Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·2 aprilie 2013
Senatul · MO 42/2013 · 2013-04-02
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2012 privind trecerea unor imobile în proprietatea publică a statului – procedură de urgență; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2012 privind modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului și pădurilor – procedură de urgență; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2012 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibili pentru operatori economici producători de energie electrică pentru Sistemul Electroenergetic Național și de energie termică, precum și/sau energie termică pentru populație, precum și prorogarea termenului prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 122/2011 pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibili pentru unii operatori economici – procedură de urgență; – Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situației juridice a unor săli și grădini de spectacol cinematografic, precum și a altor imobile – procedură de urgență; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2012 pentru aprobarea Acordului de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 noiembrie 2012, privind garantarea în proporție de 100% a obligațiilor Pagina
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
· Dezbatere proiect de lege
· other
5 discursuri
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Bună ziua, stimați colegi!
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 2 aprilie 2013.
Vă anunț că, din totalul de 175 de senatori, și-au înregistrat prezența 147, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Sunt comentarii?
Dacă nu sunt,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteți-mi să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2012 privind trecerea unor imobile în proprietatea publică a statului – procedură de urgență;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2012 privind modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului și pădurilor – procedură de urgență;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2012 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibili pentru operatori economici producători de energie electrică pentru Sistemul Electroenergetic Național și de energie termică, precum și/sau energie termică pentru populație, precum și prorogarea termenului prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 122/2011 pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibili pentru unii operatori economici – procedură de urgență;
– Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situației juridice a unor săli și grădini de spectacol cinematografic, precum și a altor imobile – procedură de urgență;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2012 pentru aprobarea Acordului de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 noiembrie 2012, privind garantarea în proporție de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut (Restructurarea financiară a Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA) dintre Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – SA și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de până la 175.000.000 de euro – procedură de urgență;
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative.
Se supune aprobării Senatului, conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, aprobată de Biroul permanent în 2 aprilie 2013, a următoarelor inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială.
- Cine este pentru?
- Mulțumesc.
Revenim.
- Sunt inițiatorii de față și... dacă o susțin. La prima?
Domnule senator Cordoș, susțineți? Da.
Atunci, considerăm votul valabil.
Am aprobat procedura de urgență.
· Informare · adoptat
1 discurs
<chair narration>
#156552. Propunerea legislativă privind scutirea de la plata
creanțelor fiscale accesorii.
Inițiatorii, susțineți? Da, se susține.
Cine este pentru procedura de urgență?
Mulțumesc.
Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.
Abțineri?
Nu sunt abțineri.
A fost aprobată procedura de urgență.
· procedural · adoptat
66 de discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia economică, industrii și servicii a fost sesizată pentru raport la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind siguranța produselor de consum și de abrogare a Directivei 87/357/CEE a Consiliului și a Directivei 2001/95/CE – COM(2013) 78 final, în vederea exercitării controlului permanent parlamentar privind respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității.
În urma acestor dezbateri, membrii comisiei au constatat că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității și principiul proporționalității, având în vedere că în cadrul pieței interne, unde produsele pot circula liber, normele privind siguranța produselor pot fi adoptate în mod eficient doar la nivelul Uniunii. Acest lucru va împiedica statele membre să adopte reglementări divergente privind produsele, ceea ce ar conduce la fragmentarea pieței unice.
Având forma unui regulament, propunerea constituie un instrument juridic adecvat, deoarece impune norme clare și detaliate, care vor deveni aplicabile în mod uniform și în același moment pe întreg teritoriul Uniunii.
În ceea ce privește fondul documentului, în urma analizei realizate, s-a constatat necesitatea amânării textului art. 7 alin. (3), în sensul creșterii gradului de protecție a consumatorilor prin indicarea corectă și completă a statului de origine.
Amendamentul este cuprins în anexa la raport.
Față de cele prezentate, în unanimitate, comisia a adoptat raportul favorabil, cu un amendament care se regăsește în anexa la raport.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Supun...
Da, sunt intervenții. Domnul senator Dumitru Oprea. Vă rog, domnule senator, microfonul 2.
Lumea este un pic mai agitată la început. Cred că nu este vorba despre amânare, ci de amendare.
Pentru stenogramă.
Da?
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Așa este!
Dau citire proiectului de hotărâre:
„În temeiul dispozițiilor art. 67, art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, și Protocolului nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, având în vedere raportul Comisiei economice, industrii și servicii nr. XX/86/20 martie 2013, Senatul României adoptă prezenta hotărâre:
Art. 1 alin. (1) – Senatul României constată că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității, având în vedere că în cadrul pieței interne, unde produsele pot circula liber, normele privind siguranța produselor pot fi adoptate în mod eficient doar la nivelul Uniunii. Acest lucru va împiedica statele membre să adopte reglementări divergente privind produsele, ceea ce ar conduce la fragmentarea pieței unice.
Având forma unui regulament, propunerea constituie un instrument juridic adecvat, deoarece impune norme clare și detaliate, care vor deveni aplicabile în mod uniform și în același timp pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Alin. (2) – În ceea ce privește fondul documentului, în urma analizei realizate, s-a constatat necesitatea amendării textului art. 7 alin. (3), în sensul creșterii gradului de protecție a consumatorului prin indicarea corectă și completă a statului de origine.
Amendamentul prevăzut de raport este: «În cazurile în care țara de origine determinată în conformitate cu alin. (2) este un stat membru al Uniunii, producătorii și importatorii vor face trimitere la respectivul stat membru», în loc de: «În cazurile în care țara de origine determinată în conformitate cu alin. (2) este un stat membru al Uniunii, producătorii și importatorii pot face trimitere la Uniune sau la respectivul stat membru.»
Art. 2 – Opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite către instituțiile europene și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
2. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția pentru Căi Ferate a Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004 (text cu relevanță pentru SEE) – COM(2013) 27 final.
Îi dau cuvântul tot reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, președintelui acesteia, domnul senator Lucian Iliescu.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene au fost sesizate pentru raport la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția pentru Căi Ferate a Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (CE) n r. 881/2004 (text cu relevanță pentru SEE) – COM(2013) 27 final, în vederea exercitării controlului parlamentar privind respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității.
Comisiile apreciază că aplicarea regulamentului va conduce la garantarea unui nivel ridicat de siguranță și la îmbunătățirea poziției concurenței și a sectoarelor feroviare. Totuși, o implicare extinsă a Agenției pentru Căi Ferate a Uniunii Europene (ERA) în activitățile pe care în prezent le desfășoară autoritățile feroviare naționale, inclusiv cea din
România, va conduce la reducerea rolului acestor autorități, în contradicție cu principiul subsidiarității.
Față de aceste aspecte, membrii celor două comisii au constatat că propunerea de regulament nu respectă principiul subsidiarității și, cu 10 voturi pentru și 8 voturi împotrivă, au adoptat un raport negativ.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Mulțumesc și eu, domnule președinte.
Dau citire proiectului de hotărâre:
„Hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția pentru Căi Ferate a Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004 – COM(2013) 27 final
Senatul României a examinat Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția pentru Căi Ferate a Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004 – COM(2013) 27 final, conform Tratatului de la Lisabona (Protocolul-anexă nr. 2).
Luând act de raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii și de Comisia pentru afaceri europene, plenul Senatului, în ședința din data de 2 aprilie 2013, a constatat că propunerea de regulament încalcă principiul subsidiarității.
Art. 1 alin. (1) – Senatul a apreciat că aplicarea regulamentului va conduce la garantarea unui nivel ridicat de siguranță și la îmbunătățirea poziției concurențiale a sectorului feroviar, asigurarea celui mai înalt grad posibil de transparență și a unui flux informațional eficace în privința nivelului siguranței feroviare, creșterea interoperabilității rețelei transeuropene și creșterea calificării profesionale a mecanicilor de locomotive.
Alin. (2) – Totuși, în contradicție cu principiul subsidiarității, o implicare extinsă a Agenției pentru Căi Ferate a Uniunii Europene în activitățile pe care în prezent le desfășoară autoritățile feroviare naționale, inclusiv cea din România, va conduce la reducerea rolului acestor autorități. Există riscul creșterii costurilor de certificare pentru operatorii de transport feroviar și industria producătoare, în special pentru cei care operează pe piețe naționale, inclusiv cea din România.
În context, se consideră că este necesar să se efectueze o analiză mai atentă a distribuției optime a atribuțiilor între Agenția Europeană a Căilor Ferate și autoritățile naționale de siguranță cu privire la certificarea de siguranță a operatorilor feroviari și a materialului rulant. În acest sens, se impune o abordare precaută față de transferul de competențe către Agenția Europeană a Căilor Ferate (ERA), ținând cont de riscul creșterii costurilor de certificare pentru operatori și industria producătoare, în special pentru cei care operează exclusiv pe piețe naționale.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene au fost sesizate pentru raport la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind siguranța feroviară (reformare) – COM(2013) 31 final, în vederea exercitării controlului parlamentar privind respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității.
Prezenta propunere reprezintă reformarea Directivei 2004/49 a Consiliului Europei privind siguranța feroviară, directivă ce instituie un cadru de armonizare a conținutului normelor de siguranță, a certificării siguranței întreprinderilor feroviare, a sarcinilor și rolurilor autorităților de siguranță și a investigării accidentelor, care să descurajeze statele membre să persiste în elaborarea, la nivel național, a unor norme și standarde de siguranță bazate pe concepții tehnice și operațiuni interne.
Elementul central al propunerii îl reprezintă introducerea „certificatului unic de siguranță” care va fi acordat de Agenția pentru Căi Ferate a Uniunii Europene (ERA).
Comisiile consideră că trebuie clarificat mecanismul de colaborare dintre autoritățile naționale de siguranță și Agenția pentru Căi Ferate a Uniunii Europene (ERA), astfel încât soluția finală propusă să nu reprezinte o povară administrativă și financiară pentru operatorii de transport feroviar și să avantajeze toate statele membre.
În ceea ce privește „certificatul unic de siguranță” propus a fi acordat de către Agenția pentru Căi Ferate a Uniunii Europene (ERA), considerăm necesară o abordare precaută, respectiv emiterea acestuia de către ERA doar pentru întreprinderile feroviare care operează în trafic internațional, lăsând posibilitatea autorităților feroviare naționale să emită acest tip de certificat pentru întreprinderile feroviare care operează doar la nivel național.
Față de aceste aspecte prezentate, membrii celor două comisii au constatat că propunerea de directivă nu respectă
principiul subsidiarității și, cu 10 voturi pentru și 8 voturi împotrivă, au adoptat un raport negativ.
Domnule președinte, vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.
Dau citire proiectului de hotărâre:
„Hotărâre cu privire la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind siguranța feroviară – COM(2013) 31 final
Senatul României a examinat Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind siguranța feroviară – COM(2013) 31 final, conform Tratatului de la Lisabona (Protocolul-anexă nr. 2).
Luând act de raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii și de Comisia pentru afaceri europene, plenul Senatului, în ședința din data de 2 aprilie 2013, a constatat că propunerea de regulament încalcă principiul subsidiarității.
Art. 1 alin. (1) – Senatul a apreciat că aplicarea directivei va conduce la garantarea unui nivel ridicat de siguranță și eficiență, în condițiile în care în locul mai multor certificate eliberate în prezent de către fiecare stat membru va fi eliberat un singur certificat, emis în maximum patru luni, spre deosebire de situația actuală, în care eliberarea unui certificat poate dura mai mulți ani.
Alin. (2) – Cu toate avantajele enunțate, se consideră că trebuie clarificat mecanismul de colaborare dintre autoritățile naționale de siguranță și Agenția pentru Căi Ferate a Uniunii Europene (ERA), astfel încât soluția finală propusă să nu reprezinte o povară administrativă și financiară pentru operatorii de transport feroviar și să avantajeze toate statele membre.
Alin. (3) – În ceea ce privește «certificatul unic de siguranță» propus pentru a fi acordat de către Agenția pentru Căi Ferate a Uniunii Europene, este necesară o abordare precaută, în sensul emiterii acestuia de către ERA doar pentru întreprinderile feroviare care operează în trafic internațional, lăsând posibilitatea autorităților feroviare naționale să emită, conform principiului subsidiarității, acest tip de certificat pentru întreprinderile feroviare care operează la nivel național.
Alin. (4) – Centralizarea excesivă la nivelul Agenției pentru Căi Ferate a Uniunii Europene este inoportună pentru întreprinderile feroviare din România, care, de asemenea, ar putea plăti și un preț mai ridicat pentru obținerea «certificatului de siguranță» acordat de ERA în raport cu prețul practicat de autoritatea feroviară națională din România.
## Vă mulțumesc.
Avem raport comun, întocmit de Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Dau cuvântul domnului președinte Darius Vâlcov. Vă rog.
Analizând proiectul de lege, membrii comisiilor au hotărât, cu 20 de voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.
Mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Vă mulțumesc.
## Sunt intervenții?
Dacă nu sunt intervenții, vă anunț că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.
Avem raport comun de admitere, fără amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
Mulțumesc.
Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind RACVIAC – Centrul pentru Cooperare în Domeniul Securității, adoptat la Budva la 14 aprilie 2010 și semnat de România la 18 februarie 2011 la Zagreb.
Inițiator, Ministerul Afacerilor Externe. Domnul secretar de stat Radu Podgorean. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8, vă rog.
## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind RACVIAC.
Pentru România, continuarea participării la activitățile RACVIAC reprezintă un avantaj comparativ și o valoare adăugată pentru ansamblul politicii externe regionale a țării. De asemenea, proiectul de lege asigură și baza legală pentru plata cotizației restante pe perioada 2009–2012 din actualul buget al Ministerului Afacerilor Externe.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Petru Filip, președintele Comisiei pentru politică externă.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru politică externă a analizat acest proiect de lege și a adoptat un raport de admitere, fără amendamente. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
De asemenea, aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții, întrebări?
Dacă nu sunt, precizez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
Mulțumesc, domnule președinte.
Vă rugăm să adoptați prezentul proiect de lege.
Prevederile Convenției Consulare din 1970 sunt, în prezent, acoperite de alte acorduri și convenții la care cele două state sunt parte și, în consecință, aceasta nu mai este necesară.
Vă rugăm să dați un vot pozitiv.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Filip, președintele Comisiei pentru politică externă.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru politică externă a analizat acest proiect de lege pentru încetarea Convenției Consulare. Sigur, este o solicitare îndreptățită din partea Austriei și, ca urmare, comisia a elaborat un raport de admitere, fără amendamente. Vă mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Vă mulțumesc.
Sunt intervenții?
Dacă nu sunt intervenții,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
La punctul 8 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind recunoașterea academică a diplomelor și perioadelor de studii din învățământul superior, semnat la București la 18 octombrie 2012.
Inițiator este Ministerul Educației Naționale.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Gigel Paraschiv, microfonul 8.
Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Gigel Paraschiv** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Vă rugăm să adoptați prezentul proiect de lege. Prin acest proiect de lege dorim ratificarea acordului care are drept scop facilitarea recunoașterii reciproce a diplomelor și perioadelor de studii din învățământul superior, ceea ce va contribui la creșterea mobilității academice dintre cele două state. Mulțumim mult.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a analizat acest tratat și a decis, în unanimitate, să vă propună un raport favorabil, întrucât, într-adevăr, este extrem de important pentru învățământul superior. El asigură recunoașterea reciprocă a diplomelor, a perioadelor de studii și recunoașterea profesională potrivit legislației europene. Vă mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Vă mulțumesc. Întreb colegii dacă sunt intervenții.
Dacă nu sunt intervenții,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
La punctul 9 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Inițiator, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Dau cuvântul domnului Adrian Gearâp, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
Vă rog, domnule președinte.
## **Domnul Adrian Gearâp** _– președintele Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**
## Bună ziua!
## Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Protecția mediului este una dintre prioritățile Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice. Ținând cont de nivelul crescut al poluării, inclusiv prin emisiile provenite de la autovehicule, necesitatea adoptării unor măsuri de reducere a fenomenului a luat forma unei nevoi globale iminente, în ultimii ani. Utilizarea autovehiculelor poluante are impact negativ asupra mediului, manifestat prin degajarea în atmosferă a unor mari cantități de gaze toxice, cu efect de seră.
Ne dorim limitarea acestei poluări. Astfel, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice susține continuarea procedurii de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule în forma prezentată de raportul comisiei.
Mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Vă rog, domnule senator Grigoraș.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Reglementarea timbrului de mediu pentru autovehicule continuă strategia de reducere a emisiilor de poluanți cu impact asupra mediului, urmând ca autovehiculelor să li se aplice un timbru de mediu în raport cu gradul de poluare.
Consiliul Legislativ, dar și Comisia economică, industrii și servicii, precum și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil proiectul de lege.
În ședința din 26 martie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu două amendamente admise.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Sunt intervenții? Sunt.
Vă rog, domnul senator Cadăr.
Microfonul 2. Mulțumesc.
Microfonul 2, întotdeauna.
În schimb, cei care vor achiziționa mașini Euro 1 și Euro 2 sau non-Euro mai vechi și mai poluante vor plăti cu până la 90% mai puțin decât în vechea formulă.
Acest lucru nu mai respectă principiul „poluatorul plătește”, iar România va rămâne în continuare cimitirul auto al Europei.
De asemenea, taxa aduce atingere dreptului la libera circulație, dar și celui de proprietate. Când impui o taxă atât de mare mașinilor de tip Euro 3 sau Euro 4, practic restricționezi punerea în circulație a acestor mașini, adică îl împiedici pe om să-și mai vândă mașina, iar asta aduce atingere unui drept al omului din Constituția României, dreptul la proprietate.
Un alt motiv este schimbarea modului de alimentare a autovehiculului. Dacă proprietarul își adaptează mașina la alimentare cu GPL, automat taxa de mediu nu-și mai justifică prezența la mașina respectivă.
În concluzie, consider că este mult mai avantajoasă atât pentru utilizatorii auto, cât și pentru stat colectarea timbrului de mediu lunar, pentru cei aflați în tranzit, sau anual și la sume suportate de utilizator, colectând astfel sume asemănătoare sau mai mari la bugetul fondului de mediu.
În acest sens, am evita și orientarea utilizatorilor pentru a-și înscrie autovehiculele în țările învecinate, implicit sustragerea de la colectarea taxelor și impozitelor la bugetul național.
Valoarea lui calculată în același principiu poate să fie a zecea parte pentru un an și împărțit la 12 pentru o lună, pentru cei în tranzit.
De asemenea, pentru utilizatorii care au achitat deja taxa de primă înmatriculare, conform Legii nr. 571 din 2003 sau Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50 din 2008, Legii nr. 140/2011 sau Legii nr. 9 din 2012, se va considera ca plată în avans, până la epuizarea sumei, conform modului de calcul prezentat în acest proiect de lege.
Iată deci doar câteva dintre multele motive care pot fi argumente solide în respingerea acestui proiect de lege, inițiatorii putând găsi soluții mult mai bune de colectare lunară sau anuală a taxei de mediu decât printr-o singură sumă uriașă la achiziționarea autoturismului. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Agrigoroaei, aveți cuvântul.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Am dorit să iau cuvântul pentru a vă convinge să respingem acest proiect de lege și să reluăm discuțiile asupra acestei inițiative legislative, propunând, totodată, inițiatorilor regândirea proiectului de lege pe alte principii.
Aș vrea să vă prezint doar câteva dintre motivele mele. În primul rând, prin formula nouă de calcul stabilită, cei care vor cumpăra mașini Euro 3 și Euro 4 vor plăti mai mult.
## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Aș vrea să vă întreb: ce principiu respectă sau promovează această lege? În niciun caz principiul „poluatorul plătește”!
Cel mai corect ar fi ca valoarea timbrului de mediu să fie inclusă în prețul combustibilului, deoarece cel care are cele mai mici venituri și circulă numai 200 de kilometri pe lună plătește la fel de mult ca cel care, într-o lună, circulă 15.000 de kilometri.
Care dintre cei doi poluează mai mult: cel care consumă 20 de litri de benzină sau cel care consumă 1.500 de litri de benzină pe lună, indiferent de vechimea autoturismului pe care-l are?
Această lege este total nedreaptă, nejustificată și împovărătoare pentru peste 60% din populația săracă a României.
Propun respingerea acestui proiect de lege.
Mulțumesc. Da, da... Vă rog. Domnul senator Niță Mihai. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
nominală acordat persoanelor fizice, unităților administrativteritoriale și instituțiilor publice pentru fiecare autoturism electric nou, achiziționat în vederea stimulării vehiculelor noi”. Iar valoarea se dă la alt punct al art. 15.
Așadar, este – zic eu – firească o astfel de adăugare la art. 2.
Totuși, acest concept este nou, dar inoperant. Cel puțin la nivelul Parlamentului, am votat că, pentru autoturismele procurabile în anul 2013, tot ce ține de unități administrativteritoriale, instituții publice nu poate depăși mai mult de 18.000 de euro.
Or, un astfel de autoturism figurează pe piață în nivelurile minime de 36.000–45.000 de euro.
Așadar, niciodată una dintre aceste instituții nu poate să beneficieze de cei 12.000 de lei, respectiv 2.500 de euro la achiziția unui autoturism electric.
Doi. Niciodată românul de mijloc nu se gândește la o mașină care să fie la peste treizeci și ceva de mii de euro.
Deci parcă este dus într-o zonă căreia îi dăm prea multă importanță. Cine are bani să-și ia o mașină cu 40.000 de euro nu se uită la 2.500 de euro.
Eu cred că apariția acestei legi clarifică niște lucruri și era bine să fi venit mai devreme decât a venit acum.
Dimpotrivă, inițiatorul ar trebui să țină cont că, în afară de autovehicule, mai sunt și alte utilaje echipate cu motoare care poluează și nimeni nu se uită la ele.
Bine, nouă ne convine să poluăm, dar niciodată să plătim. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Popa, microfonul 2.
O intervenție scurtă.
În această prevedere este o discriminare care va rămâne, cred unii, netaxată. Eu cred că va fi taxată, pentru că se impune sau mai bine zis se taxează diferit consumatorul de benzină față de cel de diesel, adică de motorină.
Din punctul meu de vedere, chestiunea este o discriminare care n-ar trebui să fie acceptată de Senat. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule senator Oprea, microfonul 2.
Deși colegii au cerut respingerea, asta se face prin vot.
Eu consider că la art. 2 este posibilă o corecție, luând-o ca pe o eroare materială, întrucât în înșiruirea de litere ne-am oprit la lit. m) timbru de mediu. Apare cu totul nou un concept numit Eco-tichetul, care ar merita să fie abordat și, luând-o ca eroare materială, ar veni litera „n) – tichetul cu valoare
Mulțumesc.
Domnule senator Mărinică Dincă, microfonul 2. Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea, în primul rând, să le mulțumesc domnului prim-ministru Ponta și domnului ministru Fenechiu. Pentru prima dată, după un an de zile, recunosc că mint.
Recunosc că eu, săptămâna trecută, am spus că mint, pentru că nu există finanțare pentru metrou și de data aceasta au recunoscut și au pus banii pentru metrou...
Domnule senator, reveniți la subiect...
Le mulțumesc pe această cale, iar cu privire la taxa de timbru...
Domnule senator, vă rog.
Când vorbesc eu, vă întrerup, vă cer scuze. Sunt obligat, prin sarcinile pe care le am, conform regulamentului, să vă aduc la subiect.
Deci vă aduc aminte că nu discutăm despre metrou. Discutăm tot despre mijloacele de transport, dar discutăm despre taxă. Da?
Vă mulțumesc foarte mult.
Vă rog foarte mult.
## Vă mulțumesc.
Voiam să fac o paralelă cu privire la timbrul de mediu care presupune colectarea a 300 de milioane de euro, pentru că aceasta este ținta. Și nu poți să colectezi banii decât de la cei care-i au și, după cum s-a uitat doamna ministru al mediului de această dată în statistică, cele mai multe mașini tranzacționate sunt cele cu Euro 3 și Euro 4, motiv pentru care nu s-a respectat principiul „poluatorul plătește”. Cei care au non-Euro, Euro 1 și Euro 2 plătesc taxa de timbru foarte mică, timbrul de mediu, iar cei care au Euro 3 și Euro 4 plătesc o taxă de timbru foarte mare, deși poluează mai puțin decât cei care au non-Euro, Euro 1 și Euro 2.
Succesul acestei noi taxe este acela că atât Fordul, cât și Dacia vor avea mari probleme să-și desfacă pe piață mașinile și va fi un nou succes, de data aceasta și al ministrului mediului, în a închide aceste două fabrici. Și am să vă explic concret: un cetățean care are o Dacie Logan din 1996–1997, an de fabricație, plătește un timbru de mediu de 7.000 de lei, mai precis aproximativ 1.500 de euro.
Domnule senator, Îmi aduceți și mie un Logan din 1996?
Pardon! 2006. Mă scuzați! Mă scuzați... termenul... aveți dreptate, 2006.
În anul 2006. Avem o vechime de 7 ani. Timbrul de mediu, repet, 1.500 de euro. Pe piața liberă, valoarea acestui Logan este aproximativ 1.500–2.000 de euro.
Pe de o parte, cel care are mașină și vrea să-și cumpere alta nouă, fie un Logan produs în România sau o altă marcă Dacia produsă în România, fie un Ford produs la Craiova, cu siguranță că nu va mai avea din ce să-l cumpere și, în același timp, nici Dacia, și nici Fordul nu vor mai avea posibilitatea să vândă.
Acesta este succesul timbrului de mediu și vă urez succes în a închide cele două fabrici, așa cum vă doriți, de fapt.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Mulțumesc foarte mult.
Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale.
Doamnelor și domnilor,
Intrăm în procedură de vot.
Vă atrag atenția că, în conformitate cu art. 101 din Regulamentul Senatului, atunci când se cere respingerea proiectului de lege, după încheierea dezbaterilor generale se supune votului Senatului mai întâi cererea de respingere.
Pe cale de consecință, au existat doi domni colegi care au solicitat respingerea proiectului de lege.
Primul lucru pe care îl supun la vot este solicitarea colegilor din opoziție de respingere a proiectului de lege. Intrăm în procedură de vot și
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
Acum, doamnelor și domnilor colegi, supun la vot raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.
Vă amintesc că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată. Camera Deputaților...
Suntem în procedură de vot, îmi pare rău, domnul... Vă rog, dar haideți, că suntem în procedură de vot.
Pentru că este un amendament propus și este posibilitatea, prin Regulamentul Senatului, să adăugăm și litera n) pentru Eco-tichet, supuneți la vot acest concept care nu este – zic eu – decât o eroare materială.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Nu, nu.
Aici avem reprezentantul ministerului...
## **Domnul Dumitru Oprea**
**:**
Dacă ministerul a dormit?
Îmi pare foarte rău... Domnule senator... nu mai... Am înțeles, domnule senator. Microfonul 2.
Vă rog, domnule senator.
Ministerul are proiectul, votul este al Senatului și ce propun eu este în conformitate cu Regulamentul Senatului, nu este în afară.
## Domnule senator,
Am cerut un punct de vedere din partea Guvernului. Am dreptul să fac acest lucru. Asta este. Ați intrat în procedură de vot.
Domnule secretar de stat, microfonul 10.
## Poftiți!
Cine este din partea Guvernului, că nu am fost...?
Domnul președinte AFM Adrian Gearâp, microfonul 9.
O să analizăm și vă comunicăm în scris. Nu știu litera m) ce reprezintă. Eco-tichetul este...
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
M-ați lămurit, domnule secretar de stat. Șansa este că suntem...
Domnule senator, reținem amendamentul, dar nu-l supunem la vot. Mai este totuși Camera Deputaților care este Cameră decizională și se poate îndrepta.
Domnule secretar de stat, vă rog rețineți amendamentul domnului senator și dacă cumva este un amendament care este o greșeală materială și trebuie îndreptată... Acum nu avem expertiza respectivă. Vă rog foarte mult la Camera Deputaților să-l preluați ca atare și să-l transformați în proiectul de lege, ca nu cumva să fie o eroare materială.
În condițiile astea, ne întoarcem la problema votului.
Intrăm în procedură de vot.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
Doamnelor și domnilor,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.
Termenul de adoptare tacită este 5.06.2013.
Raportul este un raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Caracterul legii, organic.
Dau cuvântul doamnei Irina Alexe, șef de departament, să prezinte punctul de vedere al inițiatorului și al Guvernului. Microfonul 8.
Aveți cuvântul, stimată doamnă.
## **Doamna Irina Alexe** _– șeful Departamentului relația cu Parlamentul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
După cum știți cu toții, stimate doamne și stimați domni senatori, și în luna octombrie 2011 ne-am confruntat cu o situație nemaiîntâlnită – să spun așa. Din centrele de cazare
a străinilor de la Arad și Otopeni, câțiva străini au părăsit aceste centre în mod neautorizat și au avut și manifestări de violență, distrugând bunurile centrelor și părăsindu-le în mod neautorizat.
Pentru prevenirea unor astfel de situații, a fost necesară completarea legii, astfel încât să se reglementeze, în mod expres, care sunt drepturile și obligațiile acestor persoane care sunt cazate în aceste centre. De asemenea, a fost necesară introducerea unor dispoziții referitoare la posibilitatea de comunicare a străinilor aflați în aceste centre cu membrii lor de familie, precum și cu reprezentantul legal și asigurarea acestei posibilități prin suportarea costurilor din bugetul MAI.
De asemenea, au fost introduse unele dispoziții care să permită utilizarea măsurilor de coerciție împotriva acestor persoane care nu respectă obligațiile care le revin.
Având în vedere toate aceste precizări, am rugămintea să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma prezentată și vă mulțumesc.
Mulțumim.
Dau cuvântul, din partea celor două comisii, domnului senator Dobrițoiu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Microfonul 7.
Aveți microfonul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doresc să vă informez că membrii celor două comisii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu un amendament respins, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
În baza votului, vă supun spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamentul respins, precum și proiectul de lege.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale.
Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori prin înscrierea lor la cuvânt?
Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor senatori, raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament respins.
După cum vă spuneam, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată. Întreb dacă amendamentul este susținut în plen.
Nu este susținut în plen.
În cazul în care amendamentul respins de comisii nu este
susținut în plen, raportul și proiectul de lege se supun la vot. Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cine este pentru?
Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abțineri? Nu sunt.
Cu unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.
Vă mulțumesc.
Rog stafful să-l transmită la Camera Deputaților, care este Cameră decizională.
Următorul proiect de lege, punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aderarea Înaltei Curți de Casație și Justiție la Asociația Internațională a Înaltelor Jurisdicții Administrative, pentru aderarea Administrației Naționale a Penitenciarelor la Organizația Europeană a Serviciilor Penitenciare și Corecționale – EuroPris, pentru aderarea Oficiului Național al Registrului Comerțului la Registrul European al Comerțului, pentru aprobarea plății unor contribuții ale Ministerului Justiției, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Oficiului Național al Registrului Comerțului și ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.
Foarte frumos titlu. Nu am mai citit de mult un titlu de lege atât de explicit!
Doamnelor și domnilor,
Acest proiect de lege are caracter de lege ordinară.
Avem un raport al comisiei, cu un singur amendament admis.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Dau cuvântul doamnei senator Federovici, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, la microfonul 5, pentru a prezenta raportul.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,
Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, cu unanimitate, un raport de admitere, cu un amendament cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Avem din partea Consiliului Legislativ un aviz favorabil, cu observații și propuneri care se regăsesc în proiectul de lege depus la Parlament.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc, doamna senator.
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.
Sunt solicitări de luare de cuvânt la acest proiect de lege,
din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt.
Intrăm în procedură de vot.
Este vorba despre un proiect de lege care a fost adoptat
de Camera Deputaților, noi fiind Cameră decizională.
Raportul comisiei, așa cum ați văzut, este de admitere, cu un amendament admis.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Doamnelor și domnilor,
Intrăm în procedură de vot.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–13 aprilie a.c.
Interpelare
Doina Silistru
Alexandru Ioan Cuza
ministrul educației naționale. ## Domnule ministru, Vă fac cunoscută situația doamnei Enawi Cristina, mamă a doi copii minori, cu dublă cetățenie, refugiată în Iași, în urma conflictului armat din Siria. Copiii sunt, în prezent, elevi: Enawi Nofa Mirela, în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și Enawi Mahmoud, în clasa a VIII-a la Școala Generală „Gheorghe I. Brătianu” din Iași. Deși documentele necesare înscrierii au fost depuse la Inspectoratul Școlar Județean Iași, până în prezent nu au primit niciun răspuns, elevii fiind primiți la cursuri doar pe baza carnetelor de note traduse și legalizate. În condițiile în care elevul din clasa a VIII-a urmează să susțină examenul de capacitate, acesta nefiind un caz singular, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care este situația în acest caz, punctual, și ce etape trebuie să parcurgă părinții celorlalți elevi aflați în aceeași situație, pentru a putea trece în următoarele etape de învățământ, mai ales că nu au beneficiat de niciun alt ajutor din partea statului român. Totodată, vă rog, domnule ministru, să urgentați rezolvarea problemei elevilor refugiați din Siria sau alte țări aflate în această situație, pentru a nu mai adăuga traumei trăite acolo și incertitudinea susținerii unui examen pentru continuarea studiilor. Vă mulțumesc.
Interpelare
Dumitru Oprea
Cine își asumă răspunderea demarării unei reforme haotice în sănătate?
Obiectul și motivarea întrebării: „Cine își asumă răspunderea demarării unei reforme haotice în sănătate?”. Noul contract-cadru a fost construit pe un buget deja aprobat, care nu mai poate fi modificat, fiind, de fapt, o tentativă de diminuare a cheltuielilor asistenței medicale, cu prețul sacrificării sănătății pacienților. Printre măsurile care stârnesc nemulțumirea atât a pacienților, cât și a medicilor se numără introducerea sistemului de coplată. Aceasta se întâmplă în condițiile în care angajatul și angajatorul plătesc asigurări de sănătate, fiind o dublă impunere. O altă decizie discutabilă o reprezintă impunerea unei liste cu afecțiuni care pot fi tratate, conform ministrului, în doar 24 de ore, despre care medicii spun că pun în pericol viața oamenilor. În acest context al propunerii unor decizii contabile morbide într-un sistem de sănătate în suferință, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări: – Care au fost criteriile și cu cine v-ați consultat când ați realizat lista bolilor ce pot fi tratate printr-o internare de doar 24 de ore? – Cum vedeți rezolvate internările fictive care vor înregistra o creștere alarmantă prin noile măsuri propuse? – Cine trebuie să-și asume răspunderea demarării unei reforme haotice și dezarticulate a sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu grave consecințe asupra populației?
Interpelare
Corneliu Popescu
(...) încurajeze folosirea de programe menite să asigure consumatorilor o informare și o educare corespunzătoare (...)
Stimate domnule ministru, Fără îndoială, ca cetățeni europeni, era imperios necesar să avem și un Cod al consumului, fapt ce determină statul să... citez din capitolul VI art. 38 din Legea nr. 296/2004, modificată prin Legea nr. 425/2006, Legea privind Codul consumului, „(...) încurajeze folosirea de programe menite să asigure consumatorilor o informare și o educare corespunzătoare (...)”. Din anul 2006 până în prezent, în conformitate cu capitolul VI art. 40 din aceeași lege, Legea privind Codul consumului, în care este stipulat că „Educarea consumatorilor este o parte din programul de învățământ și o componentă a obiectelor de studii. Formarea competențelor în domeniul protecției consumatorului și a mediului se realizează în cadrul programului de învățământ (...)”, în acest context, vă solicit să explicați poziția ministerului la întrebarea: Dacă sau când, în mod real, se va aplica această prevedere și în cazul sistemului de învățământ românesc?
Interpelare
Cristiana Irina Anghel
Dozele de Avastin și Irinotecan trebuie să-mi fie administrate perfuzabil din două în două săptămâni până la vindecare. O doză este calculată în funcție de greutatea mea și costă aproximativ...
Întrebarea mea este, de fapt, un memoriu al domnului Tudor Radu Marian, care este operat și are nevoie de citostatice. Rugămintea sau întrebarea este adresată domnului ministru al sănătății. De fapt, nu este o întrebare, ci este o rugăminte. „Mă numesc Tudor Radu Marian, am 36 de ani. În luna aprilie 2011, am fost operat la cap și, în urma biopsiei, am aflat cu tristețe că aveam o tumoare numită glioblastom. Operația a fost reușită, dar, după, am urmat ședințe de radioterapie și mi-a fost administrat un citostatic numit Temodal, timp de 9 luni. Din nefericire, tumoarea a recidivat în luna august 2012, iar atunci când am repetat, din nou, RMN-ul, în luna noiembrie, crescuse foarte mult. Am început din nou să iau citostaticul Temodal...” În fine, este anamneza... și spune că are nevoie de Avastin. „Dozele de Avastin și Irinotecan trebuie să-mi fie administrate perfuzabil din două în două săptămâni până la vindecare. O doză este calculată în funcție de greutatea mea și costă aproximativ...” – vai de mine! – „...10.200 de lei, adică 20.400 de lei pe lună, o sumă care depășește cu mult posibilitatea financiară a mea și a familiei mele. Am rugămintea să mă ajutați, poate reușesc să obțin... să fiu sponsorizat sau o aprobare pentru a primi gratuit Avastinul. Avastinul este singurul citostatic care poate să ajute vindecarea tipului de tumoare pe care eu o am. Vă mulțumesc din suflet.”
Interpelare
Gabriela Crețu
Dreptul la călătorii gratuite al pensionarilor CFR
Luând în considerare suferințele cu care se confruntă bolnavii care necesită citostatice, precum și eforturile financiare, uneori imposibile, pe care trebuie să le facă pentru a achiziționa medicamentele, cunoscând măsurile luate de Guvern pentru a debloca fondurile, dar îngrijorați de faptul că un important segment social continuă să fie afectat de criză, solicităm o informare succintă, utilă, pentru a oferi explicații numeroșilor cetățeni interesați, asupra cauzelor care perpetuează criza medicamentelor citostatice, precum și asupra măsurilor care au fost adoptate de către minister pentru a îndepărta factorii care au prelungit criza în mod nepermis. ##
Interpelare
Alexandru Pereș
În 9 luni, străinii au liber la cumpărarea terenurilor agricole din România
Am două întrebări. Prima întrebare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Daniel Constantin. Obiectul întrebării: „În 9 luni, străinii au liber la cumpărarea terenurilor agricole din România”. Domnule ministru, Începând cu data de 1 ianuarie 2014, străinii vor putea cumpăra „pe persoană fizică” terenuri agricole în România, aceasta fiind o prevedere asumată de țara noastră prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Această situație a alimentat una dintre cele mai mari temeri ale românilor: țara va fi vândută bucată cu bucată unor străini. Astfel, ne putem imagina ce se va întâmpla cu terenurile: străinii fie le vor folosi pentru a face speculă imobiliară, așteptând creșterea valorii terenurilor agricole, fie le vor cumpăra la un preț foarte mic și le vor utiliza pentru a cultiva produse agricole, concurând cu producătorii autohtoni. Conform articolelor apărute în presă, din totalul de 14 milioane de hectare de teren agricol, societățile comerciale cu acționariat străin dețin un milion de hectare, adică echivalentul ca suprafață a trei județe, deși cumpărarea de terenuri nu este încă deschisă persoanelor fizice din străinătate! Vă întreb, domnule ministru, ce mai poate face România acum pentru a proteja patrimoniul funciar față de tendința de înstrăinare a terenurilor agricole.
Interpelare
Ionel Agrigoroaei
Afacerile de familie, motorul dezvoltării economiei României
Îi mulțumim și doamnei ministru Maria Grapini, pentru că ne onorează cu prezența în Senatul României. Este o întrebare adresată ministrului delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism. Obiectul întrebării: „Afacerile de familie, motorul dezvoltării economiei României”. Doamnă ministru, Antreprenorii și afacerile de familie reprezintă, pentru o economie de piață, sursa stabilității și a plusvalorii. De aici, inovația, ambițiile transformate în realitate, dorința de reușită formează acel combustibil care impulsionează dezvoltarea și creșterea economică. Conform unui studiu, în România, într-o piață extrem de dificilă, afacerile de familie au crescut anul trecut cu 71%. Acest fapt dovedește potențialul enorm al țării în această zonă a economiei. Cu toate acestea, sistemul fiscal instabil și împovărător, precum și birocrația excesivă blochează adevărata dezvoltare. ## Doamnă ministru, Care sunt măsurile imediate pe care le veți aplica pentru a ajuta această zonă esențială pentru economia României? Doresc răspuns în scris. A doua întrebare o adresez domnului ministru Daniel Constantin, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Obiectul întrebării: „Protecția producătorilor agricoli din România”. Domnule ministru, În ultima lună, a fost lansată o ofensivă mediatică și informațională fără precedent, care a afectat grav imaginea producătorilor agricoli români. Atât scandalul cărnii de cal, cât și cel al laptelui au sugrumat un sector vital al economiei românești. Din cauza a doi-trei producători iresponsabili, în acest moment, au de suferit sute de investitori cinstiți. Domnule ministru, Agricultorii români nu pot rezista pe o piață concurențială acerbă dacă Guvernul nu reușește prin instrumentele pe care le deține, nu îi protejează și nu îi promovează. Acum este momentul de construire a unui brand românesc puternic, cu un sistem de certificare simplu, prin conlucrarea cu producătorii români. Are Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale o strategie în acest sens? Există o strategie de protecție și compensare a producătorilor români în astfel de cazuri? Doresc răspuns în scris. Vă mulțumesc.
Interpelare
Alexandru Cordoș
Stadiul în care se află elaborarea Legii privind economia socială
Am două întrebări. Dacă timpul o să ne permită, o voi citi și pe a doua, dacă nu, am să o depun. Întrebarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Obiectul întrebării: „Stadiul în care se află elaborarea Legii privind economia socială”. În cursul anului trecut, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice s-a aflat în dezbatere publică Proiectul de lege privind economia socială, act normativ de importanță majoră, mai ales în actualul context economic al României, marcat de criza mondială. Așa după cum bine știți, doamnă ministru, economia socială este parte a sectorului economic, organizată independent de sectorul public, al cărei scop este să desăvârșească interesul general al comunității, creșterea gradului de ocupare a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile și producerea de bunuri sau prestarea de servicii. Având în vedere cele mai sus menționate și faptul că, în acest moment, nu mai există niciun fel de informații publice cu privire la acest proiect de lege, vă întreb, doamnă ministru, care este stadiul elaborării actului normativ și când estimați că va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere.
Interpelare
Gheorghe Pop
Spiru Haret
Domnule ministru, La cabinetul parlamentar din teritoriu, s-a adresat domnul Domuța Claudiu, absolvent al Facultății de management Brașov din cadrul Universității „Spiru Haret” București, în anul 2008. Diploma eliberată în anul 2009 și suplimentul la diplomă nu sunt recunoscute la locul de muncă și, prin urmare, nu este încadrat ca angajat cu studii superioare. Pentru a-i fi recunoscute studiile, reprezentanții societății i-au solicitat o dovadă eliberată de instituția pe care o conduceți, care să ateste că diploma eliberată de Universitatea „Spiru Haret” este recunoscută de minister. În situația domnului Domuța, adică absolvenți ai promoției 2008 cărora nu li se recunosc studiile, mai există în Sălaj și cu siguranță în toată țara și alte persoane. Așadar vă întreb, domnule ministru, dacă diplomele de licență eliberate pentru absolvenții promoției 2008 a Universității „Spiru Haret” sunt recunoscute de Ministerul Educației Naționale și dacă absolvenții pot obține dovada recunoașterii acestora.
Interpelare
Augustin Constantin Mitu
O pâine care poate garanta stoparea evaziunii fiscale
Am o întrebare pentru domnul ministru al finanțelor publice, Daniel Chițoiu. Obiectul întrebării: „O pâine care poate garanta stoparea evaziunii fiscale”. Domnule ministru, Așa cum se știe și cum ați declarat, de altfel, și dumneavoastră în cursul săptămânii trecute, ministerul pe care îl conduceți a anunțat un pachet de măsuri și proiecte pe care îl aveți în vedere pentru a fi implementat în cursul acestui an. Mai exact, în primul trimestru al anului 2013 și apoi, mai departe, în următorul trimestru, până la sfârșitul
Interpelare
Alexandru Cordoș
Competitivitatea turismului românesc
O salutăm și ne bucurăm că este alături de noi în Senatul României. Obiectul întrebării: „Competitivitatea turismului românesc”. România se află pe locul 68 într-un clasament privind competitivitatea turismului din 140 de țări, publicat în raportul pe 2013 al Forumului Economic Mondial. În raportul anterior, în 2011, România se afla pe poziția 63. La nivel european, România ocupă locul 35 din cele 42 de state evaluate, lista fiind încheiată de Republica Moldova. Bulgaria se clasează pe locul 50 la nivel mondial și pe poziția 31 în Europa. Cele 140 de state incluse în raport sunt clasate în funcție de 14 indicatori privind competitivitatea în domeniul turismului, precum: legislația, sustenabilitatea în politicile de mediu, nivelul de sănătate și igienă, infrastructura pentru transporturi, resursele umane, naturale și culturale. Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce proiecte de creștere a competitivității turismului românesc vor fi susținute de minister în anul 2013.
Interpelare
Augustin Constantin Mitu
Eroare legală care afectează și nedreptățește întregul personal auxiliar din învățământul preuniversitar
Țin să vă aduc la cunoștință o situație extrem de importantă și de gravă, care mi-a fost semnalată personal și pentru a cărei soluționare mă alătur cu următoarele precizări: În cadrul ministerului pe care îl conduceți există un contingent profesional și uman a cărui importanță în procesul de învățământ reprezintă o garanție și o necesitate pentru buna desfășurare a acestui act de mare valoare umană și socială, personalul auxiliar din învățământul preuniversitar. În momentul de față, acest segment profesional suferă o derogare de la drepturile salariale și profesionale, care pot spune că afectează în egală măsură atât actul didactic, cât și pe cei care îl determină și îl concretizează. Așa cum arată și memoriul care mi-a fost transmis la cabinetul meu parlamentar de către personalul didactic auxiliar din județul Prahova în anul 2012 și, apoi, în cursul anului curent, 2013, acest segment profesional din cadrul ministerului pe care îl reprezentați a fost exclus din cadrul Metodologiei de acordare a gradației de merit în învățământul preuniversitar. Aspectele au fost semnalate în mai multe rânduri, prin adresa nr. 298 din februarie 2012 și, ulterior, printr-o adresă din mai 2012, care au fost înaintate la minister de către Federația Sindicatelor Libere din Învățământ. În conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 și cu Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate în învățământul preuniversitar, care este înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice cu nr. 59.276, acest personal are dreptul exprimat legal de a beneficia de stimulente financiare conforme cu activitatea depusă și cu drepturile salariale. În această situație, vă propun, domnule ministru, reglementarea acestei grave erori legale, survenite și menținute pe parcursul celor doi ani, prin modificarea și completarea segmentului legislativ pe care îl vizează expunerea de față, alăturându-mă, în acest fel, inițiativei și nevoilor personalului didactic auxiliar din Prahova, și nu numai, din întreaga țară. Vă rog, domnule ministru, ca, pe această cale, să dispuneți urgentarea demersurilor necesare pentru ca respectiva situație să fie soluționată cât mai curând, astfel încât mecanismul legal care face obiectul acestei erori să poată fi repus în funcțiune, iar situația acestui segment profesional, personalul didactic auxiliar, să revină nu numai la normalitate, cât mai ales la recunoașterea statutului binemeritat.
Interpelare
Dumitru Oprea
Care este gradul real de acoperire a cheltuielilor pentru plata salariilor bugetare și a pensiilor?
Obiectul și motivarea interpelării: „Care este gradul real de acoperire a cheltuielilor pentru plata salariilor bugetare și a pensiilor?”. ## Domnule prim-ministru, În primele două luni ale acestui an, veniturile la bugetul de stat au înregistrat o ușoară creștere, iar cheltuielile s-au diminuat, ceea ce ar sugera că economia înregistrează un ușor reviriment. În realitate, actualul Guvern nu a făcut nimic pentru a impulsiona dezvoltarea economică, limitându-se a amplifica presiunea fiscală asupra populației și firmelor. Mai mult, promisiunile de anul trecut ale Guvernului Ponta în privința economiei au fost amânate pe termen nedeterminat. Pe de altă parte, unul dintre reprezentanții USL recunoștea că România ar putea întâmpina probleme în achitarea tranșei de rambursare a împrumutului extern, context care ar crea dificultăți în asigurarea plății salariilor bugetare și a pensiilor. Aceste dispute și incoerențe produc panică și nesiguranță în rândul populației, în contextul în care din ce în ce mai mulți angajați sunt amenințați cu disponibilizarea sau se confruntă cu neplata salariilor. Față de această situație generatoare de confuzie și neliniște, cu efecte socioeconomice complexe, vă solicităm să ne precizați următoarele: – care este realitatea încasărilor la buget; – care este gradul real de acoperire a cheltuielilor pentru plata salariilor bugetare și a pensiilor; – care sunt măsurile concrete propuse de Guvern pentru stimularea creșterii economice; – cum și când intenționați să detensionați presiunea fiscală exercitată asupra mediului de afaceri. Vă mulțumesc.
Interpelare
Ionel Agrigoroaei
Viitorul economiei românești
Domnule prim-ministru, Vă adresez o interpelare. Obiectul interpelării: „Viitorul economiei românești”. Domnule prim-ministru, În ultimii 12 ani, la Oltchim statul român a investit 1,6 miliarde de lei. Tehnologic, Oltchim nu este cu nimic mai prejos decât alte combinate din Europa. Piață pentru produsele combinatului există, iar cererea la nivel mondial este foarte mare. Funcționarea acestuia asigură peste 20.000 de locuri de muncă – referire la alte zeci de firme care sunt total dependente de acesta. Domnule premier, Oltchim nu este o firmă oarecare. Combinatul este unul strategic, de grad zero, atât pentru economia României, cât și la nivel mondial. Este inadmisibil ca statul român să tergiverseze și să nu găsească soluții pentru salvarea și protecția acestuia. În primul rând, este necesară o strategie clară, realistă. Doar o infuzie de capital nu va face decât să prelungească agonia și, mai grav, să facă statul român să piardă alte sume de bani. În al doilea rând, este nevoie de specialiști, atât industriali, cât și cu experiență vastă în vânzări și marketing, și nu numai. Atât timp cât la conducere vor fi numite persoane pe criterii politice, care nu cunosc piața și modul de administrare a unei asemenea afaceri, nu avem nicio șansă. În al treilea rând, Guvernul trebuie să creeze sisteme de protecție economică în fața strategiilor nocive ale concurenței neloiale. Combinatul trebuie protejat în fața intereselor ascunse, acțiunea și scopul lor fiind falimentarea Oltchimului. Statul român, Guvernul pe care dumneavoastră îl reprezentați, trebuie să facă orice este necesar în acest sens. Orice altă poziție nu poate fi tratată decât ca un atentat la siguranța națională. Oltchim trebuie salvat, pentru că discutăm de viitorul industriei românești. Oltchim este un combinat față de care noi, toți politicienii, atât cei de la guvernare, cât și cei din opoziție, avem întreaga responsabilitate pentru a-l salva. Doresc răspuns în scris. Vă mulțumesc.
Interpelare
Doina Silistru
Înainte de a da curs interpelării mele, aș vrea să spun că, stând aici și ascultându-i pe toți colegii care au pus întrebări și interpelări, mi-am dat seama că marea lor majoritate, practic, au fost niște declarații politice și sper ca dumneavoastră, atunci când se va mai repeta, să le atrageți aten
Înainte de a da curs interpelării mele, aș vrea să spun că, stând aici și ascultându-i pe toți colegii care au pus întrebări și interpelări, mi-am dat seama că marea lor majoritate, practic, au fost niște declarații politice și sper ca dumneavoastră, atunci când se va mai repeta, să le atrageți atenția că nu asta înseamnă întrebări/interpelări.
Interpelare
Doina Silistru
Atunci, rog colegii să citească foarte clar regulamentul și să vadă ce înseamnă și ce cuprinde o întrebare sau o interpelare.
Atunci, rog colegii să citească foarte clar regulamentul și să vadă ce înseamnă și ce cuprinde o întrebare sau o interpelare. Interpelarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Doamnă ministru, Zilnic, zeci de persoane se interesează la Casa Județeană de Pensii Vaslui de biletele de tratament, în condițiile în care, anul trecut, prima serie pleca deja pe data de 19 martie în stațiunile balneoclimaterice. Multe dintre aceste persoane sunt din mediul rural și fac naveta până la Casa de pensii, interesate fiind să-și trateze afecțiunile înainte de începerea lucrărilor agricole. Vă rog să-mi comunicați, doamnă ministru, când preconizați că vor putea intra în posesia biletelor și persoanele din județul Vaslui, știut fiind faptul că este județul cel mai sărac din țară, și pentru cei mai mulți reprezintă singura soluție de tratament pe care și-o pot permite.
Interpelare
Gheorghe Pop
Risc insolvență și concediere a 800 de angajați din cauza lipsei comunicării interinstituționale
Domnule viceprim-ministru, În localitatea Ip, județul Sălaj, își desfășoară activitatea societatea TRANS BITUM, cu obiect de activitate – Transporturi rutiere de mărfuri. În prezent, societatea are aproximativ 800 de angajați care riscă să rămână fără locuri de muncă, pentru că ANAF a stabilit obligații suplimentare de plată în valoare de 14.725.641 de lei, în baza unei note de constatare întocmite eronat de Consiliul Concurenței încă din anul 2006. Reprezentanții firmei s-au adresat cabinetului meu din teritoriu și mi-au prezentat situația în mod detaliat. Mi-au pus la dispoziție o serie de documente obținute de la instituțiile statului, din care reiese că în Nota de constatare întocmită de Consiliul Concurenței cu nr. SJ 114/2006 nu s-au luat în considerare, în vederea calculării intensității maxime admise a ajutorului de stat, mijloacele de transport folosite în scop productiv. Aceste mijloace de transport au fost încadrate la „investiții în alte mijloace de transport productive”, care nu au fost considerate investiții eligibile, deși erau utilizate în scop productiv de către societatea în cauză. Consiliul Concurenței, deși a calculat în mod greșit investiția eligibilă, a constatat și a consemnat faptul că societatea TRANS BITUM nu depășește intensitatea maximă admisă a ajutorului de stat și nu a emis nicio decizie privind stoparea acordării ajutorului de stat. ANAF a acordat în fiecare an ajutor de stat, iar în perioada 2008–2009 a efectuat controale pentru monitorizarea ajutorului de stat și s-au întocmit procese-verbale de control, fără a se preciza stoparea acordării acestui sprijin al statului. În urma solicitării reprezentanților TRANS BITUM, Agenția de Dezvoltare Nord-Vest a comunicat faptul că nu a fost retras Certificatul de investitor pentru zona defavorizată Ip, eliberat încă din anul 2000. Reprezentanții societății susțin că în cazul în care investițiile în mijloacele de transport, efectuate până în luna septembrie 2004, nu vor fi considerate eligibile, vor fi nevoiți să stopeze activitatea. Luând în considerare toate aspectele menționate anterior și punându-vă la dispoziție documentele transmise de către reprezentanții societății în cauză, vă întreb, domnule viceprim-ministru, ce măsuri veți lua pentru ca societatea TRANS BITUM, precum și alte societăți aflate în situații asemănătoare, din cauza unei erori materiale și a unor vicii de procedură, să nu intre în insolvență, astfel încât 800 de familii să nu rămână fără nicio sursă de venit. Din ce cauză nu s-a comunicat între instituțiile abilitate și nu s-a înștiințat beneficiarul ajutorului de stat de către ANAF cu privire la decizia de rambursare sau recuperare a ajutorului de stat? Cine se face vinovat de situația dată?
Interpelare
Alexandru Pereș
RA-APPS vinde imobile, însă dorește să-și însușească imobilul Uzlina
Interpelarea mea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru. Obiectul interpelării: „RA-APPS vinde imobile, însă dorește să-și însușească imobilul Uzlina”. ## Domnule prim-ministru, Revin cu o interpelare care are ca subiect Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2011, înregistrat la Senat în data de 22.03.2013. Nu este prima dată când aduc în discuție subiectul RA-APPS. În data de 11 februarie, v-am adresat o interpelare, iar pe data de 18 martie, printr-o întrebare, v-am solicitat un punct de vedere legat de imobilele administrate de RA-APPS. Țin să vă reamintesc că încă aștept un răspuns din partea dumneavoastră la ambele intervenții. Revenind la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2013, prin acest proiect de act normativ se dorește flexibilizarea procedurilor legale de vânzare a imobilelor aflate în administrarea RA-APPS, vânzare care este necesară, în condițiile în care RA-APPS nu poate suporta cheltuielile pentru întreținerea imobilelor destinate exclusiv asigurării serviciilor publice de interes național. Legat de ceea ce am spus mai sus, citez din expunerea de motive: „Interesul general este de a degreva, pe cât posibil, bugetul statului de anumite cheltuieli, de a elimina pierderile înregistrate de RA-APPS în urma derulării contractelor de închiriere, întrucât sumele reprezentând cheltuielile cu întreținerea acestor imobile, precum și cele privind amortizarea imobilelor depășesc sumele decontate de instituțiile publice.” Câteva rânduri mai departe vorbiți însă despre imobilul Complexul Uzlina, situat în comuna Murighiol, județul Tulcea, care are o suprafață de 478,54 de hectare și despre care precizați: „Pentru exploatarea imobilului Uzlina se impune transmiterea dreptului de administrare către RA-APPS, în vederea efectuării de noi investiții. (...) RA-APPS are capacitatea instituțională de susținere din punct de vedere economico-financiar a investițiilor necesare pentru reabilitarea imobilului Complexului Uzlina din bugetul propriu, fără a implica noi cheltuieli de la bugetul de stat.” Trebuie să recunosc, domnule prim-ministru, că sunt puțin mirat. Ba susțineți vânzarea imobilelor proprietate privată a statului, aflate în administrarea RA-APPS, pentru a reduce nivelul cheltuielilor publice și nivelul cheltuielilor de administrare și întreținere aferente unităților locative administrate de regie și pentru a elimina pierderile înregistrate de această regie, ba susțineți că există resurse financiare pentru a reabilita din bugetul propriu un imobil aflat într-o zonă deosebită a țării noastre. Drept urmare, domnule prim-ministru, doresc să vă adresez două întrebări: 1. Care este business planul și planul strategic al RA-APPS legat de administrarea Complexului Uzlina? 2. Deși solicitați vânzarea unui imobil aflat în administrarea RA-APPS, justificând că regia nu-și acoperă cheltuielile cu întreținerea acestora, propuneți preluarea și reabilitarea imobilului Complexul Uzlina din buget propriu. Așadar, regia vinde o serie de imobile ca să aibă apoi ce cheltui cu altele?
Interpelare
Gheorghe Saghian
Bonuri fiscale versus facturi simplificate
Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Chițoiu, viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice. Obiectul interpelării: „Bonuri fiscale versus facturi simplificate”. Domnule ministru, Hotărârea Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, la punctul 17, prevede că: pentru achizițiile de bunuri și servicii pe bază de bonuri fiscale emise în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, deducerea taxei poate fi justificată cu bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate. Astfel, pentru orice achiziții de bunuri și servicii, taxa pe valoarea adăugată poate fi dedusă de beneficiari pe bază de bonuri fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate. Aceste condiții sunt: – data emiterii; – identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile; - identitatea tipului de bunuri sau servicii furnizate; - suma taxei colectate și altele. Constatăm că bonurile fiscale au același conținut cu facturile simplificate. Societățile care fac achiziții pe bază de bon fiscal trebuie să aibă trecut pe document codul valid de taxă pe valoarea adăugată. În cazul în care comercianții nu pot trece codul cumpărătorului pe bonul fiscal, sunt obligați să emită factură și s-o atașeze bonului. Multe persoane întreabă dacă aceste bonuri fiscale pot fi considerate facturi simplificate în vederea deducerii taxei pe valoarea adăugată aferente acestora. Din păcate, niciun act normativ nu oferă mai multe lămuriri clare și explicite. În acest context, vă rog să precizați, domnule ministru, care sunt măsurile pe care intenționați să le luați cu privire la rezolvarea problemei prezentate.
– Lege pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 133/2010 pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, Magistrala 5 Drumul Taberei–Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei–Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009 – procedură de drept comun;
– Lege pentru modificarea și completarea punctului 5 al anexei nr. 2 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative – procedură de drept comun.
Prezenta notă s-a adus la cunoștința senatorilor în ședința plenului Senatului din 2 aprilie 2013.
Punctul 1 din ordinea de zi, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 aprilie 2013.
Biroul permanent vă propune următorul program:
– luni, 8 aprilie 2013: între orele 9.00 și 11.00 – activități în comisii; ora 14.00 – ședința Biroului permanent; ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plenul Senatului; între orele 18.15 și 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri;
– marți, 9 aprilie 2013: între orele 9.00 și 10.30 – declarații politice; între orele 10.30 și 13.00 – lucrări în plenul Senatului; ora 15.00 – lucrări în comisiile parlamentare;
– miercuri, 10 aprilie 2013 – lucrări în comisiile permanente;
– joi, 11 aprilie 2013 – lucrări în comisiile permanente;
- vineri, 12 aprilie 2013 – activități în circumscripțiile
- electorale;
- sâmbătă, 13 aprilie 2013 – activități în circumscripțiile
- electorale.
Sunt comentarii în legătură cu acest program?
- Dacă nu sunt,
Alin. (3) – În ceea ce privește modul de abordare a rețelelor locale și regionale izolate, se propune excluderea acestora din domeniul de aplicare a regulamentului și de menținere a mecanismelor administrative naționale existente.
În conformitate cu principiul subsidiarității, se consideră că ERA are numai sarcina reglementare și, eventual, își poate extinde atribuțiile necesare în vederea verificării, coordonării și supervizării activității agențiilor feroviare naționale. În context, ERA va putea interveni corectiv în cazul în care, la nivel național, nu sunt respectate procedurile și reglementările europene.
Art. 2 – Avizul motivat cuprins în prezenta hotărâre se transmite către instituțiile europene și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Art. 2 – Avizul motivat cuprins în prezenta hotărâre se transmite către instituțiile europene și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri.
Și acest proiect de hotărâre a fost adoptat. Trecem la punctul 5 al ordinii de zi, și anume Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului adițional Nagoya–Kuala Lumpur privind răspunderea și repararea prejudiciului, încheiat la Nagoya la 15 octombrie 2010, deschis spre semnare la 7 martie 2011 și semnat de România la 11 mai 2011 la New York, la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea, adoptat la Montréal la 29 ianuarie 2000, la Convenția privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro).
Dau cuvântul doamnei secretar de stat Anne Jugănaru. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.
## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat_
_în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prin ratificarea protocolului adițional, România îndeplinește o obligație ca stat membru al Uniunii Europene. De altfel, cea mai mare parte a textului se bazează pe principiile și conceptele utilizate de Directiva 2004/35 a Consiliului Europei privind răspunderea de mediu referitoare la prevenirea și repararea prejudiciului adus mediului. Aplicarea protocolului adițional contribuie la realizarea obiectivelor politicii comunitare în domeniul mediului, iar prin ratificarea acestuia, România îndeplinește o obligație ca stat membru al Uniunii Europene.
Având în vedere cele expuse, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice susține continuarea procedurii de adoptare a prezentului proiect de lege. Mulțumesc.
Pentru a prezenta poziția Ministerului Justiției, dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moțiu.
Microfonul 9.
Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Justiției_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentul adoptat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 26 martie 2013. Vă mulțumesc.