Stenogramă plen

Bună ziua!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 23 aprilie 2012.

Începem sesiunea de declarații politice și îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Mă scuzați, doamnă senator Silistru, acum am văzut că doriți să interveniți.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi are titlul „Opriți moțiunile șantajiste!”.

Sunt unul dintre acei parlamentari care își iau în serios mandatul, acordând atenția cuvenită lucrurilor importante desfășurate în Parlament. Nu același lucru pare să se întâmple și cu liderii USL, autorii unei moțiuni șantajiste.

După cum știți, tot jocul politic a început prin lansarea zvonurilor privind semnarea documentului de către mulți

parlamentari PDL. Evident, acest fapt s-a dovedit a fi doar o manipulare de joasă speță. Opoziția s-a limitat doar la crearea unei cete conjuncturale. După ce au compromis Legislativul, vor să ducă în derizoriu și Executivul.

Putem observa însă că această manevră nu este numai un spectacol electoral înainte de confruntarea pentru locale. Reprezintă, în același timp, și prilejul de a vedea revenirea la retorica grosier-populistă a USL. Constatăm acum că socialiștii agită din nou lozincile naționalismului economic. Se vorbește despre vânzarea avuției naționale străinilor răuvoitori, despre slujirea de către premier a unor forțe străine, adverse interesului național, iar asta – nu-i așa? – este exact ceea ce auzeam și în urmă cu 20 de ani. Așadar, ne întoarcem la isteria lui „Nu ne vindem țara!”. Speriem orice investitor străin care s-ar gândi să vină în România pe timp de criză.

Avem, în toată splendoarea sa, dovada „grijii” față de țară a liderilor USL. Cu o astfel de „maturitate politică” doresc să garanteze un guvernământ mai bun în viitorul imediat. Probabil că lunga perioadă petrecută departe de Parlament i-a înstrăinat complet de simțul responsabilității. Zgomotul electoral li se pare mai prețios decât recursul la rațiune, chiar dacă somnul rațiunii este lucrul de care trebuie să ne ferim întotdeauna.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Problema natalității nu trebuie corectată prin noi interdicții”.

În calitate de politician, dar mai ales de femeie, mă voi referi la inițiativa legislativă privind obligativitatea consilierii psihologice a femeilor înaintea unui avort – o problemă delicată și deosebit de importantă pentru femei. Atât de importantă, încât, dacă nu luăm atitudine, riscăm să retrăim momentele de coșmar din timpul erei ceaușiste, când, pentru „binele națiunii”, avortul, contracepția și educația sexuală au fost scoase în afara legii. Aveam însă orfelinate pline, de multe ori cu copii schilodiți de tentativele de avort nereușite, și aveam decese materne provocate de astfel de tentative. O asemenea lege ne-ar readuce în acel punct.

Inițiatorii proiectului de lege pretind că întreruperea de sarcină este o intervenție periculoasă pentru sănătatea femeii. Haideți să fim serioși! Întreruperea de sarcină efectuată în unități sanitare de către personal medical specializat și instruit este un serviciu medical legal și sigur în România, în măsura în care acceptăm că riscul, de orice natură, este încă parte a actului medical. Eu sunt convinsă că femeile sau tinerele care recurg la această metodă de a nu avea un copil au motive suficient de puternice ca să o facă. Nu cred că ceea ce nu reușește să împiedice frica de Dumnezeu și cel mai puternic instinct al unei femei normale, cel matern, va reuși să împiedice un psiholog. Intervenția acestei verigi obligatorii nu va face decât să sporească birocrația și să întârzie gestul extrem, făcându-l astfel și mai traumatizant. Vor apărea un drum în plus, un plic în plus, un stres în plus, o formalitate inutilă în plus.

O scurtă privire asupra statisticilor arată că mai mult de jumătate dintre femeile care recurg la avort sunt de la țară și au venituri mizere. Asta, atunci când le au. Multe au deja doi, patru sau chiar mai mulți copii. Aceste femei sărmane abia fac rost de banii necesari pentru drumul la oraș, unde pot face avortul. Unde vor găsi ele un psiholog care să le arate ecografii și să le vorbească despre asistența maternală?! Vor trebui să vină la oraș. Asta înseamnă timp și mai ales bani. Pe care nu îi au.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Domnia interesului național _versus_ domnia bunului-plac”.

Domnia interesului național _versus_ domnia bunului-plac reprezintă formula care sintetizează cel mai exact contrastul categoric dintre cele două perioade de guvernare, cea a cabinetului Tăriceanu și cea de după alegerile din 30 noiembrie 2008, marcată definitoriu de instalarea la putere a partidului prezidențial.

După un interval de patru ani în care revitalizarea economiei a făcut posibilă reclădirea demnității acelor categorii sociale și profesionale care se zbăteau în mizerie și anonimat, visul liberal a fost curmat brusc prin înscăunarea unei coaliții a cărei legitimitate s-a erodat de la an la an și care a târât România la periferia civilizației europene. Esențial, dacă în perioada guvernării Tăriceanu românii începuseră să privească cu încredere și speranță instituțiile statului, ca garanții ale stabilității economice și ordinii sociale, odată cu hegemonia Coaliției PDL-UNPR-UDMR semnele vitale ale organismului economic și social au devenit din ce în ce mai precipitate și mai neregulate, anunțând iminența colapsului.

Domnia legii a fost înlocuită cu comanda prezidențială, iar interesul național s-a fărâmițat în interese locale mărunte și s-a dizolvat în mașinațiuni care favorizează anumite grupuri de interese. Acestea îi vor alimenta financiar, la rândul lor, într-un amețitor carusel al raptului și nerușinării, pe ocrotitorii situați la cel mai înalt nivel al tribunei politice.

Acest Guvern inert și inept continuă, netulburat de glasul societății civile sau al opoziției politice, vânzarea resurselor naționale și jaful sistematic al bugetului. În această lună, Cabinetul Ungureanu a alocat din Fondul de rezervă bugetară circa 150 de milioane de euro primăriilor și consiliilor județene controlate de partidele care fac parte din coaliția guvernamentală. Așadar, 57% din această sumă au fost direcționate către PDL și 13% către UDMR.

Iată ce se întâmplă într-o țară unde populația este metodic sărăcită prin reduceri salariale, prin înghețarea pensiilor și tăierea indemnizațiilor pentru mame, dar și prin introducerea de biruri noi! Guvernul, erijat în profesionist al prestidigitației financiare în vremuri de criză, găsește soluții salvatoare pentru rezolvarea problemelor politice din propria ogradă, urmărind, în special, stoparea dezertărilor masive ale membrilor PDL și UNPR!

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Marius Petre Nicoară.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Moștenirea lui Mihai Răzvan Ungureanu”.

## Distinși colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Domnul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu, urmașul lui Emil Boc, a primit o moștenire foarte mare la înscăunarea sa în fruntea Guvernului. O moștenire grea, plină de probleme, dar pe care a acceptat-o fără să-și facă vreo inventariere, astfel că Mihai Răzvan Ungureanu va răspunde atât pentru pasiv, cât și pentru activ.

Sincer, îmi pare rău pentru acest mare om de litere, deoarece prin moștenirea aceasta își va distruge cariera politică: o dată, pentru că cifrele nu sunt de partea lui și, a doua oară, pentru că nici măcar frații din Partidul Democrat Liberal nu l-au sfătuit să accepte moștenirea sub beneficiu de inventar.

Numai dacă ne gândim la reforma în domeniul sănătății, la despăgubirile care vor fi alocate persoanelor care au avut proprietăți naționalizate în condițiile existenței numeroaselor datorii ale României, la continuarea reformei în învățământ, la intrarea României în Spațiul Schengen, la punerea în aplicare a codurilor fundamentale în justiție și, nu în ultimul rând, la impozitarea nedreaptă a pensiilor, ne dăm seama cât de grea este moștenirea primită.

Cunoscând pregătirea profesională și inteligența domnului Mihai Răzvan Ungureanu, nu pot decât să îl invit în USL – formațiune, alianță politică care-l va salva de la cumplitul eșec programat de PDL.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Nicolae Dan Prunea, Grupul parlamentar al PSD.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Limba maghiară, oficială în Ardeal?”.

Declarațiile liderilor UDMR, care vorbesc despre obiectivul acestei formațiuni de a oficializa, la nivel regional, limba maghiară, mi se par cel puțin exagerate. Mai mult decât atât, faptul că se bazează în acest demers pe susținerea unor politicieni români ar fi amuzant, dacă nu am discuta despre lucruri cu adevărat importante și serioase.

Când am verificat ultima dată, trăiam în România, unde limba oficială este limba română și așa trebuie să rămână. Nu văd rostul acestor demersuri și nu înțeleg poziția UDMR, atâtă vreme cât drepturile maghiarilor din România există și sunt respectate, într-adevăr. De ce este nevoie de și mai multă presiune politică?

Pot înțelege nevoia de voturi, având în vedere că opțiunile etnicilor maghiari se împart acum în favoarea mai multor formațiuni politice, însă asta nu scuză promisiunile de campanie electorală de natură să afecteze spiritul național al românilor și să afecteze relațiile bune dintre români și minoritarii unguri. Astfel, UDMR poate să facă declarații, însă noi, cei din Ardeal, avem obligația de a lua poziție față de acestea.

Pe de altă parte, toate acestea nu fac altceva decât să confirme faptul că poziția USL vizavi de înființarea unei facultăți noi la UMF Târgu-Mureș ca troc politic acceptat de Emil Boc a fost una corectă.

Mi-ar plăcea ca anul acesta alegerile locale să fie o bătălie a programelor gândite pentru români, o competiție între proiectele născute din nevoile oamenilor, fie că sunt investiții în infrastructură, în sănătate sau educație, și mai puțin abordări pur politicianiste, care să gâdile orgolii de care acum nu e cazul.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Nicolae Dan Prunea – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Valer Marian.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Către parlamentarii membri ai partidelor din coaliția guvernamentală”.

Nu am intitulat această scrisoare precum a făcut filozoful Gabriel Liiceanu când și-a trimis renumita epistolă „Apel către lichele”, datorită considerației pe care o port acelora dintre dumneavoastră care își apără opțiunile ideologice cu argumente care conțin un sâmbure de raționalitate și rezonabilitate.

Activitatea dumneavoastră parlamentară a fost orientată, în cea mai mare parte, spre susținerea consolidării regimului Băsescu, prin votarea multor legi, prin validarea ordonanțelor de guvern care au dus la un genocid care îl eclipsează de departe pe cel imputat lui Nicolae Ceaușescu, prin apărarea Guvernelor Boc și a măsurilor opresive, sub raport financiar, juridic și economic, luate de acestea. Deși ați clamat în mod public, prin reprezentanții dumneavoastră, că aceste politici și măsurile întreprinse pentru traducerea lor în fapt sunt oportune și necesare, că sunt adecvate susținerii mediului de afaceri existent în România și în lume, populația țării le-a respins brutal, zgomotos și în totalitate. Dar le-au respins ulterior și mulți dintre dumneavoastră. Unii au făcut cunoscută publicului larg, deci și propriilor alegători, poziția actuală față de opțiunile politice majore ale PDL, față de direcția în care este condusă țara de către domnul Băsescu prin ultimele guverne propuse și votate de către parlamentarii fără țară și dragoste de români. Alții doar au părăsit rândurile coaliției aflate la putere, considerând suficient de revelatoare pentru starea de spirit generală rezultatele tuturor măsurătorilor prin sondaje.

Dumneavoastră, prin tot ceea ce ați făcut, ați contribuit la dezagregarea instituțională a țării, ați compromis ideile majore, de libertate, de echitate, de dreptate, de justiție etc., care au animat generațiile care au asigurat formarea și păstrarea unității acestui stat numit România. Ați contribuit la diluarea valorilor perene care i-au asigurat consolidarea și existența națională. Pentru a perpetua privilegiile pe care vi le-a asigurat actuala putere, încălcând cu nonșalanță prevederile Constituției, nu v-ați dat în lături de la a sacrifica și ce a avut mai sfânt poporul român: unitatea națională, limba și cutumele strămoșești. I-ați întrecut, prin consecințele faptelor dumneavoastră, și pe cei mai aprigi fanarioți din veacurile lor de glorie. Ați dovedit că interesele de partid și cele individuale vă sunt mai scumpe decât cele naționale, că recompensele financiare date pentru un vot sau altul sunt mai apreciate de către dumneavoastră decât trebuințele, interesele și valorile care-i animă pe cei pe care îi reprezentați în Parlament. Ați acceptat să vă puneți în slujba neadevărului, a minciunii ridicate la rang de președinte, a neomeniei, pentru a face pe plac celui capabil, pentru a-și atinge obiectivele, să plângă la comandă, să emită sunete, nu vorbe angajante, să facă afirmații nu pentru a le transpune în fapt, ci pentru a manipula votanții (vezi acceptarea înaintea ultimelor alegeri prezidențiale a legii privind creșterea veniturilor cadrelor didactice).

Mulțumesc. Domnul senator...

Nu, dar nu mai vrea să intervină domnul senator Valer Marian?

Domnule senator Valer Marian, nu mai doriți? Nu? Atunci, domnul senator Cordoș încheie lista colegilor care doresc să citească declarații politice astăzi.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Umilirea pensionarilor – strategie de partid și de stat!”.

Recenta decizie a Curții Constituționale a României a arătat, încă o dată, dacă mai era cazul, că partidul-stat aflat vremelnic la putere a adoptat încă o lege neconstituțională prin care s-au furat bani din buzunarul pensionarilor, din ce în ce mai umiliți.

Este motivul pentru care îi cer premierului Mihai Răzvan Ungureanu să prezinte un calendar precis în ceea ce privește restituirea contribuției de 5,5% CAS aplicată pensiilor, a cărei percepere a fost declarată neconstituțională.

Pentru redarea liniștii acestei categorii atât de afectată de disprețul autorităților, devine imperios ca în cel mai scurt timp să se adopte un act normativ prin care să fie stabilite perioada, calendarul și modul în care pensionarii primesc înapoi banii de la stat.

Numai câteva dintre argumentele pentru care cei vinovați ar trebui să dea socoteală constau în:

## 1. Dispreț.

Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 (contribuție CAS) se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei. Noua modalitate de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate se va aplica, în mod automat, pentru toți cetățenii care au pensii mai mici de 740 de lei, fără să fie necesară depunerea unor cereri în acest sens, informează Casa Națională de Pensii Publice. Neîncrezători în această informare, sute de pensionari depun acțiuni în instanță pentru recuperarea banilor, și decidenții nu intervin, dovedind astfel disprețul despre care vorbeam, atât față de cei obligați să stea ore în șir la rânduri interminabile, cât și la adresa instanțelor și așa mult prea încărcate.

2. Ignoranță.

Doamna ministru al muncii nici nu știe câți pensionari sunt în România. Întrebată câți pensionari din România au în prezent venituri sub 740 de lei, ministrul muncii a răspuns: „M-ați luat pe nepregătite. Știu să vă spun câți au fost afectați de această prevedere, adică 2.181.000 (...).”

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc.

Încheiem aici sesiunea de declarații politice.

Au mai prezentat și au depus declarații politice următorii colegi... Ele fac parte integrantă din stenograma ședinței de astăzi.

Au depus declarații politice:

– domnii senatori Ion Rușeț, Gheorghe David, Toader Mocanu – Grupul parlamentar al PDL;

– domnii senatori Valer Marian, Florin Constantinescu, Gheorghe Pop, Gheorghe Saghian – Grupul parlamentar al PSD;

– domnul senator Cornel Popa – Grupul parlamentar al PNL;

– domnul senator Sorin Serioja Chivu – Grupul parlamentar progresist.

Declarația politică se intitulează „Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană – 25 aprilie 2005”.

Stimați colegi,

La data de 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, finalizând astfel un drum început cu mulți ani în urmă. Demersurile în acest sens au început numai după Revoluția din Decembrie 1989, însă și anterior acestei date, deși era stat membru al Tratatului de la Varșovia, țara noastră a avut stabilite relații oficiale la nivelul Comunităților Europene.

Astfel, în anul 1974, România a semnat cu Comunitatea Economică Europeană (CEE) Acordul cu privire la Sistemul Generalizat de Preferințe Vamale, fiind primul stat comunist din Europa care semna un astfel de tratat. În anul 1980, România a semnat cu CEE Acordul privind Comerțul cu Produse Industriale, prin care a fost creată Comisia Mixtă România – CEE. Prin semnarea acestui acord, țara noastră a recunoscut tacit existența CEE, însă pentru recunoașterea diplomatică a Comunității trebuia încheiat un Acord bilateral de cooperare comercială și economică între România și CEE. În vederea adoptării acestui acord au avut loc runde de negocieri și reuniuni la nivel de experți între cele două părți, care au fost însă întrerupte de Revoluția din decembrie 1989. După această dată, țara noastră a început oficial demersurile pentru aderarea la Uniunea Europeană, prin recunoașterea încă din anul 1990 a Comunităților Europene și acreditarea unui ambasador pe lângă Comisia Europeană. La data de 1 februarie 1993 a fost semnat Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, care a intrat în vigoare în anul 1995.

În luna iunie 1995, România a depus cererea de aderare la Uniune, ca urmare a căreia, în luna decembrie 1999, Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare cu România. Aceste negocieri au început în luna februarie 2000 și s-au încheiat la data de 14 decembrie 2004, prin decizia Conferinței de aderare la nivel ministerial. Consiliul European de la Bruxelles din 16–17 decembrie 2004 a confirmat decizia Conferinței și a stabilit ca în luna aprilie 2005 să se semneze Tratatul de aderare, iar aderarea efectivă să se realizeze la data de 1 ianuarie 2007. România a îndeplinit condițiile impuse pentru semnarea tratatului, aspect rezultat din rapoartele cu privire la stadiul pregătirilor în vederea aderării, prezentate de Comisia Europeană. La data de 13 aprilie 2005, Parlamentul European a acordat Avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare, iar la data de 25 aprilie 2005 acesta a fost semnat la Luxemburg de către România, pe de o parte, și reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene, pe de altă parte, și ulterior a fost ratificat de către toate statele membre ale Uniunii Europene. Acesta consacra aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, precum și faptul că prin aderare cele două state au devenit parte la Tratatul de instituire a Constituției pentru Europa, în condițiile reglementate prin Protocolul anexat la acest Tratat.

Declarația politică este intitulată „Moțiunea de cenzură”. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Ar fi fost prea obositor pentru mine să număr câte moțiuni de cenzură a depus actuala opoziție parlamentară împotriva Guvernului în cei trei ani și jumătate parcurși de la alegerile parlamentare precedente. Mă limitez doar la a spune că de fiecare dată când au făcut-o au ieșit în pierdere. Să nu se uite însă că, în ciuda șicanelor la care a fost supus, Executivul a fost nevoit – forțat, mai bine zis – să promoveze măsuri nici pe departe populare, impuse de situația economiei mondiale, țările membre ale Uniunii Europene și Statele Unite, bineînțeles, fiind cele mai afectate.

Dacă opoziția a ripostat prin „clasicele” de acum moțiuni pentru a-și dovedi că este credincioasă electoratului oropsit, încetul cu încetul populația s-a dovedit a fi mai înțeleaptă, înțelegând că reducerile salariale, ale numărului de posturi bugetare, diminuarea subvențiilor și încă altele cu impact dureros asupra nivelului de trai au fost necesare.

De fapt, acest tăvălug a bântuit toate țările comunitare, și nu numai, inclusiv cele mai prospere state, considerate a fi cel mai puțin expuse crizei economice. Desigur, ele au scos oamenii în stradă, dar mă încumet să cred că în spatele lor se aflau de fiecare dată și interese politice, interese mai abitir evidente în România!

Nu este cazul și, cu atât mai mult, momentul să insist asupra lor.

O întrebare consider că sunt îndreptățit să le adresez colegilor noștri semnatari ai moțiunii pe care tocmai o discutăm: ce măsuri ar fi luat ei, dacă s-ar fi aflat la guvernare, pentru depășirea crizei? Ar fi continuat să susțină o dezvoltare economică bazată pe stimularea excesivă a consumului, i-ar fi ocrotit pe bugetari prin plata necontrolată a salariilor, ar fi continuat să tolereze actele de corupție limitându-se să le condamne doar prin intervenții mediatice și procese în justiție de paradă?!

Actualul Executiv și formațiunile politice care îl susțin și-au asumat răspunderea – foarte puțin populară, repet – de a pune piciorul în prag pentru a limita pe cât posibil efectele pe termen mediu și lung ale acestor fenomene.

Declarația politică se intitulează „Bun-simț și echilibru în politică”.

## Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

A venit momentul să conștientizați importanța echilibrului în viața politică. În prezent, acesta nu există nici între opoziție și guvernare și nici măcar în cadrul Uniunii Social-Liberale, unde putem vedea cu ușurință conflicte generate de goana după posturi, reprezentanții opoziției nereușind să ajungă la un consens în privința candidaturilor. Este evident acest lucru în județul Buzău și în sectorul 6 al Capitalei, unde liderii social-democrați și cei liberali nu pot numi un candidat comun. Mai mult, neînțelegerile din cadrul opoziției se accentuează odată cu apropierea alegerilor și cu migrările oportuniștilor colegi din cadrul PDL înspre USL.

## Stimați colegi,

Nu este nimic onorabil în a-ți părăsi partidul înaintea votului românilor, pentru iluzia – perspectiva – unor funcții sau a altor avantaje. Migrația dinspre PDL către USL are la bază interese pragmatice, de ambele părți. USL este dornică să înregistreze o victorie în planul imaginii și încearcă să slăbească PDL. În același timp, cei care pleacă din PDL își fac iluzia că alianța socialistă le oferă o perspectivă mai bună la alegerile care se apropie. În ambele cazuri, afacerea

făcută se va dovedi a fi una fără avantaje, iar liderii USL pun în pericol liniștea propriilor partide și a alianței.

## Colegilor din opoziție,

Ați uitat ce înseamnă politica și care este menirea ei? Noi trebuie să lucrăm pentru binele românilor, și nu pentru interesul propriu, așa cum fac unii dintre dumneavoastră. Mai mult, vă certați pentru posturi și depuneți moțiuni de cenzură la adresa Guvernului doar din cauza orgoliilor personale!

Trebuie să vă amintiți că echilibrul are un rol vital în politică. În contextul actualei situații economice, echilibru înseamnă susținerea unui program comun de modernizare a României. Prin acesta ar trebui să înțelegem colaborarea pentru bunăstarea țării, și nu abandonarea valorilor și doctrinelor partidelor din care facem parte, așa cum opoziția pare să sugereze. Avem ca exemplu declarațiile liderilor opoziției, care refuză orice dialog care ar putea duce la soluționarea problemelor actuale. Ca oameni politici, trebuie să înțelegem că acțiunile noastre au consecințe pe termen lung, și nu au drept scop realizarea de beneficii pe termen scurt.

Declarația politică este intitulată „Cum spăla bani publici și cum făcea bani negri președintele ANAF”.

Cu câteva zile înainte de demiterea sa am prezentat o declarație de presă intitulată „Șeful Fiscului vinde cartele telefonice. De la Satu Mare la Constanța”, în care am arătat că președintele ANAF, Sorin Blejnar, comercializează cartele de telefonie mobilă în benzinăriile Lukoil, Rompetrol și OMV Petrom din toată țara, prin firma „Dial-Ton” Arad, în care sunt implicați soția sa, Andreea Blejnar, socrul său, Toader Buzabrici Filipescu, și prietenul său Clim Mitruță. După câteva zile de la pierderea șefiei ANAF, voi arăta, în baza unei sesizări ample și detaliate primite de la Arad, cum președintele ANAF, Sorin Blejnar, și fostul său director de cabinet, Codruț Marta, sunt acuzați, alături de președintele Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu, și de primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, că ar spăla bani publici prin societățile comerciale „Glasul Aradului” – SRL și „La Reclama” – SRL din Arad. Sorin Blejnar, Codruț Marta și Nicolae Ioțcu sunt originari din aceeași comună, Săvârșin, din județul Arad, au fost colegi în Garda Financiară și au fost promovați în funcții la nivel național cu susținerea politică a Organizației Județene a PDL Arad, condusă de ex-vicepremierul Gheorghe Seculici și de ginerele său, primarul Gheorghe Falcă. SC „Glasul Aradului” – SRL are ca obiect principal de activitate editarea ziarului „Glasul Aradului”. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerțului, SC „Glasul Aradului” – SRL are doi asociați, fiecare cu o cotă de 50% din capitalul social: Codruț Marta și SC „Twenty Two Media” – SRL. Societatea din București este considerată o firmă fantomă, având sediul într-un fost bloc de nefamiliști din sectorul 2 (Aleea Pantelimon nr. 8, bloc 7, scara B, etaj 2, ap. 23), în care sunt înregistrate mai multe persoane într-o cameră și nu există nicio inscripție cu denumirea firmei SC. „Twenty Two Media” – SRL. Administratorul SC „Glasul Aradului” – SRL este Gabriel Buzna, un apropiat al președintelui Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu. Având ca obiect principal de activitate publicitatea, SC „La Reclama” – SRL îl are ca asociat unic și administrator pe Gabriel Buzna.

Declarația politică se intitulează „Ineficiență în absorbția de fonduri europene”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Astăzi aș vrea să mă refer la o problemă importantă pentru români și pentru economia românească. România ar putea rămâne fără 19,5 miliarde de euro din fondurile europene. Astfel, Uniunea Europeană ar putea decide suspendarea plăților pentru cinci programe operaționale. Cele cinci programe operaționale sunt POS Transport, de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, POS Creșterea Competitivității Economice, de la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, POS Mediu, de la Ministerul Mediului și Pădurilor, precum și Programul Operațional Regional, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Anunțul îi aparține ministrului afacerilor europene, Leonard Orban.

Argumentul pe care se bazează Comisia Europeană privește anumite nereguli descoperite legate de domeniul achizițiilor publice. Mai precis – și dați-mi voie să-l citez pe ministrul de resort –, „elementele vizau probleme sistemice existente în domeniu, vizau atât chestiuni ce țineau de durata prea scurtă a anunțurilor de achiziție, mergeau chiar spre chestiuni legate de pregătirea, într-un fel sau altul, orientarea caietelor de sarcini spre o companie sau spre alta și, în general, de o funcționare necorespunzătoare a întregului sistem”.

Trebuie să reamintim în acest context faptul că, pe 20 iunie 2011, Comisia Europeană a anunțat suspendarea temporară a plăților în valoare de 800 de milioane de euro în cadrul Programului Operațional Regional gestionat de AM POR, instituție din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. La acea vreme, Guvernul a primit de la Comisia Europeană un termen de două luni pentru a remedia problemele, pentru ca suspendarea să nu se transforme într-o pierdere a finanțării. De asemenea, în 23 iunie 2011, președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, îi scria premierul Emil Boc că instituția pe care o conduce „rămâne foarte preocupată de nivelul foarte scăzut al absorbției financiare, ce a atins doar 3%”. În 30 iunie 2011 expira ultimatumul președintelui Băsescu dat miniștrilor care au performanțe slabe în atragerea fondurilor UE. Nu s-a înregistrat atunci nicio demisie din Guvern, deși rata de absorbție oficială calculată de CE era de 3%.

Declarația politică este intitulată „Atunci când nelegiuiții domnesc și fac legi, oamenii se prăpădesc!”.

Stimate colege, Stimați colegi,

Observ că actuala putere are o plăcere cinică de a jecmăni fără pic de jenă oameni lipsiți de apărare. Decizia Curții Constituționale în cazul plății CASS de către pensionari arată că Guvernul a luat măsuri de austeritate fără să respecte Constituția. Acestor oameni le-au fost furați banii. Sunt oameni care au muncit pentru o amărâtă de pensie întreaga lor viață, oameni care, până la urmă, ar putea fi foarte bine cei care i-au crescut, cei care le-au pus o meserie în mână. Ce să înțeleg de aici? Că portocaliii au avut un nou moment de genială incompetență? Era la nivelul simțului comun că nu se poate calcula plata celor 5,5% la întreaga sumă, ci doar la ceea ce depășea 740 de lei.

Din păcate, nici după ce CCR a decis că în cazul impozitării totale a pensiilor s-a înfăptuit un abuz, statul nu pare dornic să returneze sumele luate abuziv până în prezent din veniturile pensionarilor. Vedem, din nou, cât de adevărată e afirmația că atunci când nelegiuiții domnesc și fac legi oamenii se prăpădesc!

Au vrut să mai ciupească ceva înainte de a pleca definitiv de pe scena politică! Au ales să dea în pensionari, oameni care și așa au venituri extrem de mici. Vă amintesc că România se află pe penultimul loc în clasamentul țărilor Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul pensiilor.

Este imperios ca Executivul să ia măsuri prin care să rezolve situația pensionarilor afectați de reglementarea privind contribuțiile de sănătate declarată neconstituțională de CCR! Instanțele sunt deja asaltate de cereri ale pensionarilor și vreau să subliniez că aceștia sunt perfect îndreptățiți să ceară corectarea unui astfel de abuz! Mii de persoane au fost nedreptățite și mi se pare inuman ca statul să umilească în continuare, plimbând prin instanțe niște oameni epuizați și bolnavi. Boghicevici ne spune de la înălțimea miilor de masterate ale Domniei Sale cum nu există niciun temei legal să restituie sumele practic furate până în prezent. Trecând peste faptul că vorbește bazaconii, mă întreb dacă măcar temeiul bunului-simț există. Temeiul unei minime decențe există?

Declarația politică se intitulează „Fotbalul și Guvernul”. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Guvernul României nu are performanțe comparabile cu fotbalul. De ce fac această asemănare? Pentru că am comparat datele de audiență ale meciurilor de fotbal europene cu cele ale performanțelor Guvernului. Pentru că nu pot, nu compar rata de participare la vot a francezilor cu cea din România. Și toate în contextul în care la un meci de fotbal abia dacă mai găsești un bilet de intrare, iar rata de participare la vot în România este una dintre cele mai scăzute.

Am constatat de fiecare dată că tinerii nu participă la vot, dar sunt mari amatori de fotbal. De ce oare? Răspunsul este simplu: în fotbal câștigă echipa care merită, pe teren existând jucătorii care fac tot ce pot pentru a câștiga. Îi poți vedea, îi poți stimula din tribune. În Guvernul actual câștigă doar cei din coaliție. Nu contează ceea ce spune opoziția, nu contează niciun amendament asupra niciunui text de lege, chiar dacă ulterior Curtea Constituțională îi dă dreptate.

De un lucru sunt sigur: la momentul actual, politica Guvernului se cam aseamănă, în sensul că este falimentară în România, iar fotbalul românesc a ajuns în coada clasamentelor europene.

Sunt convins că există o diferență mare de audiență: un meci de fotbal, pe un stadion european, strânge zeci de mii de spectatori, la care se adaugă telespectatorii, astfel ajungându-se la ordine de mărime de sute de mii sau chiar de milioane de persoane. În același timp, sunt și curios dacă acum, la alegeri, Guvernul va mai strânge numărul necesar de voturi, cu ce rată de participare și în ce condiții de transparență.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Bani europeni, bătaie de joc românească”.

Am atras atenția în nenumărate rânduri asupra modului în care s-au cheltuit banii din fondurile europene: pe patinoare, ștranduri, obiective în majoritatea lor nefolosite, din diverse motive.

Ultimul scandal, generat de ștrandul inutil de la Marghita, județul Bihor, care nu poate fi deschis, dar care a costat bani frumoși, aduce din nou în atenția noastră, dar și a autorităților obiceiurile celor care au știut în toți acești ultimi ani să facă pierdute fondurile europene.

Nu pot accepta nici comportamentul edilului bihorean, care s-a lăudat cu un proiect nefuncțional, dar nici al responsabililor din Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului care sunt datori să urmărească traseul banilor. Și vreau să văd cum se vor finaliza toate aceste cazuri de fraudă, semnalate de presă și asupra cărora s-a așternut uitarea, rând pe rând. Însă oamenilor din comunitățile afectate, cărora li s-au promis diverse obiective futuriste, dar care nu au canalizare sau ale căror grădinițe cad peste copiii lor, de vechi ce sunt, ce le spunem? Pe locuitorii din Marghita

credeți că i-a întrebat cineva ce părere au sau spre ce proiecte ar trebui să se îndrepte banii atrași de primărie?

Singurul interes în toate cazurile l-a reprezentat banul public, care a dispărut în diverse buzunare, ale firmelor de partid. Nu s-a asigurat nimeni că obiectivele de investiții vor fi duse la bun sfârșit și vor putea funcționa. Nu asta era important.

Iertată să-mi fie lipsa de modestie, însă guvernarea PNL a dus o adevărată politică investițională, pe lângă care proiectele actualei puteri sunt niște glume triste.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Românii și România au nevoie de soluții. Stânga progresistă – o alternativă viabilă”.

„Francezii mi-au răspuns în această seară, îngăduindu-mi să fiu, în momentul de față, cel mai bine plasat pentru a deveni viitorul președinte al republicii.” (François Hollande – 22.04.2012)

Alegerile din Franța au fost urmărite pe tot mapamondul. Se petrec schimbări structurale în toate guvernele lumii, iar ce se întâmplă în țările dezvoltate se repercutează ca un tăvălug în toată Europa și pe tot globul.

Campania electorală din Franța s-a caracterizat prin mesajele naționaliste, toți candidații, de la stânga la dreapta, evitând însă orice dezbatere serioasă pe tema crizei economico-financiare, respectiv a măsurilor de austeritate pe care Franța ar trebui să le ia, laolaltă cu toate țările din zona euro.

Faptul că socialistul François Hollande a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale franceze cu 28,56 la sută, în fața președintelui în exercițiu, Nicolas Sarkozy, care a obținut 27,07 la sută, este un semnal pentru întreaga Europă că stânga democratică se impune tot mai mult ca fiind șansa acesteia de a-și rezolva problemele lipsei de încredere în factorul politic. După 20 de ani de când socialiștii au plecat de la guvernare, Franța s-a aflat într-o criză identitară fără precedent, care s-a propagat și în zona euro, atingând, uneori, nuanțe extremiste periculoase.

În ciuda succesului înregistrat de Marine Le Pen și a supozițiilor că votul alegătorilor săi se va duce, invariabil, spre Sarkozy – reprezentantul dreptei în turul doi –, nu trebuie trecut cu vederea faptul că votul dat lui Hollande este unul negativ pentru actualul președinte francez, pentru extrema dreaptă, care s-a dovedit incapabilă să gestioneze efectele crizei astfel încât să-și protejeze conaționalii.

Candidatul socialist și-a trasat obiective realiste în contextul situației economico-financiare: crearea de locuri de muncă pentru tineri, creșterea economică și revenirea la echilibru bugetar în 2017, o reformă fiscală cu o tranșă de 75% pentru veniturile ce depășesc un milion de euro anual, creșterea impozitului pe avere pentru cei bogați, taxarea patrimoniului „exilaților fiscal”, eliminarea unor „găuri fiscale” în valoare de 29 de miliarde de euro, obiective ce îl plasează ca favorit în turul al doilea al prezidențialelor.

Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 134 de senatori și-au înregistrat prezența 98, 36 fiind absenți. Așadar, cvorumul de lucru este îndeplinit și rog colegii senatori să-și ocupe locurile, pentru că va trebui să votăm și proiectul ordinii de zi, și programul de lucru.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Sunt convins că domnul Ponta găsește alt moment, ca să putem să începem, vă rog.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Gheorghe David și Adrian Țuțuianu.

Ordinea de zi și programul de lucru v-au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Domnule senator Hașotti, vă rog. Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vin cu următoarea propunere în fața dumneavoastră, doamnelor și domnilor. Înaintea punctului 5, după adoptarea tacită a unor propuneri legislative și proiecte de lege, vă propun, în numele Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL, să trecem un punct pe ordinea de zi care se referă la un Proiect de hotărâre de înființare a unei Comisii de anchetă privind activitatea Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților. A fost o discuție și în Biroul permanent.

Știți cu toții ce se întâmplă la această Autoritate și credem că este cazul ca Senatul să constituie o comisie de anchetă care să încerce cel puțin să facă lumină asupra activității acestei Autorități.

Dacă-mi permiteți, v-aș propune ca această comisie să fie formată din 15 senatori și, bineînțeles, ca și până acum, comisia să respecte algoritmul parlamentar din Senat. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mă îndoiesc că această comisie va face lumină, dar cu siguranță va face zgomot. În momentul de față există deja un control efectuat la ANRP de către Corpul de Control al Primului-Ministru. Există un audit serios făcut asupra acestei Autorități și ambele documente sunt, în momentul de față, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

E clar că toți considerăm că acela este singurul organism care poate să fie eficient și să pună rezoluția corectă în acest caz. Restul este numai show parlamentar. De aceea, nu vom fi de acord cu această comisie.

Domnul senator Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea noastră nu vine să cenzureze atribuțiile nici ale Parchetului, nici ale DNA-ului, nici ale altor instituții care sunt abilitate să facă lucrul acesta.

Sigur că ne punem întrebarea: de ce n-au făcut-o până acum? Ne mai punem o întrebare: de ce n-au făcut-o în alte situații? Eu, când eram ministru, vreau să vă spun că toate rapoartele Corpului de Control în care constatam că sunt abateri grave le trimiteam la Parchet.

Cu regret vă spun că ceea ce ați auzit dumneavoastră despre ele am mai auzit și eu. Ca atare, nu cred eu că cineva ne poate împiedica să facem noi o comisie de anchetă și să aflăm ce s-a întâmplat în realitate. Sunt tot felul de zvonuri, de speculații... De ce să ne oprim?

Sunt de acord cu domnul senator Cristian Rădulescu, că-și apără colegii, dar supunem la vot și, dacă votul va decide, vom face această comisie.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

Sunt alte luări de cuvânt?

Nu sunt?

Atunci,

Ne dați rezultatele?

57 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 2 abțineri. Listă pentru liderii grupurilor parlamentare. Trecem la ordinea de zi.

Alte observații nu sunt la proiectul ordinii de zi.

Mulțumesc.

În legătură cu programul de lucru pentru astăzi, 23 aprilie 2012, și pentru întreaga săptămână, vă propun ca astăzi, până la ora 17.30, să legiferăm, după care votăm până la ora 17.50, iar la ora 18.00 vom merge toți la sala de ședințe a Camerei Deputaților, unde se va citi moțiunea de cenzură.

Mâine, 24 aprilie 2012, lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, 25 aprilie 2012, ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, începând cu ora 10.00. La ora 10.30, domnul Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, va ține un discurs în plenul reunit.

Miercuri și joi, lucrări în comisiile permanente. Vineri, 27 aprilie 2012, la ora 9.00, citirea, dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură.

Vineri, sâmbătă și duminică, activități în circumscripțiile electorale.

Sunt observații în legătură cu programul de lucru pentru săptămâna 23–29 aprilie 2012?

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Mulțumesc.

Un anunț organizatoric.

Domnul senator Tudor Panțuru nu va mai activa în Comisia pentru egalitatea de șanse, ci trece la Comisia pentru sănătate publică.

Nu sunt.

Pentru săptămâna 30 aprilie – 6 mai 2012 vă propunem:

Luni, 30 aprilie 2012, probabil va fi zi liberă, dacă Guvernul decide mâine. Vă propun să votăm zi de activitate în circumscripțiile electorale, pentru orice eventualitate.

Marți, 1 mai 2012, zi liberă.

Miercuri, zi normală de plen.

Joi, lucrări în comisiile permanente.

Vineri, sâmbătă și duminică, activități în circumscripțiile electorale.

Sunt observații?

Nu sunt.

La probleme organizatorice sunt...?

Nu sunt.

Doamnă senator Mihaela Popa, vă rog, microfonul central.

## **Doamna Mihaela Popa:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

## Doresc să fac un anunț.

Începând de astăzi, 23 aprilie 2012, îmi încetez activitatea în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal și-mi voi continua activitatea în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

La punctul 3 din ordinea de zi avem...

A, domnule senator Păran, ce microfon doriți? Microfonul 2, în regulă.

## **Domnul Dorin Păran:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ca urmare a demisiei mele din cadrul Partidului Democrat Liberal de săptămâna trecută, începând de astăzi, 23 aprilie 2012, nu mai fac parte din Grupul parlamentar al PDL și voi activa în cadrul Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule lider de grup Cristian Rădulescu, vă rog.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc.

Domnule senator Cristian David, vă rog.

Domnule președinte,

O chestiune de procedură.

Conform deciziei Biroului permanent al Senatului, țin să vă informez că, în ședința sa din 3 aprilie 2012, în conformitate cu prevederile art. 50 alin. (2) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și-a stabilit următoarea conducere:

- senator Cristian David – președinte;

- senator Nicolae Moga – vicepreședinte;

– senator Sorin Serioja Chivu – secretar. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Ioan Sbîrciu, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Ioan Sbîrciu:**

Doamnelor și domnilor senatori, Vreau să fac un anunț.

Începând de astăzi, 23 aprilie 2012, nu mai fac parte din Grupul parlamentar al PDL.

Mulțumesc foarte mult grupului parlamentar pentru modul cum am fost primit. Este o opțiune personală.

Vă mulțumesc foarte mult.

Voi activa în cadrul Partidului Conservator.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc.

La punctul 3 din ordinea de zi...

Domnule senator Dobra, vă rog, microfonul 2.

Eu nu trec la PC. Eu rămân în stânga, aici. Trec la Grupul parlamentar progresist. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc. La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supun aprobării Senatului, conform art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, aprobată de Biroul permanent din 10 și 23 aprilie 2012, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind transmiterea unor suprafețe de teren de 645 m[2] , aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul de CercetareDezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas – Constanța în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA a obiectivului de investiții „Varianta de ocolire a municipiului Constanța”.

Inițiatorul este prezent?

Doriți neapărat să luați cuvântul? Nu.

Cu 48 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 2 abțineri, procedura de urgență a fost aprobată.

2. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art. 48 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorității administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Îmi pare rău, ați greșit, colegi din opoziție. V-ați anulat procedura de urgență solicitată de domnul Ponta și de domnul Antonescu.

Ba da, ați solicitat-o dumneavoastră astăzi în Biroul permanent și am ținut cuvântul din Biroul permanent. Am supus votului ce ați hotărât în Biroul permanent.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu**

**:**

Este viciu de procedură.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Nu este niciun viciu de procedură.

Ați votat, am fost foarte atent. Ați cerut expres în Biroul permanent. Am fost de acord, cu 7 voturi pentru și 6 voturi împotrivă.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu**

**:**

Pe procedură.

Vă rog, dar numai că trageți de timp și nu vom legifera astăzi.

Cum doriți...

Vă rog, domnule senator Frâncu. Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Putem inventa orice. Eu am citit foarte clar: se supune aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, aprobată în Biroul permanent din 10 și 23 aprilie 2012 – una singură am aprobat astăzi, acest lucru –, a următoarelor inițiative legislative... Deci despre asta este vorba.

Vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Toni Greblă:**

## Strict pe procedură, domnule președinte.

Există și în Regulamentul Senatului, dar este cutuma absolut constantă a Senatului: în varianta în care este prezent inițiatorul propunerii legislative sau al proiectului de lege, acesta este invitat să-și susțină procedura de urgență, să justifice urgența pentru inițiativa legislativă respectivă.

Domnul senator Crin Antonescu, președintele PNL-ului, este prezent în sală și trebuia să fie invitat să susțină urgența pentru care solicită adoptarea de asemenea manieră a propunerii legislative.

Drept urmare, trebuie reluat, întrebat inițiatorul dacă..., să vedem ce motivare are pentru urgența procedurii legislative și după aceea reluat votul.

Domnule senator Berceanu, microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu cred că, dacă doriți reluarea votului, trebuie spus: domne’, nu am fost atenți, dorim reluarea votului. Nu are rost să ne penibilizăm cu explicații de genul acesta, pentru că sunt absolut penibile.

E mai corect, cinstit și bărbătește să veniți să spuneți: nu am înțeles, nu am fost atenți, vrem să reluăm votul, dar nu să veniți să spuneți că este o cutumă – și de la oameni de la care am anumite pretenții și mă leagă chiar o prietenie și un respect deosebit –, că trebuie să reluăm votul din cauză că nu s-a spus cine sunt inițiatorii, în prima variantă.

Prima variantă! Sau că nu a fost invitat cel care a propus să fie procedură de urgență să explice de ce.

Nu s-a făcut chestiunea asta niciodată. Chiar suntem...

Haideți...

Cu respect, dar prima dată s-a înscris domnul senator Daea și după aceea dumneavoastră, domnule lider de grup. Microfonul 4, vă rog.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**

## Domnule președinte,

Vreau să vă semnalez că a fost un viciu de procedură, în sensul că întotdeauna, la propunerile legislative, se anunță și cei care au participat la promovarea acelei propuneri legislative. Nu s-a făcut acest lucru. Ați citit doar titlul propunerii legislative și, în consecință, noi solicităm reluarea votului.

Mulțumesc.

## Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

În primul rând, vreau să calific ca echilibrat, atent, exigent, dar și tolerant modul nostru de lucru în Senat. De fiecare dată, domnule președinte, ați dat dovadă de înțelepciunea necesară. O faceți și astăzi, ați avut răbdare să-i ascultați pe toți cei care s-au înscris, argumentând într-un fel sau altul. Toate la un loc, explicația domnului senator Greblă, intervenția domnului senator Berceanu, care are și un pic de adevăr, ne determină pe toți și în primul rând pe dumneavoastră să resupuneți la vot procedura de urgență pentru actul normativ.

Socot că Senatul este în stare să dea dovadă de maturitatea necesară pentru a depăși acest moment. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Ilie Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Scurt. Doar vreau să-i spun colegului Radu Berceanu, că știe foarte bine, de fiecare dată când se discutau procedurile de urgență se punea o întrebare: o susține cineva? Nu. Nu? La revedere!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu**

**:**

A! Da.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Așa s-a procedat. Astăzi nu s-a pus această întrebare, ne pare rău, și revenim cu rugămintea de a supune... de a-i da cuvântul inițiatorului.

Vă rog, domnule Hașotti.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dincolo de faptul că există foarte multe propuneri legislative pe care o comisie electorală a considerat să le abordeze într-un anumit fel, poate și domnul senator Berceanu are dreptate – poftiți, o spun eu –, problema este însă alta. Întotdeauna când exista solicitarea unei proceduri de urgență, președintele de ședință spunea: „Inițiatorul este aici? O susține?” Or, acest lucru nu s-a întâmplat. Și vreau să vă mai spun un singur lucru, ca să nu lungim prea mult discuția. Această propunere legislativă a fost făcută după constituirea comisiei care a luat în discuție și a stabilit o anumită atitudine.

Deci, în mod firesc, se solicită reluarea votului pentru procedura de urgență, care trebuie, înainte de toate, solicitată de unul dintre inițiatori. Și unul dintre inițiatori este în această sală, celălalt a fost, a avut o scurtă ședință la colegii noștri de la PSD. Dumneavoastră trebuie să-l invitați pe inițiator, este vorba despre domnul senator Crin Antonescu, care poate solicita sau poate să nu solicite procedura de urgență.

Mie îmi pare rău că nu ați fost atenți, de asta am și spus: „Nu ați fost atenți”.

Știu și eu cutumele din Senat, cu toate astea îl rog pe domnul Crin Antonescu, dacă dorește, să susțină necesitatea procedurii de urgență cerută pentru acest proiect de lege. După care, desigur, o să votăm.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Solicit, într-adevăr, procedura de urgență, în calitate de inițiator, așa cum colegul senator Puiu Hașotti a spus deja.

Avem o comisie care trudește în căutarea unui consens pentru modificarea într-un sens sau altul a legii electorale. După constituirea acestei comisii, împreună cu domnul președinte Victor Ponta, domnul deputat Victor Ponta, am inițiat această propunere legislativă de modificare a legii despre care vorbim acum.

Motivele pentru solicitarea procedurii de urgență țin de calendarul electoral al acestui an și, ca atare, mențin solicitarea pentru procedura de urgență.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Vă mulțumesc.

Dați-mi și mie voie numai două minute.

Înainte de a supune votului această propunere – pe care eu o votez –, vedem că dorim cu orice preț dezbatere publică pe orice temă și vă aduc aminte – mulțumesc, domnule senator Hașotti că îmi dați dreptate! – că dumneavoastră – și eu nu m-am opus, dimpotrivă – ați avut ideea constituirii comisiei mixte, Camera Deputaților și Senat, pentru a pune la punct întregul pachet privind legislația electorală. Mai mult, proiectul acesta nu este unul nou, ci este cel blocat în Camera Deputaților și adus în Senat, este exact același. Și, în al treilea rând, nu mai departe de astăzi, în ziua de astăzi, acum o oră, în unanimitate, Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat modificarea pentru 15 mai anul curent, de la 30 aprilie anul curent, a termenului de depunere a raportului de către comisie.

Deci repet: toate partidele parlamentare, toți membrii lor în Birourile permanente reunite au votat în unanimitate acest lucru. Eu nu mai înțeleg nimic, dar supun la vot.

Supun din nou votului dumneavoastră procedura de urgență pentru Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 48 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Listă!

Listă pentru liderii de grupuri. Verificați.

Am votat pentru, domnule senator, pentru că tot în Camera Deputaților merge.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Notă privind adoptarea tacită prin împlinirea termenului la 11 și 19 aprilie 2012 a unor inițiative legislative.

Se consideră adoptate tacit, prin împlinirea termenului la data de 11 și 19 aprilie 2012, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarele inițiative legislative: 1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială (L752/2011).

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției (L750/2011).

3. Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului și din administrarea Agenției Domeniilor Statului în domeniul privat al comunei Fundulea și în administrarea Consiliului Local al Comunei Fundulea, județul Călărași (L755/2011).

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale (L756/2011).

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 406 din 10 iulie 2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român (L763/2011).

6. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical (L751/2011).

7. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 46/2003 a drepturilor pacientului (L757/2011).

8. Propunerea legislativă privind protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați temporar în străinătate (L754/2011).

9. Propunerea legislativă pentru completarea Anexei nr. IV din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (L749/2011).

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (L761/2011).

Nu.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Urmează ca liderii de grup să discute între ei nominalizările.

Putem stabili acum comisia.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Păi, niciodată nu s-au făcut în plen comisiile. Discutați între dumneavoastră. Poate că vreun grup nu vrea să propună, știți...

Exact. Eu am convingerea că domnul senator Rădulescu se mai gândește.

De asta...

Mulțumesc.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și de cooperare globală dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Indonezia, pe de altă parte, semnat la Jakarta la 9 noiembrie 2009.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Niculescu. Vă rog, microfonul 9. ## **Domnul Anton Niculescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre un acord prin care Indonezia se angajează să respecte obligațiile ce-i revin cu privire la respectarea drepturilor omului, combaterea terorismului și a armelor de distrugere în masă, în baza standardelor internaționale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul, din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnului vicepreședinte Borza.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Borza.

Vă rog, domnule vicepreședinte, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este Cameră decizională.

Legea este ordinară, iar raportul este unul de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Colegii senatori doresc să ia cuvântul pe marginea proiectului de lege?

Nu doresc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este Cameră decizională, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

La dezbateri generale colegii doresc să ia cuvântul? Dacă nu, eu propun ca aceste cinci proiecte, care sunt acorduri internaționale, să le votăm repede, să trecem la procesul de legiferare.

De acord?

Declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului încheiat între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, semnat la Kleinmond la 11 septembrie 2009, de modificare a Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, semnat la Pretoria la 11 octombrie 1999.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Anton Niculescu, microfonul 9.

## **Domnul Anton Niculescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre un proiect de lege care reglementează dezvoltarea cooperării dintre Uniunea Europeană și Africa de Sud în următoarele domenii: comerț, reducerea sărăciei, asistența pentru dezvoltare, societatea informațională și tehnologia informației, energie, minerit, transporturi, turism, știință și tehnologie.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 10 mai 2010.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Anton Niculescu, din partea Guvernului.

Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acordul creează cadrul dezvoltării relațiilor bilaterale UE – Coreea de Sud într-un parteneriat care acoperă domeniile politic, economic, social și cultural. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii.

Microfonul 7, domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este Cameră decizională, lege ordinară, raport de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale doresc să ia cuvântul colegii senatori?

Nu doresc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Dragi colegi,

Vă informez că participă la lucrările noastre și îi salutăm pe reprezentanții Grupului parlamentar de prietenie Republica Azerbaidjan – România, delegația fiind condusă de domnul Azay Guliyev, la invitația grupului parlamentar și a domnului senator Gheorghe David.

Vă mulțumesc.

La punctul 9 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de modificare pentru a doua oară a Acordului de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou, la 23 iunie 2000, astfel cum a fost modificat pentru prima dată la Luxemburg la 25 iunie 2005, deschis spre semnare la Ougadougou la 21 iunie 2010, semnat de România la Bruxelles la 9 septembrie 2010.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Anton Niculescu, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest acord vizează consolidarea cooperării părților în varii domenii, precum dimensiunea politică, probleme instituționale și politici sectoriale, cooperare economică, integrare regională și comerț, cooperarea în domeniul finanțării, dezvoltării și probleme conexe.

Procedeul impune ratificarea acordului, conform procedurilor interne, de către fiecare stat membru în parte. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, domnul vicepreședinte Borza. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este Cameră decizională, lege ordinară, raport de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar general Gabriel Tănăsescu, de la Ministerul Justiției. Vă rog, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege transpune Directiva 2009/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului și are drept consecință reducerea costurilor de susținere a mediului de afaceri.

În esență, proiectul de lege reduce, în anumite condiții, obligațiile de raportare către acționari, simplifică formele de publicitate și simplifică formalitățile de informare a acționarilor de către organele de conducere ale societății. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii.

Domnule senator Borza, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că Senatul este primă Cameră sesizată, legea este ordinară, iar raportul este de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Declar încheiate dezbaterile generale. O să votăm după 17.30.

Domnul senator Cristian Rădulescu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În Biroul permanent pe care l-am ținut astăzi și care a stabilit ordinea de zi, absolut toată lumea a fost de acord ca la punctele 9 și 10 să introducem două proiecte de lege pe care există consens, considerându-le necesare, și anume L435/2011, referitor la modificări la Legea administrației locale și următorul, L167/2012, referitor la exonerarea...

Aveți dreptate.

M-am consultat din priviri cu liderii grupurilor parlamentare. Așa este. Deci discutăm punctul 11 și pe urmă trecem la cele două inițiative legislative, după care discutăm și celelalte proiecte de lege.

Aveți dreptate.

Deci discutăm acum punctul 11, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea posibilității piețelor reglementate din România de a fi desemnate drept platforme de licitație a certificatului de emisie de gaze cu efect de seră, în baza procedurii de achiziție publică comună Comisiei Europene și statelor membre.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege și în consens cu raportul comisiilor de specialitate ale Senatului, adresăm rugămintea – Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice – de a se adopta acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul vicepreședinte Borza.

Vă rog, domnule senator, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Legea este ordinară, iar raportul este de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră. Sunt luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vom vota puțin mai târziu.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Irina Alexe.

Microfonul 10.

Vă rog, doamnă secretar general.

## Doamnă Alexe,

Birourile permanente reunite au luat decizia de a discuta un singur articol astăzi. O să-l rog pe domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte punctul de vedere al comisiei și eu sunt convins că și dumneavoastră veți fi de acord cu propunerea.

Vă rog, domnule...

Inversăm puțin.

Vă rog, domnule președinte Greblă, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Având în vedere și apropierea alegerilor locale, politic, s-a luat hotărârea ca Legea administrației publice și legile subsecvente să nu mai fie modificate substanțial, dar o modificare se impune pentru a clarifica mai mult situația din prezent, când primari sau președinți de consilii județene sunt chemați în judecată și în nume personal. Asta le creează o anume stare de inconfort explicabilă, motiv pentru care am operat eliminări din textul adoptat de Camera Deputaților și am lăsat acolo un singur amendament, practic, în care se spune că... Se modifică, deci, numai Legea nr. 215/2001 cu privire la administrația publică, iar amendamentul propus de comisiile reunite și adoptat în unanimitate se referă la faptul că atât primarul, cât și președintele consiliului județean stau în judecată în calitate de reprezentanți legali ai unității administrativ-teritoriale, și nu în nume propriu. Dacă se dorește atragerea lor într-un proces pentru o culpă personală, poate să fie făcută, dar pe altă modalitate.

Drept pentru care, Comisiile reunite pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propun un raport de admitere, cu amendamente.

Senatul este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Acum vă întreb, doamnă reprezentant al Guvernului... Noi am discutat de cel puțin trei ani de zile lucrurile astea, știți bine, Ministerul Administrației și Internelor. Vă rog!

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, Guvernul susține modificarea art. 21 în sensul propus de comisie.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect de lege se propune, pe de o parte, modificarea Legii nr. 215/2001, iar pe de altă parte, modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

În ceea ce privește modificarea Legii nr. 215/2001, regulile introduse se referă la validarea mandatelor consilierilor și constituirea consiliilor locale și județene, la conducerea ședințelor consiliilor locale și județene...

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Declar încheiate dezbaterile generale și o să trecem imediat la vot.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnule secretar de stat Iliescu, discutăm despre punctul 16 al ordinii de zi. Este vorba despre Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale persoanelor plătite din fonduri publice, cel discutat astăzi în Biroul permanent al Senatului.

Vă dau cuvântul, microfonul nr. 9.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte,

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul nu a formulat, până la această dată, un punct de vedere, având în vedere că Senatul este primă Cameră sesizată, sperăm ca până la dezbaterea în Camera Deputaților să putem veni cu un punct de susținere.

Mulțumesc mult de tot.

Mă abțin de la comentarii...

Vă rog, domnule președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, microfonul 7.

Ați fost în Biroul permanent.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în fața unui raport al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Membrii celor două comisii propun plenului Senatului un raport de admitere a propunerii legislative. Mulțumesc.

## Fără amendamente, da?

Dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Revenim la punctul 12, după care, sigur, dacă mai putem, discutăm, dar va trebui să și votăm.

Punctul 12, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul președinte Cătălin Marinescu sau domnul Iosif Moldovan, secretar de stat. Domnul Cătălin Marinescu, microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Cătălin Marinescu** – _președintele Autorității_

_Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege este aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, în sensul transpunerii în legislația națională a normelor cuprinse în Directiva nr. 2009/136/CE și Directiva 2009/140/CE, urmărind, totodată, stabilirea unui cadru unitar intern pentru reglementarea serviciilor de comunicații electronice, a rețelelor de comunicații electronice, a infrastructurii și a serviciilor asociate, precum și a anumitor aspecte privind

echipamentele terminale menite să faciliteze accesul utilizatorilor cu dizabilități.

Ca urmare a modificării cadrului european de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice în anul 2009, statele membre au avut ca termen de transpunere data de 25 mai 2011, iar pentru România, în data de 24 noiembrie 2011 a fost emis un aviz motivat, stabilindu-se data de 25 ianuarie 2012 ca termen.

Propunem adoptarea în forma propusă.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este Cameră decizională.

Legea este organică, iar raportul este de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Mai discutăm un singur proiect de lege, cel de la punctul 13, după care ne oprim,

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2011, a educației naționale se referă la câteva lucruri pe care noi le-am considerat important de a fi modificate.

În primul rând, este vorba despre obiectul de reglementare privind modificarea și completarea în privința eliminării sau definirii învățământului cu taxă în instituțiile de învățământ superior de stat, în sensul în care acestea au definite în acest moment și învățământul finanțat de la bugetul de stat, și învățământul cu taxă.

De asemenea, lucruri legate de elemente suplimentare pentru învățământul particular și confesional, respectiv modalitatea de înființare a universităților private. Și aici mă refer, în principal, la sistemul de înființare a universităților prin decizia unor persoane fizice, a unei persoane sau a unui grup de persoane.

De asemenea, un alt element important al modificării se referă la ceea ce se întâmplă în momentul în care o universitate privată se desființează și la modul în care acest patrimoniu al investitorilor revine, de fapt, celor care au înființat unitățile de învățământ superior respective.

Sunt discuții care au avut loc de-a lungul multor luni în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Sunt suficient de multe amendamente pe care Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport le-a adus în discuție, pentru că, evident, a fost un subiect important și sensibil și care a creat o serie întreagă de comentarii. Discuțiile acestea au avut loc aproape de-a lungul unui an.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost foarte deschisă la aceste dezbateri. De altfel, o să vedeți că în raportul comisiei sunt aproape 18 amendamente.

Am considerat că toate aceste modificări sunt aduse în favoarea învățământului universitar, în general, și nicidecum dintr-un spirit de frondă împotriva Legii învățământului.

Țin să mulțumesc membrilor comisiei pentru modul constructiv în care au analizat acest proiect de lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Din partea Guvernului, punctul de vedere. Domnul secretar de stat Király, microfonul 10.

Mulțumesc frumos, domnule președinte, Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă, din următoarele considerente: în ceea ce privește eliminarea învățământului cu taxă din instituțiile de învățământ superior de stat nu este oportună limitarea dreptului la învățământ pe alte criterii decât cele de calitate.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu susține nicio modificare care să nu garanteze calitatea actului educațional și alinierea la spațiul european al învățământului superior.

Nu este oportună introducerea unor drepturi suplimentare pentru învățământul particular și confesional, în sensul că ministerul nu susține introducerea unor reglementări diferite în învățământul de stat și privat. Iar înființarea unei instituții de învățământ superior prin hotărâre de guvern și nu prin lege statuează, implicit, și desființarea acesteia, tot prin hotărâre de guvern, ceea ce poate da naștere la unele imixtiuni și/sau chiar abuzuri în viața universitară.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul președinte Hărdău. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Observațiile pe care le-am auzit acum de la reprezentantul Guvernului nu se referă la legea care este acum supusă votului dumneavoastră, pentru că cele 18 amendamente au modificat în substanță conținutul legii.

Am căzut de acord cu inițiatorii la redactarea unei forme care să fie în pas cu spiritul actual al cererilor din învățământul superior și preuniversitar, iar Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport vă propune un raport de admitere, cu amendamente, ca să fie adoptat de către dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Dacă cineva vrea să ia cuvântul? Numai să știți că la fără 11 minute trec la vot...

Aș dori doar să fac un apel către toți colegii senatori să voteze cu încredere această lege, pentru că este așteptată de toate cadrele didactice din sistem. Mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Declar încheiate dezbaterile generale.

- Punctul 11, Proiectul de lege pentru modificarea Legii

- nr. 297/2004 privind piața de capital.

- Raportul comun al comisiei este de admitere, fără

- amendamente.

- Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, așa cum a fost propus prin votul unanim al celor două comisii.

- Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu

- amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

- raportul a fost adoptat.

-

Punctul 16, Propunere legislativă privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice.

- Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără

- amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

O să rog secretariatul Senatului ca acum, într-un sfert de oră, să trimită la Cameră acest proiect de lege, cel de la punctul 16.

Revenim la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

O să reluăm votul pe proiectul de lege la o altă dată.

Punctul 13 din ordinea de zi – și v-aș propune să încheiem, chiar dacă mai avem de votat încă o sumedenie de proiecte de lege, ca să nu întârziem totuși la prezentarea moțiunii –, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

-

proiectul de lege a fost adoptat la limită.

- Vă mulțumesc.

- Întrebările și interpelările depuse în scris de colegi la

- secretariatul ședinței vor fi transmise Guvernului și celorlalte autorități vizate. Întrebări:

- Dumitru Oprea, Gheorghe David, Ion Ariton, Grupul

- parlamentar al PDL;

- Trifon Belacurencu, Gheorghe Pop, Sorin Constantin

- Lazăr, Alexandru Cordoș, Doina Silistru, Gheorghe Saghian, Ion Rotaru, Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al PSD;

- Emilian Valentin Frâncu, Șerban Rădulescu, Grupul

- parlamentar al PNL;

- Sorin Serioja Chivu, Grupul parlamentar progresist. Interpelări:

- Sorin Constantin Lazăr, Alexandru Cordoș, Florin

- Constantinescu, Gheorghe Pop, Doina Silistru, Gheorghe Saghian, Grupul parlamentar al PSD;

- Emilian Valentin Frâncu, Marius Petre Nicoară, Dan

- Radu Rușanu, Mircea Marius Banias, Grupul parlamentar al PNL;

– Sorin Serioja Chivu, Grupul parlamentar progresist;

– Iulian Urban, senator independent.

Declar încheiate lucrările de astăzi ale Senatului. Ne revedem peste 6-7 minute în plenul reunit.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.55._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591943]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 33/3.V.2012 conține 24 de pagini.**

Prețul: 36,00 lei