Stenogramă plen

Domnule secretar,

Vă rog să faceți apelul nominal.

Albert Álmos Andrei Florin Mircea Andronescu Ecaterina

prezent absent prezentă

|Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |---|---| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|Guvern| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| Bîrlea Gheorghe absent Mazăre Alexandru absent Blaga Vasile absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Boagiu Anca Daniela Guvern Mărcuțianu Ovidius prezent Boitan Minerva prezentă Meleșcanu Teodor Viorel prezent Bokor Tiberiu absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Mitrea Elena prezentă Bota Marius Sorin Ovidiu absent Mitrea Miron Tudor prezent Calcan Valentin Gigel absent Mîrza Gavril prezent Câmpanu Liviu absent Mocanu Alexandru absent Chelaru Ioan prezent Mocanu Toader absent Chirvăsuță Laurențiu prezent Moga Nicolae prezent Chivu Sorin Serioja prezent Mustățea Vasile prezent Cibu Constantin Sever prezent Mutu Gabriel prezent Cinteză Mircea absent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Nicoară Marius Petre prezent Constantinescu Viorel prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Cordoș Alexandru prezent Nicula Vasile Cosmin absent Corlățean Titus delegație Nistor Vasile absent Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Niță Mihai absent Daea Petre prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru absent David Cristian absent Oprea Mario Ovidiu prezent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Diaconu Mircea prezent Păran Dorin absent Dobra Nicolae absent Pereș Alexandru absent Dumitru Constantin absent Pintilie Vasile absent Fekete-Szabó András Levente delegație Plăcintă Sorina Luminița absentă Feldman Radu Alexandru absent Pop Gheorghe prezent Filip Petru absent Popa Cornel prezent Fodoreanu Sorin absent Popa Mihaela absentă Frâncu Emilian Valentin prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent Frunda György absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Găină Mihăiță prezent Rasaliu Marian Iulian absent Geoană Mircea Dan delegație Rădulescu Cristian absent Ghișe Ioan prezent Rădulescu Șerban absent Greblă Toni prezent Robu Nicolae absent Grosu Corneliu prezent Rotaru Ion prezent Günthner Tiberiu prezent Rușanu Dan Radu prezent Gyerkó László prezent Rușeț Ion absent Hașotti Puiu prezent Saghian Gheorghe absent Hărdău Mihail absent Savu Daniel prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Sârbu Ilie prezent Ichim Paul prezent Sbîrciu Ioan absent Igaș Traian Constantin Guvern Secășan Iosif absent Ion Vasile prezent Severin Georgică delegație Iordănescu Anghel prezent Silistru Doina absentă Jurcan Dorel absent Staicu Dumitru Florian absent Lazăr Sorin Constantin prezent Stănișoară Mihai absent Luca Raymond delegație Șova Dan Coman prezent Mang Ioan prezent Tămagă Constantin absent Marcu Gheorghe prezent Toma Ion absent Mardare Radu Cătălin delegație Țopescu Cristian George prezent Marian Ovidiu absent Țuțuianu Adrian prezent Marian Valer prezent Udriștoiu Tudor absent Markó Béla prezent Urban Iulian absent Valeca Șerban Constantin prezent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

Încă nu avem cvorum.

ne trezim cu sala goală. Cred că jumătate de oră este mult. Este ora 16.30. Trebuia să începem programul de lucru la ora 16.00.

Cred că am putea să constatăm faptul că nu avem cvorum și să amânăm ședința pentru ziua de miercuri, 6 aprilie 2011.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Pe procedură, domnule președinte.

Domnule senator Hașotti, pe procedură, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să-l evoc aici pe un coleg de-al nostru, și nu numai, colegi de-ai noștri de la un grup parlamentar care ne criticau prietenește, bineînțeles, că la o anumită oră nu se țin anumite declarații politice, că la o anumită oră nu avem cvorum.

În sfârșit, vă propun, domnule președinte, să reluăm votul peste o jumătate de oră, și nu mai devreme, pentru că am să-i invit pe colegii mei la o cafea.

Mulțumesc.

Domnule senator Verestóy, vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Vă rog să fim un pic mai îngăduitori decât prietenul nostru, domnul senator Puiu Hașotti, și să înțelegem complexitatea problemelor care frământă un grup parlamentar așa de important, care, în momentul de față, aparent, nu este în sală, dar lucrează.

Deci vă rog să fim mai înțelegători și să avem răbdare câteva minute.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnule senator Miron Mitrea, microfonul central, vă rog.

Dacă vrea, să vorbească domnul senator Verestóy și după aceea voi lua cuvântul. Numai de aceea i-am pronunțat numele.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am schimbat astăzi, din câte am înțeles, programul de lucru al Senatului la insistențele foarte mari ale PDL-ului. Aveam program de lucru cu declarații politice la ora 16.00, tocmai pentru a putea să absorbim asemenea momente care se pot întâmpla în activitatea unui grup parlamentar.

După ce că am schimbat programul de lucru încălcând regulamentul – dar vom discuta în momentul în care va veni acest punct din ordinea de zi, adică programul zilei de astăzi –,

Domnule senator Hașotti, vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

În primul rând, am făcut o propunere. Peste o jumătate de oră vă rog să fiți de acord să faceți un nou apel nominal, să-i ajutăm pe cei care guvernează să și legifereze.

Referitor la ceea ce spunea prietenul nostru, domnul senator Verestóy Attila, că un anumit grup parlamentar este preocupat în ședința pe care o are de probleme importante. Sigur, are probleme importante, nu de proastă guvernare a țării. Are dreptate domnul senator.

## Mulțumesc foarte mult.

Din păcate, constat că nu sunt prezenți suficienți senatori în sală. Sunt de acord cu propunerea făcută de domnul senator Hașotti. Reluăm prezența la ora 16.50, astfel încât la ora 17.00 să putem să deschidem ședința.

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul secretar să mai facă o dată prezența, ca să putem începe lucrările.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

|Albert Álmos|prezent| |---|---| |Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina|prezent<br>prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius|prezent<br>prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|prezent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|Guvern| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|prezent| Borza Dorel Constantin Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Calcan Valentin Gigel prezent Câmpanu Liviu prezent Chelaru Ioan prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja prezent Cibu Constantin Sever prezent Cinteză Mircea prezent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus delegație Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Daea Petre prezent David Cristian prezent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian prezent Diaconu Mircea absent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin absent Fekete-Szabó András Levente delegație Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru absent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György absent Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan delegație Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond delegație Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin delegație Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă

|Mitrea Miron Tudor|prezent| |---|---| |Mîrza Gavril|prezent| |Mocanu Alexandru|prezent| |Mocanu Toader|prezent| |Moga Nicolae|prezent| |Mustățea Vasile|prezent| |Mutu Gabriel|prezent| |Necula Marius Gerard|prezent| |Nedelcu Vasile|prezent| |Nicoară Marius Petre|prezent| |Nicoară Romeo Florin|prezent| |Nicolaescu Sergiu Florin|prezent| |Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Nistor Vasile|prezent| |Niță Mihai|prezent| |Onofrei Orest|prezent| |Oprea Dumitru|prezent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Panțuru Tudor<br>Pașca Liviu Titus<br>Păran Dorin|prezent<br>absent<br>absent|

Se pare că avem cvorumul necesar.

Înțeleg că domnul președinte de ședință m-a întrerupt pentru că avem cvorum. Îi voi verifica pe toți și îi voi trece pe cei prezenți.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule secretar. Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința de astăzi a Senatului. Ea va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari ai Senatului Gheorghe David și Adrian Țuțuianu.

Și-au înscris prezența la lucrările ședinței Senatului de astăzi 117 senatori. Chiar dacă recunosc că a fost nevoie, într-un fel, de strigarea catalogului de două ori, cred că suntem în număr suficient de important pentru a reuși să dezbatem și să votăm astăzi o parte din legile organice extrem de importante care sunt supuse atenției dumneavoastră.

În ședința Biroului permanent de astăzi, la propunerea liderilor de grupuri parlamentare, au intervenit două modificări în ordinea de zi. Ele au fost deja incluse în programul pe care îl aveți în față, de aceea

Domnule senator Hașotti, vă rog.

## Vă mulțumesc. Stimați colegi,

În Biroul permanent, la solicitarea unui grup parlamentar, s-a hotărât ca astăzi să dăm voturile finale de la ora 17.00. Este ora 17.00 și, dacă nu dăm voturi finale începând cu ora 17.00, cineva, un reprezentant al unui grup parlamentar, să solicite plenului Senatului un vot pentru a stabili o altă oră pentru voturile finale pe legi ordinare și pe legi organice.

În altă ordine de idei, stimați colegi, eu nu știu de ce noi copiem sau începem să copiem Regulamentul Camerei Deputaților, Cameră care are un regulament care a suferit, la rândul său, mai multe modificări în decursul timpului, regulament care este respectat în mod impecabil de doamna deputat Roberta Anastase...

Eu am spus în Biroul permanent, vă spun și acum, că există tendința de a face modificări la Regulamentul Senatului, astfel încât, sub aparența unei mai bune funcționări a Senatului, se va ajunge la o activitate nu aș vrea să spun nesemnificativă, ci la o activitate foarte restrânsă din punct de vedere al orelor pe care senatorii le vor desfășura în comisii și în plen.

De ce s-ar dori mutarea declarațiilor politice de luni după-amiază pentru miercuri dimineață, dincolo de faptul că ar fi un lucru nou ca, după 20 de ani – după 18 ani, spune un distins coleg de la PDL, bine, după 18 ani –, să se modifice Regulamentul Senatului? Doar pentru a agrementa anumite întâlniri ale prim-ministrului cu un grup parlamentar, întâlniri la care nici măcar nu știm ce se discută?! Sau poate nici nu trebuie să știm...

Declarațiile politice, de miercuri dimineață, veți vedea că nu vor avea absolut niciun fel de audiență. Și așa ele nu au audiență, chiar dacă sunt programate pentru luni, dar se mai face un apel nominal, mai sunt câțiva colegi de-ai noștri...

Eu încă o dată spun: Parlamentul este și pentru dezbateri politice, și pentru declarații politice. Veți vedea, vom avea reglementări prin care vom putea fi înlocuiți de la comisii atunci când nu vom dori sau nu vom putea să participăm la ședințe în aceste comisii.

Nu este în regulă.

Este pentru prima dată când Parlamentul are tendința de a lucra doar luni și marți, eventual și miercuri, la Senat, pentru că încă nu am ajuns în situația de la Camera Deputaților, care își termină programul marți la prânz. Noi suntem aici să legiferăm, suntem aici să avem dezbateri politice, să adresăm interpelări, să adresăm întrebări, nu doar să votăm ca o mașină de vot. Nu suntem doar un ghișeu la care Guvernul, eventual parlamentarii să-și depună proiectele sau propunerile legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule lider.

Continuăm cu aprobarea programului de lucru.

Marți, de la ora 9.00, lucrări în comisiile permanente, miercuri, între orele 9.00 și 13.00, program în plenul Senatului, cu următoarea desfășurare: între orele 9.00 și 10.00 – declarații politice, între orele 10.00 și 12.00 – aprobarea programului de lucru și dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi, între orele 12.00 și 13.00 – vot final pe inițiativele legislative și după-amiază, de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente.

Dacă nu sunt alte obiecții,

Înainte de a intra în ordinea de zi de astăzi, aș vrea să vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege: Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2011 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (al treilea addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 12 ianuarie 2011 și la Bruxelles la 19 ianuarie 2011, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 de euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi – aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Reprezentantul Guvernului, vă rog. Microfonul 8.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– șeful_

## _Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Nu pun, în niciun caz, în discuție motivele pentru care comisia de specialitate a solicitat prelungirea termenului pentru întocmirea raportului. Vreau însă să afirm că nu se poate prelungi printr-o hotărâre a plenului Senatului termenul constituțional, stabilit de Constituția României la art. 115 alin. (5) teza a treia.

Vă mulțumesc. Din partea comisiei? Domnul senator Belacurencu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am fost unul dintre cei care au propus Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului să ceară prelungirea termenului, având în vedere că Guvernul, în procedura de elaborare a ordonanței în sine și ulterior, după apariția ordonanței, nu a organizat o întâlnire nici cu structurile profesionale și nici cu cele asociative din administrația locală.

De aceea, noi, Grupul parlamentar al PSD, susținem prelungirea termenului, pentru o dezbatere corectă în comisie și apoi în plen a acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte puncte de vedere? Vă rog, domnule senator, microfonul 2.

Grupul parlamentar al PNL are aceeași opinie. Noi insistăm cu rugămintea de a fi prelungit acest termen sau ca

proiectul de lege să fie retrimis la comisie și să încercăm miercuri, ca să zic așa, în cel mai rău caz, să dăm un vot.

Noi, în comisie, deja am început dezbaterile cu reprezentanții societății civile și ar fi mare păcat să nu continuăm cu aceste propuneri pe care le-am primit și pentru care am amânat dezbaterea tocmai pentru a putea să facem un act normativ bun, care să fie util. Fiindcă acolo, veți vedea, sunt termene care, la un moment dat, nu au cum să fie respectate, sunt peste două săptămâni, o lună, or, procesul legislativ va continua și, atunci, este absolută nevoie să avem încă o săptămână la dispoziție pentru încheierea dezbaterilor.

Grupul parlamentar al PNL vă solicită același lucru: să căutăm o soluție prin care actul normativ să poată fi dezbătut în continuare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc. Mai există alte puncte de vedere? Nu.

Vă rog să votați.

Cu 46 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și nicio abținere, prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere nu a fost aprobată.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 28 septembrie 2010.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere.

Din partea Guvernului, aveți cuvântul, domnule ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Odată cu aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord a devenit obligatorie asigurarea unor standarde comune de securitate pentru protecția informațiilor clasificate schimbate cu fiecare dintre statele membre NATO.

Astfel, România urmează să încheie cu fiecare dintre statele membre NATO acorduri de securitate ce vor institui cadrul legal necesar realizării schimbului de informații clasificate și care vor sta la baza tuturor activităților ce implică schimbul unor astfel de informații între părțile contractante, efectuat prin intermediul instituțiilor publice sau private.

Negocierea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate s-a desfășurat în cadrul a două runde: la București și, respectiv, Paris, în perioada 2007–2008, și s-a semnat la 28 septembrie 2010 la București.

Obiectul acordului îl constituie protecția reciprocă a informațiilor clasificate în cadrul unor activități ce presupun cooperarea directă dintre părți sau încheierea și derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România și Franța.

Vă mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Vreau să mai fac precizarea, dacă-mi permiteți, domnule președinte, că în susținerea proiectului sunt asistat de domnul Ion Mihai, prim-adjunct al Direcției Generale ORNISS.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul președinte Meleșcanu.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege. Am primit aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă și, având în vedere și considerentele prezentate de reprezentantul Guvernului, am hotărât să adoptăm un raport de admitere cu unanimitate de voturi și

Vă mulțumesc frumos. Dezbateri generale. Există luări de cuvânt? Nu sunt.

Votul, la ora 17.30.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Nigeria privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Abuja la 26 iulie 2010 și la București la 27 august 2010.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Din partea Guvernului? Domnul secretar de stat Ozunu.

Vă rog.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Din perspectiva părții române, cooperarea cu Armata nigeriană se circumscrie demersurilor diplomatice de reluare a relațiilor bilaterale cu statele africane, în special cu cele care au un rol important în Uniunea Africană. Documentul semnat este în conformitate cu normele dreptului internațional și respectă legislația statelor părți.

Față de cele prezentate, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule ministru. Domnul președinte Meleșcanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am luat în dezbatere și acest proiect de lege. Comisia pentru politică externă l-a avizat favorabil. Noi am hotărât să întocmim un raport de admitere, fiind convinși că această colaborare în domeniul tehnico-militar va fi favorabilă și pozitivă, ca efecte, și pentru Nigeria, și pentru România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Există intervenții? Vă mulțumesc. Votul, la ora 17.30.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive.

Din partea Guvernului? Domnul Nicolae Ivășchescu. Vă rog, domnule ministru.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are în vedere alinierea legislației naționale la condițiile privind libera circulație a serviciilor impuse de legislația europeană, respectiv articolele pirotehnice care prezintă un risc de accidentare să fie manipulate și utilizate numai de persoanele care au cunoștințe de specialitate, introducerea pe piață numai a articolelor pirotehnice certificate de un organism notificat, obligativitatea etichetării articolelor pirotehnice conform reglementărilor legale, interdicția comercializării acestor articole de către persoane cu vârsta sub 16 ani, prevederi specifice pentru ca persoanele fizice și juridice din Uniunea Europeană și spațiul european, care au primit autorizație în aceste state, să poată presta servicii de deținere, preparare, experimentare, distrugere, transport, depozitare, mânuire și folosire a materialelor explozibile pe teritoriul României.

Vă mulțumim.

Față de aceste aspecte, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc tare mult.

Din partea comisiei, domnul președinte Meleșcanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a primit aviz favorabil pentru acest proiect de lege de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de la Comisia economică, industrii și servicii.

Având în vedere că este vorba despre alinierea legislației naționale la acquis-ul european, am hotărât să adoptăm în unanimitate un raport de admitere fără amendamente.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Luări de cuvânt? Vă mulțumesc. Votul... Vă rog să mă scuzați. Vă rog, domnule senator. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să salut această inițiativă, în sensul că, dacă legislația națională ar fi fost mai devreme aliniată la acquis-ul european, probabil nu am fi avut vestitul caz Băbeni, cu transportul, în care a fost amestecat fratele președintelui, domnul Mircea Băsescu.

Vă amintiți cazul în care pe teritoriul României s-au transportat substanțe explozive fără să garanteze nimeni că s-a respectat măcar legislația din domeniul siguranței naționale. În acest sens, salut această inițiativă de a ajunge la legislația europeană. Probabil că nu vom mai avea cazuri ca cel de la Băbeni, sub înaltul patronaj al fratelui președintelui, Mircea Băsescu.

Vă mulțumesc tare mult.

Alte intervenții nu există, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, la ora 17.30.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de amendare dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel, semnat la București la 12 august 2010, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Ierusalim la 3 august 1998.

Din partea Guvernului, domnul ministru Iliescu. Vă rog, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor a fost semnat la data de 3 august 1998 la Ierusalim, a fost ratificat de România prin Legea nr. 59/1999, intrând în vigoare la 27 iulie 2003, pe o durată inițială de 10 ani.

În cadrul procesului de negocieri pentru aderarea României la Uniunea Europeană, statul român, ca și celelalte

state candidate, și-a asumat obligația de a aduce în conformitate cu dreptul comunitar toate acordurile bilaterale internaționale care ridică probleme de incompatibilitate cu acquis-ul comunitar, obligație reluată în cadrul Tratatului de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană – articolul 6.10.

Conform acestui angajament, România a procedat la amendarea acestui acord care se află astăzi în dezbaterea Senatului, comisia de specialitate întocmind un raport favorabil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia economică, industrii și servicii? Domnul senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Adaug doar că Senatul este Cameră decizională. Suntem în fața unei legi ordinare.

Avem avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru politică externă și a Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, iar membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu tare mult. Dezbateri generale? Vă mulțumesc tare mult. Votul, la ora 17.30.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind transporturile rutiere internaționale de persoane și mărfuri, semnat la București la 12 iulie 2010.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Pistru. Microfonul 8.

**Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** – _secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ :

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind transporturile rutiere internaționale de persoane și mărfuri, semnat la București la 12 iulie 2010.

Toate operațiunile de transport de persoane pe teritoriul statului unei părți contractante, către și dinspre orice țară terță, cu excepția transportului ocazional de persoane așa cum este acesta definit în articolul 6, sunt supuse regimului de autorizare.

Pentru transportul rutier public de mărfuri efectuat de transportatorii statului unei părți contractante, care are locul de plecare pe teritoriul statului celeilalte părți contractante cu destinația o țară terță, trebuie eliberată o autorizație specială de către autoritatea competentă a părții contractante din care sau pentru care se efectuează transportul.

Aceste autorizații speciale pot fi utilizate numai de către transportatorii pentru care au fost eliberate și nu sunt transmisibile.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnule președinte, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Senatul este Cameră decizională. Legea este ordinară.

Există aviz favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă, iar raportul comisiei este unul de admitere fără amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri? Luări de poziție? Nu există. Declar dezbaterile încheiate.

euro sau echivalentul în lei, din valoarea proiectului aferent planului de afaceri pentru care face dovada surselor de finanțare.

2. Garanții acordate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri de până la 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 de euro sau a echivalentului în lei.

3. Scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariați, angajați pe perioadă nedeterminată.

4. Scutirea de la plata taxelor pentru operațiunile de înmatriculare efectuate la oficiile Registrului Comerțului pentru înregistrarea microîntreprinderii și, nu în ultimul rând, consiliere, instruire și sprijin din partea oficiului teritorial pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație în a cărui rază de competență își are sediul social.

Doresc să fac precizarea că proiectul de lege mai prevede pentru aceste microîntreprinderi un obiect de activitate restrâns la cel mult cinci dintre grupele de activitate prevăzute de Codul CAEN, revizuit.

Având în vedere cele prezentate, inclusiv raportul comisiei de specialitate – și mulțumim colegilor senatori pentru amendamentele introduse în urma dezbaterilor din comisie –, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Votul îl vom da la ora 17.30.

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, a fost dezbătut în ședința trecută.

Votul îl vom da la ora 17.30.

La fel, punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea art. 8 din Legea apărării naționale a României nr. 45/1994, a fost dezbătut și vom da votul la ora 17.30.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare stimularea și încurajarea întreprinzătorilor tineri, aflați la debutul unei afaceri, prin stabilirea unui regim juridic și a unor facilități fiscale ale microîntreprinderilor înființate și conduse de aceștia în cadrul unor programe de interes public.

Facilitățile de care beneficiază aceste microîntreprinderi aparținând întreprinzătorilor tineri sunt următoarele:

1. Acordarea de către Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii a unei alocații financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 de

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte, vă rog să ne prezentați raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar membrii comisiei au hotărât întocmirea unui raport de admitere cu amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile deschise. Sunt luări de poziție? Domnule senator Daea, vă rog, microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu cred că îl pun în dificultate pe domnul Iliescu punându-i o întrebare firească. Spun că nu îl pun în dificultate pentru că, probabil, dumnealui mai are pe cineva care să-l asiste din partea ministerului care gestionează acest domeniu.

Domnule secretar de stat,

Prima condiție pe care o pune legiuitorul în acest proiect de act normativ, care astăzi dorește a lua girul Senatului, spune clar: „acordarea de către Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri a unei alocații financiare nerambursabile reprezentând – atenție! – cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 de euro sau echivalentul în lei, din valoarea proiectului aferent planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de finanțare”.

Deci, cu alte cuvinte, după logica simplă a lucrurilor, eu, tânăr cu vârsta impusă de lege, trebuie să vin cu un proiect în valoare de 20.000 de euro. Așa înțeleg eu de aici. Atunci, dacă e așa – și dumneavoastră ați dat din cap afirmativ –, cum se face că tot legiuitorul zice „Garanții acordate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (...), cel mult până la 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 de euro sau echivalentul în lei”.

Să înțeleg că sunt pentru alte proiecte?

Numai puțin...

Să înțeleg că sunt pentru alte proiecte?

V-aș ruga să-mi dați răspuns pentru a ști cum să tastez votul meu de astăzi, în cunoștință de cauză, pe acest act normativ.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt și alte intervenții? Domnul senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Primul lucru pe care îl fac este să atrag atenția, ca întotdeauna, atunci când încălcăm Constituția. Și am s-o fac și de data aceasta, chiar dacă unora dintre colegi li se pare un lucru puțin grav să încalci Constituția și zâmbesc. Va veni vremea să reclamați asemenea lucruri și probabil că atunci n-o să mai aveți același zâmbet.

Aș vrea să observați avizul Consiliului Legislativ, care spune foarte clar la punctul 3: „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare.” Comentează Consiliul Legislativ că această situație extraordinară, sub aspect constituțional, nu este justificată și că înfrângem astfel dispozițiile constituționale care spun că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

Noi, de fapt, am devenit aici – Senatul și, în general, Parlamentul – un fel de ghișeu unde Guvernul vine din când în când, mai depune câte un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe... Aveți 11 angajări ale răspunderii. Am înțeles că în urma discuției de astăzi mai avem două. Așa ceva ne arată că România nu mai este de mult nici stat de drept și nici stat democratic. Este primul motiv pentru care vom vota împotriva acestei ordonanțe.

Și al doilea lucru pe care vreau să-l comentez este că acest Guvern, după ce a omorât câteva sute de mii de microîntreprinderi, vine acum și încearcă, printr-un mijloc care este discutabil, să reînființeze microîntreprinderi. Sigur

că întrebarea logică este: de ce nu ați făcut nimic pentru a-i salva pe cei care au dat faliment de doi ani de zile încoace?

Și acum o întrebare strict tehnică, domnule secretar de stat: care e rațiunea pentru care numai societățile cu răspundere limitată fac parte din categoria celor care beneficiază de acest act normativ? Pentru că Legea nr. 31/1990 prevede posibilitatea înființării a cinci forme de societate comercială, respectiv: în nume colectiv, în comandită simplă, cu răspundere limitată, pe acțiuni și în comandită pe acțiuni, iar un principiu fundamental, aflat la baza acestei reglementări, care derivă din Constituție, nu din altă parte, este principiul libertății de asociere și principiul libertății, manifestat inclusiv în ceea ce privește alegerea formei în care ființează o societate comercială.

Mulțumesc, domnule senator. Mai există alte intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 3 pentru domnul senator Bădescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În dezbaterea de la comisie am introdus un amendament prin care am anulat limitarea făcută de Guvern, în sensul că tinerii care dețineau funcții de conducere în societățile comerciale nu puteau să acceadă prevederile acestei ordonanțe. Dar v-aș întreba dacă a rămas valabil faptul că și tinerii care au afaceri, care au înființate societăți comerciale, care sunt acționari la societăți comerciale pot accesa aceste prevederi. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Vosganian.

## Stimați colegi,

Sigur că, în principiu, Grupul parlamentar al PNL este de acord cu o astfel de măsură, dar Grupul parlamentar al PNL nu este de acord cu această viziune. Această viziune este ușor comunistă, dacă-mi permiteți să utilizez o astfel de trimitere la un proiect care se referă la libera inițiativă, și atunci când spun că este ușor comunistă mă gândesc la faptul că această ordonanță de urgență îi separă din nou pe adresanții săi în categorii biologice.

Eu aș vrea să vă întreb: cu ce are mai puține obligații un părinte în vârstă de 40 de ani care are doi copii de crescut, decât un tânăr de 30 de ani care nu are nicio obligație? De ce actul normativ trebuie să-i ajute pe unii și nu pe toți? Dacă veți cerceta evoluția pieței muncii, veți constata că din septembrie 2008 și până în decembrie 2010 România a pierdut aproape un milion de locuri de muncă. Media anului 2008 a fost de 5,045 milioane de salariați. În decembrie 2010 am ajuns la 4,095. Un milion de locuri de muncă! O parte dintre aceștia sunt plecați în străinătate, dar marea majoritate îngroașă rândurile șomajului de lungă durată.

Dacă veți face o comparație între rata șomajului și numărul salariaților, veți vedea că rata șomajului scade odată cu scăderea numărului de salariați, ceea ce transformă acest indicator doar în joacă statistică.

Și atunci eu întreb Guvernul: dacă dorește să ofere o soluție pentru piața forței de muncă și dacă, oricum, sumele sunt extrem de mici și nu afectează niciun fel de proces de consolidare fiscală, de ce socotește că e mai merituos ca un tânăr de 30 de ani să devină om de afaceri decât un încă tânăr de 40 de ani care este șomer și care ar putea să facă acest lucru?

Personal, nu sunt deloc de acord cu acest tip de separație și aș fi votat împotrivă și de data aceasta dacă țara nu ar fi fost în situația dramatică în care se află. Dar, repet, este reluarea unor mentalități de factură comunistă și, după opinia mea, acest proiect încearcă, mai degrabă, să ofere muniție de natură propagandistică decât să abordeze serios economia națională.

Deci întrebarea mea către dumneavoastră, stimate coleg de la Guvern, este: de ce considerați că un părinte de 40 de ani, cu doi copii la școală, nu trebuie ajutat la fel ca un altul de 30 de ani care nu are nicio obligație?

Mulțumesc, domnule senator. Mai există luări de poziție? Domnule senator Oprea, vă rog, microfonul 2. Doriți la microfonul central? Microfonul central, vă rog!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Văd că se confiscă microfonul central în scop electoral, iar eu vreau să anulez efectul celor spuse, prezentându-vă o situație din teren.

Lucrez cu câteva sute de studenți din diverse domenii la masterat și vă pot spune că în Moldova chiar, într-o perioadă, i-am incitat, încât față de Ardeal, unde depuseseră aproape 900 de tineri dosare, în ultima săptămână au apărut zeci.

Domnilor senatori, există un grup de tineri plini de inițiative, cu orientare liberală, și care s-au autointitulat „YUP-iști”.

Când vă aud că vă opuneți investiției în ei, eu cred că sunt îngroziți. Cea mai de preț investiție este în tineri. China îi consideră a fi viitorul mondial, prin calitățile lor antreprenoriale. Școala, din păcate, este văzută numai ca un producător de copii angajabili.

S-a schimbat de cinci ani trendul mondial. Școala trebuie să creeze spirit antreprenorial, iar Guvernul este pe fază cu un astfel de program.

De ce? Tinerii au idei și nu trebuie să meargă doar pentru a fi exploatați în unități, mai ales în zona IT-ului. Iașiul este un centru de atracție pentru mulți investitori străini pe zona IT.

Suma de 80.000 de euro – apropo de o întrebare adresată – este una logică. Guvernul oferă cel mult 10.000 de euro, dar proiectul tânărului poate să fie de 100.000 de euro.

Din 100.000 sau 110.000 de euro se deduc cei 10.000 de euro primiți de tânăr, iar 80% înseamnă alte 80.000, deci el se va putea referi la un proiect de 10.000 plus 80.000 de euro, ceea ce înseamnă un proiect foarte bun.

Iar _start-up_ -urile și _spin-off_ -urile sunt la modă, dragi senatori, și, prin asta, să dea Dumnezeu să fie un trend pe care și alte guvernări, peste ani și ani, să-l continue.

Mulțumesc frumos. Domnul senator Günthner. Microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și eu cred că domnul senator Vosganian are dreptate. Dacă vorbim de ajutor social, într-adevăr, probabil că sunt alte categorii, că sunt persoane care au rămas fără serviciu la vârste mai înaintate, care, poate, ar avea mai mare nevoie de un sprijin.

În schimb, această inițiativă legislativă, de fapt, sintetizează mai multe inițiative legislative care au trecut prin Parlament – dacă țineți minte, chiar inițiative legislative ale colegilor liberali, chiar ale colegilor de la PSD, care prevedeau același lucru, și anume să sprijine tinerii de până la 35 de ani – și multe din lucrurile cuprinse în această inițiativă legislativă au fost cuprinse și preluate chiar din acele inițiative legislative.

Eu cred că această măsură, până la urmă, a Guvernului, care face parte din programul de relansare economică, trebuie sprijinită, susținută și, din mers, poate fi îmbunătățită.

Știm din experiență că, după ce se aprobă o asemenea inițiativă legislativă, urmează multe inițiative legislative, întocmite de colegi, de extindere. Poate se mai extinde și ca vârstă, dar eu cred că, la momentul actual, această inițiativă legislativă este absolut bine-venită și, de aceea, vă rog să o susțineți.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, câteva răspunsuri la întrebările colegilor noștri.

În primul rând, mă bucură enorm interesul domnilor senatori, din toate grupurile parlamentare, față de un asemenea proiect de lege.

Așa cum bine spunea domnul senator Günthner, este o inițiativă legislativă a Guvernului, dar, vă aduceți bine aminte, cel puțin în acest mandat au existat mai multe inițiative legislative, cred, cu semnatari din toate grupurile parlamentare, invocând măsuri aproape similare, de susținere a tinerilor întreprinzători.

Încercând să răspund la întrebări, este evident că proiectul de lege nu este unul perfect.

De altfel, dezbaterea în plenul Senatului și, ulterior, la Camera Deputaților va aduce, în mod sigur, așa cum s-a văzut și în dezbaterea din comisia de specialitate, multe îmbunătățiri, dar să încercăm să clarificăm unele dintre problemele ridicate în discuție.

Aș răspunde în primul rând domnului senator Daea, chiar dacă, prin intervenția Domniei Sale, domnul senator Oprea a dat răspunsul.

Sunt două lucruri diferite. Este vorba, în primul rând, de o alocație financiară nerambursabilă, reprezentând 50%, maximum 50% din valoarea planului de afaceri, dar nu mai mult de 10.000 de euro. Și se mai vorbește, atunci când este vorba de o afacere mai mare, să zicem de 100.000 de euro, în care statul garantează, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, până la 80% din valoarea creditului solicitat, plafonul maxim de 80.000 de euro.

Eu aș îndrăzni să cred și să vă spun că, dacă Guvernul ar fi avut disponibilități financiare mai mari, poate nu ar fi fost rău să venim cu mai mult, dar am considerat că atât...

Domnule secretar de stat, vă cer scuze că intervin, dacă se poate succint, totuși...

Da.

Vă mulțumesc.

Credeam că este un subiect important. Eu am disponibilitate și vreau...

Legat de întrebare și de problema ridicată de domnul senator Țuțuianu, aș vrea, dimpotrivă, domnule senator, nu să resping ideea că este neconstituțională, că nu se suprapune unei situații extraordinare, dar eu cred că Guvernul a făcut o greșeală că nu a venit cu o inițiativă legislativă mai demult, mai ales într-o perioadă de criză când mulți tineri cu spirit antreprenorial, cu dorința de a porni o afacere, din lipsă de resurse, nu au avut această oportunitate. Și repet. Nu numai că nu este vorba de neconstituționalitate, eu cred că este chiar o oportunitate care justifică pe deplin o ordonanță de urgență.

De ce SRL?

Probabil că așa a gândit Guvernul, inițiatorul.

Cu regret, trebuie să vă spun că, deși reprezint Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, nu am pe nimeni de la ministerul care a inițiat acest proiect. Probabil că așa s-a considerat în dezbaterile din comisie, că aceasta este forma cea mai flexibilă. Sigur, la Camera Deputaților putem veni cu soluții mai bune.

Într-adevăr, am mers pe varianta numai de tineri la prima afacere. Poate că mai există și alți tineri care, în urmă cu un an, doi, trei, fiind – să zicem – astăzi la 30 de ani, au avut o afacere care nu a mers.

Acesta este nivelul posibilităților noastre de acum și eu cred că este o oportunitate pe care mulți tineri – sunt ferm convins – se vor înghesui să o folosească. O oportunitate importantă.

Mi-a plăcut foarte mult întrebarea domnului senator Vosganian.

De ce nu alocăm unui cetățean cu vârsta de 40 de ani și cu doi copii în întreținere o asemenea oportunitate și o acordăm unui tânăr de 30 de ani care nu are niciun fel de obligații?

Repet ceea ce spuneam și mai devreme.

Prin această ordonanță și prin această inițiativă legislativă, Guvernul și-a propus să acorde un sprijin tinerilor care, astăzi, pleacă în număr mare pentru că nu au nicio posibilitate în România.

Apreciez punctele dumneavoastră de vedere. Repet, aici...

Domnule secretar de stat, îmi pare foarte rău că nu ați înțeles observația pe care v-am făcut-o și ați interpretat-o greșit...

Vă rog, domnule președinte, și vă cer scuze dacă am vorbit, poate, mai mult decât trebuia.

Vă solicit din toată inima să fiți de acord cu raportul întocmit de comisia de specialitate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Rog liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii să fie prezenți în Cameră.

Declar încheiate dezbaterile asupra acestui proiect de lege.

Urmează să dăm votul final la sfârșitul ședinței.

Revenim la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 28 septembrie 2010.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Nigeria privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Abuja la 26 iulie 2010 și la București la 27 august 2010.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Stimați colegi,

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de amendare dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel, semnat la București la 12 august 2010, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Ierusalim la 3 august 1998.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind transporturile rutiere internaționale de persoane și mărfuri, semnat la București la 12 iulie 2010.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Stimați colegi,

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului din 30 martie 2011.

A fost respins de Camera Deputaților.

Raportul actual al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Reluăm votul.

Repet, este vorba de Proiectul de lege privind modificarea art. 8 din Legea apărării naționale a României nr. 45/1994, înscris la punctul 10 din ordinea de zi.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Și punctul 22 din ordinea de zi veche...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mai există nelămuriri?

În sfârșit, punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată, termenul de adoptare tacită fiind mâine, 5 aprilie 2011.

În aceste condiții,

## **Domnul Gheorghe David** ( _de la prezidiu)_ **:**

Punctul 8 din ordinea de zi de astăzi.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Punctul 8 din ordinea de zi de astăzi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Termenul de adoptare tacită este mâine, 5 aprilie 2011.

Cu 67 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Pentru că suntem în procedură de vot final și mai avem o serie de acte normative care au fost dezbătute la termenele anterioare, având 7, 8 minute în care putem vota, supun aprobării dumneavoastră să trecem la votul final asupra acestor proiecte de lege.

Este vorba de punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2011 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile.

Vă reamintesc faptul că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința din 23 martie 2011. S-au supus la vot atât proiectul de lege pentru respingerea ordonanței Guvernului, cât și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței Guvernului. Nu au întrunit numărul necesar de voturi.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

De aceea vă propun să reluăm votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Vă reamintesc, stimați colegi, faptul că acest proiect de lege a fost dezbătut în ședința plenului din 30 martie 2011. Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Cu 74 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă rog, stimați colegi, la punctul 10 din ordinea de zi, care a fost adoptat de dumneavoastră, dintr-o eroare am adoptat numai raportul comisiei, cu amendamentul admis.

Cu 75 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Se cere listă, da?

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Trecem la punctul 22 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind unele măsuri speciale necesare pentru încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Administrației și Internelor pe anul 2011.

Vă reamintesc faptul că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului Senatului din 30 martie 2011.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Atrageți atenția colegilor să nu plece!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să rămâneți în sală. Mai avem două minute.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Cu 67 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost respins.

Proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi, ca să formulăm altfel, într-adevăr.

În aceste condiții, nu se transformă în... Nu este ordonanță.

Vă rog să-mi permiteți să vă mulțumesc și să declar încheiată această parte de dezbateri și vot din plenul Senatului.

Stimați colegi,

Am omis un lucru extrem de important. Avem astăzi, de la Cluj, un grup frumos și numeros de studenți, de prezența cărora ne bucurăm, pe care-i salutăm.

Le dorim să aibă o studenție frumoasă și le mulțumim.

Îi ofer cuvântul domnului senator Frunda György, de la microfonul 2.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Pentru că marea majoritate a studenților sunt de naționalitate maghiară, dați-mi voie să le spun în limba noastră maternă: _Örvendünk hogy itt vagytok, tanul jàtok meg hogy működik a Parlament, hogy tovàbb vigyètek azi amit mi elkezdtünk. Isten hozott! (Aplauze în sală.)_

## **Din sală:**

Traduceți!

**Domnul Teodor Viorel Meleșcanu**

**:**

În traducere, bine ați venit în Parlamentul României!

Mulțumesc, domnule senator.

Le mulțumesc și tinerilor studenți.

Domnul senator Cristian Rădulescu are de făcut câteva anunțuri importante.

## Stimați colegi,

Pe procedură, avem modificări în diverse comisii. Grupul parlamentar al PDL o propune, pe locurile sale, pe doamna senator Sorina Luminița Plăcintă în locul domnului senator Sorin Fodoreanu în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

De asemenea, în Comisia pentru politică externă, în locul doamnei senator Sorina Luminița Plăcintă va fi domnul senator Viorel Riceard Badea, și în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în urma demisiei domnului senator Vasile Nistor, va fi domnul senator Sorin Fodoreanu. Pe locurile Grupului parlamentar al PDL.

Potrivit reglementărilor legale, fiecare primărie este obligată să transmită, anual, un inventar al terenurilor, identificate la nivelul localităților, ce pot fi utilizate pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 15/2003.

În acest context, vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicați dacă Primăria Municipiului Iași a transmis în ultimii 7 ani un astfel de inventar, precum și terenurile disponibile.

De asemenea, am dori să ne transmiteți și măsurile pe care le puteți întreprinde pentru a obliga primăriile și consiliile locale să aplice Legea nr. 15/2003, astfel încât să nu mai fie amânată aprobarea dosarelor din diferite motive sau interese.

Solicităm răspuns în scris.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Stimați colegi,

Pentru că nu mai sunteți în bănci,

Mulțumesc.

Începem partea a treia a dezbaterilor de astăzi, secțiunea întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă aduc la cunoștință faptul că fiecare grup parlamentar are un număr prestabilit de minute, astfel:

– Grupul parlamentar al PDL are 11 minute;

– Grupul parlamentar al PSD are 10 minute;

– Grupul parlamentar al PNL are 6 minute;

– Grupul parlamentar al UDMR are 3 minute și Grupul parlamentar al senatorilor independenți are 3 minute.

Îl rog pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL – dacă este prezent –, să poftească la microfon.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Traian Constantin Igaș, ministrul administrației și internelor.

Obiectul și motivarea întrebării: Cum poate fi obligat un primar să aplice Legea nr. 15/2003?

## Domnule ministru,

Deși în campania electorală din 2008 primarul municipiului Iași a promis tinerilor aplicarea Legii nr. 15/2003, imediat după alegeri a început să tergiverseze acest lucru, motivând că terenul identificat este în litigiu, în zona Moara de Vânt. Între timp, primăria a câștigat în instanță dreptul de proprietate asupra acelui teren, însă nu a demarat nicio procedură pentru a soluționa cele peste 2.500 de dosare ale tinerilor.

Mai mult, primarul a motivat că tinerii au la dispoziție acum alte variante de construcție pentru realizarea unei locuințe, iar acolo ar dori construirea unui ansamblu rezidențial. Așa că Iașiul nu a acordat niciun lot de pământ pentru tineri, deși este un oraș al tinerilor.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

## Stimate domnule ministru,

Conform comunicatului remis de Biroul de presă al Guvernului României în ședința din 17 martie 2011, Guvernul a decis transferarea unui post de secretar de stat de la aparatul de lucru al prim-ministrului în structura Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, secretarul de stat care va ocupa acest post urmând a avea, citez: „atribuții stabilite de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Acesta va lucra îndeaproape cu ministrul, inclusiv pentru aplicarea Legii educației naționale”.

Aș dori să vă reamintesc faptul că în luna iulie 2010 Guvernul României a desființat un post de secretar de stat din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, motivând atunci decizia prin necesitatea unei bune funcționări a ministerului, dar și prin realizarea unei restructurări pe componenta financiară.

Având în vedere acest aspect, aș dori să vă întreb, domnule ministru, pe ce se fundamentează această decizie și de ce este necesar acum încă un secretar de stat în aparatul de lucru al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

De asemenea, care vor fi atribuțiile exacte ale acestuia? Nu în ultimul rând, aș dori să precizați cheltuielile pe care le implică, din bugetul MECTS, transferarea postului de secretar de stat.

Vă mulțumesc pentru colaborare.

Aștept răspuns în scris și verbal.

## Mulțumesc frumos.

Domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Valeriu Tabără.

Obiectul întrebării: Măsuri de sprijinire a țăranilor producători de produse agroalimentare.

Domnule ministru,

Se vorbește din ce în ce mai mult despre o criză alimentară – și nu mă refer doar la România, ci mai ales la nivel european –, despre faptul că produsele agroalimentare sunt din ce în ce mai rare, lucru care va duce, evident, la o vertiginoasă escaladare a prețurilor acestor produse.

Statisticile arată că în toate lanțurile de tip supermarket produsele agroalimentare au cunoscut creșteri de prețuri, de la 5 la 10 ori mai mult decât în martie 2010. Acest aspect nu ar fi o problemă dacă produsele ar fi românești, dar legumele și fructele, majoritatea, provin din import, iar populația noastră rurală, preponderent agricolă, se scaldă într-o sărăcie lucie.

Fermierului român, de fapt țăranului român, nu-i rămâne decât să își vândă marfa în fața porții, deoarece pentru el accesul pe piețele din orașe este prohibitiv din varii motive: fie taxele de tarabă sunt prea mari, fie mafia din administrația piețelor este prea puternică. El nu-și poate comercializa legumele, fructele sau produsele animaliere, sănătoase din punct de vedere alimentar, în piețe sau în magazine, decât în comerțul stradal. La centrele de achiziție, acolo unde mai sunt, i se oferă prețuri de mizerie, pentru că și acolo există grupuri de interese.

Vă rog, domnule ministru, să-mi precizați ce soluții aveți în vedere pentru a-i ajuta pe acești oameni care produc cu adevărat produse sănătoase? Cum le puteți facilita accesul în zonele de comerț standard, astfel încât să intre în circuitul oficial banii rezultați din vânzarea produselor din curte, pentru ca legumele, fructele și produsele animaliere să nu mai fie comercializate la poartă?

Atât timp cât acest ajutor întârzie să apară, orășeanul va cumpăra din supermarket aceleași produse, dar din import, pline de E-uri și la prețuri ridicate.

Solicit răspuns în scris.

Pot să o citesc și pe a doua?

Scurt, dacă se poate.

Mulțumesc.

Este scurtă.

Este o întrebare adresată domnului ministru Daniel Petru Funeriu.

## Domnule ministru,

În data de 24 martie 2011, două grupuri de liceeni au fost implicate într-o altercație la intrarea în incinta Colegiului Național „Mircea Cel Bătrân” din Râmnicu Vâlcea, fiind nevoie de ajutorul poliției pentru a calma spiritele. Din câte se pare, unul dintre tineri a folosit un spray paralizant, din care i-a pulverizat în plină figură o doză însemnată unui adversar. Mai mult, un elev a fost transportat cu ambulanța la Spitalul

Județean din Râmnicu Vâlcea, având nevoie de îngrijiri medicale pentru a-și putea căpăta cunoștința.

Deoarece aceste „scene de luptă” au început să devină tot mai frecvente în toate liceele din țară, de multe ori fiind postate și pe rețelele de socializare, și pentru că tot mai mulți părinți se tem pentru siguranța copiilor lor în incinta unităților de învățământ din toată țara, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați:

1. Ce măsuri aveți în vedere a dispune în cazul celor două grupuri de elevi de la Râmnicu Vâlcea?

2. Dacă aveți în vedere luarea unor măsuri suplimentare de prevenire a izbucnirii unor astfel de incidente violente și care sunt acestea.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc mult.

Domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Muncii, Familiei

și Protecției Sociale, domnului ministru Ioan Nelu Botiș. Domnule ministru,

Mă adresez dumneavoastră pentru soluționarea unor situații care mi-au fost aduse la cunoștință de către cetățeni din municipiul Timișoara, în cadrul audiențelor pe care le acord la cabinetul meu parlamentar, cu referire la pensionarea anticipată, conform legislației în vigoare.

De exemplu – dau un singur exemplu, pentru că aceste situații au fost mai multe –, domnul Moldovan Aurel, domiciliat în Timișoara, are vârsta de 59 de ani și 5 luni, cu vechime în muncă de 34 de ani și 6 luni, în care este inclusă și perioada stagiului militar de aproximativ un an și două luni.

În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați dacă domnul Moldovan Aurel, pe baza datelor pe care le-am prezentat, poate depune dosarul pentru a beneficia de pensie anticipată.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc mult.

Domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: Situația spitalului din orașul Titu, județul Dâmbovița. ## Domnule ministru,

În ultima perioadă am avut numeroase deplasări în localități din sudul județului Dâmbovița: Titu, Potlogi, Corbii Mari, Lungulețu, Costești Vale, Odobești și Produlești. Am constatat că locuitorii de aici sunt foarte îngrijorați cu privire la posibilitatea desființării Spitalului Orășenesc Titu, unitate care deservește aproximativ 90.000 de locuitori din sudul județului Dâmbovița.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 212/2011 această unitate sanitară este trecută în anexa nr. 2, urmând a avea statutul de „cămin pentru persoanele vârstnice”.

În data de 18.03.2011, Consiliul Județean Dâmbovița a adoptat Hotărârea nr. 63/2011 privind aprobarea încheierii Acordului de cooperare dintre Consiliul Județean Dâmbovița și Consiliul Local Titu în vederea organizării și exercitării Serviciului public de sănătate prin preluarea Spitalului Orășenesc Titu ca secție externă a Spitalului Județean de Urgență Târgoviște.

Față de cele prezentate, vă întreb: care este punctul de vedere al Ministerului Sănătății și când va fi emisă hotărârea de guvern care să clarifice situația juridică a Spitalului Orășenesc Titu?

Cu deosebită considerație, senator Adrian Țuțuianu. Domnule președinte, vă rog să-mi îngăduiți să citesc și cea de-a doua întrebare.

Vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Cea de-a doua întrebare este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Obiectul întrebării: Criteriile de alocare a fondurilor pentru Programul „10.000 de kilometri de drumuri județene și de interes local”.

Doamnă ministru,

Deși nu există un anunț oficial, am aflat recent că mai mulți primari din județul Dâmbovița, în mare parte aleși pe listele PDL, dar și pe listele altor partide, inclusiv PSD, au fost convocați de către președintele PDL al Consiliului Județean Dâmbovița la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, tema fiind „Alocare de resurse financiare în cadrul Programului «10.000 de kilometri de drumuri județene și de interes local»”.

Analizând situația respectivelor primării, avute în vedere de către MDRT pentru prima etapă, am constatat cu surprindere că în foarte multe cazuri alocarea de resurse se face pe baza unor criterii preferențiale, subiective, deși, în mod repetat, atât dumneavoastră cât și alți oficiali ai Executivului ați declarat că vor avea prioritate la finanțare proiectele depuse pe Măsura 3.2.2, proiecte declarate eligibile, dar pentru care nu au existat resursele financiare în cadrul acestui program.

Față de cele prezentate, dată fiind lipsa totală de transparență în derularea acestei acțiuni, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Care sunt criteriile de alocare a resurselor în cadrul Programului „10.000 de kilometri de drumuri județene și de

interes local”, pentru că, în opinia noastră, criteriile consemnate la art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 251/2011 nu sunt respectate?

2. Care sunt proiectele care vor primi finanțare în județul

Dâmbovița și care este etapizarea finanțării acestor proiecte?

3. Cine a analizat proiectele propuse spre finanțare și cine a întocmit lista proiectelor finanțabile?

4. Care sunt atribuțiile președinților de consilii județene în

cadrul acestui program?

- Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, senator de Dâmbovița, Adrian Țuțuianu.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Cseke Attila Zoltán.

Obiectul întrebării: Ordinul ministrului sănătății nr. 153 din 1 martie 2011.

Stimate domnule ministru,

La data de 1 martie 2011, ministerul condus de dumneavoastră a aprobat lista cu spitalele din țară care urmează să primească fonduri suplimentare.

Județul Sălaj mai deține în momentul de față 4 spitale, după desființarea Spitalului de Boli Cronice din Cehu Silvaniei începând cu data de 1 aprilie 2011.

Din ordinul ministerului condus de dumneavoastră reiese faptul că doar Spitalul Orășenesc Șimleu Silvaniei și Spitalul de Boli Cronice Crasna au primit fonduri.

În ceea ce privește Spitalul Orășenesc Jibou și Spitalul Județean Sălaj – aflat, e drept, în subordinea Consiliului Județean Sălaj –, acestea nu au primit niciun fel de fond, deși Spitalul Orășenesc Jibou a solicitat fonduri pentru repararea Secției TBC, veche de peste 40 de ani, iar Spitalul Județean Sălaj are nevoie urgentă de fonduri.

În acest sens, vă întreb pe ce criterii s-au dat bani spitalelor și de ce celelalte două spitale din județul Sălaj nu au primit fonduri?

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Întrebarea mea se adresează domnului Sorin Blejnar, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Obiectul întrebării: Desfășurarea activității vamale la Vama Halmeu.

Stimate domnule președinte,

O serie de agenți economici din județul Maramureș, și nu numai, mi-au sesizat faptul că, în ultima vreme, operațiunile de vamă de la punctul de trecere a frontierei dintre România și Ucraina Halmeu, județul Satu Mare, se desfășoară extrem de lent.

Desigur că evenimentele cunoscute, petrecute aici nu cu mult timp în urmă, culminând cu arestarea șefului de vamă, au impus o exigență sporită pentru a împiedica criminalitatea economică la frontieră. Acest lucru este de apreciat.

Vama Halmeu nu face parte din punctele de trecere de frontieră foarte aglomerate. Cu toate acestea, mașinile de marfă, fie la dus, fie la întors, încărcate sau nu cu marfă, stau în vamă, uneori, peste 24 de ore, afectând interesele contractuale și de producție ale unor agenți economici români și străini.

O mai bună și eficientă organizare ar fi de natură să rezolve profesionist astfel de cazuri, evitându-se tensiuni nedorite între reprezentanții vămii și cei ai societăților comerciale.

În consecință, domnule președinte, vă rog să dispuneți o analiză a operațiunilor vamale de la Vama Halmeu și măsurile adecvate.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Obiectul întrebării: „Lucrări la Școala Generală cu clasele I–VIII Blăgești, Pașcani, județul Iași”.

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta, vă informăm că în anul 2007 au început lucrările de renovare la Școala Generală cu clasele I–VIII Blăgești, Pașcani, județul Iași.

Având în vedere că lucrările sunt începute de câțiva ani, dar nu există fonduri pentru terminarea acestora, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumei de 76.000 de lei, sumă necesară terminării investiției.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți să adresez și cea de-a doua întrebare.

Vă rog.

Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată tot domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul întrebării: „Lucrări la Școala Generală cu clasele I–VIII Crivești, comuna Vânători, județul Iași”.

## Stimate domnule ministru,

Dorim să vă informăm că la Școala Generală cu clasele I – VIII Crivești, comuna Vânători, județul Iași, au fost începute lucrări de renovare. Investiția constă în realizarea unui grup sanitar în valoare de 48.350 de lei.

Având în vedere că administrația locală nu dispune de fondurile necesare terminării investiției, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumei menționate anterior. Solicit răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc mult, domnule senator.

Domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Kelemen Hunor, ministrul culturii și patrimoniului național.

Obiectul întrebării: „Urgentarea repunerii în circuitul public a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca”.

Stimate domnule ministru,

În urmă cu două săptămâni vă semnalam disfuncțiile existente în privința lucrărilor de reamenajare a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Am revenit cu o nouă întrebare, pe aceeași temă de data aceasta, ca urmare a unei întâlniri recente, joia trecută, cu factorii de răspundere, la invitația directorului muzeului, prilej cu care s-a reluat în discuție urgentarea repunerii în circuitul public a prestigiosului obiectiv cultural.

Domnule ministru,

Sunt convins că sunteți la curent cu toată situația creată, situație ce înveninează, parcă din ce în ce mai mult, raporturile contractuale dintre firma căreia i-a fost repartizată lucrarea de reamenajare muzeală și actualul director al muzeului – destituit, apoi repus în funcție după hotărârea definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe noi, clujenii, ne interesează acum nu cine a avut dreptate în privința managerului, pentru că aici justiția și-a spus cuvântul – și salutăm acest rezultat –, ci unde va duce războiul controalelor, rapoartelor care semnalează nereguli în privința cheltuirii banului public, scrisorile fără răspuns și întârzierea măsurilor pe care dumneavoastră, domnule ministru, ați fi nu îndreptățit să le luați, ci chiar obligat de poziția pe care o dețineți.

Vă întreb cât veți mai tolera tergiversarea lucrărilor la un edificiu care ar merita o mult mai mare atenție din partea dumneavoastră, fie și numai pentru faptul că i s-a refuzat un spațiu mai potrivit, într-un loc cu mai mare vizibilitate, exact în momentul în care se fac demersuri ca orașul nostru să rămână la înălțimea la care istoria l-a așezat, iar Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei să ocupe locul pe care îl merită între marile muzee europene.

Anexez materialele transmise la conferința de presă organizată cu această ocazie, care vă vor fi, cu siguranță, utile în analizarea situației de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă aduc la cunoștință că au depus întrebări în scris domnii senatori Laurențiu Florian Coca, Valer Marian, Mihăiță Găină, Liviu Titus Pașca, Vasile Nedelcu și Sorin Serioja Chivu. Toate întrebările depuse vor fi transmise factorilor de decizie.

Cu aceasta, trecem la capitolul interpelări.

Îl rog pe domnul senator Gheorghe David să deschidă acest capitol cu o interpelare adresată prim-ministrului.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În interpelarea pe care doresc să vi-o adresez, cuprind și speranța a numeroși cetățeni: elevi, părinți, cadre didactice, și nu numai.

Este vorba despre un eveniment nefericit, provocat de un incendiu care s-a produs în data de 8 martie anul curent în Sala de concerte a Colegiului Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara.

Ce putem spune despre această școală?

Rezultatele acestui colegiu se afirmă în contextul cultural național și european care ne înconjoară. Este școala care aduce cele mai multe premii la nivel județean, regional și chiar național, reprezentând un adevărat creuzet de valori.

Personalități extrem de cunoscute ca Marius Țeicu, Titus Muntean, Bujorel Hoinici, Ana Pacatiuș, Luminița Jucu, Carmen Popovici, Liliana Laichici, Corina Belcea, Virgil Ianțu, Zoli Toth sau Robert Magheți (Sistem), Ramona Racovicean, alcătuiesc o salbă de nume – și sunt numai câteva – dintre cele care s-au format pe băncile acestei școli și dau viață culturii autohtone.

Prim-balerinele operelor din București, Bianca Fota, Adina Tudor, sau din Constanța, Laima Costa, sunt absolvente ale aceluiași colegiu, Secția Coregrafie, la fel ca și întreg corpul de balet al Operei din Timișoara, iar Victoria Răileanu și Eugen Jebeleanu, de la Secția Teatru, au fost selectați și au jucat în rolurile principale în mai multe seriale realizate la București, fiind încă elevi în clasa a XII-a ai Colegiului Național de Artă „Ion Vidu”, din Timișoara.

În această școală s-au format generații de elevi care, la ora actuală, cântă în diferite formații muzicale, coruri, orchestre, fanfare, atât în țară, cât și în străinătate.

Acest nefericit eveniment a distrus cea mai mare parte a sălii de concerte. Astfel, se impun lucrări mari de refacere a întregii săli, pentru care este nevoie de schelă de zugrăvit bolta și tavanul, placarea scenei cu panouri din lemn, analiza panourilor vechi pentru păstrarea acusticii sălii, înlocuirea lambriurilor, ușilor duble, parchetului, scaunelor, mochetelor, draperiilor și a tapițeriei de pe scaune. De asemenea, sunt mai multe corpuri de iluminat care trebuie înlocuite.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea îi privește pe domnul Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice, pe șeful Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice și pe doamna Cristina Trăilă, președinte al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Obiectul interpelării: Verificarea procedurii de atribuire a unui contract finanțat din fonduri europene.

Domnule ministru,

Doamnă președinte,

În cursul anului trecut, Compania de Apă Târgoviște – Dâmbovița – SA a inițiat pe SEAP, prin anunțul de participare din 19.08.2010, procedura de atribuire a contractului „Servicii de asistență tehnică pentru managementul proiectului, inclusiv asistența tehnică a proiectantului și pentru supervizarea lucrărilor”, pentru proiectul „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Dâmbovița”.

Tipul procedurii – licitație restrânsă.

Licitația a prevăzut organizarea acesteia în două etape. Etapa I: Preselecție cu desemnarea unui număr de candidați care îndeplinesc condițiile de eligibilitate și de experiență similară;

Etapa II: Competiție pentru stabilirea ofertei câștigătoare din punct de vedere financiar.

Potrivit criteriilor de selecție stabilite de companie, autoritatea contractantă intenționa să selecteze un număr minim de cinci candidați și un număr maxim de 10 candidați în vederea transmiterii către aceștia a invitației de participare la etapa de depunere a ofertelor.

La licitație au depus oferte următorii operatori economici: În termenul limită: SC HALCROW România – SRL și SC FICHTNER ENVIRONMENT – SRL, SC INTERDEVELOPMENT – SRL, FICHTNER WATER & TRANSPORTATION GmbH, în data de 3.09.2010.

Candidaturi întârziate: PROGER SpA, METROPOLITANA MILANESE SpA și SC KOMORA – SRL, în data de 3.09.2010, ora 10.04.

În urma analizei documentațiilor, candidatura SC HALCROW România a fost respinsă. Operatorul a depus contestație, dar a fost „sfătuit” să o retragă. Candidatura întârziată a fost, de asemenea, respinsă. În felul acesta, FICHTNER ENVIRONMENT – SRL, SC INTERDEVELOPMENT – SRL, FICHTNER WATER & TRANSPORTATION GmbH a participat singură la etapa a doua de ofertare, unde criteriul era prețul, situație inadmisibilă, eliminând concurența la stabilirea valorii de licitație.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul și conținutul: Precizări privind Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzători tineri la nivelul județului Vâlcea.

Ca o curiozitate, tocmai azi noi am votat în plenul Senatului transformarea acelei ordonanțe de urgență în lege și drumul ei va fi acum finalizat, probabil, la Camera Deputaților.

## Domnule prim-ministru,

La începutul lunii februarie ați aprobat prin ordonanță de urgență programul de sprijinire a tinerilor întreprinzători prin care cei în vârstă de până la 35 de ani vor primi finanțare nerambursabilă de maximum 10.000 de euro pentru înființarea de microîntreprinderi. În baza acestui program, tineri întreprinzători din toată țara au început să-și înregistreze microîntreprinderile la oficiile Registrului Comerțului, urmând ca, din 29 martie anul curent, fiecare participant să-și depună și planul de afaceri.

Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, câte cereri de înființare de astfel de microîntreprinderi au fost înregistrate la nivelul județului Vâlcea până la data de 1 martie 2011.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Florin Constantinescu, interpelare adresată prim-ministrului.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Domnule ministru,

## Doamnă președinte,

Având în vedere cele enunțate anterior, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Ce demersuri a făcut Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice atunci când a verificat documentația de licitație pentru a asigura principiul concurenței în acest caz?

2. În ce alt caz similar a fost acceptată la etapa a doua de participare la licitația de preț a contractelor o singură firmă?

3. Care sunt prețurile la care s-au atribuit contracte similare pe programe finanțate din fonduri UE, atât în perioada de preaderare, cât și în perioada postaderare?

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Emilian Frâncu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul interpelării: Creșterea prețului la energie electrică și la gaze.

Stimate domnule prim-ministru,

Săptămâna trecută a fost anunțată scumpirea energiei electrice începând cu 1 aprilie 2011. Să mărești energia electrică cu peste 4%, să introduci un cost suplimentar pentru populație, nu mi se pare o măsură la locul ei. Ca urmare a aplicării acestei măsuri, consumatorii casnici vor plăti lunar 1,80 lei pe 100 kWh, mai mult pentru sprijinirea producției de energie în unitățile de cogenerare de înaltă eficiență.

Este vorba, până la urmă, de un cost suplimentar, chiar dacă oficiali ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri au afirmat că nu este vorba de mărirea prețului energiei. Pe de altă parte, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri nu-și asumă responsabilitatea pentru creșterea prețurilor, pasând vina către Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei are misiunea de a crea și de a aplica sistemul de reglementări necesar funcționării sectorului energiei și piețelor de energie electrică, energie termică și gaze naturale în condiții de eficiență, concurență, transparență și de protecție a consumatorilor, precum și de a implementa sistemul de reglementări necesare asigurării eficienței energetice și promovării utilizării la consumatorii finali a resurselor regenerabile de energie.

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri a comunicat, în mod oficial, că orice decizie în legătură cu tarifele practicate în domeniul energetic face parte din atribuțiile exclusive ale Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și nu are nicio legătură cu Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

De asemenea, o altă creștere anunțată etapizat, de această dată, este prețul la gaze. Creșterea este cerută cu insistență de distribuitorii de gaze, care argumentează că prețul gazelor de import a crescut din octombrie 2009 până astăzi, de la 79 lei MWh la 120 de lei pe MWh, ca efect al scumpirii constante a petrolului.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Frâncu, microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule senator.

Au mai depus interpelări în scris domnii senatori Toader Mocanu, Valer Marian, Ioan Mang, Mihăiță Găină, Ovidius Mărcuțianu și Sorin Serioja Chivu.

Cu aceasta, încheiem capitolul întrebări, interpelări.

Trecem la răspunsuri din partea instituțiilor vizate și vom începe cu domnul secretar de stat Eusebiu Pistru, dacă este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 8.

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru acest răspuns complet și complex.

Într-adevăr, acolo este una dintre cele mai periculoase și cu cele mai grave consecințe posibile alunecări de teren, care, așa cum ați spus și dumneavoastră, necesită ca mai multe structuri, mai multe unități să colaboreze, pentru că, din păcate, neexistând strict o afectare a drumului național, niciuna din acele instituții pe care dumneavoastră le-ați menționat nu dorește sau nu poate să primească fonduri pentru a rezolva definitiv acele alunecări.

Eu am să prezint, așa cum ați spus dumneavoastră, varianta de drum ocolitor, pe celălalt versant al râului Lotru, proiect care mie mi-a parvenit și tocmai de aceea am și insistat să se ia în calcul și această variantă. Dar, oricum, este important că, până la urmă, s-au demarat acele întâlniri interministeriale – să le numesc așa – care să încerce să rezolve o problemă.

Profit de faptul că sunteți aici, domnule secretar de stat, și aș vrea să rezolv o problemă și mai neplăcută pentru locuitorii din Țara Loviștei, și anume faptul că, dacă inițial... De fapt, de doi ani de zile tot solicit sprijin pentru asfaltarea a patru kilometri din DN 7D, de data aceasta, care leagă comuna Perișani de Curtea de Argeș. Deci din DN 7 este o variantă care scurtează foarte mult drumul spre Pitești și mulți turiști o iau pe acolo, văzând că e drum național în județul Vâlcea.

Doamna ministru Elena Udrea mi-a comunicat, acum trei săptămâni, că nu poate interveni cu fonduri acolo pentru că nu intră în acel program de 10.000 de kilometri, nefiind trecut în județul Argeș ca drum județean. De la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, săptămâna trecută, mi s-a răspuns în scris că, dintr-o eroare materială, el apare pe harta județului Argeș ca drum național. Eu știam că este drum județean. Sunt doar patru kilometri de drum.

Rugămintea mea ar fi, pentru că este și colegul dumneavoastră de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului aici, dacă se poate găsi o soluție care să clarifice această situație și să rezolvăm o dată o problemă care – cred eu – nu necesită fonduri foarte mari, dar rezolvă multe chestiuni din zonă, în turism, infrastructură și tot ce ține, până la urmă, de confortul cetățeanului.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Este prezent și domnul secretar de stat Eugen Curteanu pentru a răspunde tot domnului senator Frâncu.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul, microfonul 9.

## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, și eu, și distinsul coleg Eusebiu Pistru, dorim să-i mulțumim domnului senator pentru interesul pe care îl arată zonei și pentru sensibilizarea autorităților pentru îndreptarea unei probleme aflate între două ministere. De îndată ce această eroare materială își găsește rezolvarea, nu vom pregeta să intervenim pe acel drum, în condițiile în care și alte drumuri își găsesc rostul în Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii în vederea reabilitării sau modernizării lor.

În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, privind

alocarea de fonduri necesare reabilitării și transformării unui corp al Căminului de Bătrâni din municipiul Râmnicu Vâlcea în locuințe sociale, trebuie să facem următoarele precizări:

Prin Programul de finanțare a construcțiilor de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați din locuințele retrocedate, derulat în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2007, cu modificările și completările ulterioare, au fost recepționate, în luna martie a anului 2010, trei din cele patru corpuri de clădire ale fostului cămin de bătrâni de pe strada Ostroveni, din municipiul Râmnicu Vâlcea, și anume corpurile B, C și D, cu un total de 93 de apartamente.

Dorim să vă facem cunoscut faptul că Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea a solicitat includerea la finanțare pentru anul 2011 și a ultimului corp din cele patru, respectiv a corpului A al fostului cămin de bătrâni, prin Programul de finanțare a construcțiilor de locuințe sociale derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, în conformitate cu prevederile Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Scopul programului, după cum bine știți, este construirea de locuințe sociale, locuințe cu chirie destinate unor categorii de persoane defavorizate, prevăzute de lege, al căror nivel de existență nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc și eu domnului secretar de stat pentru acest răspuns la fel de complet.

Este o bucurie pentru mine să aflu că se are în vedere soluția la care și eu mă gândeam, și anume aceea că la o viitoare rectificare – ținând seama că este o investiție în curs, deci nu este o investiție nouă, ci în curs – ar putea beneficia de fonduri de la minister. Țin mult la această investiție, pentru că în municipiul Râmnicu Vâlcea există, în acest moment, peste 1.000 de cereri pentru locuințe sociale nerezolvate. Când am fost deputat am reușit să obțin de la ministerul de atunci fonduri ca să se continue lucrarea la celelalte trei corpuri. În 2010, așa cum ați spus dumneavoastră, am avut satisfacția ca aproape 100 de familii să se mute în locuințe noi, acum mai sunt încă 20 de familii tot în acel amplasament, care, probabil, vor primi în această primăvară șansa să aibă o locuință, dar cel de-al patrulea corp este, în momentul de față, așa cum v-am spus, încă nefinanțat și m-aș bucura foarte mult dacă, într-un an sau doi, tot complexul va fi încheiat și, probabil, încă aproximativ 50 de familii vor putea să-și găsească locuințe.

Vă mulțumesc foarte mult și sper ca la rectificare să sprijiniți acest demers al nostru, atât al Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea, cât și al meu, ca parlamentar – deputat, acum senator.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Trebuie să aduc la cunoștință Senatului că la capitolul întrebări au mai primit răspuns în scris: domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea domnului secretar de stat Cătălin Teodorescu și din partea domnului secretar de stat Andrei Gheorghe Király, domnul senator Florin Constantinescu, din partea domnului secretar de stat Eugen Curteanu și din partea domnului secretar de stat Andrei Gheorghe Király, domnul senator Marian Cristinel Bîgiu și domnul senator Ioan Mang, din partea domnului secretar de stat Andrei Gheorghe Király.

S-a solicitat amânare pentru răspunsurile la două întrebări adresate de către domnii senatori Laurențiu Chirvăsuță și Paul Ichim. Să sperăm că în termenul definit, de două săptămâni, colegii noștri vor primi răspunsurile solicitate.

De asemenea, la capitolul interpelări, domnul senator Adrian Țuțuianu a primit răspuns în scris din partea domnului secretar de stat Nicolae Ivășchescu.

Domnul senator Valer Marian a primit răspuns în scris din partea domnului Anton Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul senator Marius Petre Nicoară a primit răspuns în scris din partea domnului secretar de stat Andrei Gheorghe Király.

De asemenea, domnul secretar de stat Eusebiu Pistru a trimis un răspuns în scris domnului senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Tot în scris a răspuns și domnul secretar de stat Ion Ghizdeanu la interpelarea domnului senator Emilian Valentin Frâncu.

Urmează să primească răspuns la interpelări domnii senatori Paul Ichim, Florin Constantinescu și doamna senator Minerva Boitan.

Cei care au fost interpelați au solicitat amânare o săptămână.

Acestea fiind zise, declar încheiate lucrările plenului Senatului de astăzi, 4 aprilie 2011. Mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.50._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.