Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·31 martie 2014
Senatul · MO 37/2014 · 2014-03-31
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona pentru: – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 în ceea ce privește schema de ajutoare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume, cu banane și cu lapte – COM(2014) 32 final; – Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 2003/87/CE – COM(2014) 20 final
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic – procedură de urgență
· procedural · adoptat
· other
· legislative transmission
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 27 martie 2014, a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă privind declararea zilei de început de an școlar zi liberă pentru părinți (L679/2013); – Propunerea legislativă privind crearea Companiei Regionale a Munților Apuseni (L681/2013); – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura (L689/2013)
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
20 de discursuri
Stimați colegi,
Am rugămintea la liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală.
Vă aduc la cunoștință că avem 20 de proiecte de lege aflate în pericolul de a trece prin adoptare tacită. Insist către toți colegii care sunt prezenți în Parlament să vină în sala de plen.
Îl rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă prezența.
Bună ziua tuturor!
|Agrigoroaei Ionel|| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|prezent|
|Barbu Daniel Constantin|| |---|---| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|| |Bereanu Neculai|| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|concediu| ||fără plată| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|| |Boeriu Valeriu Victor|| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|| |Butunoi Ionel Daniel|| |Cadăr Leonard|| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Ciorbea Victor|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|Guvern| |Coste Marius||Nicula Vasile Cosmin|| |---|---|---|---| |Cotescu Marin Adrănel||Nistor Vasile|| |Crețu Gabriela|delegație|Niță Mihai|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Nițu Remus Daniel|prezent| |Cristina Ioan||Obreja Marius Lucian|| |Croitoru Cătălin|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Drăghici Damian<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel<br>Filip Petru<br>Firea Gabriela|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent|Oprea Gabriel<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>Pataki Csaba<br>Pavel Marian<br>Păran Dorin<br>Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin<br>Popa Florian|Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan|prezent<br>prezent<br>prezent|Popa Ion<br>Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popescu Dumitru Dian|| |Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian||Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon|prezent| |Grigoraș Viorel||Rădulescu Cristian|| |Hașotti Puiu||Rogojan Mihai Ciprian|| |Ichim Paul||Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|| |Igaș Traian Constantin|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Iliescu Lucian||Saghian Gheorghe|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Savu Daniel|| |Ioniță Dan Aurel||Sârbu Ilie|prezent| |Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu|prezent|Secășan Iosif<br>Severin Georgică|| |Jipa Florina Ruxandra||Silistru Doina|| |Klárik László Attila<br>László Attila||Stuparu Timotei<br>Suciu Matei|| |Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș|prezent|Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna|Guvern| |Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>Mora Ákos Daniel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Ungureanu Mihai Răzvan<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vâlcov Darius Bogdan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Motoc Octavian|prezent|Vegh Alexandru|| |Mutu Gabriel||Verestóy Attila|| |Nasta Nicolae|prezent|Vochițoiu Haralambie|prezent| |Neagu Nicolae||Voinea Florea|| |Neculoiu Marius|prezent|Volosevici Andrei Liviu|prezent| |Nicoară Marius Petre|prezent|Vosganian Varujan|| |Nicolae Șerban|prezent|Zisu Ionuț Elie|prezent| Reiau.
|Agrigoroaei Ionel<br>Anghel Adrian<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Boboc Cătălin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |---|---| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|prezent| |Butnaru Florinel|| |Butunoi Ionel Daniel|| |Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel||
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Domnule secretar, mulțumim frumos. Sunt deja 111 dintre colegi prezenți. Colegii care întârzie, vă rog să se înregistreze ca prezenți. Vreau să începem ședința.
Microfonul central, vă rog.
|Câmpeanu Mariana<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Ciorbea Victor<br>Constantinescu Florin|prezentă| |---|---| |Butnaru Florinel<br>Coste Marius|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|| |Cristina Ioan<br>Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Drăghici Damian<br>Dumitrescu Iulian|prezent| |Durbacă Eugen|prezent| |Ehegartner Petru|prezent| |Firea Gabriela|| |Geoană Mircea Dan<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel|prezent<br>prezent| |Hașotti Puiu<br>Ichim Paul|prezent| |Iliescu Lucian|| |Ioniță Dan Aurel<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila|prezent<br>prezentă<br>prezent| |László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Marian Dan Mihai|| |Marin Nicolae|| |Mazăre Alexandru||
|Mihai Cristian Dănuț|| |---|---| |Mihai Neagu|| |Mihăilescu Petru Șerban|| |Moga Nicolae<br>Mora Ákos Daniel|prezent<br>prezent| |Mutu Gabriel|prezent| |Neagu Nicolae|| |Nicula Vasile Cosmin|| |Nistor Vasile|| |Obreja Marius Lucian|| |Oprea Ștefan Radu|| |Pașca Liviu Titus|| |Pașcan Emil Marius|| |Pataki Csaba|prezent| |Păran Dorin|prezent| |Popa Florian|| |Popa Ion|| |Popa Mihaela|| |Popa Nicolae Vlad|| |Popescu Dumitru Dian|| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Rădulescu Cristian|| |Rogojan Mihai Ciprian|| |Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|| |Savu Daniel|| |Secășan Iosif|prezent| |Severin Georgică|| |Silistru Doina<br>Stuparu Timotei|prezentă| |Suciu Matei|| |Tánczos Barna<br>Tișe Alin Păunel<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca|prezent| |Țapu-Nazare Eugen<br>Vasiliev Marian|prezent| |Vegh Alexandru|| |Verestóy Attila|| |Voinea Florea|| |Vosganian Varujan||
## Mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc și eu, domnule secretar. Doamnelor și domnilor senatori,
Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 31 martie 2014.
Vă anunț că din totalul de 171 de senatori și-au înregistrat prezența 114, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, așa cum este, de 86.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Ion Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea.
Ordinea de zi, aprobată și de Biroul permanent, v-a fost distribuită.
Există comentarii legate de ordinea de zi? Dacă nu există comentarii...
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Există, există. Iovescu.
Domnule Iovescu, vă rog. Microfonul 2. Legat numai de ordinea de zi, vă rog.
Absolut de ordinea de zi.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi și colege,
Vă rog să fiți de acord să oprim un fenomen care este pe cale de a lua amploare. Săptămâna trecută am avut două inițiative care au trecut prin adoptare tacită. Săptămâna aceasta avem trei proiecte de lege care trec prin adoptare tacită. Deja au trecut, nu mai e cazul să le mai...
De data aceasta este vorba de trei. O să ajungem, în acest sens... Unde ajungem, dacă săptămâna trecută au fost două, acum sunt trei?
În sensul acesta vin cu o propunere, adică două.
Prima propunere ar fi mărirea programului de lucru la trei ore pe zi:
– luni, de la ora 16.00 la ora 19.00. S-a schimbat și ora, este posibil;
– marți, dimineața, de la ora 10.00 la ora 13.00. Iar este posibil.
Mai vreau, legat strict de ordinea de zi – ordonarea proiectelor de lege. Vreau să arăt că la punctul 8 termenul de adoptare tacită este 22.04, la punctul 15 este 7.05 și la punctul 17 – 2.04.
Cu termene, în afară de punctul 17, mai sunt și punctul 18, cu 3.04, punctul 20, cu 3.04, punctul 21, cu 3.04 și punctul 23, cu 3...
Avem 23 de proiecte. Le-am văzut și eu.
Propunerea este ca toate inițiativele care sunt mai în spate să le trecem mai în față. Altfel, dacă nici mâine nu o să ajungem la ele, sigur că, fiind adoptate tacit...
Mulțumesc tare mult. Stimați colegi,
Am adus la cunoștință plenului că există 23 de proiecte cu pericolul de a trece cu adoptare tacită.
Astăzi și mâine aș vrea să putem asigura o altă dinamică a ședinței, ca să putem aproba sau respinge toate cele 23 de proiecte asupra cărora există pericolul de adoptare tacită, cum bine sesiza colegul nostru.
Cu privire la programul pe care-l propuneți, o să-l discutăm în Biroul permanent.
Am sesizat ideea pe care o lansați, să lucrăm mai multe ore în cele două zile în care există ședință de plen.
Domnul senator Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.
Microfonul 2, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În continuarea propunerii juste pe care ați făcut-o, aș spune așa: în situația în care mâine nu rezolvăm toate proiectele și există riscul de a trece tacit vreun proiect sau vreo propunere legislativă, propun să lucrăm și miercuri, de la 10.00, până când se rezolvă ordinea de zi.
Mulțumesc tare mult. O să și luăm act de acest lucru. Domnule senator Rotaru, vă rog. Microfonul 4.
Mulțumesc, domnule președinte.
Corect. Nu trebuie să treacă niciun act normativ prin adoptare tacită.
În spiritul acestor propuneri și sugestii făcute, vin și eu cu o sugestie. Noi am hotărât – și era la nivel de cutumă deja – ca un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar să vorbească, pentru că ne ducem, de multe ori, în discuții sterile. Foarte mulți reprezentanți ai grupurilor parlamentare vorbesc pe același proiect de lege și de aici ne aflăm, de fapt, în situația în care ne aflăm, pentru că puține acte normative trec pe baza dezbaterilor care se fac, de multe ori, nejustificat.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Domnul Hașotti, microfonul 3. Păi, ziceam de o dinamică a ședinței. Microfonul 2, vă rog.
Păi, da, domnule președinte.
Ziceați de o dinamică a ședinței, dar eu nu pot fi de acord în totalitate cu ceea ce a spus domnul senator Rotaru. Și dumneavoastră înșivă, domnule președinte de ședință, când ați considerat că este nevoie de o dezbatere mai amplă asupra unei propuneri, asupra unui proiect, ați lăsat această dezbatere.
Deci regulamentul e una, cutuma e alta, și dezbaterea parlamentară trebuie să aibă loc.
Chestiunea că un senator de grup și cu asta închidem nu este în regulă.
Vă învederez faptul că sunt proiecte și propuneri legislative care nu sunt dezbătute deloc, nu se ia cuvântul. Deci la unele, cum este primul punct din ordinea de zi, cu „Fulbright”... ce să discuți acolo? Acolo se votează, da?
Haideți să fim Senat, să fim Parlament, să acceptăm o dezbatere politică, pentru că eu nu vreau să intru în foarte multe amănunte de ce este făcută această propunere. Pentru că – și nu spun decât..., nu fac decât un enunț –, pentru că, din păcate, Senatul legiferează patru ore pe săptămână. Dacă ar legifera opt, s-ar întâmpla altceva.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc, domnule senator.
Aveți, ca și mine, foarte multă experiență. Știm că, întotdeauna când a fost nevoie pentru acte normative uneori esențiale, pentru coduri, dezbaterile nu s-au limitat la o singură persoană din grup.
Propunerea colegului nostru viza, sigur, momentele în care putem, cu adevărat, să ne referim la subiectul supus discuției, și nu la alte lucruri.
Stimați colegi, cu aceste observații, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi de astăzi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru de astăzi: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; între orele18.00 și 19.30, întrebări, interpelări.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă aduc la cunoștință că, în paralel cu lucrările plenului, sunt două comisii care lucrează, cu aprobarea Biroului permanent, așa cum știți: Comisia pentru cultură și media, care-și desfășoară activitatea în aceeași perioadă, în paralel, în scopul audierii candidaților pentru Consiliul de Administrație al Societății Române de Televiziune, și Comisia pentru buget, finanțe, pentru discuțiile privind conducerea ASF.
Intrăm în primul punct al ordinii de zi, informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona.
În conformitate cu prevederile punctului 11 alin. (2) din Procedura de lucru și mecanismul decizional al Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar în domeniul Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, se aduce la cunoștință plenului Senatului că următoarele propuneri de acte europene nu încalcă principiul subsidiarității sau principiul proporționalității:
1. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 în ceea ce privește schema de ajutoare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume, cu banane și cu lapte – COM(2014) 32 final;
· other
1 discurs
<chair narration>
#200482. Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 2003/87/CE – COM(2014) 20 final.
Vă aduc la cunoștință, de asemenea, nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:
– Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic.
Este în procedură de urgență.
Termenul pentru sesizare, mai ales că este procedură de urgență, este de două zile de la data depunerii – astăzi, 31 martie 2014.
În sfârșit, notă privind adoptarea tacită a unor inițiative legislative.
În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție, coroborat cu prevederile art. 141 din Regulamentul Senatului, se consideră adoptate, prin împlinirea termenului la data de 17 martie 2014, următoarele inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă privind declararea zilei de început de an școlar zi liberă pentru părinți;
2. Propunerea legislativă privind crearea Companiei
Regionale a Munților Apuseni;
· Informare · respins
183 de discursuri
Da, domnule președinte.
Serviciile Senatului sunt organizate în conformitate cu prerogativele constituționale ale Parlamentului, cu cerințele procesului legislativ la nivel parlamentar, precum și cu criteriile manageriale care operează în domeniul instituțiilor publice.
Actuala structură organizatorică a Senatului este reglementată prin Hotărârea Senatului nr. 8 din 2013, care a reorganizat serviciile Senatului exclusiv la nivelul aparatului central, prin înființarea de direcții generale și de direcții, după caz. Analizând structura organizatorică actuală, considerăm că se impun unele modificări în denumirea și subordonarea ierarhică a unora dintre compartimentele acesteia.
Astfel, la nivelul structurilor constituite pentru desfășurarea activității președintelui Senatului, atribuțiile specifice vor fi exercitate prin intermediul compartimentelor existente, între care nu va mai exista însă raportul de subordonare. Această repoziționare va permite eficientizarea activității, precum și îmbunătățirea comunicării cu celelalte autorități și instituții publice, precum și cu serviciile Senatului.
Complexitatea activității, precum și responsabilitățile personalului care își desfășoară activitatea la Secretariatul general, precum și constrângerile financiar-bugetare impun reorganizarea activității acestei structuri și schimbarea denumirii acesteia din Secretariatul secretarului general în Cabinetul secretarului general. Această nouă denumire va permite, totodată, diferențierea acestei structuri de celelalte constituite la nivelul secretarilor generali adjuncți. De asemenea, propunem modificarea actualei structuri organizatorice vizând trecerea Direcției presă, comunicare și imagine de la secretarul general la secretarul general adjunct care coordonează și Direcția generală cooperare parlamentară externă, în acest mod realizându-se o mai bună gestionare a celor două activități.
Față de cele arătate, s-a elaborat Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Senatului nr. 8/2013 privind structura serviciilor Senatului, care, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) lit. o) din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, urmează să fie supus dezbaterii și aprobării plenului Senatului.
Semnează chestorii Senatului, senator Moga Nicolae, senator Traian Igaș, senator Nicoară Marius și senator Verestóy Attila.
Citiți și hotărârea, vă rog.
Voi da citire Hotărârii pentru modificarea anexei la Hotărârea Senatului nr. 8/2013 privind structura serviciilor Senatului.
În temeiul prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 36 alin. (1) lit. o) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu modificările și completările ulterioare,
Senatul adoptă prezenta hotărâre:
Articol unic. – Anexa la Hotărârea Senatului nr. 8/2013 privind structura serviciilor Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 marte 2013, se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre.
Această hotărâre a fost adoptată în Senat, în ședința din 31 martie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Va semna, după avizare, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc și eu.
Să vedem dacă va fi adoptată.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre propus. Stimați colegi, îi rog și pe liderii grupurilor parlamentare...
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic – procedură de urgență
Intrăm propriu-zis în ordinea de zi.
Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaționale și academice administrate de Comisia Fulbright româno-americană, semnat la Washington la 22 octombrie 2013.
Este o prioritate legislativă a Guvernului.
Declar dezbaterile generale asupra proiectului de lege deschise.
Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat András Király, să expună succint, vă rog, domnule secretar de stat, proiectul.
Vă rog. Microfonul 9.
## **Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate doamne, Stimați domni senatori,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaționale și academice administrate de Comisia Fulbright româno-americană, semnat la Washington la 22 octombrie 2013.
Programul Fulbright este programul internațional de schimburi în domeniul învățământului derulat de Guvernul SUA, înființat încă din anul 1946.
În România, Programul Fulbright funcționează din 1960, acordându-se burse pentru aproximativ 1.500 de studenți, cercetători, profesori români și americani.
Mulțumesc tare mult.
O rog pe doamna senator Andronescu, președintele Comisiei de învățământ..., raportul comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raportul este favorabil și vă propunem un vot pentru ratificarea acordului respectiv.
Aș vrea să adaug faptul că această Comisie Fulbright este una dintre cele mai prestigioase instituții și a produs efecte extrem de favorabile asupra schimburilor academice dintre sistemul de învățământ din România și cel din America. Foarte mulți tineri cercetători, studenți, cadre didactice au beneficiat de aceste schimburi și... și domnul Hașotti.
Vă propun un vot favorabil. Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumim tare mult.
Puncte de vedere nu există.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic – procedură de urgență
Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice.
Declar dezbaterile generale deschise asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului prezent astăzi să susțină proiectul, domnul Marian Preda. Da? Microfonul 9, vă rog. ## **Domnul Marian Preda** _– secretar de stat_
_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**
Exact, domnule președinte.
Marian Preda, de astăzi secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Succes, domnule secretar de stat.
Vă mulțumesc.
Punctul de vedere al Guvernului este pentru susținerea adoptării acestui proiect de act normativ.
administrativ-teritoriale sunt acționari unici sau majoritari sau dețin direct sau indirect o participație majoritară, modificări ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2006 privind înființarea Fondului național de dezvoltare, aprobată prin Legea nr. 186/2008, modificări în ceea ce privește Legea nr. 165/2013 și o serie de alte acte normative.
Guvernul susține proiectul de lege, cu amendamentul admis de Comisia pentru buget a Senatului. Vă mulțumesc.
Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Îl invit la microfon, pentru a prezenta succint raportul comisiei, pe domnul senator Nicula. Vă rog, microfonul 7.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc.
Președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Cosmin Nicula. Vă rog, succint, raportul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii, de buget finanțe și economică, au hotărât, cu 17 voturi pentru și o abținere, să admită parțial cererea de reexaminare și, în consecință, să adopte raport de admitere asupra proiectului de lege trimis spre promulgare, cu un amendament prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc tare mult.
Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu există.
Supun aprobării dumneavoastră raportul, cu un amendament admis.
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic – procedură de urgență
Fiind vorba de un raport cu un amendament, supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic – procedură de urgență
69 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și două abțineri. Proiectul de lege a întrunit majoritatea necesară.
Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru acest proiect.
Domnul Dan Manolescu este, da? Microfonul 8, vă rog.
## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor, domnilor senatori,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscale vizează modificări în zona Codului fiscal, în zona Codului de procedură fiscală, în zona Ordonanței Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea profesiei de consultant fiscal, modificări privind Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Avem avize favorabile transmise de la Comisia pentru afaceri europene, Comisia economică, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru privatizare.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 7 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de admitere, cu un amendament prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. De asemenea, comisia propune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentul și proiectul de lege.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu tare mult. Există dezbateri?
Domnul senator Ákos, microfonul 2. Mora, pardon! Vă rog, microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,
Este un act normativ care, poate... să nu supăr pe cineva, dar este, practic, o zacuscă de modificări fiscale. Intervine asupra a douăsprezece acte normative, are peste 50 de pagini. În preambul are 28 de argumente în susținerea modificărilor celor 12 acte normative, respectiv are 31 de articole. Dar justificarea pe care a prezentat-o domnul ministru secretar de stat vizavi de aceste modificări... sunt modificări, care, bineînțeles, se referă la Codul de procedură fiscală, eșalonări la plată, consultanța fiscală care se reglementează în acest act normativ, la Fondul național de dezvoltare, la ANAF, la salarizarea personalului bugetar, la rezerve de țiței chiar, la repartizarea profitului societăților naționale. Dar, pe principiul că diavolul stă ascuns în detalii, la art. XVII din acest act normativ se introduce o derogare de la norma legală, aceea prin care Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului se folosește doar pentru cazurile de urgență, respectiv cazurile în care este necesară folosirea acestui fond de rezervă.
Deci, cu alte cuvinte, astăzi avem o situație în care pentru anul 2014, prin acest act normativ, se dă liber la folosirea banilor din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului pentru a plăti și a da către administrația publică locală, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și prin ordinul emis de ministrul dezvoltării regionale.
Cu alte cuvinte, dacă anul trecut am avut o pledoarie foarte susținută și susțineam reforma pe care am făcut-o la nivel de USL vizavi de introducerea criteriilor în alocarea banilor publici, despre care știți foarte bine că se refereau la data contractului, la vechimea contractului, la gradul de execuție a lucrărilor și așa mai departe, iată că anul acesta, practic, se deschide această cale prin care putem să dăm bani din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului pentru unități administrativ-teritoriale fără criterii. Deci, cu alte cuvinte, această situație ne duce, practic, un pas înapoi, facem un regres democratic, din punctul meu de vedere. Grupul parlamentar al PNL nu va vota acest proiect aflat pe ordinea de zi.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Recunosc că am ceva experiență parlamentară, cunosc foarte bine și prevederile Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, nu am întâlnit termenul de „zacuscă” folosit pentru legi, dar, în sfârșit, învăț și eu. Cu cât îmbătrânesc, învăț.
Îl invit la microfonul Senatului pe colegul nostru, domnul senator Oprea. Vă rog.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Da, termenul este mai puțin cunoscut. Românii îi spun ghiveci.
Pentru flori cumva?
Da, pentru flori ofilite ce sunt în acest proiect de lege. Vă spun sincer: este o sfidare a cetățeanului României parcurgerea... cine are puterea, cine are dorința să vadă până unde merge acest ghiveci legislativ.
Vă spun sincer... Nu, nu zâmbiți. Dacă sunteți conștienți de ce conține proiectul acesta legislativ, vă rog tare mult, măcar înghițiți în sec.
Eu mă duc doar într-o singură zonă: dincolo de atâtea domenii care sunt făcute pulbere, atâtea noi forme de agățare de buzunarul omului..., dar mă refer în special la statutul consilierului fiscal.
Știam că s-a retras statutul acestui consilier și că de... punerea unui fel de nou regim pentru consultantul fiscal dispăruse. Or, în felul acesta, nu știu dacă aveți afaceri mici, minuscule, cum vreți să le spuneți, mici și mijlocii, dar acest consilier nu face altceva decât să pună o ștampilă și o semnătură și este un alt fel de ban scos din buzunarul abia cârpit de după nerușinarea cu care ați privit mediul de afaceri. Este strigător la cer! Scoateți bani și dați din nou la CFR, indiferent pe ce proceduri, că arieratele... am citit și eu memoriul.
Este, într-adevăr, o grijă dată Guvernului față de arieratele companiilor private. Dacă grija asta o luați prin a lua din banul public mai departe, ca să nu fie prea mare arieratul, este jale. Dacă priveați și ceea ce Președintele României, la punctul anterior din ordinea de zi, în care pe titlul 56 se duc cel puțin 800 de milioane de lei pentru proasta gestiune a achizițiilor publice..., iar în legea asta, ca să nu vă obosesc citindu-vă, este formula folosită de multe ori, o mie și una de legi într-o ordonanță. Asta faceți și spuneți că n-ați dat decât vreo câteva sute de ordonanțe. Aveți peste o mie, dacă le descompuneți în ordonanțele componente ale unei singure ordonanțe date de Guvernul Ponta.
Este prea mult.
Vă rog, alte puncte de vedere? Nu există.
Declar încheiate dezbaterile.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vot, mâine – la 12.30.
Punctul 9, Propunerea legislativă pentru scutirea de la plată a unor debite către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declar deschise dezbaterile generale.
Dacă inițiatorul nu este prezent, nu-l văd, îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul..., tot domnul secretar de stat Dan Manolescu, punctul de vedere, scurt, al Guvernului vizavi de această propunere legislativă.
Mulțumesc, domnule președinte.
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare scutirea de la plată a debitelor aparținând pensionarilor din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale către bugetul asigurărilor sociale de stat, aflate în sarcina acestora, ca urmare a unei interpretări neunitare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale a agricultorilor, debite care au fost generate din motive neimputabile acestora.
Guvernul nu susține propunerea legislativă.
Mulțumim, domnule ministru. Președintele Comisiei pentru buget.
Mulțumesc, domnule președinte.
Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 5 voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, să adopte raport de respingere.
Mulțumesc.
Din partea grupurilor parlamentare, Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Mora.
Vă rog. Microfonul central.
## Domnule președinte, mulțumesc.
Doar prin similitudine cu proiectele care s-au adoptat în decursul anului trecut vizavi de suportarea corecțiilor financiare din partea Guvernului, atunci când angajați ai statului au greșit în evaluarea unor proiecte pe bani europeni, prin similitudine, cred că ar fi corect ca și acum, când angajați ai statului au greșit la calculul pensiilor la nivelul acestei ordonanțe de care spunea domnul ministru, este corect... și nu este din vina pensionarilor, să-i pui să returneze niște bani pe care nu ei și i-au calculat, ci au calculat acești angajați. În consecință, noi susținem acest proiect de act normativ.
Mulțumesc. Alte puncte de vedere. Domnule Vegh, vă rog. Microfonul 2.
Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,
Sigur, este un proiect de act normativ care a fost inițiat din partea mai multor colegi din diferite grupuri parlamentare. Cred că este un proiect de lege apreciabil, dar, din păcate, n-am reușit să obținem și avizul comisiei din care și eu fac parte, dar aș vrea să menționez, de fapt, despre ce este vorba.
Sigur, acest proiect vizează ștergerea anumitor datorii ale pensionarilor de CAP, cei cărora din 2003 li s-au recalculat pensiile, și perioada în care au fost în pensie de invaliditate, după părerea Curții de Conturi, nu trebuia luată în calcul la stabilirea pensiei finale.
Sigur, greșelile s-au perpetuat pe parcursul anilor și s-a ajuns ca un pensionar de CAP care are o pensie de 350-400 de lei să returneze eșalonat o anumită sumă.
Vreau să vă spun că, din calculele făcute la nivel de țară, este vorba de o sumă de 4,7 milioane de lei, circa 1 milion de euro.
Cred că ar fi totuși bine să ne gândim cum am putea să-i sprijinim pe acești pensionari, pensionari care, în momentul de față – majoritatea dintre ei – se află la o vârstă de 70-75 de ani, și, cred că, până la urmă, tot pe capul statului o să rămână datoriile, pentru că azi-mâine, din păcate, cred că unii dintre ei o să treacă în partea cealaltă și cred că ar fi bine pe viitor, totuși, Guvernul să se gândească să găsească o soluție, chiar dacă înțeleg situația financiară a țării în momentul de față. Mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc și eu, domnule Alexandru Vegh. Dacă există...
Domnule senator Grapă, vă rog. Microfonul 2.
## Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,
Haideți să încercăm să privim această chestiune din alt punct de vedere, și anume: mi-aduc aminte, întrucât eu am bunici care au fost agricultori și care au avut o pensie de mizerie, că din 1989, din 1990 și până în 2000, aceștia au trăit cu sume de ordinul a maximum o sută, o sută și un pic de lei sau un milion, un milion și un pic, la vremea respectivă.
Faptul că, din 2000 încoace, eșalonat, au încercat toate guvernările să repare, oarecum, o nedreptate morală e un lucru extrem de bine-venit. Dar acum să vii să le impuți o sumă de bani pe care le-ai dat-o... putem să o privim ca pe o compensație pentru faptul că din 1990 până în 2000 nu i-am băgat în seamă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic – procedură de urgență
Ca atare, propunerea legislativă a fost respinsă.
Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Dacă există inițiatorul? Nu există.
Din partea Guvernului?
Tot domnul Manolescu este și pentru sănătate, da? Domnul secretar de stat Dan Manolescu, microfonul 8. Aveți cuvântul. Succint, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 256 din Legea nr. 95/2006 din reforma în domeniul sănătății, în sensul alocării anual a unui procent de minimum 6 din PIB pentru finanțarea sistemului de sănătate.
Menționăm că art. 256 din Legea nr. 95/2006 se referă la finanțarea Fondului național de asigurări de sănătate, și nu la asigurarea sistemului de sănătate și, totodată, aplicarea soluțiilor legislative propuse ar presupune influență financiară de circa 11,8 miliarde de lei asupra bugetului general consolidat.
Prin urmare, Guvernul nu susține propunerea legislativă.
## Mulțumesc.
Domnul senator Cosmin Nicula, președintele Comisiei pentru buget, succint, raportul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Avize negative din partea Comisiei pentru sănătate și a celei a drepturilor omului, culte și minorități.
Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 6 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de respingere.
Mulțumesc. Puncte de vedere? Vă rog...
Se pregătește domnul Todirașcu, am înțeles. Domnule senator Pașca, vă rog.
Scuze...
Domnule președinte, voiam să vă rog, dacă sunteți de acord, să ne dați o listă de vot la precedentul punct. Vă mulțumesc.
La proiectul anterior vreți?
Da, da.
Vă rog să vă notați, pentru liderii grupurilor parlamentare listă de vot.
Domnul..., pe procedură. Domnule senator Barbu, vă rog.
Tudor Barbu
#46265Lista solicitată de distinsul nostru coleg, vicelider de grup – PNL – se referă la acest punct de pe ordinea de zi pe care-l avem în dezbatere și vot. Vă cerea listă la punctul acesta.
Eu am înțeles la punctul anterior.
Tudor Barbu
#46544La punctul privind acest act normativ, proiectul legislativ privind sănătatea. La acest punct.
Deci doriți...
Din sală
#46712La ambele proiecte!
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Și la acesta. Pentru ambele proiecte. Vă rog, domnule Todirașcu... Domnule Boeriu, pardon, îmi cer scuze.
Microfonul 2, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să vă spun, stimați colegi, că suntem în fața unei propuneri legislative, după părerea mea, imposibil de respins.
Nu cred că există cineva dintre noi să nu știe că sistemul de sănătate în România este subfinanțat și că funcționează cu un 4% din PIB, spre deosebire de sistemele dezvoltate din vestul Europei, cu 8, 9, 10% din PIB și dintr-un PIB pe cap de locuitor mult mai mare.
Știm cu toții că și acum aducem în spitale medicamentele de acasă, știm că anul trecut au plecat 3.000 de medici din România. Deci ritmul este de un medic la trei ore care părăsește țara, între altele și din cauza acestui procent alocat sănătății, de doar 4% din PIB.
Sigur că am putea vorbi multe și poate chiar populist pe această temă. Eu vreau să vă spun doar că Partidul Național Liberal va vota nu din populism, ci din consecvență, pentru că noi avem un proiect pe care l-am depus, proiect similar, care a trecut de Senat prin adoptare tacită și care este acum la Camera Deputaților, Camera decizională.
Așadar, Partidul Național Liberal, încă o dată, nu din populism, ci fiind consecvent, susține această propunere legislativă.
Mulțumesc tare mult. Îl invit la microfonul 1 pe domnul senator Todirașcu.
## **Domnul Valeriu Todirașcu:**
Mulțumesc frumos.
Doamnelor și domnilor senatori,
Sunt la primul mandat, vin din piața de sănătate și poate că voi exprima un punct de vedere puțin diferit chiar și față de antevorbitorul meu.
Atunci când discutăm despre finanțarea sănătății, trebuie să le spunem cetățenilor, corect, că, practic, discutăm despre o farsă prin care pacienților li se dă cu o mână și, de fapt, li se ia cu două.
Această farsă ar trebui să înceteze pentru că în ea se găsește răspunsul la întrebarea: de ce 5 miliarde de euro, alocați anual sănătății, care reprezintă de cinci ori mai mult față de acum 12 ani – în urmă –, nu sunt suficienți pentru a rezolva nici problemele de calitate și nici problemele de finanțare a sănătății?
Răspunsul este în faptul că astfel de majorări de finanțare au venit tot timpul fără măsuri legislative care să stopeze deturnarea banilor de la pacienți.
În acest moment putem afirma că doar o treime din banii alocați sănătății ajung la pacient, iar două treimi sunt deturnați. Iată de ce se întâmplă așa: din cei trei lei alocați ipotetic sănătății, putem spune că primul leu este acordat din... finanțarea acordată sănătății, așa cum vine în sănătate
exact așa se și întoarce la stat, pentru că reprezintă impozitele și taxele pe care le plătesc spitalele, inițial din facturile de achiziții, componenta TVA, și a doua componentă fiind impozitele pe salarii.
O parte din acest prim leu care reprezintă impozite și taxe ar putea fi întoarsă parțial către pacienți, dacă astăzi am discuta măsurile legislative privind diminuarea cotei standard de TVA de 24% sau dacă am vorbi despre introducerea unei cote reduse de TVA pentru produsele destinate prevenției, sau dacă am discuta despre micșorarea impozitelor pe salarii. Însă niciuna din aceste măsuri, astăzi, nu este pe ordinea de zi. Și, atunci, acest prim leu nu are cum să se întoarcă la pacient, deci va continua să finanțeze statul obez.
Un al doilea leu este deturnat de la pacienți către baronii și feudalii din sănătate, prin risipă, furt și incompetență, exact așa cum constatau experții britanici de la Institutul Britanic pentru Excelență în Sănătate – NICE International –, care spuneau, în 2012, în raportul emis la comanda Guvernului din 2012, că în România, citez: „Nu există nicio analiză a prețului, a eficienței costurilor, impactului bugetar total sau costului de oportunitate de care să se țină seama la alocarea resurselor financiare.”
Ea reprezintă o sumă foarte mică și reprezintă cu adevărat subfinanțarea din sănătate. Și ea se resimte, din păcate, doar la pacienți, atunci când pacienții trebuie să ajungă la spital și vin de acasă cu medicamente și materiale sanitare.
Încercați să sintetizați, vă rog.
Da. Acest al treilea leu reprezintă subfinanțarea din sănătate, dar primii doi reprezintă suprafinanțarea din sănătate. Repet, suprafinanțare. Și, dacă nu vom vota măsuri care să stopeze deturnarea, nu vom putea schimba situația financiară din sănătate.
În concluzie, orice finanțare în sănătate care nu vine cu măsuri de stopare a deturnării, practic, reprezintă o dublă impozitare a cetățenilor, pentru că li se dă cu o mână și li se ia cu două.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile...
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Iovescu.
A, domnul senator Iovescu. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. De cele mai multe ori, am luat cuvântul pentru a susține inițiativele, propunerile legislative ale colegilor de la putere.
De data aceasta, v-aș ruga să nu ne uităm spre inițiatori, să ne uităm mai mult spre expunerea de motive și este simplu. Modificarea cere alocarea a cel puțin 6% din PIB pentru sănătate.
Argumente: suntem pe ultimele locuri în Europa privind procentul, media europeană este 8,9%. La noi ar fi cam 300 de euro pentru fiecare român, ceea ce-i de 10 ori mai puțin decât la celelalte țări europene.
Chiar domnul Arafat declara că suntem la nivelul anilor ’60 ca alocație bugetară, cel mai tare argument peste toate este faptul că PIB-ul nostru este mic. Din acel mic dăm puțin. Din acel puțin dăm și mai puțin decât dau ceilalți.
Și ar mai fi două lucruri de spus: nivelul de sărăcie de la noi și starea de sănătate a populației din România. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Barna Tánczos.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aparent, vorbim de o inițiativă care ar trebui să aducă bunăstare în domeniul sănătății, dar sunt convins că este mai mult o inițiativă care încearcă să aducă capital electoral și nu încearcă să rezolve problema. Pentru că, dacă ne uităm la data la care a fost inițiat acest proiect legislativ, vedem că, în perioada respectivă, domnul Nicolăescu era la conducerea Ministerului Sănătății și avea toate pârghiile în mână ca să rezolve această problemă.
Și dacă nu a reușit, și dacă era împotriva acelui buget care nu i-a acordat sau nu i-a asigurat 6% din PIB pentru sănătate, avea la îndemână un protest, o formă de protest de care a uzat un singur ministru, din câte țin minte, domnul Attila Cseke, prietenul meu, care, în momentul în care nu a primit suma necesară și cerută de la domnul prim-ministru Emil Boc, și-a prezentat demisia.
Nu l-am văzut pe domnul Nicolăescu demisionând, rupându-și hainele de supărare că ministerul – portofoliul – pe care l-a condus nu a primit finanțarea necesară.
Ca atare, consider că este mai mult un act populist, o încercare de a strânge voturi și de a acumula capital electoral, și nu o încercare reală de a rezolva problema. Mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mai există puncte de vedere legate de...?
## **Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
Grapă.
Domnule senator Grapă, vă rog. Și domnul senator Barbu, da?
Domnule președinte, Distinși colegi,
În general, în momentul în care, cel puțin eu personal, discut de la acest microfon, când încep să emit ipoteze și opinii, rareori mă raportez la spusele antevorbitorilor mei.
Este însă absolut obligatoriu și necesar să fac câteva precizări foarte clare:
Întotdeauna ministrul Nicolăescu a fost și a militat pentru un procent foarte mare din PIB. Nici măcar 6%, raportat la volumul PIB-ului, nu este suficient.
Dacă ar fi să raportăm la cifră absolută, 6% din cât avem PIB-ul acum înseamnă cam 2/3 din ce avem nevoie.
3% dintr-un PIB de cinci ori mai mare probabil că ne-ar ajunge, dar dăm la o parte cuantificările absolute.
Să vii să vorbești despre faptul că cineva își face imagine din probleme sociale, gen Legea nr. 448/2006, gen Legea nr. 272/2004 sau Legea sănătății, înseamnă să justifici oarecum o incapacitate guvernamentală anterioară și unele măsuri totalmente abuzive, care încă lasă urme în tot ceea ce înseamnă viața românilor, fapt pentru care vă spun – și să se înțeleagă foarte clar – în permanență că Partidul Național Liberal a militat pentru un procent foarte mare din produsul intern brut pe două chestiuni: învățământ și sănătate.
Putințele însă finale, ca urmare a acestor cerințe, depind de foarte multe variabile, iar una dintre ele a fost cea pe care v-am spus-o mai devreme: valoarea totală a unui PIB la care îl raportăm cu procente.
Distins coleg,
Eu nu vă pronunț numele foarte corect, că eu nu sunt maghiar, deși am auzit aici, din diverse surse, cu „a” sau cu „o”.
Am să vă rog să nu dialogați cu sala.
Vă spun doar atâta tot: au existat în istoria de mii de ani, de cel puțin 2.000 de ani a României, fără elemente comparative, fel de fel de suișuri și coborâșuri. Și, cum am trecut peste momentul 2004, 2008, 2009, 2012, vom trece și peste acest neajuns, în speranța că, în momentul în care ne vom reîntoarce cu măsuri liberale, lucrurile, categoric, vor sta așa cum trebuie.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc și eu.
Vă aduc la cunoștință că discutăm despre o Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Vă rog să vă referiți la acest subiect.
Domnule senator Barbu, aveți cuvântul.
Tudor Barbu
#56896## Domnule președinte de ședință,
Vă mulțumesc mult și nu vreau decât, în puține secunde, să mulțumesc colegilor maghiari de la UDMR pentru votul pozitiv pe care-l vor da, pentru că înțeleg că nu se pot desolidariza nici de ce a făcut ministrul Domniilor Lor atunci când și-a dat demisia, nici de ce a spus acum distinsul meu prieten și coleg Tánczos Barna.
Adică votul UDMR-ului azi nu are cum să fie altfel, de vreme ce un ministru și-a dat demisia pentru că nu avea acest buget la îndemână.
Mulțumesc mult, UDMR.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc și eu.
Dacă nu există alte puncte de vedere...
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Domnul senator Ichim.
Domnul senator Ichim aș vrea, dacă se poate, să fie ultimul vorbitor la această propunere legislativă.
Credeam că se cuvine să vorbească fiecare în ce se pricepe.
Ziceam că ar fi cazul să vorbească doctorii despre sănătate, dar văd că toate lumea își dă cu părerea.
Stimate coleg,
În sănătate, e adevărat că se deturnează bani. Asta nu înseamnă că noi trebuie să rămânem fără să avem grijă de sănătate, să creștem finanțarea.
Avem doi actori în sănătate: furnizorul de servicii medicale și pacientul.
Trebuie să găsim un echilibru pentru pacient, dar să ținem furnizorii în țară.
Dacă dumneavoastră bănuiți, cu salarizarea asta, că veți mai ține generații de rezidenți în țară, vă înșelați.
Noi trebuie să ne raportăm la ce dau ceilalți. E treaba ministerului și a Executivului să controleze dacă se fură, cu directorii puși politic de fiecare Guvern în parte. Toți suntem vinovați că nu-i verificăm.
Referitor la colegi, stimați colegi, vorbiți cu domnul György Frunda și vedeți dacă e de acord cu 6%.
Hai să nu mai dăm declarații, că dăm declarații politice!
Data trecută, ministrul nostru era ministrul PNL-ului, iar toți liberalii au semnat pentru 6%... cu voia sau fără voia lui, pus de prim-ministru, care a zis că n-avem bani. El a fost disciplinat. Noi nu. Cerem 6%.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc.
Declar închise dezbaterile asupra acestei propuneri legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic – procedură de urgență
Proiectul de lege a fost respins.
Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare a învățământului...
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Explicația votului.
Bine, un minut pentru explicația votului, domnul senator Oprea.
Vă rog, un minut.
De fapt, apelez la o declarație a unor lideri PSD. „Pachetul social, prevăzut în programul de guvernare al PSD, cuprinde asistență medicală primară, de medicină de familie, decontate prin CNAS”, au declarat, duminică, vicepreședintele – și nu dau numele, îl protejez – și coordonatorul Departamentului de sănătate al PSD – și-l protejez.
„Sursa principală de finanțare este majorarea bugetului alocat Ministerului Sănătății, în cote anuale de cel puțin 0,5%, încât o să depășim 6%.”
Succes!
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumim frumos.
Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare a învățământului profesional, universitar și a cercetării științifice.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este. Nu este prezent.
Din partea Guvernului...
## **Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
Domnul Nazare.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Îmi cer scuze. Eu am văzut că ați venit la începutul ședinței, dar, nevenind aici...
Vă rog, domnule deputat, poftiți să vă susțineți proiectul. Dacă se poate, pe scurt, la microfonul 6.
## **Domnul Alexandru Nazare** _– deputat_ **:**
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
Această inițiativă legislativă este intitulată „Bursa investitorului”.
Încercăm, prin această inițiativă legislativă, să umplem această prăpastie, acest hău dintre nevoile pe care le are piața muncii și capacitatea, și performanțele sistemului educațional din momentul de față. Și am observat că sunt două probleme în sistemul de învățământ, una dintre ele fiind lipsa finanțării, iar a doua, lipsa de viziune.
De aceea, am venit cu această inițiativă legislativă care facilitează pentru investitor, pentru agenți economici, le oferă posibilitatea să ofere burse private studenților din mediul universitar sau din școli profesionale.
Asigurăm astfel burse pentru elevi și un angajator poate să aleagă să finanțeze studiile unor elevi care urmează școala profesională.
Din punctul nostru de vedere..., dar am observat că, în raportul pe care l-ați dezbătut la comisie, ați spus că există deja o stimulare acordată investitorilor pentru aceste burse și că nu mai este necesară o altă acțiune din partea Parlamentului.
Din punctul meu de vedere, dacă exista o astfel de inițiativă, atunci probabil că am fi avut foarte mulți studenți care aveau burse private și deja situația nu mai era atât de dezastruoasă cum este acum.
Și, într-un fel, sunt mâhnit, până la urmă, că mă uit că, din partea Guvernului, totuși, doamna Petrescu nu participă astăzi la dezbateri, pentru că, totuși, doamna Petrescu, în calitatea dumneaei de ministru, a beneficiat de astfel de burse și la Wellesley College, și la Harvard, și la Maryland, și, dacă se poate să beneficiem în Statele Unite, de ce nu am putea beneficia și la noi acasă de astfel de...
Ba nu...Dar cum să nu aibă legătură?!
Vă rog, domnule... Stimate coleg...
## **Domnul Alexandru Nazare:**
Atâta timp cât Ministerul de Finanțe, aici, prin ministrul secretar de stat, reacționează la acest lucru, de ce să nu aibă?
Eu aș prefera să reîntoarcem la comisie acest proiect și, dacă tot avem mâine... dacă tot, de mâine, intră acciza în vigoare, atunci poate din banii aceea de acciză, dacă tot nu facem autostrăzi...
Stimate coleg inițiator...
## **Domnul Alexandru Nazare:**
...putem să acoperim acești bani pentru burse private.
Stimate coleg, nu mă puneți în postura să vă tai microfonul.
## **Domnul Alexandru Nazare:**
Vă mulțumesc foarte mult.
Nu vă mai supărați, că sunt argumente pertinente. Mi-ar fi plăcut să o văd pe...
Îmi pare foarte rău. Sunteți obișnuit într-o altă Cameră. Asta este totuși Camera superioară a Parlamentului României. Tonul și vocabularul folosite rog să fie cele adecvate.
Îl rog pe domnul secretar de stat Dan Manolescu, punctul de vedere al Guvernului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Referitor la propunerea legislativă, punctul 1 al acesteia vizează acordarea unor deduceri suplimentare de cercetaredezvoltare. Menționăm că, în prezent, Codul fiscal, art. 19[1] , nu prevede nicio interdicție asupra unei categorii de facilități în ceea ce privește cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Prin urmare, o astfel de măsură poate fi implementată în baza prevederilor existente.
În ceea ce privește punctul 2, cheltuielile respective, cu bursele private, beneficiază deja de o deducere limitată, potrivit art. 21 alin. (4) lit. p), în sensul că aceste cheltuieli privind bursele private acordate potrivit legii se scad din impozitul pe profit în limita minimă de 3 la mie din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat, similar cu cheltuielile de sponsorizare, fiind o categorie comună. Astfel, stabilirea lor ca și cheltuială deductibilă integral nu se justifică, întrucât deja există un tip de facilitate acordată de lege pentru acest gen de cheltuieli.
Iar în ceea ce privește punctul 3, prevederile Codului fiscal reglementează aspecte de natură fiscală ale contribuabililor, iar implementarea unei forme de obligativitate referitoare la condiționarea beneficiarilor să lucreze pentru agenții economici care au obținut o certificare în domeniul de activitate al angajatorilor nu intră în sfera de aplicare a Codului fiscal. Domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii sunt reglementate de Legea nr. 53/2003...
Mulțumesc tare mult.
...republicată prin Codul muncii. Guvernul nu susține propunerea. Vă mulțumesc.
Îl rog pe domnul senator Cosmin Nicula, raportul comisiei, eventual cu explicații, că am înțeles că inițiatorului nu-i este clar ce s-a întâmplat acolo.
Dar cine este inițiator? Domnul de lângă mine?
Dacă domnul de lângă mine este inițiator, atunci dați-mi voie să prezint punctul de vedere al comisiei, al comisiilor reunite – pentru buget, finanțe și pentru învățământ – și să vă prezint, pe scurt, punctul nostru de vedere.
Deci membrii comisiilor au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu 16 voturi pentru, să adopte raport de respingere, având în vedere cadrul legislativ actual, care conține prevederi de natura facilităților fiscale propuse prin această inițiativă legislativă.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Vă rog, punctele de vedere ale grupurilor parlamentare. Doamna senator...
O secundă numai. S-a invocat o procedură. Domnul Alexandru Pereș sau domnul... Unul dintre dumneavoastră, vă rog.
Microfonul 1, vă rog.
Domnule președinte, Onorați colegi,
Am văzut și aprob acea intervenție a domnului președinte prin care ne-a trimis la eleganță. Dar nu pe toți. Mesajul cred că a fost și pentru președintele Comisiei pentru buget, finanțe, în sensul că în dreapta dânsului se află un coleg care este deputat. Și, oricum, este un om politic, este inițiatorul unei propuneri legislative, iar eleganța ar trebui să fie respectată atât de către colegii deputați, cât și de noi, senatorii.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
O invit, la microfonul 3, pe doamna senator Andronescu. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sigur, nu pot decât să regret că în numele inițiatorilor a vorbit colegul nostru din Camera Deputaților, din păcate, care nu s-a informat în legătură cu situația reală.
În acest moment, în foarte multe din universitățile românești sunt burse private. Marea majoritate a marilor companii acordă asemenea burse și, deci, nu putem să spunem că nu funcționează sistemul de burse așa cum este prevăzut în actualul Cod fiscal.
În același timp, aș vrea să vă reamintesc că, dacă dumneavoastră vorbiți de lipsa de viziune din învățământ, vă rog să vă uitați la cel care a promovat Legea învățământului și pe care l-ați susținut în calitatea de ministru. Așa încât, după opinia mea, atunci când facem afirmații, este bine să ne uităm la rădăcina afirmațiilor pe care le facem și să avem argumente potrivite pentru aceste afirmații. Așa încât eu cred că soluția pe care cele două comisii au dat-o, propunându-vă un raport, un aviz negativ, cred că este potrivită pentru acest moment, cu atât mai mult cu cât inițiatorii nu au găsit de cuviință să respecte legea care stabilește că atunci când faci o inițiativă legislativă trebuie să stabilești și resursele financiare din care banii respectivi vin. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Nu este pentru prima dată când în sala Senatului – pe care îl respectați, domnule președinte de ședință, și vă admir pentru asta – există un grup de colegi care vin din tribunele stadionului în sala Senatului, care, la orice intervenție a opoziției, nu cu vorba, ci cu hăulitul, cred că pot să facă ordine în Senatul României.
Este jenant când un fost ministru, tânăr, de vârsta dumneavoastră, stimați colegi senatori, în care noi am investit încredere, vă rog, investiți și dumneavoastră, cum o faceți chiar cu premierul României... Îl respectăm. Vârsta îi dă voie să aibă o astfel de poziție. De ce colegul nostru, un ministru, nu are nume pentru președintele Comisiei pentru buget, finanțe din Senatul României?! Dimpotrivă, chiar o sfidare vizibilă față de prezența dumnealui... Din respect față de Senatul României, ca inițiator! Ați văzut că a fost și derutat. Nu a fost școlit că trebuie să spună ceva anume, dar dumneavoastră l-ați tratat ca și cum nu are ce căuta în Parlamentul României.
Doi. Uitați-vă pe trendurile din America și veți vedea că noua formă de educație vocațională sau profesională este cea în care mai bine de 60% sunt numai bani privați. Este o invitație la a-i ademeni pe oamenii din zona privată să investească mai mult decât o poate face chiar statul.
S-a zis că se încalcă Codul fiscal, că sunt obligați la muncă până la trei ani. Nu-i obligă nimeni. Este un contract găsit în toată lumea. Bine că nu puneți legi de oprire a ajutoarelor sociale nefundamentate, pe viață! La astea au voie românii, dar să primească ban privat să se formeze și să aibă o obligație contractuală pentru maximum 3 ani – nu se pune minimum trei ani – este o sfidare!
Numai o gândire liberală poate să înțeleagă propunerea noastră. Priviți cu atenție la noua formă de parteneriat publicprivat în Statele Unite și vedeți de ce sfidează lumea.
## Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Sârbu. Vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Îi înțeleg indignarea domnului lider Oprea și chiar mă bucur că a ajuns în faza aceasta. În ideea în care cred că de două sau de trei ori am intervenit de la acest microfon rugându-l să fie mult mai atent cum discută cu secretarii de stat, cu reprezentanții Guvernului, nu mai vorbesc cu noi, că, sigur, noi suntem colegi și ne putem permite mai mult.
Astăzi ați avut și dumneavoastră această experiență. Am văzut că nu v-a căzut bine. Poate, pe viitor, învățați din ceea ce se întâmplă și poate vă schimbați modul de abordare. Așa cum, de multe ori, ne cereți nouă să ne schimbăm și
ne cereți, de multe ori, să înțelegem situațiile pe care altădată dumneavoastră le-ați adus aici, în Parlament, le-ați susținut și ni le-ați impus, acum venim noi cu unele și sunteți mirat de ce venim sau de ce încercăm să promovăm anumite proiecte, ordonanțe ale Guvernului. Ați uitat perioada în care aveați majoritatea și în care ordonanțele și asumările de răspundere curgeau fără niciun fel de probleme? V-ați uitat vreodată la noi atunci? Știu că e greu să fii în opoziție și știu că e greu să suporți anumite lucruri. Dar astăzi nu a fost cea mai gravă jignire care s-ar fi adus unui coleg sau unui invitat care să stea să-și prezinte un proiect legislativ, câte jigniri ați adus dumneavoastră, în nenumărate rânduri, colegilor care stau în banca Guvernului. Vedeți că nu e ușor!
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc tare mult. Îl invit la microfon pe domnul senator Dobra. Domnul...
Nu am spus că nu-l acordăm. Un pic numai. Am dat cuvântul domnului senator Dobra și nu vreau să se supere pe mine.
Sigur, vă rog. microfonul central.
## Mulțumesc frumos.
Am ținut neapărat să vin aici să-mi exprim mâhnirea. Eu nu sunt neapărat supărat, domnule președinte Sârbu, pentru că, dacă astăzi inițiativa nu e lăudabilă sau, mă rog, e discutabilă, intenția e lăudabilă. Și nu e...
Din sală
#73018Se poate completa.
Absolut. Nu e prima oară când unul dintre noi... absolut toți de aici venim cu intenții lăudabile referitoare la învățământul românesc.
Dacă mă gândesc bine, nu cu mult timp în urmă era o inițiativă cu echipamente sportive. Dacă mă mai gândesc un pic, era o inițiativă a colegilor de la UDMR, cu bonuri pentru manuale. În urmă cu vreo două săptămâni era, la fel, o intenție, de data aceasta și o inițiativă lăudabilă, cu organizații cooperatiste pentru liceele agricole. Atenție mare, noi am respins-o pentru că acei copii sunt la școală să învețe, nu să realizeze organizații cooperatiste. Greșit. Cei de la liceele agricole tocmai aia trebuiau să învețe.
Și sunt astăzi aici să spun că e, în general, o atmosferă nepotrivită pentru aceste intenții pozitive ale noastre, ale tuturor, lăudabile.
Eu am să spun așa Guvernului – domnul, astăzi, nu e vinovat, nu e de la Ministerul Educației –, dar am să spun așa: pentru aceeași copii încercăm și noi să legiferăm, pentru cei pentru care domnii spun că apără vreun model perfect. Acest model nu e perfect. Nu rezultă aproape nicăieri, cu câteva excepții, luăm ceva olimpiade și eu mai știu ce rezultate, dar alte rezultate remarcabile la nivel liceal, profesional, universitar, postuniversitar nu putem spune să le apărăm ca o cloșcă ouăle de aur. Pentru că asta e realitatea, a nu accepta inputurile de aici. Domnule președinte, stimați lideri de grup, a nu accepta inputurile de aici, indiferent de culoare politică!
Eu nu vorbesc astăzi despre acest Guvern sau despre acest minister, aceasta e atmosfera generală. Suntem la a zecea, a douăsprezecea, a cincisprezecea inițiativă de acest tip. Am fi creat împreună un cadru educațional mult, mult mai atractiv. Putem, poate, împreună gândi, pe viitor, măcar minime, dacă nu măsuri, măcar pachete asupra cărora, tuturor, toți, împreună, să putem cădea de acord pentru un învățământ măcar mai atractiv, domnule Vochițoiu, dacă nu neapărat, eu știu?, eu știu cu ce rezultate?
Mulțumesc din suflet, domnule președinte.
## Mulțumesc.
30 de secunde pentru domnul senator Oprea.
Îi rog pe ceilalți colegi care se înscriu să se refere la proiectul legislativ. Insist. E un proiect legislativ important, o propunere legislativă care văd că este susținută de unii colegi. Cred că acesta este obiectul acțiunii noastre de astăzi.
Mulțumesc.
Domnule senator Oprea, 30 de secunde, vă rog.
Eu am crezut că membrii Senatului au observat o schimbare în bine a Guvernului României, pe care și dumneavoastră, domnule lider de grup Ilie Sârbu, l-ați taxat că, de multe ori, nu trimite oamenii care se cuvine să participe la dezbaterea unor proiecte legislative. Iar dacă schimbarea e în bine – o spun eu și poate că ați observat în ultimul timp – e necedând eu, ci ridicându-se dumnealor la nivelul pe care Senatul l-a cerut. Nu i-am înfruntat decât cu vorbă dură, fiindcă aici trebuie să vină cu temele făcute. Au două sau trei proiecte legislative pe care trebuie să le stăpânească perfect, să nu fie în ipostaza în care să nu răspundă continuu la întrebările dumneavoastră. Atât le-am cerut.
Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Dincă. Domnule Grapă, doamnă Anghel, v-ați înscris, da?
## **Domnul Mărinică Dincă:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
În ’90 aveam doar 13 ani. Am auzit după aceea, am citit după aceea, am văzut la televizor ce înseamnă expresia „să înfierezi cu mânie proletară”. Astăzi am și trăit-o.
Domnule președinte,
Dacă vreți să vă exprimați, deschideți microfoanele și putem discuta.
Dacă un coleg a avut o prestanță elegantă și, repet, de mult bun-simț, chiar enunțând inclusiv dimensiunea fiscală din care se pot lua acești bani, cred că ar fi trebuit să-i fi răspuns cu aceeași monedă.
În privința proiectului legislativ, în mod concret, vreau să vă spun că nu facem decât să determinăm mediul privat să susțină învățământul, cu o facilitate. Am auzit aici, din păcate, președinta Comisiei de învățământ spunând că deja există burse private. Da, există burse private, dar acei privați care le oferă nu au nicio facilitate din partea statului pentru că le oferă. Ele vor exista în continuare pentru că vor privații să investească în învățământ în mod dezinteresat. Statul român nu le oferă privaților posibilitatea să investească în învățământ în condițiile în care li s-ar face deducere fiscală. Cred că orice coleg din Senat putea să susțină o asemenea poziție, în afara președintelui Comisiei pentru învățământ, pentru că era o asumare politică și, mai ales, un cadru universitar și rector al unei universități.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Grapă. Microfonul 2, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,
Și totuși eu nu înțeleg nimic. Și mă raportez în spusele mele la distinsul nostru coleg, liderul senatorilor Partidului Social-Democrat, domnul Ilie Sârbu. O fac pentru că, Domnia Sa știe acest lucru, îl admir foarte mult. Această admirație mi-am manifestat-o public față de dânsul, dar sunt anumite chestiuni pe care nu le înțeleg și chiar aș dori să-mi dați voie și dumneavoastră să mi le explice.
Dogma creștină ne spune clar: să întoarcem și celălalt obraz, iar în momentul în care primim ceva rău să oferim ceva bun. Nu putem justifica o guvernare prin ordonanțe de urgență doar prin simplul fapt că a mai fost o guvernare prin ordonanțe de urgență.
Cum putem valoriza păcatul, distins domn senator coleg? Există grad de comparație pentru păcat? E mai păcat ce a făcut vecinul decât ce am făcut eu? Există grad de comparație pentru jignire? A fost doar o jignire minoră, fapt pentru care nu trebuie să intervenim?
Vedeți dumneavoastră, și cu asta închei, eu chiar cred în principii. Și când vă spun lucrul acesta, vă spun cu maximă seriozitate că, atâta timp cât dăm la o parte principiile și încercăm să „justificăm”, cu ghilimelele de rigoare, o oarecare neputință, direcția pe care o apucăm nu e tocmai cea bună.
Vă mulțumesc.
Și eu, dar am rugat să vă referiți la proiectul legislativ. Sigur că există teme care pot încinge spiritele, niciun fel de problemă, până la urmă, suntem într-o aulă unde trebuie să dezbatem, dar întâi legile și după aceea aspectele politice. Doamna senator Anghel.
La proiectul legislativ voiam să mă refer...
Foarte bine. Vă rog.
...și să-i spun, cu toată condescendența, domnului Mărinică Dincă, să-l informez, de fapt, ca să nu fac o cacofonie, de faptul că niciodată dumnealui n-a participat la ședințele comisiei noastre. Dacă ar fi participat măcar o dată, ar fi constatat câtă seriozitate există în această comisie și faptul că, de fiecare dată, fiecare lege este citită articol cu articol. Dacă este o problemă, se dă o bătălie și pe o conjuncție „și” sau pe un slash.
Domnul profesor Oprea poate să confirme ceea ce spun eu. În momentul în care comisia – e bine zis – a dat un aviz negativ, înseamnă că legea respectivă chiar a avut o problemă. Deci nu este răutate, nu este rea-credință, nu este rea-voință și cred că mă crede domnul pe cuvânt că nu am fi avut un lucru ca acesta.
Mulțumesc.
Doamna Andronescu, drept la replică.
Avem drept la replică. Trei persoane solicită drept la replică.
Terminăm ședința pe drept la replică.
Domnul... pardon, doamna Andronescu, îmi cer scuze.
Vă mulțumesc că mi-ați dat încă o dată cuvântul, domnule președinte.
Aș vrea, pentru rigoarea pe care Senatul României trebuie s-o aibă atunci când își dă votul, să precizez încă o dată: în actualul Cod fiscal, este vorba de art. 21 alin. (4), sunt prevăzute facilități fiscale, în limitele a 20% din impozitul datorat pe profit. Ca urmare, inițiativa legislativă nu face decât să crească de la 20 la 50% fără să respecte prevederile legale, care stabilesc foarte clar că trebuie să spui care sunt sursele de finanțare.
În același timp, să știți că, dacă domnul reprezentant al inițiatorilor avea aici o abordare corectă, eu cred că nu se stârnea toată dezbaterea de la noi, din Senat. Pentru că dumneavoastră, când faceți afirmația că învățământul nu are viziune, ori nu știți că legea a fost promovată de guvernul pe care l-ați susținut sau din care ați făcut parte, și pe ea funcționăm, și viziunea sistemului este viziunea dată de această lege, ori sunteți de rea-credință și atunci ne spuneți nouă, în așa fel încât să ne simțim vinovați de un lucru pentru care n-am făcut ca să fim vinovați..., n-am făcut nimic să fim vinovați, din păcate.
Aici s-a făcut o apreciere în legătură cu calitatea sistemului de învățământ. Domnule senator, vreau să vă spun că eu cred că suntem nedrepți atunci când punem sistemul de învățământ la colț. N-ar exista atât de mulți români plecați să muncească în străinătate care fac față cu brio, fiind școliți aici, n-ar exista atât de multe plecări, pe care le regretăm, ale absolvenților de învățământ, practic, în fiecare an. Evident că putem să spunem despre învățământul românesc că este polarizat, dar n-avem voie, uitându-ne numai la cel care nu îndeplinește standardele, să-l anulăm pe cel care este de calitate și care ne ține cu fruntea sus. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Drept la replică, domnul senator Sârbu.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Dacă ați observat, eu nu m-am referit nici la proiectul legislativ, nici la ceea ce a spus colegul nostru de la Camera Deputaților, ci am avut doar o intervenție vizavi de dialogul pe care-l am, în mod obișnuit, cu domnul lider Oprea. Nu m-am referit la... Sigur, legea e bună. Toate inițiativele care vin din partea noastră sunt bune. Nimeni nu e atât de inconștient să vină cu vreo inițiativă care să fie tratată într-o altă zonă decât cea firească, normală și cea cu intenții bune. Toți avem intenții bune.
Ni s-a explicat din partea reprezentantului Guvernului, poate n-ați reținut, în art. 21 alin. (4) lit. p) sunt prevăzute,
sunt în Codul fiscal actual aceste înlesniri, aceste posibilități de acordare a burselor.
Nu spun că nu trebuie făcut mai mult. Sunt convins. Întotdeauna trebuie făcut mai mult, dar întotdeauna ne putem întinde și cât ne putem permite, că, luând de undeva scade în altă parte. Tot acolo... veniturile, în mare, tot acelea sunt, pe care le știm.
Dar nu am vrut să intru pe tema aceasta, nu sunt cel mai avizat și de asta nu...
Vizavi de ceea ce spunea colegul Grapă. Dânsul știe că se bucură de aprecierea mea, așa cum am înțeles că e reciprocă această apreciere. Și toate intervențiile eu le urmăresc cu atenție, ale tuturor. Fiind aici, în prima bancă, vă ascult și sunt interesat să aud ce se spune. Le-am apreciat pe parcursul timpului.
Dacă intrăm pe morala creștină, la care astăzi ați făcut referire, pot fi de acord, fiind în Postul Paștelui, și cu formula pe care ați enunțat-o ca să întoarcem fața, dar nu despre asta e vorba. Eu nu m-am referit la lucrul acesta. Și nici ceea ce am spus n-am spus cu răutate, cum n-o spun niciodată, că mă cunoașteți. E acest dialog pe care-l avem, tocmai în ideea pe care, după aceea, domnul Oprea a subliniat-o, că poate reușim să facem performanță. Dar au fost momente când cred și sunt convins, cum vă cunosc, domnule senator, că nici dumneavoastră n-ați fost satisfăcut.
Astăzi nu știu ce s-a întâmplat, nici n-am fost foarte atent și nici n-am înțeles exact de unde a pornit scânteia, dar sigur că nimic nu-i de scuzat, că vine din partea noastră, că vine din partea dumneavoastră... Însă, mergând pe același principiu pe care l-ați enunțat sau adâncindu-l puțin, aș spune iarăși o sentință celebră, pe care a rostit-o Iisus Cristos când a spus: dacă este cineva nevinovat, să ia piatra să arunce primul! Or, asta e marea problemă a noastră, că piatra va rămâne suspendată. Dacă ați înțeles – și cred că ați înțeles – ce am vrut să spun, eu vă mulțumesc _. (Aplauze.)_
## Mulțumesc și eu.
Tot pentru drept la replică, domnul senator Dincă. Vă rog.
## **Domnul Mărinică Dincă:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Încet, încet se mai aude și de la acest microfon câte o fărâmă de adevăr despre acest proiect legislativ. Mă bucur că această dezbatere i-a împins pe unii colegi, chiar dacă ei mergeau înapoi, i-a împins un pic în față în a spune adevărul.
Proiectul acesta nu a trecut la Comisia pentru buget, finanțe, unde sunt membru, pentru că s-a spus că nu există acea plajă fiscală care permite finanțarea acestei diferențe de impozitare. Nu are nimic de-a face cu virgula, slashul, conjuncția de la Comisia pentru învățământ. Sunt convins că muncesc foarte mult, foarte bine, sunt oameni silitori, nu despre asta este vorba.
În dezbatere trebuia să spunem de unde vor veni acești bani. Colegul meu, inițiatorul, a și spus-o, și atunci am auzit acel bruiaj – și eu recunosc că n-am înțeles de ce a fost acea starea de nervozitate –, din taxa care de mâine intră în vigoare și din care se încasează suficient de mulți bani, acei cenți, mulți cenți care se iau, pot să...
Hopa!
Cele zece secunde au trecut, dragule. Așa ați vrut: zece secunde!
Acea stare de bruiere, nu?! Mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Florian Popa, căruia îmi permit, în numele dumneavoastră, să-i spun pentru astăzi și „La mulți ani!”.
Mulțumesc, domnule președinte.
Și vreau să mă refer la această inițiativă într-un alt sens decât ceilalți vorbitori și mă simt obligat să vorbesc pentru că au vorbit deja doi foști rectori, actuali membri ai Senatului, și nu vreau să rămân nevorbit în prezența dumneavoastră.
Am să încep cu o mică destăinuire: am participat la o discuție în trei licee mari din capitală pentru a promova învățământul medical absolvenților de licee din capitală. Și am avut o surpriză înfiorătoare – câte trei clase finale din fiecare liceu – și am pus o întrebare, evident: câți vreți să faceți medicină? Din o sută de oameni au ridicat unii mâna. Câți vreți să faceți politehnică? Câți vreți să faceți drept? Câți dintre dumneavoastră vor să rămână după absolvire în țară? Și cred că e foarte important ce vă spun, la elevi din clasele X–XII cred că 90% au ridicat mâna că doresc să plece din țară. Dacă s-ar face un sondaj de opinie serios, nu pentru alegerile de X și Y și nu pentru știu eu ce personalități ar trebui să candideze sau nu la una din competițiile electorale, cred că un astfel de sondaj făcut în licee ne-ar înfiora pentru viitor.
Și să revin la proiect. E foarte interesant că se propun lucruri noi pentru învățământ. Și cei doi rectori au arătat cât au putut, cât s-au priceput de bine cât de importante sunt aceste inițiative pentru învățământ. Eu cred că inițiativa este incompletă. Nu m-aș fi referit la Codul fiscal, de unde să mai ia ceva bani unii care ar da burse pentru elevi și studenți. M-aș fi referit la deducerea acestor eforturi financiare dintr-un contract, dintr-o înțelegere între ofertant și student pentru a rămâne în țară, pentru a lucra pentru ei o anumită perioadă de timp. Și asta ar trebui să facă nu numai investitorii privați, ci chiar și statul, în condițiile în care trăim în învățământ aceste momente.
Eu cred că inițiativa este valoroasă. Cred că și opinia domnului rector Oprea, și opinia doamnei rector Andronescu sunt demne de luat în seamă, dar eu cred că ce ne așteaptă prin această dorință a celor mai buni tineri din învățământul liceal... Eu de aceștia vorbesc, nu de studenți, acolo este peste 90% dorința de a pleca, mai ales în unele instituții de învățământ superior. Nu mă refer la drept, că nu au ce face, trebuie să se ducă să învețe dreptul acolo, dar, în rest, tendința este îngrozitoare și dacă nu vom face ceva pentru a-i opri pe acești oameni... nu neapărat prin deduceri de la burse, ci prin creșterea ofertei financiare pentru fiecare specialitate în parte, așa cum spunea un coleg senator liberal, medic, cred că ar fi mult mai interesant de discutat.
Mulțumesc și eu. Încă o dată, „La mulți ani!”. Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei.
Sunt înscriși și domnul senator Vochițoiu, și domnul senator Pop.
## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Cu mult, mult respect, am rugămintea să-mi scuzați o nedumerire.
Vă rog, vă rog, un pic de atenție la vorbitor. Vă rog tare mult.
Cu mult, mult respect, vă rog să-mi scuzați nedumerirea din partea unui simplu senator, ales dintre oamenii simpli, la primul mandat, deci fără experiență în Senatul României.
Când stăteam pe un scaun acolo, știu că dădeam dreptate, de multe ori, și celor care aveau o propunere de aici, și celor de la PDL, și celor de la PNL.
Stimați colegi,
Eu cred că responsabilitatea noastră este de a recunoaște, de a vedea adevărul și realitatea acolo unde sunt. Simt că, de o oră, din extrema dreaptă, de aici, se încearcă a se bloca Parlamentul, lucrările Parlamentului. Asta simt eu!
Deci, cum spunea și doamna senator Andronescu... spunea că o lege trebuie s-o justificăm prin elemente care demonstrează o noutate – o inițiativă care schimbă o lege –, care nu există, niște elemente care nu există într-o lege.
Dar veniți... sunt propuneri pe care le vedem în legi, care există deja. Sunt propuneri care nu au nicio logică și blocăm lucrările Parlamentului, ale Senatului României cu niște propuneri pe care noi le avem deja, care există. Dumneavoastră vă imaginați...
Domnule senator, aș vrea să finalizați.
...că ar fi un singur senator de aici, dintre noi, de la PSD, care nu ar fi de acord să dăm 20% la sănătate sau la învățământ?
De fiecare dată, știu că PSD-ul susținea cu 5, 6%, procent mai mare față de...
Mulțumesc.
Domnule senator, mulțumesc. Mulțumesc tare mult.
## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**
...propunerile celorlalte partide.
Stimați colegi,
Văd că vă deranjează. Putem fi demagogi și noi, putem veni cu niște propuneri fără logică și atunci blocăm tot. Mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc. Mulțumesc tare mult.
Mai avem două minute și aș vrea să supun și aprobării acest proiect. Mai sunt doi colegi înscriși la cuvânt, plus inițiatorul, care sigur că va dori să răspundă problemelor ridicate.
Domnule Vochițoiu, 30 de secunde.
Chiar insist, 30 de secunde, vă rog.
O să fiu foarte, foarte scurt, dar, pentru faptul că privitorii noștri și poporul român, câteodată, sunt mai deștepți decât noi, nu aș vrea să las să treacă ziua de azi cu trei lucruri. S-a discutat despre trei legi:
1. Legat de pensionari, cum că noi nu am fi de acord și vrem să le luăm banii acestor oameni, pentru că au greșit niște funcționari ai statului român, ceea ce este profund mincinos. Din 11.000 de pensionari, la 10.000 li s-au luat banii deja, mai sunt doar 1.000 și ar fi o profundă nedreptate să facem o discriminare;
2. Legat de sănătate, că nu vrem să dăm 6%. S-ar putea să fie nevoie de 7%. Doamne ferește de vreo epidemie! Deci, din nou, o lege care nu are nicio legătură cu realitatea.
3. Iar aceasta, ultima, haideți să citim la ce se referă: la acordarea unor stimulente fiscale întreprinzătorilor, nu tinerilor. Deci să nu mai plângă demagogii pe umerii tinerilor...
Mulțumesc și eu. Domnule senator Oprea, vă rog.
Ca să nu fie obligați, și am reținut și din mesajul doamnei ministru, senator Ecaterina Andronescu, e loc de a ne uita pe ea.
Tocmai din cauza aceasta, dacă acceptați, s-o întoarcem la comisie, să vedem ce se poate ameliora.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Eu nu am nimic împotrivă, însă aici avem o problemă. Eu am aici termen de adoptare tacită 3.04.2014. Dacă discutați astăzi la comisie și mâine o repunem pe rol...
Altă posibilitate nu avem.
La mine apare 3..., de asta. Nu este niciun fel de problemă.
Supun aprobării...
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Inițiatorul.
A, nu i-am dat cuvântul inițiatorului, dar îl rog să fie succint.
Vă rog.
Mulțumesc tare mult, domnule senator.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
...că, de fapt, domnul deputat are în vedere interesele întreprinzătorilor. Sigur, și noi le avem în vedere, dar să nu vorbim despre... Vorbim una și fumăm alta, conform...
Mulțumesc. Mulțumesc tare mult.
Mulțumesc.
## Mulțumesc tare mult.
Domnul senator Pop, 30 de secunde. Microfonul 3. După aceea, domnul senator Oprea, care dorește să facă o propunere.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Nici nu cred că e nevoie de 30 de secunde, pentru că asistăm la cea mai proastă inițiativă legislativă pe care eu am citit-o vreodată. Și citiți ultimul articol din această inițiativă legislativă, în care se spune: „Beneficiarii burselor pot fi obligați de către agenții economici...” și așa mai departe.
Chestiunea cu „pot fi obligați”, lăsați-o pentru alții. Mulțumesc.
Microfonul 6, vă rog.
## Mulțumesc foarte mult.
Să știți că am venit aici – și sunt onorat că am venit – să susțin o propunere legislativă în Camera superioară a Parlamentului, dar nu mă așteptam totuși, de aici, să mă huiduiți doar pentru simpla prezență, pentru că eu am venit să vă ofer niște soluții. Și v-am spus un adevăr: avem probleme serioase în sistemul de învățământ din România. Am venit să oferim câteva soluții pentru aceste probleme.
Mulțumesc. Mulțumesc inițiatorului.
Și dacă am auzit de la doamna Andronescu că, mă rog, dacă creștem procentul de la 20 la 50 nu este suficient, noi spunem altceva: noi spunem că aceste burse trebuie deduse în integralitatea lor...
Am luat act, domnule deputat! Domnule deputat!
...pentru că, altfel, nu putem să convingem un operator să își dea banii proprii pentru astfel de burse. Nu-i putem convinge. DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Domnule deputat, mă puneți în postura să vă tai microfonul.
Dacă-mi dați voie, mai am un singur lucru de spus. Vă rog eu frumos. Un singur lucru mai am de spus.
Deja au trecut câteva minute peste termen.
## **Domnul Alexandru Nazare:**
Iar un al doilea lucru: am insistat pentru prezența doamnei ministru Petrescu în plenul Senatului, pentru că mi s-a părut că e normal să participe...
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Întrerupeți microfonul 6. Stimați colegi,
Supun aprobării dumneavoastră propunerea pe care domnul senator Oprea a făcut-o, de reîntoarcere a propunerii la comisie.
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic – procedură de urgență
Propunerea de reîntoarcere la comisie a întrunit 26 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă și o abținere.
Declar dezbaterile închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor, care este de respingere a propunerii legislative.
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic – procedură de urgență
Raportul de respingere a fost adoptat cu 63 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și nicio abținere.
Ca atare, propunerea legislativă a fost respinsă.
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Pe procedură.
Pe procedură, dar închid ședința, că au trecut deja patru minute.
Din sală
#97490Tăiați-i microfonul!
Vă rog, microfonul central.
Pe procedură. Vreau să consemnați că am depășit ora votată la începutul ședinței, ora 18.00. Este ora 18.05. Votul nu este corect.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Bine. Declar închisă ședința de astăzi, partea legislativă.
Peste un sfert de oră reîncep lucrările pentru întrebări, interpelări.
Mulțumesc.
Interpelare
Gabriela Firea
pachetului de austeritate
Întrebarea mea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. ## Stimată doamnă ministru, De doi ani de zile se află în dezbaterea Parlamentului un proiect de lege (Pl-x 109/2012), inițiat de deputați și senatori ai USL, cu privire la abrogarea cap. IV, referitor la cumulul pensiei cu salariul, din Legea nr. 329/2009 privind unele măsuri de raționalizare a cheltuielilor publice, promovată de Guvernul Boc în cadrul „pachetului de austeritate”. Dat fiind momentul inițierii acestui proiect legislativ, avizul Guvernului a purtat semnătura premierului Emil Boc și a fost, în mod evident, negativ. Întrucât dezbaterea e blocată de anul trecut la Comisia de muncă din Camera Deputaților, consider că un punct de vedere al Ministerului Muncii cu privire la acest proiect de lege ar fi de natură să impulsioneze luarea unei decizii. Prin urmare, vă solicit, cu tot respectul, să precizați care este punctul de vedere al Ministerului Muncii cu privire la anularea interdicției cumulului pensiei cu salariul în sistemul public, prevăzută de Pl-x 109/2012.
Interpelare
Vasilica Steliana Miron
dezarmate
Interpelare adresată domnului ministru al afacerilor interne, Gabriel Oprea. ## Domnule ministru, În România s-a dezvoltat îngrijorător, în ultima perioadă, fenomenul infracțional, în special al infracțiunilor cu violență, PAUZĂ iar forța combativă a autorităților este mai mult formală și, sigur, total ineficientă. Dacă justiției îi trebuie ani de zile să condamne infractorii violenți, acestora le trebuie doar câteva secunde să distrugă destine. Nu este firesc ca legile junglei să primeze în fața legilor statului, iar noi, politicienii, să declarăm că sprijinim acest stat de drept. Organele de poliție sunt „dezarmate” în fața infractorilor violenți, practic, astăzi, trebuie să facă justiție cu mâinile goale. Perpetuarea acestei stări va duce la distrugerea ordinii sociale din interiorul statului. Este o problemă de siguranță națională să întărim autoritatea Poliției Române pentru a opri acest flagel. Domnule ministru, Românii nu trebuie să se teamă să stea în casele lor, nu trebuie să se teamă să iasă pe stradă, românii au dreptul la siguranță aici, în țara lor. Considerați că aceste grupuri de infractori trebuie să mai umilească vreo instituție a statului care „îndrăznește” să-i deranjeze? Vă mulțumesc.
Interpelare
Valeriu Todirașcu
Interpretarea art. 12 al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
Stimate domnule ministru, Referitor la art. 12 al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, care stipulează, la alin. (1), „Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor”, și la art. 11[1] lit. c), „informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii”, și, în temeiul Regulamentului Senatului, al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, vă solicit să-mi comunicați răspunsul dumneavoastră în scris, în termenul legal, la următoarele întrebări: 1. La ce acte legislative se referă acest paragraf, art. 12 alin. (1) lit. c), și unde se găsesc, în cadrul lor, limitele aferente? 2. Este acest paragraf, art. 12 alin. (1) lit. c), al legii capabil să limiteze semnificativ dreptul de acces la informațiile de interes public în privința achizițiilor publice? 3. Considerați că în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 ar trebui cuprinse și explicații privind interpretarea acestui paragraf? 4. Considerați că facturile fiscale pe baza cărora s-au efectuat achiziții publice, care demonstrează aceste tranzacții ca fiind deja finalizate, pot fi solicitate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public? 5. Care sunt informațiile cu caracter personal care trebuie ascunse din copiile facturilor fiscale, atunci când acestea sunt solicitate și furnizate la cerere?
Interpelare
Ioan Iovescu
Sesizări privind organizarea sistemului de învățământ în mediul rural
Mă scuzați! Întrebare către Ministerul Educației Naționale, domnului ministru Remus Pricopie, de la senatorul Ioan Iovescu, membru al PP-DD. Subiectul întrebării: „Sesizări privind organizarea sistemului de învățământ în mediul rural”. Prezentată în ședința Senatului din 31 martie 2014. Stimate domnule ministru, În calitate de senator ales în județul Timiș, am primit mai multe memorii și sesizări din partea cadrelor didactice din această zonă, majoritatea activând în mediul rural. Astăzi supun atenției dumneavoastră două dintre ele. – Până acum câțiva ani, conform legislației privind Statutul personalului didactic, la ocuparea unui post în mediul rural se ținea cont de domiciliul solicitantului, mai exact o persoană cu domiciliul în localitatea respectivă avea prioritate la post. În prezent, conform prevederilor Legii nr. 1/2011 și Normelor metodologice de evaluare, în cazul necesității reducerii personalului didactic dintr-o școală se ține cont de criteriul de domiciliu numai în cazul egalității de punctaj. În realitate, probabilitatea ca două persoane să obțină un punctaj perfect egal este nulă, acest criteriu de departajare fiind, practic, inutil și imposibil de aplicat, și asta în contextul în care se susține că tinerii trebuie încurajați să se stabilească în mediul rural. În același timp, cadrele didactice care fac naveta la locul de muncă primesc stimulente materiale; normal ar fi ca cei care nu beneficiază de aceste stimulente, adică locuiesc acolo, să primească un punctaj mai mare. – O altă problemă o reprezintă clasele pregătitoare tot la unitățile școlare din mediul rural. Metodologia prevede ca, în baza acordului părinților, toți copii care împlinesc 6 ani până la data de 31 august a anului în curs să fie înscriși în clasele pregătitoare. Din păcate, sunt numeroase cazurile în care părinții refuză acest lucru, mai ales că nici legislația nu prevede sancțiuni în aceste cazuri. De asemenea, conform Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, la art. 63 lit. c) se prevede un număr minim de 12 elevi pentru a se putea înființa o astfel de clasă. Ce se întâmplă dacă nu se întrunește acest număr? Copii de șase ani sunt arondați unei unități școlare din altă localitate? Date fiind cele arătate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați punctul dumneavoastră de vedere privind aceste situații și soluțiile propuse pentru rezolvarea lor.
Interpelare
Dumitru Marcel Bujor
Stadiul Programului național de împădurire
Tăierile ilegale reprezintă cea mai gravă dintre problemele gestionării pădurilor din România. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în perioada 1990–2011 au fost defrișate ilegal circa 366.000 de hectare de pădure, atât din proprietatea statului, cât și din cea privată, prejudiciul fiind de peste 5 miliarde de euro. Același raport trage un semnal de alarmă asupra faptului că peste 3 hectare de pădure sunt tăiate în fiecare oră și că numărul cazurilor de defrișări ilegale s-a dublat. Programul național de împădurire a fost promovat spre avizare în toamna anului 2010. În aprilie 2011 a avut loc prima reuniune a Grupului de lucru pentru evaluarea strategiei de mediu, la care s-a stabilit că pentru întocmirea Raportului de mediu este necesară cooptarea unui evaluator independent autorizat, urmând a fi alocată suma de 6.000 de euro necesară întocmirii Raportului de mediu. Având în vedere dezastrul la care este supus fondul forestier românesc, vă întreb: 1. Care este stadiul Programului național de împădurire? 2. Care este stadiul Programului național de realizare a perdelelor forestiere a autostrăzilor și drumurilor naționale?
Interpelare
Viorel Grigoraș
electoratei
Doamnă ministru, Guvernul pregătește aplicarea măsurii de scădere a ratelor la creditele pentru consum doar pentru tinerii cu venituri mai mici de 1.600 de lei. Astfel, această măsură poate fi considerată discriminatorie, favorizând doar o parte din debitorii băncilor și doar pentru un anumit tip de credit. Guvernul ar trebui, mai curând, să sprijine o serie de reglementări naționale derivate din hotărâri judecătorești, care au arătat destul de clar, în ultima perioadă, că multe bănci încă percep costuri, comisioane și niveluri de dobândă aberante. Această măsură va sprijini mai mult băncile și mai puțin cetățenii. Doamnă ministru, având în vedere cele expuse, vă rog să-mi comunicați: 1. Începând cu ce dată se va aplica această măsură numită „electorata”? 2. Care este sursa de finanțare a acestei măsuri? Vă mulțumesc. Vă
Interpelare
Dumitru Oprea
Destinația reală a accizei de 7 eurocenți
Prima întrebare este adresată doamnei Ioana Maria Petrescu, ministrul finanțelor publice. Obiectul și motivarea întrebării: „Destinația reală a accizei de 7 eurocenți”. Doamnă ministru, Nimeni nu mai crede în explicațiile Guvernului Ponta privind destinația noii accize la carburanți. S-a plecat de la finanțarea de autostrăzi, apoi s-a revenit și s-a motivat că e vorba de întreaga infrastructură a României, care va beneficia de pe urma colectării. Și, peste toate, a venit declarația dumneavoastră, doamnă ministru, de săptămâna trecută, care a generat alertă în rândul populației, pentru că ați afirmat că Executivul nu mai are bani pentru plata pensiilor și salariilor, dacă nu se aplică noua acciză. În acest context, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări: – Veți efectua o rectificare a bugetului de stat pentru a stabili cota-parte din acciză ce va merge la bugetul asigurărilor sociale? Cât din deficitul acestui buget poate fi acoperit din acciză? – Bugetul României a fost cumva construit doar pe baza acestei accize, ca unică sursă de venit? – În fine, care este destinația reală a banilor din acciză, în afara celor 3 sau 4 anunțate deja de Guvern? Ce mai rămâne pentru autostrăzi? Solicităm răspuns în scris. A doua întrebare este adresată domnului Ion Moraru, secretarul general al Guvernului. Obiectul și motivarea întrebării: „Monitorul Oficial și dreptul de informare a populației în mediul online”. Domnule secretar general, Săptămâna trecută a fost respinsă de către Guvern propunerea de modificare a Legii privind organizarea și funcționarea Monitorului Oficial prin care se dorea asigurarea accesului gratuit al populației la informațiile legislative. Motivația respingerii a fost că Monitorul Oficial pierde o importantă sursă de venit, dacă accesul la varianta online ar fi gratuit. Considerăm că soluțiile tehnice și financiare existente în acest moment pot asigura în continuare finanțarea regiei din abonamente, chiar dacă populația va avea acces online gratuit la legislație. În aceste condiții, vă rugăm, domnule secretar general, să ne răspundeți la următoarele întrebări: – Care sunt soluțiile pe care le aveți în vedere pentru asigurarea informării online a cetățenilor, știind că legislația poate fi accesată gratuit și acum pe alte căi? – Când veți actualiza site-ul Secretariatului General al Guvernului, astfel încât oricine caută informații despre instituție să aibă certitudinea că aceasta încă mai funcționează? Ultimele actualizări sunt de la sfârșitul anului 2012 și începutul anului 2013. Mulțumim. Solicităm răspuns în scris.
Interpelare
Laurențiu Florian Coca
Perspectivele de dezvoltare a turismului din țara noastră și, în particular, din județul Vâlcea
Întrebarea mea este adresată domnului Florin Jianu, ministrul delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism. Obiectul întrebării: „Perspectivele de dezvoltare a turismului din țara noastră și, în particular, din județul Vâlcea”. Domnule ministru, 2013 a fost un an bun pentru creșterea economică a României, totuși turismul, cu toate eforturile firmelor din domeniu și ale autorităților guvernamentale, încă nu a reușit să devină acel sector care să conteze în economia și societatea românească. În acest context, vă rog să ne prezentați o evaluare a cauzelor slabei contribuții a turismului la crearea avuției naționale și a perspectivelor de dezvoltare a turismului în următorii ani. Domnule președinte, dacă îmi permiteți, am și o interpelare, dacă pot să o citesc tot acum.
Interpelare
Laurențiu Florian Coca
Rezervele de lignit de pe teritoriul județului Vâlcea, exploatabile prin carierele din Alunu și Berbești, au fost deschise pentru aprovizionarea cu prioritate a CET Govora. Asistăm, în ultimii ani, la o evoluție negativă a capacităților de producție, ajungându-se ca, de la un excedent livrat la alte
Rezervele de lignit de pe teritoriul județului Vâlcea, exploatabile prin carierele din Alunu și Berbești, au fost deschise pentru aprovizionarea cu prioritate a CET Govora. Asistăm, în ultimii ani, la o evoluție negativă a capacităților de producție, ajungându-se ca, de la un excedent livrat la alte termocentrale, în anii 2013 și 2014, să nu se poată acoperi cererea CET Govora, fiind necesară aprovizionarea cu cantități tot mai mari de lignit energetic din alte perimetre, la prețuri mai mari, din cauza distanțelor de transport. Periodic, în ultimii ani, activitatea de exploatare este întreruptă de accidente tehnice, în special alunecări a sute de mii de metri cubi de pământ, de cărbune, atât în treptele de haldă, cât și în treptele de excavare, deseori cu deteriorarea utilajelor și a gospodăriilor nestrămutate, a terenurilor neachiziționate sau a drumurilor de acces al cetățenilor. Prin aspectele relatate, consider că sunt puse în pericol aprovizionarea CET Govora cu lignit la prețuri competitive și cele peste 1.000 de locuri de muncă din bazinul minier. Domnule ministru, pentru a se opri declinul activității trebuie făcută o verificare a modului de exploatare de către o comisie mixtă de specialiști, care să constate cauzele funcționării în condițiile prezentate și care să stabilească și să propună măsurile necesare pentru reducerea perimetrelor la capacitățile proiectate și rezultate în urma investițiilor realizate în scopul asigurării unei funcționări, în condiții economice și de siguranță, a CET Govora și a altor beneficiari, persoane fizice și juridice, care utilizează cărbunele bulgări la încălzire sau la alte procese.
Interpelare
Ionuț Elie Zisu
Prima întrebare este adresată domnului ministru al sănătății, domnului Nicolae Bănicioiu.
Prima întrebare este adresată domnului ministru al sănătății, domnului Nicolae Bănicioiu. Stimate domnule ministru, Fenomenul medicamentelor falsificate reprezintă o amenințare foarte gravă la sistemul public de sănătate, având ramificații puternice în domeniul producerii și distribuirii substanțelor contrafăcute în farmacii. Având în vedere faptul că la nivel european au fost sporite parteneriatele între autoritățile publice și companiile producătoare și distribuitoare de medicamente cu scopul de a stopa, limita acest fenomen, vă rog respectuos să-mi comunicați un răspuns în scris la următoarea întrebare: Ce măsuri de combatere a comercializării de medicamente contrafăcute sunt sau vor fi luate la nivel de minister, dar și în colaborare cu instituțiile publice specializate? Mulțumesc. Și, a doua întrebare, adresată doamnei Ioana Maria Petrescu, ministrul finanțelor publice. Stimată doamnă ministru, În calitate de senator, dar și de simplu cetățean, nu pot decât să constat cu îngrijorare situația fragilă în care se află bugetul public și, în mod concret, pensiile și salariile românilor, ca urmare a declarațiilor contradictorii pe care dumneavoastră, în calitate de ministru al finanțelor, le-ați transmis despre acciza la carburanți și a opiniilor exprimate de prim-ministru pe același subiect. Ținând cont de impactul public major al temei, vă rog respectuos să clarificați această chestiune și să-mi transmiteți un punct de vedere în scris la următoarea întrebare: Fondurile obținute din acciza suplimentară la carburanți vor fi alocate majoritar către construcția de autostrăzi în România, inclusiv pentru autostrada Pitești–Sibiu, așa cum a anunțat inițial prim-ministrul, sau vor fi folosite, în principal, ca să acopere deficitul din bugetul de pensii și salarii? Mulțumindu-vă anticipat pentru parcurgerea acestor rânduri, aștept cu încredere răspunsul dumneavoastră în scris și vă asigur, stimată doamnă ministru, de întreaga mea considerație. Și, domnule președinte de ședință, am și o interpelare...
Interpelare
Ionuț Elie Zisu
În mandatul ministrului Eugen Nicolăescu a fost finalizată procedura de actualizare a Listei de medicamente compensate, completată, ulterior, cu cele peste 100 de medicamente destinate tratării afecțiunilor oncologice, diabetului, afecțiunilor cardiovasculare, afecțiunilor psihice și hepatitelor cro
În mandatul ministrului Eugen Nicolăescu a fost finalizată procedura de actualizare a Listei de medicamente compensate, completată, ulterior, cu cele peste 100 de medicamente destinate tratării afecțiunilor oncologice, diabetului, afecțiunilor cardiovasculare, afecțiunilor psihice și hepatitelor cronice de etiologie virală, precum și bolilor rare, fără ca lista să se limiteze la aceste patologii. În consecință, vă rog respectuos să-mi transmiteți un răspuns în scris la următoarele întrebări: – Lista de medicamente compensate și gratuite va intra în vigoare de la 1 aprilie, după cum a anunțat în timpul mandatului său ministrul Eugen Nicolăescu? – Ținând cont de drepturile pacienților de a beneficia de cele mai bune tratamente disponibile, sunteți de acord că amânarea introducerii noii Liste de medicamente compensate și gratuite este un act nedrept și chiar abuziv? După cum amintiți public de fiecare dată, Executivul pe care îl conduceți se angajează să respecte Programul de guvernare cu care ați venit la putere, adică cel al Alianței USL. În consecință, vă solicit, domnule prim-ministru, să vă respectați cuvântul dat și să respectați calendarul anunțat de intrare în vigoare a Listei medicamentelor compensate și gratuite. În speranța că veți trata cu responsabilitate această problemă de interes public major,
Interpelare
Găvrilă Ghilea
Prima mea întrebare se adresează domnului Gabriel Oprea, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne.
Prima mea întrebare se adresează domnului Gabriel Oprea, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne. Stimate domnule ministru, Conform Hotărârii Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrele din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale. După retragerea Partidului Național Liberal de la guvernare, o serie de membri ai acestei formațiuni politice – sau susținuți de aceasta – ocupă încă poziții de prefecți și subprefecți, dar și funcții de conducere la nivelul unor servicii publice deconcentrate ale ministerelor sau al unor filiale ori sucursale județene ale unor companii naționale cu capital majoritar de stat. Această stare nefirească de lucruri poate pune sub semnul îndoielii loialitatea acestor funcționari față de coaliție și Programul de guvernare, partidul care i-a susținut la numirea în funcție devenind, după intrarea în opoziție, adversar declarat al formațiunilor politice din arcul guvernamental. În aceste condiții, vă rog să-mi precizați dacă există un termen ferm asumat pentru eliberarea din funcție a prefecților și subprefecților susținuți de Partidul Național Liberal, precum și a membrilor acestei formațiuni politice care ocupă încă funcții de conducere la nivelul unor servicii publice deconcentrate sau al unor filiale sau sucursale județene ale unor companii naționale.
Interpelare
Ionel Agrigoroaei
Moldova» – o instituție-simbol a României
Întrebare adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei. Obiectul întrebării: „Salvarea Filarmonicii «Moldova» – o instituție-simbol a României”. Domnule ministru, Filarmonica „Moldova” din Iași a ajuns aproape o ruină. Orchestra nu mai poate ține concerte în cele două săli de spectacole întrucât există pericol de prăbușire, dar face repetiții în continuare acolo. Ultimele lucrări datează din anii care au urmat cutremurului din anul 1977. Pentru renovare ar fi necesare cel puțin 5 milioane de euro. Domnule ministru, care sunt soluțiile concrete pe care ministerul dumneavoastră le are în vedere pentru a salva această instituție-simbol a României? Vă mulțumesc. Doresc răspuns în scris. Rog, și a doua întrebare, domnule președinte, dacă sunteți de acord, tot foarte scurtă.
Interpelare
Ionel Agrigoroaei
La Iași, zilnic, doi copii abuzați ajung sub protecția autorităților
Întrebare adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Obiectul întrebării: „La Iași, zilnic, doi copii abuzați ajung sub protecția autorităților”. ## Doamnă ministru, Din 2011, numărul minorilor ieșeni agresați care ajung în atenția Protecției copilului crește continuu. La fel se întâmplă și în cazurile de neglijare sau abandon, lucruri care au dus adesea la tragedii cu morți sau răniți. Și victimele minore ale abuzurilor sexuale se numără, la Iași, cu sutele. Anul trecut, în 2013, DGASPC s-a confruntat cu 522 de cazuri de abuz, cazuri în care 855 de copii au avut de suferit diferite agresiuni. Doamnă ministru, care este strategia ministerului și care sunt măsurile concrete ce le veți lua pentru a diminua cât mai mult acest fenomen îngrijorător? Vă mulțumesc. Doresc răspuns în scris.
Interpelare
Alexandru Pereș
Autostrada București–Pitești, denumită A1, este una dintre cele mai circulate artere rutiere din România. Cu toate acestea, starea sa este departe a fi una demnă de o autostradă europeană.
Domnule ministru, Autostrada București–Pitești, denumită A1, este una dintre cele mai circulate artere rutiere din România. Cu toate acestea, starea sa este departe a fi una demnă de o autostradă europeană. Spre exemplu, gardul de protecție aflat pe marginea autostrăzii, acolo unde mai există, este dărâmat, fragmentat, îndoit, iar vizual arată un dezastru și un dezinteres total față de participanții la trafic. De altfel, se știe că autostrada A1 a fost reabilitată în perioada 1997–2000, a fost inaugurată în octombrie 2000 și a avut un termen de garanție de 12 luni. De atunci, autostrada a mai suferit două reparații, iar astăzi, mai mult ca oricând, are nevoie de o reparație generală. De aceea, domnule ministru, vă întreb și solicit să-mi transmiteți dacă ați luat în considerare faptul că autostrada A1 mai are nevoie de reparații pentru a fi adusă la starea normală de funcționare. Pe de altă parte, când vor fi făcute acestea și din ce bani, dacă există la bugetul de stat suma necesară pentru readucerea în stare bună a acestei autostrăzi București–Pitești.
Interpelare
Liviu Marian Pop
Probleme legate de aplicarea prevederilor legale privind salarizarea
Am două întrebări și o interpelare. O să fiu foarte scurt. Prima întrebare se adresează doamnei ministru Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Obiectul întrebării: „Probleme legate de aplicarea prevederilor legale privind salarizarea”. Stimată doamnă ministru, Am primit la cabinetul meu parlamentar mai multe sesizări cu privire la tratamentul discriminatoriu la care este supus personalul plătit din fondurile publice care deține titlul de doctor obținut până la 31 decembrie 2014 și după această dată. Pentru a avea o imagine mai concretă asupra acestui subiect, vă atașez, stimată doamnă ministru, unul dintre aceste memorii. De asemenea, vă aduc în atenție și prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 prin care se statuează faptul că „în anul 2014, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată”, prevedere care include confuzii și erori de încadrare și salarizare a personalului plătit din fondurile publice, așa cum rezultă și din memoriul anexat. Având în vedere cele prezentate anterior, cât și cele menționate în memoriul alăturat, vă întreb, doamnă ministru, care este situația de fapt cu privire la cele două probleme expuse și cum vedeți dumneavoastră rezolvarea lor.
Interpelare
Gheorghe Pop
Decontarea navetei pentru elevi
Domnule ministru, Problemele legate de decontarea abonamentelor pentru elevii navetiști nu reprezintă o noutate. Însă numeroși părinți mi-au sesizat faptul că ei sunt nevoiți să achite lunar 150 de lei, în unele cazuri chiar 200 de lei, pentru transportul zilnic al copiilor la școală, iar Ministerul Educației Naționale le decontează doar 50 de lei lunar. Toate acestea în condițiile în care cu toții și-au pierdut speranța că vor recupera și banii achitați pentru navetă în anii școlari anteriori. Vă întreb, stimate domnule ministru, care sunt datoriile Ministerului Educației pentru decontarea navetei elevilor și dacă există posibilitatea suplimentării numărului de microbuze școlare, astfel încât transportul elevilor să nu mai reprezinte o povară financiară pentru părinți.
Interpelare
Dumitru Marcel Bujor
Exodul medicilor: între amploarea fenomenului și revizuirea sistemului de salarizare
În perioada 2008–2013, aproximativ 14.000 de medici au primit certificate profesionale pentru a lucra în străinătate, nemulțumiți de condițiile de lucru și salarizare, pe fondul oportunităților create de libera circulație a forței de muncă pe piața internă a Uniunii Europene. Dintre cei care au ales să părăsească sistemul sanitar românesc cei mai mulți au fost medici generaliști, medici de familie, chirurgi, de terapie intensivă, pediatri, radiologi și ortopezi. Pentru formarea unui medic pe o perioadă de șase ani, statul român cheltuiește aproximativ 30.000 de lei, iar pentru specializarea lui 21.000 de lei, statul pierzând astfel peste 226 de milioane de euro în ultimii ani. În prezent, 64% din studenții la medicină intenționează să părăsească România după finalizarea studiilor. Având în vedere amploarea acestui fenomen, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați ce măsuri rapide și concrete aveți în vedere pentru diminuarea exodului personalului medical din unitățile spitalicești din România în scopul funcționării sistemului sanitar și respectării drepturilor pacienților.
Interpelare
Viorel Grigoraș
Efectele aplicării accizei pe carburant
Interpelarea de astăzi este adresată domnului prim-ministru al României și are ca obiect „Efectele aplicării accizei pe carburant”. Domnule prim-ministru, Având în vedere că de la data de 1 aprilie se va aplica acciza pe carburant în valoare de aproximativ 7 eurocenți, ceea ce va duce la o scumpire a carburanților de circa 40 de bani, această acciză poate avea repercusiuni și asupra altor prețuri, care pot prelua scumpirea. Pentru a rămâne competitivi, transportatorii au nevoie de o acciză mai mică la carburant. Domnule prim-ministru, având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați: – care este estimarea Guvernului privind încasările la bugetul de stat ca urmare a aplicării accizei la carburant; – care sunt măsurile pe care Guvernul le va lua pentru a compensa posibilitatea ca această acciză să producă alte scumpiri; – cum vor fi sprijiniți transportatorii în recuperarea unei părți din acciza pe care o vor plăti de la 1 aprilie 2014. Vă mulțumesc. Vă
Interpelare
Ionel Agrigoroaei
Drumul Iași–Miroslava–Țibănești– Dagâța–Roman
Adresez astăzi o interpelare domnului ministru Dan Șova, Ministerul Transporturilor, din partea senatorului de Iași, UNPR, Ionel Agrigoroaei. Obiectul interpelării: „Drumul Iași–Miroslava–Țibănești– Dagâța–Roman”. Domnule ministru, În anul 2011, prin actul normativ OMDRT nr. 1.402/2011, (fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Turismului, actual Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), drumul județean Iași–Miroslava–Țibănești–Dagâța–Roman a primit o finanțare de 76 de milioane de lei pentru patru sectoare. Ulterior, așa cum mi-a fost comunicat de domnul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, acest drum a fost scos, pe nedrept, din Programul național de dezvoltare a infrastructurii – proiect prioritar „10.000 de kilometri de drumuri județene și de interes local”. Nerealizarea investiției în cel mai scurt timp va avea repercusiuni extrem de grave. Sunt câteva aspecte vitale, pe care vă rog să le luați în considerare: – drumul este de o importanță vitală pentru aproape 300.000 de oameni, care, în acest moment, sunt izolați de civilizație în partea de vest a județului Iași; – modernizarea rutei Roman–Dagâța–Țibănești–Iași va permite decongestionarea circulației pe una din cele mai aglomerate șosele ce leagă capitala Moldovei, Iași, de București, prin Târgu Frumos; – drumul are o importanță strategică, fiind varianta cea mai rapidă de acces din zona de vest a Moldovei către granița cu Republica Moldova, prin Vama Albița. După cum probabil știți, recent au fost finalizate lucrările la drumurile care leagă Iașiul de Vaslui, DN 24 și DJ 248. Cele două investiții sunt un model care, personal, cred că trebuie urmat. Drumul Iași–Miroslava–Țibănești–Dagâța–Roman trebuie realizat sub aceleași condiții, acordându-se o atenție deosebită atât calității, cât și lucrărilor adiacente (podețe solide în dreptul gospodăriilor prin fața cărora trece drumul, șanțuri de colectare a apelor pluviale, poduri ranforsate etc.). Domnule ministru, Sper ca această rută de importanță vitală să intre urgent în atenția dumneavoastră și, printr-o colaborare eficientă cu autoritățile locale ieșene, să fie găsită rapid soluția financiară pentru a demara investiția în cel mai scurt timp. Vă mulțumesc mult. Doresc răspuns în scris.
Deci, dacă astăzi nu vom discuta despre stoparea acestei deturnări, prin risipă și incompetență, noi nu vom putea spune că și acest al doilea leu ar putea, măcar parțial, să se întoarcă la pacienți.
Un ultim leu reprezintă cota care cu adevărat ajunge la pacient.
Nu sunt pentru adoptarea acestei inițiative tocmai din această privință, a faptului că mi se pare puțin ciuntită față de interesul național.
Mulțumesc.