„ neexecutarea unor poduri de acces cuprinse Ón proiectele licitate privind reabilitarea ∫i recondi˛ionarea tronsonului rutier dintre unele terenuri pe care le au Ón folosin˛„ locuitorii l‚ng„ aceste ∫osele, tronson care, teoretic, este reasfaltat, reconstruit ∫i ref„cut, conform avizelor prezentate de antreprenorii construc˛iei.
Interesant este c„ o situa˛ie similar„ poate fi Ónt‚lnit„ ∫i Ón alte zone ale ˛„rii. La fel ca Ón toat„ ˛ara, ∫i Ón acest sector s-au dat asigur„ri privind calitatea unei c„i de comunica˛ii rutiere, Ón schimb, reprezentan˛ii institu˛iilor statului au tratat cu toat„ indiferen˛a faptic„ forma lucr„rilor concesionate antreprenorilor priva˛i, adic„ antreprenori selecta˛i Ón func˛ie de raportul cantitate-pre˛, ∫i nu de calitate-pre˛.
Stima˛i colegi,
Prin aceast„ declara˛ie, am vrut s„ v„ supun aten˛iei ∫i alte subiecte, ˛in‚nd cont de interesele cet„˛enilor care ne-au ales ∫i de problemele lor locale, ∫i nu numai de cele de interes general.
Aceast„ situa˛ie a lucr„rilor privind drumurile publice are la baz„ o singur„ rezolu˛ie decizional„ aplicat„ de 17 ani Óncoace: solu˛ia cea mai ieftin„ este ∫i cea mai bun„.
Pornind de la aceast„ fraz„, observ„m, cum am afirmat ∫i mai sus, c„ facem rabat de la calitate pentru a termina la timp lucr„rile ∫i pentru a Ómbog„˛i conturile antreprenorilor ∫i ale intermediarilor din institu˛iile publice care faciliteaz„ astfel de licita˛ii.
Nu vreau s„ lezez pe cineva prin aceast„ declara˛ie, dar consider c„ atunci c‚nd lu„m decizii administrative, indiferent de domeniu, ar trebui s„ avem ca moto urm„toarea afirma˛ie: îSuntem prea s„raci ca s„ cump„r„m“, Ón cazul de fa˛„, s„ achizi˛ion„m ieftin.
Altfel spus, este timpul s„ l„s„m deoparte atitudinile ∫i mentalit„˛ile egocentriste de genul îeconom“, folosite Ónainte de 1989.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007
Sunt chestiuni aberante, acum, dup„ suspendare, sunt chestiuni triste, sunt chestiuni care — abia ele! — seam„n„ mult mai mult a ceea ce spunea domnul coleg
Talpe∫ c„ ar fi decizia noastr„, ∫i anume, o lovitur„ de stat. Ceea ce am hot„r‚t noi Ón mod legal, constitu˛ional, poate drept, poate mai pu˛in drept, dar legal ∫i constitu˛ional, domnul senator Talpe∫ ne-a avertizat c„ ar fi aproape o lovitur„ de stat. Este absurd, ∫i l-a∫ ruga s„ se explice Ón fa˛a noastr„ ∫i a celor care i-au citit opinia, pentru c„ a∫a ceva nu poate fi tolerat. Œn primul r‚nd, nu poate fi tolerat„ o lovitur„ de stat. Œn al doilea r‚nd, nu poate fi tolerat„ o lovitur„ de coleg. Œn al treilea r‚nd, nu poate fi chiar a∫a de lesne tolerat„ o trecere din perete Ón perete. Mingile cu aer mult Ón ele, da, pot s„ mearg„ din perete Ón perete, oamenii cu substan˛„ Ón ei au o dificultate, nu sar imediat Ón barca Ónving„toare pentru a-i Ónvinov„˛i pe ceilal˛i care r„m‚n la vechea opinie. Eu nu Ónvinov„˛esc pe nimeni c„ are alt„ opinie dec‚t mine, nici Ón aceast„ privin˛„, nici Ón celelalte. Nu-i Ónvinov„˛esc nici m„car pe cei care vorbesc Ón sal„, acum, c‚nd eu vorbesc la microfon, pentru c„ ∫tiu c„, p‚n„ la urm„, ceea ce spun se aude chiar datorit„ zgomotului de fond ∫i de form„.
A∫ zice c„ trebuie urgent s„ trecem la un alt mod de a face politic„ noi, aici, Ón Senat, ∫i anume, de la simpatie ∫i antipatie s„ trecem la empatie, s„ ne punem Ón locul celorlal˛i.
De aceea, sunt urgente c‚teva lucruri pe care noi trebuie s„ le sesiz„m, noi trebuie s„ le subliniem, trebuie s„ le strig„m pentru a se auzi ∫i pentru a se observa c„ nu o singur„ persoana are grija poporului rom‚n, ci to˛i cei care ∫i-au asumat aceast„ responsabilitate de a vorbi Ón numele aleg„torilor s„i ∫i de a se bate pentru cauza lor.
De aceea, nu se poate tolera situa˛ia din s„n„tate, unde bolnavii de cancer nu mai au medicamente. Dac„ asta se Ónt‚mpla Ónainte de 1990, to˛i Ól credeam vinovat pe lider. Acum, cine e vinovat? ™i unde ajungem cu aceast„ bezmetic„ atitudine fa˛„ de bolnavii de cancer? Nu ne punem o clip„ Ón locul lor? Nu ne d„m seama c‚t de cinici devenim? Cum sfid„m realitatea? Aceia sunt oameni care nu mai pot a∫tepta! E vorba nu de declara˛ii patetice, e vorba de strig„tul meu de alarm„ c„tre dumneavoastr„ ∫i de dorin˛a de a pune ministerele acestui Guvern Ón stare de func˛ionare ∫i de activitate. Nu se poate la nesf‚r∫it s„ am‚n„m pe m‚ine. Nu exist„ m‚ine, pentru oamenii politici exist„ azi, grija zilei de m‚ine este subsumat„ grijii fa˛„ de ziua de azi. Nici aplecarea aceasta permanent„ c„tre trecut, cu falsele retroced„ri despre care a vorbit ∫i un alt coleg aici, despre care social-democra˛ii au vorbit mereu… Aceast„ situa˛ie aberant„ c„ Ón Ungaria grofii nu au primit nimic Ónapoi, Ón Rom‚nia, Ón Transilvania Rom‚niei, au primit tot ce au vrut ∫i ce nu au vrut ei, ca s„ dezechilibreze ∫i Rom‚nia, ca s„ scufunde ∫i mai tare p„turile s„race ∫i ca s„ profite de acest complex de vinov„˛ie cu care am pornit noi Ón lumea nou„, aceast„ situa˛ie aberant„ trebuie ar„tat„ ∫i curmat„.
Empatia este o chestiune urgent„. Apari˛ia impostorilor, pe l‚ng„ fiecare dintre temele reale, este un fapt profund negativ, dar sunt ∫i alte lucruri pe care nu le rezolv„m, de∫i avem printre noi eminen˛i speciali∫ti.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 Printre noi se afl„, tr„ie∫te, lucreaz„ un mare medic rom‚n, domnul profesor Irinel Popescu. Are necazuri cu ceva ce noi am putea reglementa, problema transplantului de organe. Sunt 1.500 de oameni care a∫teapt„ ∫i, pentru c„ reglement„rile sunt a∫a cum sunt, pentru c„ educa˛ia este a∫a cum este, a∫teapt„ zadarnic... Modernizarea g‚ndirii ∫i eliberarea de complexe de vinov„˛ie reprezint„ urgen˛e.
Iat„, nu sunt reglementate aceste probleme, de∫i 70% dintre rom‚ni cred c„ trebuie folosit transplantul. C‚nd suntem rud„ cu cineva c„ruia ar trebui s„ i se preleveze un organ, suferim, ne pare r„u, ne opunem. C‚nd suntem rud„ cu cineva care are nevoie de un organ, de un rinichi, de un cord, de un pancreas, de ficat, atunci devenim foarte genero∫i. De aceea, trebuie reglementat„ ∫i aceast„ chestiune la egal„ distan˛„ de to˛i oamenii.
Nu la nesf‚r∫it politic„ Ón sine, asta este o nebunie tribal„. Clasa politic„ Ón sine, Óns„∫i clasa politic„, nu e nimic dac„ nu se raporteaz„ la cei care au trimis-o s„ lucreze. Clasa politic„ este clasa celorlalte clase, p„tura politic„, plapuma politic„, m„ rog, politicienii sunt oamenii care nu trebuie s„ uite ceea ce i-a adus Ón condi˛ia de reprezentativitate Ón care se afl„. De aceea, e urgent ca la nivelul Guvernului, dar e urgent ∫i ca noi prin comisiile noastre s„ dep„∫im acest stadiu de constatare, s„ termin„m odat„ cu Ónvinov„˛irea noastr„ pentru lucruri care ori sunt vinov„˛ii ale tuturor celor care s-au aflat Ón aria politicii Ón ace∫ti ani, ori nu sunt ale nim„nui, ∫i sunt vinov„˛ii meteorologice.
Ce se Ónt‚mpl„, Óns„, cu excesul politiz„rii Ón societate este inadmisibil. La Craiova — ∫i i-am spus asta ministrului s„n„t„˛ii Ón mai multe r‚nduri, ∫i a p„rut c„ Ón˛elege—, sunt da˛i afar„ 13 oameni de la spitalul clinic de urgen˛„, sunt da˛i afar„ pentru c„ e o nou„ politic„ la nivelul conducerii spitalului. S„ se termine cu aceast„ mizerie, cu introducerea politicii ∫i Ón opera˛iile pe creier! Sau s„-∫i fac„ opera˛ie pe creier cei care g‚ndesc a∫a!
Iat„, doctorul Cameni˛„, Alexandru Cameni˛„, are 65 de ani ∫i e repede dat afar„, i se spune c„ i s-a aprobat cererea de dare afar„. Ei bine, nu se mai poate a∫a!
13 oameni de calitate sunt da˛i afar„ politic. Noi ducem lips„ de oameni. Pleac„ medicii de la Ia∫i, de exemplu, iat„ ce situa˛ie s-a creat la Ia∫i, dar nu numai la Ia∫i, 116 medici din 3.100 pleac„ Ón str„in„tate. Foarte bine, dar Rom‚nia cui r„m‚ne? Pacien˛ii rom‚ni cui r„m‚n? 3.000 de cadre sanitare, din care 1.900 medici, au plecat la nivel na˛ional din aceast„ ˛ar„, s„ se pricopseasc„. ™i bine au f„cut! P‚n„ c‚nd vom suporta toate aceste sfid„ri, toate aceste realit„˛i care ne cost„? P‚n„ c‚nd vom ajunge, probabil, Ón situa˛ia de a merge la cabinetul unui medic ∫i a bate, ∫i a vedea c„ e u∫a Óncuiat„. ™i, c‚nd vom avea nevoie pentru p„rin˛ii no∫tri, pentru surorile ∫i fra˛ii no∫tri, pentru copiii no∫tri, pentru oamenii no∫tri, vom vedea c„ nu mai avem cui s„ ne adres„m. A∫a ne trebuie!
Dezindustrializarea a fost o catastrof„, a∫a cum s-a f„cut, otova, la gr„mad„, s„ nu cumva s„ mai existe meserii rentabile, dar scoaterea Rom‚nei de sub puterea
speciali∫tilor este o crim„ f„r„ de egal. Redevenim trib? Ne batem joc de ceea ce este posibil s„ rezolv„m noi?
Ne pl‚ngem c„ nu sunt bani, dar noi ∫tim c„ ruleaz„ nenum„rate sume de bani negri Ón locul banilor normali. Ne bucur„m de 16%, de nu ∫tiu ce cot„ a∫a-zis unic„, dar 16% acela este doar ce se vede, v‚rful icebergului, dedesubt s-au Ónmul˛it nebune∫te toate impozitele, toate taxele, toate d„rile. P‚n„ ∫i din pielea omului s-a f„cut un obiect al radicaliz„rii ∫i al scoaterii ∫i din ea, din pielea omului, a ultimei piei, aia ascuns„, de fapt, ca s„ se acopere lipsa de eficien˛„ economic„ a tuturor acestor ani. Nu e vorba de anul 2005 sau de 2006, trendul ascendent nu este real...
Dac„ nu putem trece peste acestea toate, nu putem trece nici peste faptul c„ jefuitorii, per total, au accese par˛iale de mil„ fa˛„ de cei jefui˛i ∫i, uneori, le mai trimit c„r˛i po∫tale sau c‚te un pachet cu biscui˛i... Milo∫i jefuitorii, foarte milo∫i!
Este vremea s„ ne re-responsabiliz„m, s„ ie∫im din surzenia fa˛„ de strig„tul de durere al bolnavilor, b„tr‚nilor ∫i nedrept„˛i˛ilor ∫i s„ elimin„m din repertoriul adversarilor no∫tri politici, indiferent cine sunt ei, azi, cine au fost ei, ieri, cine or fi ei, m‚ine, aceste motive reale de acuzare a noastr„, de Ónvinov„˛ire a noastr„. Aceste
motive, Óns„, oric‚t ni le-am asuma, nu-i elibereaz„ de co∫marul c„ nu au f„cut ceea ce trebuia nici pe cei care ne acuz„, nici pre∫edintele suspendat nu scap„ judec„˛ii tuturor, numai c„ eu cred c„ Ón afar„ de ac˛iunile de aceast„ natur„ trebuie ∫i ac˛iuni ale noastre, cu privire la noi, pentru a ie∫i din aceast„ lips„ de Óntrebuin˛are, din aceast„ ac˛iune colateral„, din aceast„ via˛„ indirect„, din acest cerc vicios tribal.
Aici a∫ pune punct acestei pledoarii, spun‚ndu-v„ Ónc„ o dat„, am mai spus-o ∫i cu alte ocazii, ceva foarte grav ce am observat Ón anii ’80, am scris aceste versuri ∫i le-am publicat atunci, dar acum ele devin parc„ din ce Ón ce mai acute:
îCe-i r„u nu-i r„ul meu ∫i nu-i nici r„ul t„u, Ci c„ ne-am Ónv„˛at cu acest r„u.“
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este de datoria oric„rui om politic respectabil s„ contribuie zi de zi la formarea opiniei publice Ón leg„tur„ cu problemele importante pentru ˛ar„ sau pentru comunitatea local„ pe care o reprezint„. Aceast„ datorie se Óndepline∫te Ón liberul exerci˛iu al dreptului de asociere politic„ ∫i al dreptului de exprimare politic„ prin intermediul propagandei politice Ón orice moment al existen˛ei noastre.
Din c‚nd Ón c‚nd, Ón perioadele limitate de timp numite campanie electoral„, aceste drepturi sunt supuse unor restric˛ii legale Ón privin˛a timpilor de anten„, a locului ∫i dimensiunilor afi∫ajului electoral ∫i a∫a mai departe.
Orice Óncercare de a acorda dreptul la propagand„ politic„ numai pe perioada campaniilor electorale reprezint„ un act antidemocratic, neconstitu˛ional, de suspendare a partidelor politice ∫i a drepturilor cet„˛ene∫ti, adic„ o Óntoarcere din drum cu 20 de ani a democra˛iei rom‚ne∫ti.
V„ mul˛umesc.
Un ancestral principiu de drept al lui _contrarius actus_ sau al simetriei juridice impune aceea∫i solu˛ie ∫i pentru Óncetarea mandatului, dar ∫i pentru na∫terea lui.
De aceea, au fost mai mult dec‚t corecte propunerile legislative ini˛iate p‚n„ acum, dar, din p„cate, invalidate de Curtea Constitu˛ional„.
Mult„ vreme, solu˛iile Cur˛ii m-au nedumerit. Acum, dup„ celebrul ∫i nefericitul aviz privind suspendarea, nu m„ mai mir„, m„ contrariaz„ numai ∫i m„ nefericesc pe mine ∫i, sunt convins„, pe to˛i cei care mai cred Ónc„ Ón adev„rata democra˛ie ∫i Ón statul de drept.
Spun aceasta pentru c„ ne revine, dragi colegi, responsabilitatea s„ facem cuvenitele rectific„ri legislative care s„ ne ajute s„ ducem la bun sf‚r∫it un demers deja Ónceput.
Œn final, a∫ vrea s„ m„ refer la c‚teva dintre comentariile f„cute de un coleg de-al nostru, Ónainte Ómi propusesem ∫i eu s„ le abordez, anume, faptul c„ din punct de vedere al Legii referendumului campania pentru referendum nu a Ónceput. Dac„ ar fi s„ urm„m filozofia colegului nostru ar Ónsemna ca orice drept fundamental, inclusiv dreptul de asociere politic„, s„ se exercite oric‚nd, oricum, c„ n-ar mai fi necesar„ nicio reglementare legal„ prin care s„ se dezvolte regimul exercit„rii acestui drept, inclusiv regimul de a organiza un miting pentru referendum. Pentru c„ Legea referendumului spune c„ acest lucru, dragi colegi, se poate petrece numai dup„ ce a fost anun˛at„ Ón mod oficial data referendumului, iar dup„ ∫tiin˛a mea aceast„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 dat„ nu a fost nici m„car fixat„ oficial, cu at‚t mai pu˛in anun˛at„.
Œn final, pentru c„ suntem, totu∫i, Óntr-o zi sf‚nt„ pentru rom‚ni ∫i pentru noi, ortodoc∫ii, este Sf‚ntul Gheorghe, permite˛i-mi s„ doresc tuturor celor care poart„ acest nume ∫i care sunt prezen˛i Ón sal„, uita˛i-l ∫i pe domnul Frunda György... Œmi face pl„cere, domnule senator, s„ v„ felicit, sper c„ nu cere˛i un drept la replic„ pentru aceasta, s„ v„ doresc îLa mul˛i ani!“ dumneavoastr„ ∫i tuturor rom‚nilor care poart„ acest nume.
V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor colegi.
Ceea ce m„ surprinde este c„ nu numai adep˛ii unui regim preziden˛ial dictatorial atac„ Parlamentul, dar ∫i o serie de anali∫ti politici, unii dintre ei cadre universitare, care nu au niciun fel de ap„sare Ón a rev„rsa invective la adresa unor oameni despre a c„ror activitate nu ∫tiu nimic ∫i, pe de alt„ parte, Ón a-i cople∫i cu laude nemeritate pe al˛ii care le-au fost simpatici la un moment dat.
Œn opinia mea, acest tip de conduit„ larg mediatizat„ Ón ultima vreme este departe de a drege ceea ce merge prost la noi Ón Rom‚nia anului 2007.
Este o pur„ demagogie, nimic mai mult. Ea izvor„∫te din dorin˛a unora de a p„rea interesan˛i cu orice pre˛. Acestor domni le reamintesc c„ tot filozoful fiu˛ea spunea: îDemocra˛ia este imperfect„, dar f„r„ ea e greu de vie˛uit.“
Speram ∫i eu asemenea multora dintre cet„˛enii acestei ˛„ri c„ odat„ intra˛i Ón familia european„ vom avea dezbateri civilizate, la un alt nivel. Se pare c„ ne-am Ón∫elat. Œn afar„ de reluarea, cu obstina˛ie, a unor termeni precum îoligarhi“, îmafie“, îanticorup˛ie“, folosi˛i cu exces de zel de c„tre unii colegi de-ai no∫tri, nu avem Ón fa˛„ nicio ofert„ a unor proiecte alternative concrete. Vedem doar b‚rna din ochii altora ∫i-at‚t.
Stima˛i colegi,
Œnchei. Pentru c„ tot s-a vorbit zilele trecute despre liderul ideal, eu cred c„ cei care pretind a fi lideri ar trebui s„ Ónceap„ prin a-∫i cunoa∫te limitele propriilor capacit„˛i ∫i prin a-∫i recunoa∫te propriile gre∫eli.
Consider, totodat„, c„ cet„˛enii Rom‚niei de ast„zi au deplina capacitate de a face distinc˛ie Óntre liderii eficien˛i, reformatori, a c„ror viziune ∫i proiecte politice le inspir„ Óncredere, ∫i liderii demagogi, ∫i fac aceast„ afirma˛ie Óntruc‚t am convingerea c„ soliditatea ∫i tr„inicia unui proiect politic depind Ón mare m„sur„ de capacitatea liderilor de a inspira Óncrederea celorlal˛i, pentru c„ p‚n„ la urm„ oamenilor le place s„-∫i urmeze liderii pe care se pot baza, chiar dac„ nu sunt Ón totalitate de acord cu punctele de vedere ale acestora.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 art. 9[2 ] alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor pentru Parlamentul European;
— Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2007 privind unele m„suri pentru mai bun„ organizare ∫i desf„∫urare a alegerilor.
Stima˛i colegi,
V„ prezint ∫i, apoi, v„
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris. Mul˛umesc.
V„ rog s„ cerceta˛i acest aspect.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Œn ∫edin˛a Guvernului din 20 februarie 2007, a fost aprobat Programul na˛ional pentru construc˛ia de autostr„zi, etapa 2007—2013, program Ón cadrul c„ruia este prev„zut„, ca prioritar„, Autostrada Est—Vest, pe traseul prev„zut Ón legea de aprobare a planului.
Œn condi˛iile expuse mai sus, cu traseul stabilit prin lege ∫i dezvoltat prin programul guvernamental, nu este admisibil ca prin demersul unui director de companie de stat s„ se stabileasc„ un alt traseu dec‚t cel devenit obligatoriu prin lege.
V„ solicit, domnule ministru, repunerea de urgen˛„ Ón cadru legal a activit„˛ii companiei de autostr„zi, respectarea Óntocmai de c„tre aceasta a Legii nr. 363/2006, precum ∫i r„spuns oral ∫i scris din partea dumneavoastr„ la prezenta interpelare.
V„ mul˛umesc.
Din acest motiv, agen˛ii economici sunt nevoi˛i s„ angajeze personal Ón func˛ii care nu corespund cu responsabilit„˛ile din fi∫ele de post, iar, pe de alt„ parte, Ministerul Educa˛iei nu organizeaz„ ∫colariz„ri pentru ocupa˛ii cerute pe pia˛a muncii, dar inexistente Ón Codul ocupa˛iilor din Rom‚nia. Este normal pentru Ministerul Educa˛iei s„ nu organizeze cursuri pentru meserii sau pentru ocupa˛ii care nu sunt recunoscute oficial.
Pentru rezolvarea acestor situa˛ii, v„ solicit, domnule ministru, s„ dispune˛i revizuirea Ón regim de urgen˛„ a Codului ocupa˛iilor din Rom‚nia pentru a-l corela cu realit„˛ile economice ∫i a permite, pe de o parte, Óncadrarea corect„ a salaria˛ilor pe posturile Ón care activeaz„, pe de alt„ parte, pentru a permite Ministerului Educa˛iei s„ organizeze cursuri pentru meserii care sunt cerute.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
V„ pot spune c„ la nivelul ministerului avem Ón vedere o analiz„ pe acest subiect, pentru c„ este una din situa˛iile cu care ne confrunt„m cel mai frecvent la nivel na˛ional, ∫i Ón perspectiva de modificare a Legii nr. 19/2000 avem Ón vedere tocmai o form„ de echivalare a acestor sporuri care, v„ spun, au corespondent doar Ón stagiu, doar Ón vechime, nu ∫i Ón punct de pensie. Or, cererea pe care o face˛i ∫i dumneavoastr„, Ón numele persoanelor interesate, este de a g„si o form„ de echivalare.
Deci noi suntem, Ón momentul de fa˛„, Óntr-o opera˛iune de analiz„ asupra posibilit„˛ilor ∫i impactului pe care l-ar avea diverse formule de echivalare Ón bugetul de asigur„ri ∫i vrem s„ g„sim un r„spuns.
Œntruc‚t toate aspectele care urmeaz„ s„ fie analizate ∫i modificate vor trebui s„ fac„ obiectul unor probleme de impact social, va trebui s„ avem un dialog ∫i cu sindicatele, ∫i cu patronatele, cu to˛i factorii interesa˛i, dar, Ón primul r‚nd, cu Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor, ca s„ vedem c‚t de bine se poate sus˛ine sau nu acest efort.
V„ pot spune c„ Ón anul Ón curs, dac„ la aceast„ problem„ nu am g„sit Ónc„ r„spuns, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2007 am g„sit r„spuns la problema Ónlocuirii salariului minim cu salariul mediu pe economie pentru perioada lucrat„ p‚n„ Ón 1963 ∫i neÓnregistrat„ Ón c„r˛ile de munc„, precum ∫i pentru problema sporurilor care erau tratate diferit Ón func˛ie de legea pe care s-a pensionat, pe Legea nr. 19/2000 sau pe Legea nr. 3/1977.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 Deci la dou„ din trei probleme am g„sit deja un r„spuns punctual care se aplic„ Óncep‚nd cu 1 iulie.
Aceast„ problem„ o avem Ónc„ Ón lucru ∫i v„ voi transmite solu˛ia la care reu∫im s„ ajungem. Mul˛umesc.
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.625/2006 privind alocarea unei sume din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, prev„zut Ón bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele unit„˛i administrativ-teritoriale;
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.804/2006 pentru alocarea unei sume din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, prev„zut Ón bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele unit„˛i administrativ-teritoriale, precum ∫i pentru modificarea unor acte normative ∫i
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 300 din 28 martie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat c„tre bugetele locale, prev„zute Ón bugetul Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, pentru finan˛area Ón anul 2007 a unor cheltuieli de capital ale unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat.
Criteriile de prioritizare a lucr„rilor de investi˛ii propuse de inspectoratele ∫colare jude˛ene au fost:
1. continuarea lucr„rilor Ón derulare;
2. demararea execu˛iei lucr„rilor la care existau proiecte sau stadiul de elaborare a proiectelor era Óntr-o faz„ c‚t mai avansat„;
3. alocarea de fonduri pentru finalizarea lucr„rilor, Ón limita posibilit„˛ilor, p‚n„ la Ónceputul anului ∫colar;
4. demararea unor noi obiective de investi˛ii Ón zonele afectate de calamit„˛i, cl„dirile existente nemaiput‚nd fi reabilitate, sau acolo unde exist„ cl„diri retrocedate sau solicitate a fi retrocedate, ori Ón situa˛iile Ón care spa˛iile de Ónv„˛„m‚nt erau insuficiente, raportate la necesit„˛i.
Pentru obiectivul de investi˛ii ∫coala cu 24 de s„li de clas„ ∫i sal„ de festivit„˛i C„l„ra∫i IV din municipiul Br„ila, Ón anul 2006 ∫i Ónceputul anului 2007, s-a alocat suma total„ de 3.480.000 lei din bugetul Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, pe baz„ de hot„r‚ri de guvern, dup„ cum urmeaz„:
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 615/2006, 800.000 lei;
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.426/2006, 300.000 lei;
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.804/2006, 280.000 lei;
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 300/2007, 2.100.000 lei.
Pentru obiectivul de investi˛ii ∫coala cu 16 s„li de clas„ ∫i sal„ de gimnastic„, ora∫ Ianca, Ón anul 2006 ∫i Ónceputul anului 2007, s-a alocat suma de 2.670.000 lei din bugetul Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, pe baz„ de hot„r‚ri de guvern, dup„ cum urmeaz„:
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 615/2006, 800.000 lei;
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.804/2006, 320.000 lei;
— Hot„r‚rea Guvernului nr. 300/2007, 1.550.000 lei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2007 Dup„ cum se observ„, cele dou„ obiective de investi˛ii promovate de minister, c‚nd acestea se finan˛au din bugetul propriu, au fost substan˛ial finan˛ate prin hot„r‚ri de guvern din bugetul ministerului Ón anul 2006 ∫i 2007 Ón vederea finaliz„rii lor.
V„ mul˛umesc.