Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·31 martie 2014
Camera Deputaților · MO 38/2014 · 2014-03-31
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de deputați ai Grupului parlamentar al PNL, intitulată „Guvernul Ponta 3 amenință viața pacienților: amână lista de medicamente compensate” (rămasă pentru votul final)
Informare privind activarea ca deputat neafiliat a domnului deputat Cornel George Comșa și privind activarea domnului deputat Constantin Cosmin Enea în cadrul Grupului parlamentar al PSD
Informare privind depunerea moțiunii simple intitulate „O reformă în administrație fără consens nu are succes!”, depusă de deputați ai Grupului parlamentar al PDL, precum și de deputați neafiliați la un grup parlamentar
· Informare · informare
· Informare · informare
· other
26 de discursuri
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
## Doamnelor și domnilor deputați,
Deschid ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 402 parlamentari, până în acest moment și-au înregistrat prezența 213. 189 sunt absenți, doar 50 au alte activități parlamentare. Cvorumul legal, 202, este îndeplinit.
La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele de plen de astăzi, 31 martie, și mâine, 1 aprilie 2014; programul de lucru 31 martie – 5 aprilie; lista rapoartelor 25–31 martie 2014, depuse de către comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care trebuie să fie avizate, urmează a fi avizate de către comisiile permanente, și lista cu legile pentru care puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale. Și, în final, sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial.
Bun.
Înainte de a intra în punctul 2...
Domnul Popescu, cele două cereri de la Biroul permanent... Bun.
Sunt cele două cereri a doi colegi parlamentari care își schimbă grupul politic parlamentar, ceea ce, știți, se întâmplă la noi.
La punctul 2 al ordinii de zi, dragi colegi, avem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 79 de deputați.
Înainte de a trece la derularea procedurii și de dezbatere a moțiunii, în temeiul art. 164, vă întreb dacă unul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune.
Nu.
Pentru dezbaterea moțiunii, vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent și ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Moțiunea simplă va fi citită de către unul dintre semnatari, bănuiesc că domnul ministru Nicolăescu va citi, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Guvernul are 50 de minute pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor.
Pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, conform deciziei Biroului permanent, timpul alocat grupurilor parlamentare este următorul: PSD – 29, PNL – 16, PDL – 6, PP-DD – 4, UDMR – 3, Partidul Conservator – 3, minoritățile naționale – 3; deputații neafiliați – 4 minute.
Total: 68.
Obiecții? Nu sunt.
Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele, ca să votăm. Bun.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Înainte de a-i da cuvântul domnului deputat Nicolăescu, vă informez că la Biroul permanent au fost depuse două cereri.
Domnul Cornel George Comșa, deputat în Circumscripția electorală nr. 1, Colegiul nr. 4, județul Alba, renunță la calitatea de membru al Grupului parlamentar al PP-DD și devine deputat neafiliat.
Și domnul deputat Enea Constantin Cosmin, deputat ales în Circumscripția nr. 17 Dolj, Colegiul uninominal nr. 1, începând cu 25 aprilie devine deputat afiliat Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Pe procedură, înainte de a-i da cuvântul domnului deputat, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, aveți cuvântul.
Bănuiesc că e ce știu eu, de săptămâna trecută... Da? Bun.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Subsemnații, deputați ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, precum și deputați neafiliați la un
grup parlamentar, menționați în anexa la prezenta moțiune, în temeiul art. 112 din Constituția României și al art. 160–166 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă înaintăm spre dezbatere și adoptare prezenta moțiune simplă intitulată „O reformă în administrație fără consens nu are succes!”. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
O să rog stafful tehnic să verifice respectarea prevederilor regulamentare.
Mulțumesc foarte mult.
Domnule deputat, aveți cuvântul pentru a prezenta moțiunea simplă.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,
Domnule ministru Bănicioiu,
Constatăm cu regret că, odată cu schimbarea componenței Guvernului, multe promisiuni guvernamentale, care reprezentau priorități până acum două luni, nu se mai află pe agenda prim-ministrului Victor Ponta și a Guvernului pe care îl conduce.
Ne referim, în special, la introducerea noii liste de medicamente compensate, condiționalitate FMI, și, totodată, un angajament ferm pe care ni l-am luat împreună cu PSD prin Programul de guvernare USL, despre care prim-ministrul spune permanent că-l va duce la îndeplinire, ceea ce ne-ar bucura. Însă, până acum, nu am asistat decât la promisiuni, fără rezultate.
Ba, mai mult, am asistat la retragerea unor proiecte importante, precum modul de calcul diferențiat al taxei clawback și prețurile medicamentelor, proiecte construite tocmai pentru crearea spațiului bugetar, care ar fi permis introducerea noii liste de compensate începând cu data de 1 aprilie 2014.
Din nefericire, constatăm că, deși introducerea noii liste de medicamente compensate reprezenta o prioritate majoră în Guvernul USL, acum, actualul Guvern încearcă diverse tergiversări și justificări pentru a se deroba de responsabilitatea pe care și-a luat-o cu doi ani în urmă în fața populației.
Privim la disperarea asociațiilor de pacienți, care constată și ele că toate eforturile depuse până în prezent au fost în zadar și că viața lor depinde, din nou, de semnătura unui ministru și a unui premier.
Faptul că astăzi Guvernul Ponta 3 are o altă componență politică a Cabinetului nu îl derobează de răspunderea și de obligația de a respecta cuvântul dat în fața populației.
PNL și-a respectat angajamentul luat în fața populației și a lăsat lista de medicamente compensate, așa cum se spune, „la cheie”, după îndelungate consultări cu renumiți medici și profesori, asociații de pacienți, dar și cu industria farmaceutică. Un guvern responsabil nu ar trebui să se joace cu soarta a peste 3 milioane de pacienți și să amâne deschiderea noii liste de compensate sub falsul pretext al lipsei de bani.
Reamintim prim-ministrului și Cabinetului pe care îl conduce că, în ședința de Guvern din data de 14 noiembrie 2013, preciza cât se poate de clar că sănătatea primește mai mulți bani în 2014 decât în 2013 și că, de fapt, sumele alocate sunt mai mari.
Și, cu toate acestea, actualul ministru al sănătății invocă lipsa banilor ca principal argument pentru neintroducerea listei de medicamente compensate de la 1 aprilie 2014, așa cum fusese angajamentul inițial luat în fața pacienților, dar și a organismelor financiare internaționale.
Sănătatea românilor nu ar trebui să aibă culoare politică și nici nu ar trebui folosită pentru interesele unora. PNL a reactualizat lista de medicamente compensate după aproximativ șase ani, timp în care pacienții au așteptat tratamente inovatoare, care să le salveze viața. Deschiderea listei ține doar de voința prim-ministrului.
Reamintim, de asemenea, Guvernului Ponta 3 promisiunile încurajatoare pe care le lansa domnul Victor Ponta la sfârșitul anului 2013, când preciza că sănătatea va deveni o prioritate pe agenda sa guvernamentală în anul 2014, luându-și angajamentul ferm de a îmbunătăți activitatea sistemului sanitar și de a contribui, prin politicile pe care le adoptă, la creșterea calității vieții pacienților.
Domnule ministru,
Stimați colegi parlamentari,
Prin neintroducerea listei de medicamente compensate nu faceți decât să condamnați la moarte oameni care mai aveau o speranță.
Amânarea deschiderii noii liste de medicamente nu face decât să arate o lipsă de responsabilitate, o nepăsare și, în același timp, o îndepărtare serioasă de la așteptările justificate ale celor care au dat votul lor pentru împlinirea acestor obiective. Sau poate este vorba de interese ascunse, care ne scapă nouă, celorlalți...
PNL nu poate accepta lipsa de responsabilitate atunci când vine vorba despre viața oamenilor, nu poate accepta denigrarea celor care au colaborat la realizarea acestei liste de medicamente compensate, renumiți medici și profesori, dar și asociații de pacienți, așa cum s-a încercat, și, de asemenea, nu permite dezinformarea și bătaia de joc la adresa pacienților.
Având în vedere modalitatea în care noua componență a Guvernului a acționat odată instalată la conducere, nu putem decât să atragem atenția că orice acțiune sau intenție de a murdări sau de a anula munca depusă de către fosta conducere liberală a Ministerului Sănătății, parte din Guvernul USL de la acea perioadă, poate fi combătută extrem de ușor prin dovezi clare, care stau mărturie, alături de toți cei care au lucrat la acest proiect, pentru îndeplinirea proiectului politic asumat.
Partidul Național Liberal solicită Guvernului României să-și respecte angajamentele luate în fața populației și a milioane de pacienți și să aprobe introducerea noii liste de
medicamente compensate, luând în considerare următoarele:
Lista de medicamente compensate este neactualizată de șase ani, atunci fiind modificată tot de un ministru liberal, așa cum a făcut-o și acum, în condițiile în care:
– există o directivă europeană care precizează foarte clar faptul că un medicament trebuie evaluat în 90 de zile de la solicitarea includerii în listă (România riscă procedura de infringement);
– ciclul de viață (patentul) al unui medicament este în medie de 8–10 ani;
– există un număr de medicamente care așteaptă rambursarea și care, dacă ar fi fost introduse mai devreme, ar fi salvat vieți, ar fi vindecat boli care produc dizabilitate și, în consecință, ar fi crescut productivitatea;
– actualizarea regulată a listei de medicamente ar fi permis o acomodare mai ușoară a bugetului alocat compensării medicamentelor, situație care ar fi fost mai ușor tolerată atât de către fondul de asigurări, pacienți, cât și de către producătorii de medicamente;
– în condițiile în care, din 2008 până în prezent, se monitoriza implementarea corectă a ordinului cu protocoalele terapeutice și se auditau regulat prescripțiile, cheltuiala cu medicamentele nu ar fi fost una explozivă.
După aproximativ șase ani în care pacienții români nu au avut acces la terapii inovatoare, care ar fi putut să le salveze viața, un ministru liberal, același care a introdus lista de medicamente compensate în anul 2008, a reactualizat-o conform standardelor internaționale.
Este prima dată în România când se propune o listă nouă de medicamente compensate, elaborată după o metodologie de evaluare agreată la nivel internațional.
Ordinul ministrului sănătății nr. 724/2013 prevede criterii obiective de includere/neincludere în listă și o metodologie de evaluare complexă.
Procedura de evaluare a tehnologiilor medicale a fost una complexă, care a necesitat mai multe filtre de evaluare și apreciere, precum și maximă responsabilitate. În afară de evaluările medicale, a fost necesară și efectuarea unei evaluări economice, realizându-se o analiză de impact bugetar.
De asemenea, reamintim faptul că procedura de evaluare a medicamentelor compensate a fost una similară cu cea aplicată în marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene, dar și în Canada sau Australia și a fost agreată în vara anului trecut atât de către toți actorii instituționali, cât și de către organismele financiare internaționale.
În perioada iulie–decembrie 2013, evaluarea HTA, cum se mai numește ea, a fost efectuată pentru un număr de 167 de dosare, care au fost depuse la sediul Ministerului Sănătății în perioada 25 iunie – 12 iulie 2013.
Procedura a cuprins mai multe filtre progresive și independente de evaluare:
– evaluarea critică a eficacității și a siguranței relative, și a rezultatelor raportate de către pacienți și acordarea unui scor de către comisiile de specialitate; – evaluarea critică, pe de o parte, a eficacității, siguranței relative și a rezultatelor raportate de pacienți, dar, pe de altă parte, și a modelului rambursării în Marea Britanie și Franța, și a diseminării rambursării în statele Uniunii Europene și acordarea unui scor de către Unitatea de evaluare a tehnologiilor medicale din cadrul Ministerului Sănătății;
– evaluarea impactului bugetar pentru fiecare moleculă în parte și pentru întreaga listă de către Unitatea de evaluare a tehnologiilor medicale din cadrul Ministerului Sănătății;
– evaluarea multidimensională a rezultatelor administrării medicamentului din perspectiva poverii bolii (morbiditate, mortalitate, dizabilitate), a faptului că există sau nu ghiduri și protocoale de practică care îl recomandă în România, a posibilității de monitorizare a administrării medicamentului, a cheltuielilor adiționale sau mai reduse pe care le implică administrarea acestuia și a importanței acestuia pentru sănătatea publică sau pentru anumite categorii de pacienți din perspectiva echității. Acest lucru a fost realizat de către Comisia națională de coordonare a activității comisiilor de specialitate.
Odată cu obținerea punctajelor finale, conform Ordinului amintit nr. 724/2013, dosarele au fost supuse analizei membrilor Comisiei naționale, cu rol în elaborarea sintezei finale și a recomandărilor de compensare, respectiv poziționarea medicamentelor în listă.
Propunerea efectuată de către Comisia națională a fost realizată în urma analizei și evaluării a 167 de dosare depuse la Ministerul Sănătății, din care:
– 130 de dosare au fost propuse spre compensare, deci admise;
## – 36 au fost respinse;
## – un dosar a fost incomplet.
Pe 22 decembrie 2013 a fost postată pe site-ul Ministerului Sănătății „Sinteza privind propunerea de listă de medicamente compensate”, realizată de reprezentanții Comisiei naționale de coordonare a comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, conform metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 724 din mai 2013.
Conform reglementărilor în vigoare, propunerea de listă de medicamente compensate a fost supusă Comisiei de soluționare a litigiilor, constituită prin ordin de ministru.
Stimați colegi parlamentari,
În componența acestei comisii au fost numiți reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, reprezentanți ai comisiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, reprezentanți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, reprezentanți ai industriei farmaceutice, practic, toți factorii implicați, pentru a ajunge la un consens general.
Atât timp cât în această Comisie de soluționare a contestațiilor au fost implicate toate părțile, în spiritul transparenței, al corectitudinii, dar și al obiectivității, nu vedem de ce actualul Guvern dorește reevaluarea acestei noi liste de medicamente compensate, ceea ce ar însemna, dacă ar fi respectată procedura standard de la nivel internațional, o întârziere de cel puțin 6 luni, timp în care vor muri din nou oameni, în așteptarea medicamentelor.
În perioada ianuarie–februarie 2014, Comisia de soluționare a litigiilor a evaluat, a verificat și a emis în cadrul ședințelor, prin vot deschis, recomandările finale pentru deciziile contestate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață, ca urmare a propunerilor afișate pe site-ul Ministerului Sănătății în data de 22 decembrie anul trecut.
Propunerea finală a Comisiei naționale, pe baza recomandărilor făcute de Comisia de litigii, a fost următoarea:
– 144 de dosare au fost propuse spre compensare, deci admise;
## – 19 dosare, respinse;
– și 4 dosare, rămase în analiză, întrucât au existat documente incomplete sau nu au obținut un punctaj din partea comisiilor de specialitate unde dosarul a fost supus evaluării.
Moleculele nou-propuse pentru compensare vor completa lista actuală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu un număr important de medicamente destinate, în principal, tratării cancerului, diabetului, afecțiunilor cardiovasculare, afecțiunilor psihice, hepatitelor cronice, precum și bolilor rare, fără a se limita însă doar la aceste patologii.
Pe toți pacienții care suferă de aceste boli, Guvernul Ponta nu face decât să-i condamne la moarte prin neintroducerea noii liste de medicamente compensate.
## Stimați guvernanți,
Moartea nu așteaptă semnăturile dumneavoastră!
La baza proiectului a stat profesionalismul, lista de medicamente compensate fiind evaluată de către renumiți medici și profesori.
Aproximativ 16 comisii, cu peste 120 de renumiți medici și profesori universitari, au lucrat la evaluarea noilor medicamente propuse spre compensare.
Punerea la îndoială de către actualul ministru al sănătății a profesionalismului cu care a fost realizată această listă reprezintă, de fapt, un act de denigrare a medicilor, profesori renumiți, care și-au adus contribuția benevol la realizarea acestui proiect, dar și a zecilor de asociații de pacienți, care au vegheat la obiectivitatea cu care a fost reactualizată noua listă de medicamente compensate.
O amânare a listei de medicamente compensate pe motiv că aceasta trebuie reanalizată nu face decât să prelungească chinul pacienților și, în cazul multora, să grăbească decesul.
În acest moment, viața a peste 3 milioane de pacienți se află în semnăturile Guvernului Ponta 3.
Transparența totală și comunicarea permanentă a stadiului proiectului.
Pe tot parcursul perioadei de evaluare au existat informări publice și documente, postate pe website-ul Ministerului Sănătății, referitoare la stadiul evaluărilor (rapoarte de sinteză ale Unității de evaluare a tehnologiilor medicale, raport de sinteză al Comisiei naționale, proiect de listă revizuită), totul pentru transparență maximă.
Mai mult, noile molecule introduse în lista de medicamente au fost verificate, prin numeroase filtre de evaluare, atât de către asociațiile de pacienți – beneficiarii acestei liste –, de către renumiții medici din comisiile de specialitate ale ministerului, cât și de către industria farmaceutică.
Realizarea unei analize de impact bugetar, aprobată de către Ministerul Finanțelor Publice și ministrul delegat pentru buget, dar și de către organismele financiare internaționale.
A fost estimat un impact pozitiv, de data aceasta, pentru fondurile ministerului, de 592 de milioane de lei pentru anul 2014, sumă care ar putea fi acoperită prin implementarea politicilor de reducere a cheltuielilor cu medicamentele (taxa clawback, revizuirea prețurilor la medicamente, acorduri de partajare a riscurilor între finanțator și producător, audit al prescripției medicale).
Aceste proiecte au fost fie finalizate înainte de încheierea mandatului, în luna februarie 2014, fie se aflau în diferite stadii de derulare, conform calendarului stabilit de comun acord cu instituțiile financiare internaționale. Din păcate, acestea au fost primele retrase din dezbaterea publică odată cu schimbarea conducerii liberale de la Ministerul Sănătății.
Analiza de impact bugetar a luat în considerare un procent de maximum 10% din numărul estimat de pacienți care ar putea beneficia de medicamentele respective, la care există alternativă farmaco-terapeutică, și de maximum 25% din numărul estimat de pacienți care ar putea beneficia de DCI-ul respectiv pentru medicamentele la care nu există alternativă farmaco-terapeutică.
Analiza de impact bugetar s-a bazat pe respectarea întru totul a acordului cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană în ceea ce privește utilizarea evaluării tehnologiilor medicale în reevaluarea listelor de medicamente compensate.
Dacă guvernele anterioare, din anul 2009 până în 2012, ar fi actualizat măcar anual lista, impactul de aproximativ 10% din totalul valorii medicamentelor care se compensează s-ar fi distribuit pe 5 ani, iar impactul anual ar fi fost de maximum 2%, un procent acceptabil într-o creștere de buget anuală. Astfel, s-ar fi putut preveni formarea de arierate într-un volum mare, dar, lucrul cel mai important, s-ar fi asigurat accesul la terapie al pacienților și salvarea multor vieți.
Introducerea listei de medicamente compensate reprezintă o condiționalitate în acordul cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană.
În ultimele luni ale anului trecut, rezultatele evaluărilor au fost discutate și împărtășite în repetate rânduri cu reprezentanții Comisiei Europene, ai FMI și ai Băncii Mondiale, în special partea aferentă impactului bugetar. În luna decembrie a anului 2013 a existat o informare oficială a ministrului delegat pentru buget, domnul Voinea, referitoare la cuantumul impactului bugetar, transmisă de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Ca urmare a acestei informări oficiale, vă reamintim că s-a primit acceptul instituțiilor financiare internaționale de a posta proiectul de listă de medicamente compensate pe website-ul Ministerului Sănătății, în transparență decizională.
În cadrul ultimei misiuni a instituțiilor financiare internaționale din luna ianuarie a anului curent s-a convenit
ca în scrisoare să apară explicit actualizarea listei de medicamente, legată de o serie de măsuri complexe referitoare la politica medicamentului, pe care Guvernul României de la acea perioadă, Guvernul USL, s-a angajat să le ducă la îndeplinire, pentru a micșora posibilul impact financiar excedentar al introducerii listei.
Din păcate, actuala conducere a Ministerului Sănătății, ministrul social-democrat Nicolae Bănicioiu, a considerat că este mai corect să retragă proiectele de acte normative care reglementau acest domeniu decât să continue angajamentele luate de către Guvernul României.
## Doamnelor și domnilor deputați,
La sfârșitul săptămânii trecute, Grupul PNL din Camera Deputaților, pe care am avut onoarea să-l reprezint, s-a întâlnit cu reprezentanții asociațiilor de pacienți, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că toate proiectele la care au lucrat împreună cu fosta echipă a Ministerului Sănătății au fost abandonate sau amânate, ceea ce nu face decât să perpetueze un sistem sanitar nesatisfăcător și să îngreuneze tot mai mult, pe zi ce trece, viața pacienților care așteaptă noile molecule inovatoare.
Toate aceste asociații de pacienți au tras un semnal de alarmă, în nenumărate rânduri, la adresa guvernanților, cu privire la efectele grave ale neintroducerii listei de medicamente compensate asupra calității vieții lor.
Semnatarii prezentei moțiuni solicită de urgență ministrului sănătății, domnul Nicolae Bănicioiu, și, implicit, prim-ministrului, domnul Victor Ponta, respectarea angajamentului politic și introducerea noii liste de medicamente compensate, ceea ce va determina o îmbunătățire a calității vieții pacienților și o reducere a costurilor îngrijirilor de sănătate, prin perioade mai scurte de spitalizare, o refacere mai rapidă și, implicit, o reintegrare mai ușoară în familie și la locul de muncă.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
În conformitate cu prevederile regulamentare, domnul ministru Nicolae Bănicioiu are 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterii, după cum consideră util.
Domnule ministru, aveți cuvântul.
ministrul sănătății
## **Domnul Nicolae Bănicioiu** – _ministrul sănătății_ **:**
Bună ziua!
Domnule președinte al Camerei Deputaților,
Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Vreau să vă spun încă de la început că am luat cunoștință de textul moțiunii, pe care l-am auzit și astăzi, în plenul Parlamentului, și vreau să spun că mă și întristează acest text, dar pot spune că mă și motivează.
Mă întristează, deoarece un fost coleg de guvernare, fostul ministru al sănătății, domnul Nicolăescu, introduce o moțiune pentru un proiect pe care l-a început, dar pe care nu l-a dus la îndeplinire în timpul mandatului său. Mă întristează, de asemenea, pentru că n-a fost un lucru simplu, Domnia Sa știe că n-a fost un lucru simplu, pentru că, dacă ar fi fost atât de simplu, cu siguranță că l-ar fi făcut.
Și, de aceea, vreau să-i atrag atenția domnului ministru că nu e gata acest proiect, așa cum ne-a spus în repetate rânduri numai astăzi, cu această ocazie, ci urmează a fi făcut, eventual, de alții.
Mă întristează, pentru că am văzut astăzi cum suferința oamenilor este folosită ca un instrument de luptă pentru un capital politic, pentru imagine sau cel puțin o încercare din partea Domniei Sale. Și cred că lucrurile acestea sau cel puțin în domeniul sănătății... nu cred că ar trebui să aibă o abordare politică.
Sănătatea românilor, stimați colegi, nu trebuie să aibă legătură cu carnetul de partid.
Vreau să spun, poate din debutul argumentației mele, că eu cred că această moțiune simplă ar fi trebuit să o depuneți, dragi colegi liberali, în primul rând, împotriva domnului ministru Nicolăescu sau fostului ministru Nicolăescu, pentru că o merita din plin, mai ales că nu a fost o prezență pasageră la Ministerul Sănătății. Ați avut două mandate, chiar foarte lungi. Dacă fac un calcul rapid, cred că cea mai lungă prezență în fruntea Ministerului Sănătății ați avut-o dumneavoastră. Și, dacă dumneavoastră credeți că este momentul să vă lăudați cu realizările din sistem sau cu modul în care ați lăsat sistemul sanitar, atunci, eu cred că cineva vă păcălește.
Și, de aceea, cred că moțiunea de astăzi este încă un gest superficial și, evident, poate o încercare de răzbunare politică, astfel încât, domnule ministru Nicolăescu, dați-mi voie să-mi cer eu scuze că nu am putut să fac în trei săptămâni ceea ce nu ați făcut dumneavoastră în 15 luni în al doilea mandat și în ceilalți trei ani și jumătate din primul mandat.
De asemenea, tot în textul moțiunii am văzut și faptul că ne înștiințați că ne-ați lăsat „la cheie” lista medicamentelor compensate. Și, dacă această cheie, domnilor, a fost la domnul Nicolăescu, vă asigur că ea nu se potrivește, nu deschide nicio ușă oamenilor care așteaptă accesul la tratamente. Lista nu este gata, protocoalele nu sunt întocmite – și cred că Domnia Sa nu a uitat lucrul acesta – și nu se cunoaște impactul bugetar real. Aici este diferența, practic, între ceea ce vreau să aduc eu, ca schimbare de atitudine, și fosta conducere a ministerului – responsabilitate și faptul că oamenii și mai ales pacienții nu trebuie mințiți. Un proiect trebuie dus la bun sfârșit sau este dus la bun sfârșit numai când acesta este finalizat și intră în aplicare, ceea ce nu se întâmplă nici acum. Și acesta este motivul pentru care vă asigur, stimați colegi liberali, că această cheie, care este la domnul Nicolăescu, nu va porni niciodată motorul sănătății din România, nici dacă afirmă dânsul încă o dată că 99% din problemele sectorului sunt rezolvate. Nici prima oară nu a făcut-o, nici a doua oară nu s-a întâmplat așa.
Și vorbeam aici de impactul bugetar. Dacă ar fi fost calculat și de Ministerul Sănătății – și înțeleg că acolo au fost făcute anumite calcule și s-a lucrat pe anumite ipoteze bugetare, dar care nu au fost finalizate –, ar fi coincis cu cel
ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Și nu s-a întâmplat așa, deși și acolo era vorba tot de o conducere liberală. Și, de asemenea, niciuna din estimări nu coincide cu cea de la finanțe. Când vrei să faci un proiect serios sau când măcar ai gânduri serioase, cu siguranță, te asiguri că ceea ce spui este și sustenabil sau poate doar ai vrut să faci doar declarații politice sau gesturi politice.
Vorbeam sau vorbeați în textul moțiunii de proiectele bune inițiate de predecesorul meu. Și vreau să vă asigur, stimați colegi, încă o dată, că sunt unul dintre miniștrii care doresc să continue tot ceea ce a fost bun și ceea ce a fost făcut măcar cu bună intenție de predecesori, de foștii mei colegi de la Ministerul Sănătății, dar vreau să vă spun că responsabilitatea este cuvântul de ordine. Și, de 24 de ani, credeți-mă, pacienții trăiesc sau mor în funcție de programele politice, de culoarea politică chiar a ministrului sănătății și, de cele mai multe ori, totul se termină prin faptul că ministrul n-a putut, cât era la conducere, dar putea întotdeauna după ce pleca de la conducerea Ministerului Sănătății.
Vreau să afirm încă o dată și să-i asigur pe reprezentanții pacienților și pe dumneavoastră, care, cu siguranță, toți veți fi la un moment dat pacienți, că toate proiectele care vin în sprijinul bolnavilor, în sprijinul pacienților sau al celor care vor lua contact cu sistemul sanitar și care sunt bune și în folosul lor vor avea continuitate din partea mea.
Vreau, de asemenea, să afirm că cea mai mare problemă a sistemului sanitar a fost că nu s-a reușit cheltuirea eficientă a banilor din sănătate. Cred că știți cu toții acest lucru. Pacienții așteaptă zile sau chiar săptămâni să ajungă la specialiști, nu sunt informați și, de multe ori, sunt tratați superficial. Iar pentru ei nu s-au găsit niciodată soluții. Întotdeauna au fost lăsate „la cheie”, dar cheia niciodată nu s-a potrivit cu broasca.
Sunt conștient de faptul că am preluat unul dintre ministerele cele mai importante, de la care oamenii așteaptă soluții urgente și unde oamenii nu mai au răbdare tocmai din cauza reformelor repetate, timp de 24 de ani, care nu au dat niciun rezultat. Nici eu, nici dumneavoastră nu avem dreptul să ne jucăm cu viața acestor oameni. Avem obligația de a veni în fața oamenilor cu soluții și vreau să vă asigur că asta este principala mea preocupare în acest mandat, de a da acces rapid la medicamente compensate și gratuite oamenilor care au nevoie de ele. Nu este o declarație politică, nu vreau să afirm sau să-mi iau angajamente pe care nu le pot respecta, dar acest lucru este, într-adevăr, unul vital și vreau să vă asigur că-mi voi pune toată puterea în slujba acestui deziderat.
Trebuie însă să fiu sigur că toate aceste proceduri sunt corecte, că aceste situații pot fi susținute și din punct de vedere terapeutic, dar și din punct de vedere economic și că sunt, stimați colegi, în folosul bolnavilor, în primul rând.
Vreau, de asemenea, să am siguranța că Ministerul Sănătății nu va mai avea niciodată o poziție diferită față de a Casei Naționale de Asigurări sau față de a Agenției Naționale a Medicamentului, așa cum s-a întâmplat până nu demult. Și, dacă vreți, una dintre explicațiile pentru care, domnule ministru Nicolăescu, nu ați reușit niciodată să implementați acele proiecte pe care le lansați pompos în declarații politice poate este și din cauza acestui fapt: niciodată nu ați dialogat cu colegii dumneavoastră și niciodată nu ați ținut cont de părerile lor. De aceea, nici în acest mandat nu ați obținut rezultatele pe care le anunțați cu foarte mult fast.
Vreau, de asemenea, să spun că nu contest nicio capacitate profesională a niciunuia dintre medicii implicați. Departe de oricine, chiar și de mine, gândul de a denigra vreun medic în România și cred că nu vă îndoiți de acest lucru, domnule ministru Nicolăescu. Cred că denigrarea lor a fost făcută de cei care nu au luat măsuri nici în a-i ține în țară, nici în a-i încuraja și nici în a le reda respectul față de breaslă și cred că, repet, prin cei cinci ani și ceva cât ați stat la conducerea acestui minister, aveți și dumneavoastră o vină în acest sens, așa că nu mă acuzați pe mine, un om care vine din breasla lor, că aș vrea să denigrez pe cineva. Departe de mine acest gând. Și cred că ar trebui să vă uitați în oglindă când faceți astfel de afirmații. Nu ați fost niciodată un mare susținător al medicilor, pentru că ați avut ocazia să o demonstrați și nu ați făcut-o. Restul, repet, sunt doar declarații politice.
Cât despre modul de evaluare, nici acolo vreau să spun că nu trebuie luat totul ca atare, pentru că ați declarat dumneavoastră în nu știu ce gazetă că este totul finalizat. Și, aici, mă întreb: cum, oare, o singură persoană care conducea acest Compartiment de evaluare, de care bănuiesc că v-ați și preocupat, că doar de aceea a rămas doar o singură persoană, putea să evalueze cele 167 de dosare? Bănuiesc că la dumneavoastră se poate. În rest, în alte țări din Uniunea Europeană nu se poate, iar dacă invocați celebrele institute de afară, cum ar fi cel britanic NICE, acolo, 80 de persoane evaluează într-un an 20 de astfel de dosare. La noi, o persoană a putut să evalueze 167 de dosare, într-un timp mult mai scurt, foarte scurt chiar. Eu nu spun că acea persoană e rea intenționată, dar atrag atenția asupra faptului că nu exista o capacitate administrativă care să poată țină cont de toate elementele obiective.
Vreau să vă spun că lucrurile acestea nu se pot face peste noapte și mai ales în sistemul sanitar nu poate fi luată o decizie doar dintr-o dorință sau, mai bine spus, doar pentru că așa credeți că este mai bine, ci trebuie să fiți convinși că este mai bine, pentru că aici este vorba despre viața oamenilor și poate o să ne întrebăm, cu altă ocazie, de ce România consumă atât de multe medicamente care nu produc efecte sau efectele terapeutice scontate. Și poate și aici, domnule ministru, sunteți unul dintre cei care să dea explicații și veți avea, cu siguranță, tot timpul să faceți acest lucru. Astfel încât vreau să vă spun că atât eu, cât și acei profesori pe care-i invocă domnul ministru Nicolăescu, oameni respectabili ai sistemului, cât și pacienții sau reprezentanții pacienților, conducerea ministerului suntem cu toții convinși că pe această listă de medicamente compensate trebuie să se regăsească medicamente cu valoare terapeutică demonstrată, care să țină cont și de nevoile sociale, repet, valoarea terapeutică și de faptul că pot fi accesibile unui număr cât mai mare de pacienți, fără, evident, a omite însă categoriile de pacienți cu boli rare și cu
afecțiuni de impact asupra sănătății publice. Și acest lucru îl facem în momentul de față. Suntem în discuții cu producătorii de medicamente, suntem în discuții cu cei de la Casa Națională de Asigurări. Nu mai mergem separat. Suntem în discuții și cu cei de la ANMDM – Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale – și, în scurt timp, încercăm să venim cu o soluție și sustenabilă, și plauzibilă, dar și cu efecte terapeutice.
E ușor să depui moțiune pentru proiectele pe care nu le-ai dus la îndeplinire. Este ușor să crezi că mandatul de ministru pe care l-ai avut este unul extraordinar, dar doar ai avut ghinion. Declarațiile dumneavoastră, din punctul meu de vedere, sunt doar declarații politice. Este un discurs de staniol și pot spune că doar vorbe goale.
Depuneți moțiune pentru un lucru pe care echipa dumneavoastră nu a fost capabilă să-l rezolve, nu a fost capabilă să ia decizii. Și acest discurs politic, repet, pe care ni l-ați adresat și astăzi, nu ține loc de medicamente pentru oamenii bolnavi, pe care, în realitate, i-ați ignorat în fiecare zi, pe care i-ați sfidat, vânzându-le iluzii în loc de vindecare.
Ne consultăm și vreau să vă asigur și pe dumneavoastră, și pe toți cei din Parlament că ne consultăm cu asociațiile de pacienți și cu medici. Această listă va fi elaborată în concordanță cu metodologii de evaluare agreate la nivel internațional, cum cred că este și normal.
În încheiere, vreau să vă mai spun, încă o dată, că, din punctul meu de vedere, v-ați jucat cu sănătatea oamenilor de atâtea ori, le-ați făcut promisiuni, niciodată onorate, ați încheiat parteneriate care nu au avut niciodată un rezultat concret. Și, într-adevăr, da, sănătatea ne doare pe toți, dar nu numai în momente electorale cred că ar trebui să ne doară, ci mai ales atunci când avem puterea de a face acest lucru.
Știu că sunteți, domnule ministru Nicolăescu, un bun comunicator, vă jucați foarte bine cu vorbele, dar, până acum, v-ați jucat și cu soarta oamenilor. Ați avut doar un mandat politic, iar prezența dumneavoastră la conducerea acestui minister nu a îmbunătățit niciun indicator de sănătate al populației României, ba din contră.
Mesajul din finalul acestui discurs nu vă aparține dumneavoastră. Doar ieșirea de la minister vă aparține și acolo am văzut că v-ați grăbit să o faceți cât mai repede, chiar înainte de a pune în practică reformele, marile reforme pe care le-ați anunțat doar cu câteva zile înainte de a pleca de la minister.
Și vreau să mă adresez românilor, sănătoși sau bolnavi, și să le spun că vor primi medicamente compensate după o listă corect întocmită, pe baze autentic științifice, o listă care să-i ajute și nu să-i păcălească, o listă care să-i vindece și nu să-i amăgească, o listă care să rezolve problemele și nu să creeze în plus alte probleme. Vreau ca românii să aibă acces la aceleași medicamente pe care le folosesc cetățenii din Uniunea Europeană.
Și le mai spun românilor că, în calitate de ministru al sănătății, tot ceea ce, repet, este bun și în interesul pacientului am să susțin, indiferent dacă sunt proiecte ale foștilor miniștri, ba cu atât mai bine, dar, repet, trebuie să fie proiecte sustenabile și, într-adevăr, care să-și dovedească beneficiile terapeutice.
Îmi doresc ca românii să nu mai fie umiliți în sistemul sanitar din România. Îmi doresc să schimbăm și partea de legislație care evident că nu funcționează și în România și-mi doresc ca medicul să revină acolo unde-i este locul în societatea românească, nici pe departe să fie denigrat de cineva sau de vreo autoritate a statului, dar respectul și față de pacient, și față de medic se dovedește prin fapte, și nu prin declarații.
Vă mulțumesc și vă asigur de faptul că toată puterea pe care o am și toate intențiile echipei mele de la minister se vor materializa în această direcție, de a da acces cât mai rapid la tratamente noi, inovatoare oamenilor care au nevoie de aceste lucruri, care au fost amăgiți timp de 6 ani. Multe dintre aceste terapii nu au fost niciodată incluse și cred că lucrurile se vor întâmpla mult mai devreme decât își imaginează colegul care tocmai a depus moțiunea simplă.
Vă mulțumesc și sper în continuare să-mi acordați sprijinul dumneavoastră.
23 de minute, vă mulțumesc foarte mult, din cele 50 pe care le aveți, conform regulamentului. Bun.
Intrăm în dezbaterea normală, conform Regulamentului Camerei Deputaților, și, din partea grupurilor politice parlamentare, până în acest moment, și-au depus listele toate grupurile, mai puțin Grupul minorităților naționale.
O să-l invit la microfon, din partea Grupului parlamentar PSD, pe domnul deputat Constantin Rădulescu.
Vă reamintesc că Grupul parlamentar al PSD are 29 de minute.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
## **Domnul Constantin Rădulescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Cred că domnul doctor Nicolae Bănicioiu a cam pus lucrurile la punct și oamenii, cei care se uită la noi, au cam înțeles despre ce este vorba în propoziție și cam despre ce este vorba cu această moțiune.
Totuși, revin și spun că, atunci când un partid din opoziție lansează o moțiune simplă la adresa Guvernului, pe o temă de interes național, nu e un lucru rău. Ba, dimpotrivă, ar putea fi benefic pentru toată lumea. Când însă moțiunea este lansată de un partid care a ieșit de la guvernare în urmă cu mai puțin de două luni, pe o temă de interes național, dar dintr-un domeniu gestionat de un ministru al acestui partid, mi se pare un lucru total neserios și neproductiv. Ce nu s-a făcut în doi ani de guvernare, împreună, în cadrul USL, se dorește a se face acum, peste noapte, la aproximativ două luni de când PNL-ul a ieșit de la guvernare. Vi se pare corect? Vi se pare moral? Sigur, mă adresez dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați PNL.
Spuneți în moțiune că dumneavoastră, PNL, v-ați respectat angajamentul față de români și ați lăsat lista de medicamente compensate „la cheie”. Acesta a fost oare
angajamentul PNL? Să lase „la cheie” lista medicamentelor compensate? Eu credeam și noi credeam că angajamentul PNL a fost să aplice cât mai rapid această listă, și nu numai să o întocmească.
Cât privește cheia, se pare că aceasta a fost din plastilină, întrucât lista de medicamente compensate nu poate fi pusă în aplicare din cauza inconsistenței acesteia, și, aici, înțelegem nefinalizarea acestei acțiuni, neîntocmirea metodologiei de aplicare și a protocoalelor aferente, necunoașterea impactului bugetar real, neprecizarea soluțiilor de asigurare permanentă a medicamentelor pentru pacienți și altele asemenea.
Spuneți, de asemenea, în moțiune: „prin neintroducerea listei de medicamente compensate nu faceți decât să condamnați la moarte oameni care mai aveau o speranță” sau: „este vorba de interese ascunse care ne scapă nouă, celorlalți”.
Cuvintele dumneavoastră, domnilor liberali, sunt utilizate abil, cu un aparent impact important asupra oamenilor, cum ar fi „condamnare la moarte”, „interese ascunse”.
Păi, bine, stimați colegi liberali, timp de doi ani, 2012–2014, în care ministrul liberal nu a introdus lista de medicamente compensate, ba a amânat acest lucru de trei ori, nu a însemnat tot condamnarea la moarte a pacienților beneficiari de medicamente compensate?
Vorbiți de interese ascunse. Nu cumva dumneavoastră sunteți cei care știți ceva ce noi nu știm? Nu cumva aplicarea listei de medicamente compensate s-a datorat unor cauze care vizau firme de medicamente care nu erau încă pregătite, domnilor liberali, adică le lipsea ceva din portofoliu? Întreb.
Sau poate motivul pentru care ați introdus moțiunea simplă este pur declarativ, în scopul de a vă reface imaginea șifonată de ieșirea de la guvernare prin prezentarea grijii liberale nemăsurate față de viața și sănătatea oamenilor. Răspunsul la aceste întrebări cred că va arăta caracterul ipocrit politic al acestei moțiuni.
Arătați, în continuare, în moțiune că, „după aproximativ 6 ani, în care pacienții români nu au avut acces la terapii inovatoare, care ar fi putut să le salveze viața, un ministru liberal a reactualizat lista medicamentelor compensate”. Păi vă întreb, așadar: dacă vorbiți despre intervalul 2008–2014 în care lista nu s-a actualizat, de ce, domnilor liberali, nu ați introdus între 2008 și 2012 nicio moțiune la adresa guvernelor Boc și Mihai Răzvan Ungureanu?
## Stimați colegi liberali,
Atunci nu era la fel de importantă viața pacienților ca și acum? Sau viața pacienților a devenit brusc importantă pentru PNL doar după ieșirea de la guvernare?
Vorbiți în moțiune despre ce ar fi trebuit să facă guvernele din 2009 până în 2012. Gura păcătosului adevăr grăiește, domnilor. Este foarte grav că guvernele din perioada 2009–2012 nu au făcut actualizări anuale ale listei de medicamente compensate, dar grija față de oameni a acelor guverne a fost pusă în practică – o practică de tristă amintire, pentru că le-au tăiat salariile, le-au tăiat ajutoarele sociale, au cheltuit banii publici aiurea, în folosul lor și al grupurilor de interese atârnate de guvernele respective și așa mai departe.
Măcar în perioada 2012–2014 lista medicamentelor compensate putea fi reactualizată, aplicată de cel puțin două ori, adică în 2012 și în 2013. De ce ministrul liberal din acea perioadă nu a făcut ce trebuia? Cine l-a oprit pe acest ministru liberal atâta timp cât a avut întreaga susținere a Guvernului USL?
Uită PNL că s-a întârziat aplicarea listei cu doi ani, dar vrea aplicarea acesteia imediat, în regim de urgență. Mi se pare că miroase a fariseism.
Mă așteptam să se spună în moțiune și ceva despre sutele de mii de vaccinuri periculoase, făcute la Institutul „Cantacuzino”, bani aruncați degeaba, despre care nu se spune nimic. Or, foarte important – și este cazul și al județului Vâlcea, de unde provin eu –, să se spună ceva despre lipsa de preocupare a ministrului liberal al sănătății din perioada 2012–2014 pentru redeschiderea unor spitale sau despre greutățile pe care le întâmpină persoanele cu handicap grav din naștere, care trebuie să se prezinte din 6 în 6 luni la comisiile de evaluare, greutăți pe care ministrul liberal nu le-a luat în considerare, deși chiar eu – și eu – i le-am adus la cunoștință. Toate acestea nu ar trebui contabilizate tot la capitolul „grija liberală față de pacienți”?
Am putea să credem că nominalizarea de către PNL în fruntea Ministerului Sănătății a unui specialist din alt domeniu decât cel al sănătății nu a fost cea mai potrivită soluție. Acest onorabil specialist poate că este foarte bun în domeniul său de activitate, însă a cam tratat totul sub aspect contabil – număr de medicamente, număr de pacienți, număr de asociații –, și nu sub aspect medical, adică urgențe, tratamente, motivarea medicilor, îmbunătățirea performanței, dotări moderne etc.
Închei și spun că, din acest punct de vedere, sunt convins, doamnelor și domnilor colegi, că noul ministru al sănătății va aduce un suflu nou, la obiect, benefic în primul rând pacienților, fiind medic de profesie.
Prin urmare, consider că moțiunea simplă introdusă de PNL trebuie respinsă.
Vă mulțumesc frumos.
Mulțumesc, domnule deputat.
Grupul parlamentar al PSD mai are 21 de minute.
O invit la microfon pe doamna deputat Grațiela Gavrilescu.
Doamna deputat, aveți cuvântul.
Grupul parlamentar al PNL are 16 minute.
## **Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:**
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați, Domnule ministru și stimați invitați,
Constatăm cu îngrijorare cum, în ultimele zile, domnul Nicolae Bănicioiu, actualul ministru al sănătății, și-a făcut un scop în sine din a denigra și a distruge rezultatele muncii asidue a numeroși specialiști.
Este adevărat că Domnia Sa este foarte tânăr și că nu are experiență, dar, dacă se întâmplă să fie așa, de ce oare a fost desemnat să conducă un minister atât de greu, de care depind sănătatea și viața românilor?
Așadar, speranțele că domnul ministru înțelege ce are de făcut pentru ca reformarea sistemului sanitar să continue sunt limitate. Din acest motiv, mesajul meu se adresează în primul rând cetățenilor României, care au dreptul să fie corect informați, și tuturor specialiștilor, dar și tuturor reprezentanților organizațiilor care au contribuit la elaborarea listei medicamentelor compensate, ale căror probitate și onestitate sunt puse sub semnul întrebării prin declarațiile publice făcute de domnul ministru.
Lista medicamentelor compensate, în noua formă, propusă de domnul Eugen Nicolăescu în mandatul său de ministru și aprobată entuziast, cu trei luni în urmă, chiar de domnul prim-ministru Ponta, nu este opera unui singur om, respectiv a celui pe care l-ar dori discreditat politic și profesional domnul Nicolae Bănicioiu. Lista de medicamente compensate nu a fost nici măcar evaluată de către o singură persoană, ci respectându-se procedurile internaționale, proceduri standard, care presupun multe filtre, utilizate inclusiv în Marea Britanie sau Franța, iar fiecare moleculă aflată pe această listă a fost evaluată atât din punct de vedere medical, al cost/eficienței, cât și al impactului financiar.
La acest proiect au lucrat numeroși medici renumiți, zeci de asociații de pacienți, zeci de profesioniști, tehnocrați ai Ministerului Sănătății și ai Casei Naționale de Sănătate, forma sa finală fiind, repet, aprobată în Guvernul Ponta 2.
De asemenea, numeroase comisii de specialitate ale Ministerului Sănătății și profesori doctori reputați au verificat munca efectuată în fiecare etapă.
În componența Comisiei de evaluare a contestațiilor au fost numiți cei mai exigenți reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, ai comisiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății și ai Camei Naționale de Sănătate, reprezentanți ai industriei farmaceutice, practic, toți factorii implicați, persoane și organizații onorabile, pentru a ajunge la un consens general și, astfel, pacienții să poată beneficia cât mai rapid de noile tratamente.
Or, dacă aceasta este realitatea, ce-l mână în luptă pe domnul Nicolae Bănicioiu când dezinformează, acuzându-și predecesorul de interese obscure, lipsă de eficiență și de voință politică?
Și ce de trebuie ca profesioniștii amintiți să devină victime colaterale ale acestui război inutil? Dar pacienții? Și mai ales pacienții.
## Stimați colegi,
Dacă este să vorbim din această perspectivă despre lipsă de voință politică, despre iresponsabilitate, atunci, prima persoană care ar trebui arătată cu degetul este chiar domnul Nicolae Bănicioiu.
Acuzele false pe care le lansează cu detașare în spațiul public domnul ministru nu alină dureri, nu vindecă boli și nu salvează vieți. Introducerea listei de medicamente compensate nu trebuie amestecată cu interesele personale sau politice, nici cu cele ale domnului Nicolae Bănicioiu sau ale apropiaților săi, nici cu ale PNL-ului, nici cu ale oricărui alt partid aflat la un moment dat la guvernare.
Aici este vorba despre sănătatea și viețile unor pacienți, unii cu boli grave, care au nevoie disperată de ajutor și care așteaptă de prea mult timp noile molecule.
Reevaluarea noilor molecule, cu respectarea procedurilor standard de la nivel național, ar însemna o întârziere de cel puțin șase luni, timp în care ar muri oameni, iar altora li s-ar agrava afecțiunile.
Dacă domnul Nicolae Bănicioiu nu a avut curajul să-și asume public termenul de noiembrie, decembrie sau 2015 pentru aprobarea noii liste, oare Guvernul Ponta 3 își va putea asuma politic, moral și material efectele celor cel puțin șase luni de întârziere?
În ceea ce ne privește, Partidul Național Liberal nu poate fi învinuit de întârziere.
Pentru introducerea noii liste de medicamente era nevoie de acordul finanțatorilor internaționali asupra impactului bugetar pentru ca lista să poată fi trimisă spre avizare, acord care s-a primit la sfârșitul lunii ianuarie, după încheierea ultimei misiuni a FMI. De ce? Domnul Ponta poate să explice cel mai bine.
Acordul politic asupra promovării și introducerii listei noi de medicamente compensate a fost obținut abia în data de 23 ianuarie 2014, când a fost și prezentat public de însuși premierul României, domnul Victor Ponta.
Sau, poate, când își dă cu presupusul domnul ministru Nicolae Bănicioiu nu cunoaște aceste lucruri? Sau poate că-l depășesc, sau poate că vrea să își denigreze propriul șef, sau poate că-l dezinformează și-l pune în situații delicate?
## Stimați colegi,
Partidul Național Liberal nu depune moțiuni de dragul de a o face.
Partidul Național Liberal a depus moțiunea simplă pe care o susțin, pentru că avem dovada faptului că toate procedurile tehnice, medicale, inclusiv impactul financiar care a primit acordul ministrului PSD pentru buget, au fost realizate conform standardelor internaționale și au fost validate de către FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.
Din nefericire, domnul Nicolae Bănicioiu, încă din prima zi ca ministru al sănătății, a ținut cu tot dinadinsul să ne arate profunda sa incompetență în fruntea domeniului pe care acum îl gestionează.
În numele tuturor celor care ne-au încredințat mandatul de parlamentar, în numele beneficiarilor serviciilor de sănătate publică, în încheiere, îi spun doar atât domnului ministru: cel mai simplu și cel mai sigur pentru noi toți ar fi să vă dați demisia. Cum însă, mai mult ca sigur, n-o veți face, cereți-vă scuze și deblocați urgent introducerea noii liste de medicamente!
Mulțumesc.
Mulțumesc, doamna deputat.
Șase minute și 30 de secunde din cele 16 pe care le aveți.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnul deputat Tinel Gheorghe.
Domnule președinte, Domnule ministru Nicolae Bănicioiu,
Doamnelor și domnilor colegi,
„Trebuie redată cetățenilor încrederea în sistemul de sănătate prin accesul civilizat la serviciile medicale de care au nevoie, precum și redarea demnității personalului medical. Obiectivul nostru general este un sistem de sănătate care sprijină și oferă posibilitatea cetățenilor să atingă o stare cât mai bună de sănătate și care contribuie la creșterea calității acestora.” Am citat din Programul de guvernare al USL-ului, 21 decembrie 2012, PNL și PSD.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Actualizarea listei de medicamente compensate a fost unul dintre angajamentele importante ale guvernelor Ponta 1 și 2, angajament care, alături de celelalte angajamente asumate de USL, în special în domeniul sănătății, pachetul de bază pentru servicii de sănătate, cardul electronic de sănătate, reforma în domeniul sănătății, i-a convins pe români să-i voteze covârșitor în decembrie 2012.
Amânarea actualizării listei de medicamente compensate îngrădește grav dreptul la sănătate al pacienților români, fiind încă o dovadă a incompetenței guvernelor Ponta 1 și 2 de a-și îndeplini promisiuni asumate față de români.
Să vedem acum, pentru că noi lucrăm cu materialul clientului, care au fost principalele declarații ale protagoniștilor implicați în actualizarea implementării listei medicamentelor compensate.
21 martie 2010, domnul Eugen Nicolăescu îi cerea domnului prim-ministru Emil Boc să respingă actele normative pentru medicamente compensate și coplată. Făcea acest lucru printr-o scrisoare deschisă adresată fostului prim-ministru Emil Boc.
7 februarie 2013, domnul Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății: „Harta medicamentelor compensate va fi modificată până în luna martie 2013. Astfel, începând cu luna martie 2013, românii vor avea acces la tratamente noi. Vor fi introduse peste o sută de medicamente pentru boli severe, cancer, boli pulmonare sau cardiovasculare.”
18 martie 2013, Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății: „Vom încerca să introducem în USL un calendar strict pe modul în care vrem să se aplice reforma în sănătate, pentru că astăzi – și o spun deschis, domnul președinte Antonescu știe –, de aproximativ două luni, reforma e blocată de Victor Ponta. Trebuie să o deblocăm.”
Victor Ponta, prim-ministru, declara în aceeași seară că nu s-a pus problema de blocare a niciunei reforme în sănătate pentru simplul motiv că ministrul Nicolăescu n-a venit în Guvern cu nicio reformă. 20 martie 2013, domnul Eugen Nicolăescu: „Referitor la actualizarea listei de medicamente compensate, până la sfârșitul lunii martie se va finaliza metodologia de introducere de noi medicamente pe listă, astfel încât de la 1 iulie 2013” – 1 iulie 2013, se amâna termenul din martie în iulie – „pacienții să poată avea acces la medicamente de ultimă generație. De asemenea, începând cu 1 iulie 2013, actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite se va face periodic, la fiecare 180 de zile cu noi produse.” Nu numai că aveam listă de la 1 iulie 2013, agreată de Guvern, dar urma ca, din șase în șase luni, s-o reactualizăm.
31 martie 2013, domnul Eugen Nicolăescu: „Noua listă a medicamentelor compensate trebuie adoptată până la 31 decembrie 2013, astfel încât să poată deveni operațională la începutul anului 2014.” – spunea domnul ministru Nicolăescu.
În 21 aprilie 2013, domnul Eugen Nicolăescu spunea: „Până la 15 mai 2013, colectivele comune vor lucra la revizuirea listelor compensate și pe propunerile de suplimentare a actualelor liste se va ține cont de punctele de vedere ale pacienților.” Nimeni nu mai înțelegea nimic. E iulie, e august, e sfârșitul anului sau începutul anului următor?
30 mai 2013, Ion Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României, spunea: „Lista nouă de medicamente compensate și gratuite ar putea intra în vigoare de abia în anul 2014, având în vedere că bugetul este mai mic decât în anul 2012.”
Ministrul sănătății de la acea vreme, domnul Eugen Nicolăescu, spunea însă că: „Suntem într-o fază avansată cu noua listă de medicamente compensate. Sperăm ca până la 15 iunie 2013 aceasta să fie gata, iar, după aceea, timp de o lună, să fie cernută de către specialiști. Comisia de specialitate va avea o lună posibilitatea de a cerne medicamentele de pe noile liste, cel mai probabil termen pentru intrarea în vigoare a noii liste fiind 1 august 2013.”
Deja în cinci luni de zile aveam patru termene de adoptare și de implementare a noii liste de medicamente compensate. Incredibil!
4 iunie 2013, domnul Eugen Nicolăescu, declarație la Palatul Parlamentului: „Până pe 30 iunie 2013, comisiile de specialitate își vor spune punctul de vedere, iar până pe 15 iulie 2013 urmează să fie analizate aceste opinii de Comisia superioară a Ministerului Sănătății și, dacă nu vor fi contestații, de la 1 august 2013 va intra în vigoare.”
Deci trebuia să avem listă de medicamente compensate, conform angajamentelor și declarațiilor publice, de la 1 august 2013.
2 decembrie 2013 – n-am putut să sar această declarație –, Victor Ponta: „Mă bucur că am pierdut pariul cu ministrul sănătății în privința producției de vaccin produs la Cantacuzino.” Nu era singurul pariu pierdut, era al doilea pariu pierdut, pentru că și cel cu lista de medicamente compensate a fost pierdut.
23 decembrie 2013, domnul Eugen Nicolăescu: „Cele mai multe medicamente incluse pe lista de compensate, care ar putea intra în vigoare odată cu pachetul serviciilor de bază, probabil de la 1 martie 2014, sunt pentru cancer, diabet, boli reumatice, prevenirea accidentelor vasculare și hepatite virale. Noua listă dată publicității duminică a fost elaborată de 16 comisii, cu peste 120 de medici, profesori și academicieni.”
7 februarie 2014, era înainte de a pleca din Guvern domnul Eugen Nicolăescu. „Am ajuns cu realizarea reformei la 99%. Ar mai fi 1%, care înseamnă două-trei acte normative.” – mă scuzați, nu pot să mă abțin –, a declarat domnul Nicolăescu.
V-aș ruga foarte mult să încheiați.
Închei imediat, domnule președinte.
25 martie 2014, Victor Ponta: „Bănicioiu va face într-o lună ceea ce nu a făcut Nicolăescu într-un an.”, prim-ministrul declarând că noul ministru al sănătății, domnul Nicolae Bănicioiu, va rezolva situația medicamentelor compensate într-o lună, două.
26 martie 2014, Victor Ponta domnului Bănicioiu: „Domnule ministru Bănicioiu, să faceți ce zice popa, nu ce face popa! În cazul de față, predecesorul dumneavoastră în Guvern, care de un an de zile ne-a tot zis că face lista de medicamente compensate și a plecat din funcție, și tot nu ne-a lăsat nicio listă.”
Iar, în 28 martie 2014, Nicolae Bănicioiu, noul șef al Ministerului Sănătății, spunea: „Compartimentul de evaluare de la Ministerul Sănătății, invocat de fostul ministru Eugen Nicolăescu, a fost compus dintr-o singură persoană care a evaluat toate cele 167 de molecule noi.”
Este incredibil!
V-am citat declarații publice. Ele au fost unele halucinante, așa, date anul trecut, vizavi de implementarea acestei liste, de aprobarea ei, de dezbaterile publice care au suscitat această listă și mi-e greu să cred acum... sau poate acum înțeleg de ce PNL-ul s-a codit foarte mult să semneze o moțiune de cenzură alături de noi și să inițieze o moțiune simplă, pentru că, într-adevăr, lucrurile ies la suprafață așa, ca uleiul, vizavi de ce a însemnat guvernarea USL între 2012, mai, și 2014, martie.
Mulțumesc foarte mult.
Stimați colegi, Domnule președinte, Închei.
Partidul Democrat Liberal, deși critică modalitatea în care a fost abordată această problematică foarte importantă a domeniului sănătății, va susține însă moțiunea simplă inițiată astăzi de PNL, pentru că tragem un semnal de alarmă Guvernului Ponta 3.
Domnule Bănicioiu,
Noi vrem un angajament clar aici...
Vă rog frumos.
## **Domnul Tinel Gheorghe:**
...când veți implementa noua listă a medicamentelor? Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult.
Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, Grupul parlamentar al PP-DD.
Domnule deputat, aveți patru minute.
## **Domnul Tudor Ciuhodaru:**
Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, domnule președinte!
Bună seara, doamnelor și domnilor deputați! Bună dimineața, domnule Eugen Nicolăescu! Bun venit în opoziție!
Sistemul medical a ajuns să nemulțumească pe toată lumea. Pacienții sunt nemulțumiți. Medicii și asistenții sunt nemulțumiți, farmaciștii sunt nemulțumiți, dar și asiguratorii.
Cele trei boli ale sistemului – subfinanțarea, corupția și calitatea deficitară – au ajuns cronice din cauza indiferenței și incompetenței guvernanților.
De aceea, atunci când ați cerut votul în Comisia pentru sănătate, v-am spus că nu vă pot acorda un cec în alb și că votul meu va fi în funcție de răspunsurile Domniei Voastre la 13 întrebări.
Vă mai amintiți?
Ce procent din PIB va fi alocat sănătății?
Ce se va întâmpla cu coplata?
Când veți debloca posturile din sănătate?
Care va fi sistemul de compensare a medicamentelor? Când reînființați spitalele desființate – particular, Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan” din Iași?
Când se vor face spitale regionale – particular, Spitalul Regional de Urgență din Iași?
Ce veți face pentru diminuarea exodului personalului medical?
Cum veți asigura specialitățile deficitare în zonele defavorizate?
Ce se va întâmpla cu taxa clawback?
Ce veți face pentru respectarea directivelor europene privind plata datoriilor către farmaciști?
Când apare noua Lege a sănătății?
Dar a malpraxisului?
Ce măsuri veți lua pentru resuscitarea Institutului „Cantacuzino?”
Care vor fi măsurile pentru stimularea natalității?
Atunci nu mi-ați răspuns.
Poate de aceea, la două săptămâni după ce ați părăsit ministerul pe care l-ați condus patru plus doi ani, depuneți o moțiune simplă chiar împotriva propriului minister.
Bună dimineața, domnule Eugen Nicolăescu! Bun venit în opoziție!
Poate acum puteți răspunde, dar nu mai e nevoie, pentru că pentru fiecare întrebare am depus câte un proiect legislativ în Camera Deputaților.
Grupul nostru parlamentar nu va susține acest demers, moțiunea.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
Mai aveți două minute și 30 de secunde din partea grupului parlamentar.
Bun.
Domnul Attila Zoltán Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Domnule deputat, aveți trei minute.
## **Domnul Cseke Attila Zoltán:**
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Domnule ministru,
Doamnelor și domnilor,
Timp de doi ani, UDMR nu a fost la guvernare.
Nu am inițiat, nu am semnat niciun fel de moțiune pe sănătate dintr-un motiv foarte simplu, nu pentru că nu aveam ce critica. Orice ministru al sănătății poate fi criticat în România și în următorii 20 de ani. Sănătatea este cel mai delicat domeniu de condus într-un Guvern.
Nu de mult, în Norvegia, a fost demisă doamna ministru pentru că oamenii, societatea era nemulțumită cu o alocare din PIB de peste 10% pentru domeniul sănătății.
În orice țară, domeniul sănătății este un domeniu foarte delicat și în orice țară, în domeniul sănătății și pe acest domeniu, ministrul poate fi criticat, este criticabil și va fi criticat, indiferent din ce partid face parte.
Dar nu am inițiat și nu am semnat nicio moțiune pe sănătate, deoarece credem într-un alt model de abordare a sănătății, un model mai echilibrat, un model care presupune moderație, care presupune dialog, care presupune responsabilitatea de a discuta despre problemele existente și de a privi cu responsabilitate problemele reale din sistemul sanitar.
Mie, personal, poate să-mi fie simpatic domnul Bănicioiu sau poate să nu-mi fie simpatic. Și dumneavoastră, colegi parlamentari, aveți o părere despre un ministru sau o persoană publică, care poate fi favorabilă sau mai puțin favorabilă, dar cred că acceptăm cu toții, indiferent de simpatii și antipatii, că, în trei săptămâni, minuni nu se pot face. Nici măcar în domeniul sănătății.
Am citit această moțiune și am înțeles că totul era pregătit.
Sigur că întrebarea este: atunci, de ce nu s-a făcut într-un an și ceva? De ce? Poate au lipsit câteva criterii profesionale. Poate ne explicați, nu știu. Am văzut că, din cei șase deputați liberali care au fost miniștri în Guvernul USL – se discută foarte mult de Guvernul USL în această moțiune –, trei nu semnează această moțiune. Poate ei știu ceva ceea ce noi nu știm.
Ar trebui să vedem cu responsabilitate care sunt problemele care ne-au condus aici.
Este nevoie sau nu este nevoie de listă de medicamente compensate? Cred că oricine dintre noi poate să spună, în mod evident, că este nevoie și că trebuie găsite soluții, inclusiv financiare, pentru susținerea ei.
Dar aceste lucruri, din punctul nostru de vedere, trebuie privite cu responsabilitate și trebuie făcute cu responsabilitate.
Și ce trebuie noi să facem ca și clasă politică când vorbim de sănătate și când vorbim de educație, cel puțin pe aceste două domenii, este să avem moderație, să avem echilibru, să avem răspunderea cuvintelor și să privim realitatea care nu întotdeauna este pozitivă, realitatea s-o privim în față și, atunci, vom putea acționa întotdeauna responsabil.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
Domnul Vicențiu Mircea Irimie, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru al sănătății, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră în calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, comisia de specialitate alături de care Comisia pentru sănătate a Senatului l-a audiat pe domnul ministru Bănicioiu înainte de învestire.
Atât atunci, cât și acum, domnul ministru Bănicioiu a arătat cele mai bune intenții de continuare a proiectelor anterior inițiate, care vin în sprijinul bolnavilor și care, din motive numai de domnul fost ministru Nicolăescu cunoscute, nu au fost implementate.
Dragi colegi,
Este cel puțin nedrept ca la nicio lună de la învestire să se aducă acuzații gratuite unui ministru pentru că nu a actualizat lista medicamentelor compensate, câtă vreme guvernele anterioare nu au inițiat niciun demers în acest sens, iar domnul ministru Nicolăescu și-a autoasumat termene pe care, în repetate rânduri, nici dânsul nu le-a respectat.
Nu putem însă vorbi de introducerea unor molecule noi fără a ține cont de următoarele aspecte:
1. Consumul de medicamente în România a crescut an de an, fără a se înregistra o îmbunătățire a indicatorilor de sănătate, de unde rezultă necesitatea scoaterii de pe listă a medicamentelor neeficiente, concomitent cu introducerea celor noi.
· other
1 discurs
<chair narration>
#684332. Aplicarea unui calcul diferențiat al taxei de clawback între medicamentele generice și cele inovative, care să minimizeze impactul financiar pe care producătorii de medicamente generice l-ar suporta la introducerea pe lista
moleculelor, care, în proporție de 90%, sunt inovative. Astfel, nu vor exista discontinuități în aprovizionarea cu medicamente ieftine, care dau prețul de referință.
· Informare · informare
48 de discursuri
O să vă rog frumos să finalizați.
## **Domnul Vicențiu Mircea Irimie:**
## Două secunde.
Ținând cont de toate aceste aspecte, consider că domnul ministru Bănicioiu dă dovadă de responsabilitate și, înainte de a lua o hotărâre de asemenea amploare, dorește să identifice adevăratele consecințe ale deciziei, adevăratul impact financiar și adevăratele metode prin care să rezolve probleme reale de sănătate ale românilor.
Deputat al Partidului Conservator, membru în Comisia pentru sănătate și familie, Mircea Vicențiu Irimie.
Vă mulțumesc mult.
Mulțumesc, domnule deputat.
Din partea deputaților neafiliați, doamna deputat Bogdănici.
Bună seara, dragi colegi! Bună seara, domnule președinte!
Sărut mâna, doamnă!
## Domnule ministru,
## Stimați colegi deputați,
În primul rând, doresc să vă spun că sunt întru totul de acord cu subiectul abordat în moțiunea de astăzi, deoarece lista de medicamente compensate este un subiect de o importanță deosebită pentru pacienți.
Consider că actualizarea și aprobarea listei de medicamente compensate nu trebuie amânate, așa cum s-a întâmplat în ultimul an. Ceea ce nu înțeleg însă este faptul că guvernele Ponta 1 și 2, deși au avut la dispoziție 666 de zile de guvernare, timp în care să rezolve această problemă deosebit de importantă, nu au făcut acest lucru. Probabil că atât ruperea USL-ului, cât și această nereușită în legătură cu această problemă sunt strâns legate de simbolistica acestui număr, număr fatidic.
Nu este chiar surprinzător că rezultatele guvernării USL sunt extrem de slabe în ceea ce privește sănătatea dacă avem în vedere că numai în anul 2012, în cele 238 de zile de guvernare ale USL-ului, la Ministerul Sănătății s-au perindat trei miniștri, dintre care doi interimari, unul dintre aceștia fiind chiar domnul Victor Ponta. Ceea ce mă surprinde cu adevărat este că domnul ministru Nicolăescu, cel de-al patrulea ministru, dar cel întâi inițiator al acestei moțiuni simple, nu a reușit să reglementeze această situație.
Așa cum s-a mai spus și după părerea mea proprie, destinatarul acestei moțiuni simple este chiar Domnia Sa, iar în titlul moțiunii eu aș fi spus: „Guvernele 2 și 3 amână lista de medicamente”.
## Stimați colegi,
Chinurile facerii listei de medicamente compensate au început de anul trecut. Nu vreau să mai spun încă o dată de câte ori s-au dat termenele și s-au amânat, vreau să vă spun un singur lucru: că, în țările europene, aprobarea unei liste de medicamente variază între 88 de zile, în Austria, și aproape un an, în Belgia. În România s-a ajuns la situația inacceptabilă ca acest interval să dureze peste 2.000 de zile.
Dar sunt de acord cu partea din moțiune în care se spune că domnul Bănicioiu nu a respectat termenul de 1 aprilie, cu atât mai mult cu cât în cadrul ședinței de audiere a Domniei Sale de către Comisiile reunite de sănătate și-a asumat continuarea demersurilor și proiectelor începute de domnul ministru Nicolăescu. La scurt timp însă, după preluare, s-a ridicat de pe site-ul ministerului această listă.
Mulțumesc, doamnă deputat. Revenim la primul grup politic parlamentar.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Mihai Sturzu.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
## **Domnul Mihai Răzvan Sturzu:**
Domnule președinte, Domnilor miniștri,
Stimate colege și stimați colegi,
Sunt foarte dezamăgit de faptul că astăzi mă aflu în fața dumneavoastră pentru a combate o moțiune simplă, depusă de cei pe care, în urmă cu o lună, îi numeam parteneri și care au condus Ministerul Sănătății în ultimul an și jumătate.
Înțeleg că timpul este relativ și trece mai greu în opoziție, dar să știți că actualul ministru este în funcție de doar câteva săptămâni, în timp ce dumneavoastră, domnule Nicolăescu, ați avut la dispoziție un an și jumătate pentru a rezolva problema medicamentelor compensate.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**
**:**
Un an și o lună!
## Un an și o lună!
În același timp, sunt stupefiat, deoarece, citind textul moțiunii dumneavoastră, am aflat că în România sunt cu mult mai mulți pacienți decât cetățeni. Vorbiți despre trei milioane de pacienți care depind de această actualizare a listei de medicamente compensate, care reprezintă, conform moțiunii dumneavoastră, între 10 și 25 la sută din totalul pacienților, de unde se înțelege foarte ușor că România are între 12 și 30 de milioane de pacienți. Această inadvertență demonstrează faptul că demersul dumneavoastră este unul pur electoral, iar acest lucru nu vă face cinste. Nu este normal ca, în scopuri pur politicianiste, să vă folosiți de suferința unor oameni. Un singur politician român a mai făcut acest lucru, iar numele lui este Traian Băsescu. Din păcate, în paranteză fie spus, observ că cel puțin președintele dumneavoastră de partid, domnul Crin Antonescu, împrumută tot mai mult din trăsăturile sale.
Domnule Nicolăescu,
În calitate de fost ministru al sănătății, spuneți că ați lăsat această listă „la cheie”. Atunci, n-ar fi trebuit să vă faceți bagajele și să renunțați la Ministerul Sănătății cu o lună înainte ca ea să intre în vigoare. Dacă un proiect atât de important, de care depinde viața a foarte mulți români, era aproape de a fi gata, în condițiile în care și dumneavoastră l-ați amânat de câteva ori, normal ar fi fost să rămâneți pentru a-l duce la bun sfârșit.
Cu toate acestea, ați acceptat să părăsiți Ministerul Sănătății pentru cel de finanțe. Nu faceți decât să confirmați un stereotip înrădăcinat în mintea cetățeanului român, și anume acela că politicienii încep proiecte, dar niciodată nu le finalizează, iar întotdeauna le pasează altora și încep să critice.
Ei, bine, dragi colegi liberali, noi nu vom face acest lucru. Ne-am asumat în fața cetățenilor români o serie de obiective, un program de guvernare și avem de gând să le îndeplinim, să ducem această guvernare până la capăt, în 2016. Noi nu abandonăm la jumătatea drumului pentru că ne este teamă de ce vor spune sondajele, ci ne asumăm responsabilitatea, cu bune și cu rele.
Lista „la cheie” de care vorbiți este mai degrabă la roșu. Nu contest profesionalismul celor implicați în realizarea ei, dar, de fapt, cele 120 de persoane despre care vorbiți s-au rezumat la o singură persoană. O singură persoană nu are cum să facă față cu succes volumului uriaș de muncă pe care această actualizare o presupune. Dovadă stă faptul că, dacă inițial au fost admise 130 de dosare, ulterior, numărul lor a ajuns la 144.
Ați vorbit 4 minute, mai rămân 16 pentru Grupul parlamentar al PSD.
Domnul deputat Horia Cristian.
Domnule deputat, aveți cuvântul, Grupul parlamentar al PNL. Mai aveți 9 minute și 30 de secunde.
## **Domnul Horia Cristian:**
Domnule președinte, Domnule ministru,
Stimați colegi și colege,
Ne aflăm în fața unei moțiuni care, așa cum scrie în Dicționarul explicativ al limbii române, este hotărârea unei adunări, aprobată prin vot, prin care această adunare își exprimă punctul de vedere asupra unei probleme.
Constat că nu sunt foarte multe puncte de vedere contradictorii în această discuție, dar vreau să mă întorc la faptul că, timp de șase ani, actualizarea listei de medicamente a fost unul dintre punctele extrem de dificile în calea oricărui ministru.
Între cele două mandate ale domnului ministru Nicolăescu, nimeni nu s-a atins de această listă de medicamente, probabil pentru că și-au închipuit că este o problemă mult prea complicată din punct de vedere medical și financiar și așa este. Dar în fișa postului oricărui ministru nu scrie că trebuie să fie farmacist sau profesor de farmacie, ci trebuie să se aplece cu atenție asupra unei probleme extrem de delicate și să aibă în vedere câteva principii: să pună mai presus de orice pacientul și interesul public; în al doilea rând, să aibă în vedere nevoile celorlalți actori din sistem, și aici mă refer la medici, farmaciști, producători de medicamente; să-și bazeze deciziile pe contextul cultural, economic și social al țării în care trăim și, nu în ultimul rând, să ia deciziile în mod transparent.
De aceea, trebuie să vorbim despre o actualizare versus o completare a listei și trebuie să vorbim în special de un act de curaj politic, pentru că este, într-adevăr, un act de curaj politic să te bazezi pe decizii, să-ți iei deciziile bazat pe părerea unui expert sau pe părerea unor mecanisme obiective și transparente de evaluare a medicamentelor.
În șase ani de zile foarte multe s-au schimbat, foarte multe medicamente s-au dovedit a fi mai puțin utile, unele dintre ele chiar inutile. Și, dacă vă puneți problema legată de unde vin banii pentru această actualizare a listei, trebuie să vă spun următorul lucru. În urmă cu doi ani și jumătate, NICE International, adică Institutul Național de Cercetare și Excelență în Sănătate din Marea Britanie, a elaborat un studiu privind lista de medicamente compensate și gratuite din România. Și, printre altele, în acest studiu, se face referire la 50 de molecule care se află pe listele din România, la vremea respectivă se aflau pe liste, din care numai primele două molecule de pe această listă induc cheltuieli inutile de 50 de milioane de euro anual.
Ați vorbit șase minute, mai rămân patru minute. Doamna deputat Podașcă, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Doamna deputat, aveți cuvântul.
## **Doamna Gabriela Maria Podașcă:**
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru, Stimate colege, Stimați colegi,
Aș vrea să încep prin a vă spune că Grupul Partidului Social Democrat consideră că pacienții au dreptul să beneficieze de medicamente compensate și de un sistem medical care să-i respecte.
Finalizarea listei de medicamente compensate și aprobarea pachetului de servicii de bază sunt două dintre angajamentele importante asumate de Ministerul Sănătății și de actualul Guvern. Dar întrebarea mea, stimați colegi liberali, este: de ce nu i-ați atras până acum atenția domnului Nicolăescu că trebuie să-și facă treaba, că trebuia să facă lista de medicamente compensate încă de acum 5 ani?
De ce, domnule Nicolăescu, ne promiteți din 2008 că faceți acest lucru și nu l-ați făcut? De ce nu ați fost în stare să respectați bolnavii care aveau nevoie de medicamente compensate în ultimul an și jumătate cât ați fost ministru? Ce s-a întâmplat cu studiile de fezabilitate pentru spitalele de urgență, care au costat milioane de euro? Unde sunt spitalele construite? Ce ați făcut cu programul de vaccinare împotriva cancerului de col uterin pentru fetițe? Poate ne spuneți, domnule ministru Nicolăescu, și cum recuperăm milioanele de dolari pe care le-ați cheltuit pe vaccinuri toxice la „Cantacuzino”.
Vă mai amintiți de aceste lucruri? Stimați colegi din PNL,
Eu cred că domnul Nicolăescu nu știa cum să vă arate cât de slab a fost ca ministru al sănătății și, atunci, a depus o moțiune simplă, iar acum, din opoziție, încercați să dați lecții Guvernului. Dacă erați așa de pricepuți și știați atât de multe lucruri despre sănătate, de ce nu le-ați aplicat atunci când ați fost la guvernare?
Răspunsul este simplu. Este mult mai ușor să stai pe margine și să comentezi, și să nu te preocupe soarta românilor, doar să-ți dai cu părerea, ca pe stadion. Ieșirea dumneavoastră de la guvernare și această moțiune simplă arată cât de puțin vă pasă de soarta românilor, cât de puțin îi pasă lui Crin Antonescu să facă bine acestei țări.
Din păcate, Crin Antonescu, astăzi, a preluat din atitudinea noului său mentor politic, Traian Băsescu. Dacă vă pasă atât de mult, de ce nu ați rămas în Guvern să rezolvați situația din sănătate? De ce v-ați dus cu toții după Crin Antonescu?
## Mulțumesc foarte mult.
Domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Domnule deputat,
Patru minute din partea grupului, plus dreptul la replică, că vi s-a pronunțat de atâtea ori numele, încât nu mai vreau să comentez.
Poate la dreptul la replică o să mă mai gândesc pentru final de tot. Deocamdată, cred că...
Mă ceartă domnul Tinel Gheorghe, zice că nu vi-l dau eu.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**
Domnule președinte,
Deocamdată cred că trebuie să spunem următoarele lucruri. Faptul că am depus această moțiune și a suscitat dezbatere este un lucru bun. Eu cred că lucrul cel mai important este că oamenii văd că punem în discuție o temă importantă pentru viața lor.
Faptul că unii dintre colegii noștri, astăzi, inclusiv ministrul, n-au înțeles, dar n-au înțeles nimic din faptul că trebuiau să discute de temă, și nu de atacuri la persoană și demagogie ieftină, e problema lor, nu e problema mea.
Problema mea este alta, în schimb. Că avem o clasă politică care se duce și dă bună ziua electoratului. Și electoratul crede că această clasă politică este serioasă, că e interesată de viața oamenilor, și ei vin aici și fac atacuri
aiurea, în loc să spună: da, această listă are următoarele probleme sau n-are probleme și nu vrem s-o facem. Sunt multe de spus, dar sinceritatea și cinstea ar fi fost lucrurile cele mai importante pe care, poate, toți le-ar fi apreciat, și cei care sunt în sală, și cei care se vor uita la televizor, și cei care vor transmite mesajele care s-au spus aici.
Îmi e greu să spun lucruri care, în mod normal, nu pot fi spuse, și anume, atunci când ești într-un Guvern, ești echipă. Și, dacă ești în echipă și partidul tău hotărăște să stai acolo, atunci faci ce spune acea echipă.
Sigur, îi mulțumesc domnului Tinel că a adus în discuție o serie de inconsecvențe, dar care, dacă cineva trece peste simplele declarații, ar înțelege un lucru foarte simplu.
Într-adevăr, la vremea respectivă, Guvernul nu dorea să facă nimic în domeniul sănătății, iar noi eram cei care făceam presiune mereu, și mereu, și mereu. Dovadă, făceam un pas înainte, trei înapoi, un pas înainte, trei înapoi. Așa a fost lupta un an de zile, în anul 2013, până când am reușit să convingem și organizațiile internaționale că e nevoie de reformă serioasă în România și s-au pus condiționalități în Raportul de țară și în Scrisoarea de intenție.
E prima oară când vedeți sănătatea introdusă condiționalitate în Scrisoarea de intenție cu Fondul Monetar Internațional. Asta oare nu spune nimic? Asta oare nu dă de gândit unora sau altora? Sigur, e ușor să vii să faci șmecherii ieftine la acest microfon, oricine se pricepe la asta, iar unii numai la asta se pricep.
Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Cornel Buicu.
Aveți cuvântul, în numele Grupului parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,
Stimați colegi,
Consider această moțiune o autentică autocritică a fostei conduceri a Ministerului Sănătății și aș vrea, de la început, să spun că, atunci când mă refer în prezentarea mea la fosta conducere a Ministerului Sănătății, nu mă refer la doctorul Raed Arafat.
Ne spune fosta conducere că a constatat că, odată cu schimbarea componenței Guvernului, multe angajamente din Programul de guvernare USL sunt doar promisiuni fără rezultat.
Partidul Social Democrat continuă aplicarea programului USL în domeniul sănătății. În calitate de ales USL, vreau să vă aduc aminte că Programul de guvernare „România puternică” prevede, printre altele, în domeniul sănătății, compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu venituri reduse, extinderea sistemului SMURD la nivel național, dar și recondiționarea ambulatoriilor de specialitate ale spitalelor.
Ne spuneți că ați asistat la retragerea unor proiecte importante, că se încearcă diverse tergiversări și justificări și că PNL și-a respectat angajamentul luat în fața populației. Vreau să vă citez dintr-un comunicat al Asociației producătorilor de medicamente generice din România, postat pe site-ul propriu în luna februarie 2014: „Propunerile nu schimbă nimic nici pentru pacienți, nici pentru industria producătorilor de medicamente generice, mențin o politică extrem de nocivă care ignoră nevoile pacienților și distrug investițiile făcute de producătorii de medicamente generice, care au capacități de producție în România.” Și ca să continui: „Promisiunile fostei conduceri a Ministerului Sănătății s-au dovedit doar vorbe în vânt.”
N-o spun eu, n-o spune PSD, o spune președintele acestei asociații, care cuprinde industria farmaceutică locală, care are capacități de producție în România, și la București, și la Baia Mare, și la Cluj, și la Timișoara, și la mine, la Târgu Mureș. Ei produc 1.500 de medicamente, au peste 8.000 de angajați direct, produc peste 15 mii de locuri de muncă în industriile conexe, exportă 200 de milioane de euro produși în România și aduc aproximativ 1,5% la PIB.
Legat de transparență și de consultări, pot să vă spun că, personal, n-am fost invitat și nu am participat la niciuna dintre aceste întâlniri la București sau la nivel regional, iar aceasta este poziția majorității membrilor Comisiilor pentru sănătate din Parlamentul României. Așa că transparența și consultarea poate că au existat, poate au fost doar pentru a bifa o procedură. Nu cred că Partidul Național Liberal are vreo vină pentru vorbele în vânt, aruncate de un reprezentant al său, dar vreau să-i atenționez atât pe colegii liberali, cât și pe ceilalți colegi deputați despre modelul de vorbe în vânt folosit de fosta conducere a Ministerului Sănătății în relația cu pacienții, cu industria farmaceutică, cu reprezentanții profesioniștilor din sănătate și să nu mai creadă toate aceste vorbe în vânt.
## Mulțumesc, domnule deputat.
La drept la replică, domnul deputat Tinel Gheorghe. Se pregătește doamna deputat Ana Birchall. Dar, din cele patrucinci pagini pe care le aveți, doamnă deputat, v-aș ruga frumos să tăiați așa, în diagonală, să rămâneți cu una scurtă, până în trei minute.
## Stimați colegi,
## Domnule ministru Bănicioiu,
## Domnule fost ministru Eugen Nicolăescu,
Vă pronunț numele ca să fim foarte clar înțeleși. Partidul Democrat Liberal n-a încercat, prin intervenția prezentată la această tribună, decât să facă un „rechizitoriu” al declarațiilor publice și al compatibilității faptelor cu acele declarații publice, plecând de la această amărâtă listă de medicamente compensate. Dacă a fost atât de rea această guvernare, care noi am spus că e toxică de la început pentru România – USL –, spuneți-o, fraților, aici, la tribună, și spuneți cât v-a fost de greu și ce-ați suferit în acești doi ani de guvernare USL. Altfel, sunteți părtași la guvernarea asta păguboasă și toxică pentru România din mai 2012 până în momentul de față.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna deputat Birchall.
Aveți cuvântul, doamnă deputat. Trei minute, vă rog.
## **Doamna Ana Birchall:**
Mulțumesc mult, domnule președinte. Domnule ministru,
Stimate colege,
Stimați colegi,
Mă încearcă un sentiment de repulsie când văd argumentele parlamentarilor PNL, scrise cu atât de multă lejeritate în această moțiune simplă. Îmi dau seama cât de puțin valorează viața pentru colegii noștri liberali. Nu este posibil, stimate colege și stimați colegi liberali, să transformi nenorocul celor trei milioane de pacienți români într-un avantaj electoral, spunând cu zâmbetul pe buze că diferența între viața și moartea acestor oameni stă într-o moțiune simplă depusă în Parlament.
Dacă dumneavoastră, stimați semnatari ai acestei moțiuni, aveați dreptate și viața a trei milioane de români stă în actele normative pe care fostul ministru al sănătății le-a adus în dezbatere publică, atunci vă întreb direct și vă rog să-mi răspundeți: de ce ați plecat de la guvernare? De ce ați lăsat la greu, dragi colegi și foști parteneri de alianță, sistemul de sănătate, atunci când știați că peste doar câteva zile i-ați fi vindecat miraculos pe cei trei milioane de pacienți români de care faceți vorbire în această moțiune? Se pot accepta multe în politică, dar să folosești destinele unor oameni suferinzi pentru a câștiga un mic avantaj electoral pare un lucru foarte josnic.
Dacă domnul fost ministru al sănătății avea lucrurile sub control și a lăsat „la cheie”, după cum vă exprimați, lista medicamentelor compensate, de ce nu a rămas să-și ducă la sfârșit misiunea începută? De ce a plecat rapid către Ministerul Finanțelor? Poate numai ca să ofere câteva pretexte copilărești, în opinia mea, ale PNL, pentru ieșirea de la guvernare.
Lipsa de responsabilitate a Partidului Național Liberal și în special a liderilor săi va deveni legendară. PNL, în special fostul ministru al sănătății, este ca un medic chirurg care, în mijlocul operației, se ridică și pleacă, fără să se uite înapoi, fără să-l intereseze dacă pacientul supraviețuiește sau nu. Acesta este interesul pentru pacienții români demonstrat prin gesturile politice de către administrația PNL a Ministerului Sănătății. Viețile a trei milioane de români și sănătatea acestor pacienți nu a contat pentru PNL. Mai important pentru ei a fost să-și găsească motive și tertipuri prin care să renunțe la responsabilitatea guvernării, care se pare că apasă prea greu pe umerii acestora.
Mulțumesc foarte mult.
Grupul parlamentar al PSD mai are două minute. Liderul grupului.
Domnule ministru Nicolăescu, dacă doriți, după aceea, să vă dau dreptul la replică.
Corect, aveți dreptate. Și dumneavoastră ați fost lider atâta timp.
Domnul deputat Marian Neacșu, după care dreptul la replică domnului Nicolăescu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Câteva foarte scurte considerații.
Prima dintre ele, credeam că automoțiunea a fost inventată și patentată de colegii de la PDL. Constat că se poartă și la alte case. Nu mi-aș fi dorit să ajungem la zona aia.
A doua chestiune. Am asistat aici, în lungul timp dedicat acestei moțiuni și corect dedicat acestei moțiuni, la o mulțime de procedee care țin de retorica parlamentară: fandări, înțepături, eschive, lucruri care, într-un fel sau altul, sunt oarecum firești.
Din nefericire, am uitat să facem legătura între ceea ce se întâmplă în această sală cu ceea ce se întâmplă dincolo de aceste ziduri, cu modul în care problemele pe care le discutam astăzi trebuiau să răspundă unor imperative absolut necesare în sistemul pe care l-a păstorit, eu spun că bine, domnul Nicolăescu și sunt convins că-l va păstori și mai bine Nicu Bănicioiu.
Din aceste considerente, vreau să vă fac părtași la un mesaj, unul dintre multele pe care le primesc în fiecare zi, în zilele mai proaste, câteva sute, în zilele bune, câteva mii. Absolut întâmplător, pe acesta l-am citit pe data de 24 martie și am să vă rog să-mi permiteți să vi-l citesc și dumneavoastră. Este un fapt de viață și cred că, înainte de orice altceva, și moțiunea, și dezbaterea ei ar fi trebuit să răspundă faptelor de viață, așa încât ceea ce reflectă acest articol, până la urmă, din nefericire, corespunde într-o măsură mai mare decât ne-am dori-o realității. Este, și am aflat în cursul acestei zile de astăzi, un articol scris în „Gândul” de un ziarist, părinte, tânăr, de altfel. Anca Simina se cheamă. Se intitulează „Rabdă, așteaptă și taci!”.
„Să mă ierți, Mara. Locul în care te-am născut nu e nici pe departe așa cum te las eu să crezi în fiecare zi. Ții minte? Joi, erai palidă și moale, lipită de bluza mea bej, arzând și oftând cu o nesfârșită durere. Te-am îmbrăcat încet și ți-am promis o plimbare. Scurtă, lungă, nici eu nu știam. O mamă, în locul despre care îți vorbeam, dezbrăcat de povești, nu știe niciodată în drumul lung spre spitalul de urgență cât va dura. Sau unde vom ajunge.
În holul larg al primirilor de urgență te-ai bucurat să vezi copii. Atât de mulți, livizi, febrili, urcând sau coborând din ambulanțe. «Unde se duc ei, mami? Merg la teatru cu un pat magic? Mergem și noi la teatru mai târziu?» «Cam da...», încercam să-i spun.
Mulțumesc, domnule Neacșu. Domnul deputat Nicolăescu, dreptul la replică. După care, domnul ministru Bănicioiu.
Sunt în al 14-lea an în Parlament și am văzut multe, și am auzit multe. Și de fiecare dată m-am uitat la tribune unde au fost invitați și le-am cerut scuze și iertare pentru faptul că parlamentarii nu-i reprezintă de foarte multe ori.
Astăzi am văzut același lucru: ministrul care nu se angajează cu nimic, care nu spune când o să facă anumite lucruri, care, de fapt, transmite un mesaj îngrozitor de rău pentru cetățeni: „Știți? O luăm de la început. C-așa suntem noi, mai deștepți decât ăilalți.”
Dar au stat un an lângă noi la guvernare și n-au spus nimic, nici că e bine, nici că e rău, nici că vor, nici că nu vor. Când îi ataci că nu fac ce trebuie și au spus că fac, vin imediat și spun: „Păi, tu ai fost un neprofesionist!”
E greu de acceptat și e greu de înțeles un asemenea mod de a face politică. E greu de acceptat și de înțeles un asemenea mod de a-și bate joc cineva de oameni.
Stimați colegi,
Din păcate, și discuția de azi, după cum vedeți, e purtată între câțiva dintre noi. Pe restul nu i-a interesat. Restul ar fi trebuit să fie aici, să vadă care sunt problemele importante ale oamenilor, iar această problemă este una dintre cele mai importante.
Și, după toată atitudinea reprezentanților Partidului Social Democrat care, până ieri, veneau și-mi spuneau: „Ce bine faceți. Vă rog frumos, ajutați-mă și pe mine.”... Sper ca doamnei Birchall spitalul de la Tutova să i-l deschidă domnul Bănicioiu... peste o sută de ani, că în curând nu are cum să-i facă acest lucru.
Eu un singur lucru vreau să vă spun. După toate discursurile PSD-ului de azi am înțeles simplu, simplu, simplu de tot: am făcut extraordinar de bine că i-am lăsat să-și rupă gâtul la o guvernare de care-și bat joc. PNL-ul nu trebuie să cauționeze această guvernare.
Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Doamnă deputat,
Vă rog frumos, luați loc în bancă, cu tot respectul pe care vi-l port.
Domnul ministru Bănicioiu. Domnul Árpád e supărat? Aveți vreo nemulțumire? Nu.
Asta am vrut să vă-ntreb.
Vă rog frumos, domnule ministru Bănicioiu, aveți cuvântul.
Doar câteva concluzii mai doresc să spun.
Cred că s-a spus cam tot ce se putea spune. Și, toate aceste luări de cuvânt, mă fac să cred că nu m-am înșelat atunci când i-am răspuns domnului ministru Nicolăescu. Cred că moțiunea simplă trebuia s-o depună contra Domniei Sale. Și văd că și colegii Domniei Sale din opoziție și-au dat seama de acest gest de ipocrizie politică pe care l-a făcut Domnia Sa. E aberant totuși să vii să depui o moțiune simplă la trei săptămâni de la plecarea de la minister, mai ales că acele reforme pe care le tot enunțai public și te angajai, și te lăudai că le vei face erau promise în perioada în care erai nominalizat la un alt minister. Deci, apropo de cinste, onestitate și mod corect de a face politică, că tot îl invoca cineva mai devreme aici...
Vreau să vă spun că oricând sunt dispus să am un dialog, pe argumente, cu oricine și mai ales cu cei din opoziție. Și cred că am învățat foarte multe și din dezbaterea de azi, și de când am fost ales parlamentar. Pot să am oricând o discuție chiar în contradictoriu, dar bazată pe argumente, cu un om interesat de sistem, cum e domnul deputat Horia Cristian. Întotdeauna voi face acest lucru, pentru că e un profesionist al sistemului și vine, cum a venit și azi, cu
argumente care pot fi luate în considerare, nu gesturi sau declarații politice.
Vorbim de sănătate, nu vorbim neapărat de interesele Partidului Național Liberal sau de interesele PSD-ului, așa cum, în finalul dezbaterii de azi, practic, a dat arama pe față domnul ministru Nicolăescu și ne-a spus, de fapt, clar care a fost motivul. A vrut să separe apele. A vrut să lase PSD-ul..., vai, dragă, poate ne rupem noi gâtul, că, după marile realizări pe care le-a făcut Domnia Sa, erau toate șansele. Eh, s-ar putea să-l contrazicem și sper ca atunci să fie la fel de optimist ca și acum.
De asemenea, cred că și ceilalți colegi care au vorbit aici, și mă bucur că domnul deputat PDL, domnul Tinel Gheorghe, a făcut un remember cu multe declarații politice, multe dintre ele chiar și eu le uitasem, și foarte multe dintre ele adevărate... Nu mai are niciun sens să le comentăm.
Totuși, pentru că trebuie să-i readucem aminte și domnului Nicolăescu, apropo de modul în care s-a făcut atât de... sau a luat decizii într-un mod atât de profesionist, la venirea la conducerea ministerului, poate își mai aduce aminte că a retras Ordinul nr. 1.285 de evaluare a medicamentelor noi pe listă și l-a retras de la publicarea în Monitorul Oficial, chiar din primele zile de mandat. De aceea n-a avut metodologie pentru evaluare. Am lăsat lucrul acesta la final, ca să înțeleagă totuși ce a căutat și pe la conducerea acelui minister. E foarte ușor să acuzi... sau poate n-a știut. Probabil... consilierii cred că l-au sfătuit. A retras ordinul și a trebuit să reia procedurile de la capăt. De aceea a pierdut atât de mult timp și n-a putut să fie gata lista, așa cum o anunțase prin 2013, nu știu, martie, prima dată, după aia... așa... șase luni a pierdut atunci, după care a trebuit...
Mi-a impus prim-ministrul.
Nu, că nu prim-ministrul îi spune ministrului. Nu dialoghez cu sala, dar e o părere a unui coleg de-al dumneavoastră, deputat PNL, și n-aș vrea să rămână indus în eroare. Nu i-a impus nimeni nimic niciunui ministru, nici domnului Nicolăescu. Miniștrii propun, Guvernul ia în discuție. Domnia Sa a spus tot timpul că e capabil să facă această listă foarte repede, că va fi gata la termenele avansate și toate au fost depășite, și iată unde s-a ajuns.
Deci nu sunt un adept al reformelor mult trâmbițate, dar fără rezultate.
Și, în încheiere, înainte de concluzia dumneavoastră proprie și personală, în funcție de care veți da votul mâine, vreau să îi mai răspund unei alte colege, cred că de la PNL, de ce nu am continuat toate reformele domnului Nicolăescu, toate propunerile. Pentru că, în fapt, niciuna nu a avut o chestiune consistentă. Și, repet, toate cele bune le voi continua, chiar și lista de compensate e o idee extraordinară, dar n-a fost pusă în practică. Deci nu știu ce aș fi putut continua. În celelalte cazuri, de exemplu cum este Institutul „Cantacuzino”, iarăși un proiect anunțat și în Guvern, „la cheie”, era terminat de nu știu câte ori, trâmbițat public. Ne-am angajat și bine că n-au ajuns dozele de vaccin la pacienți! Cam așa sunt tot restul de reforme lăsate de domnul Eugen Nicolăescu. E bine să n-ajungă la pacienți.
Și, dacă mai vreți, mai continuăm, că putem vorbi și de proiectele, cele două, retrase de pe site. Văd că vă pare foarte rău de ele, dar nu mi-ați explicat niciodată, nici mie, nici conducerii ministerului, cum totuși voiați să scădeți prețul la medicamente, când, de fapt, voiați să-l creșteți. Chiar credeți că era în avantajul pacienților să crească prețul la medicamente?
Păi, nu! Eu cred că am înțeles foarte bine. Dar asta mă surprinde, că dumneavoastră, care aveți o pregătire economică, n-ați reușit să dialogați cu propriul minister. Poate era mai bine să externalizăm tot ministerul, că asta era politica sau sensul reformei pe care o promovați.
Până una-alta, faptul că acele două proiecte au fost scoase din dezbatere până când ministerul își va face un punct de vedere... – nu trebuie adus din afara ministerului și cred că domnul ministru știe foarte bine, cred că trebuie dezbătut în minister și urmărit interesul pacientului și al ministerului. Deci cred că e foarte bine că am făcut lucrul acela și în continuare vă stau la dispoziție.
Mulțumesc, domnule ministru. Dragi colegi...
Drept la replică. Domnul Tinel Gheorghe, drept la replică.
Vă rog frumos.
Ce să mai ziceți? Nu mai ziceți nimic. Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveți cuvântul.
Dar v-a lăudat să știți, n-a zis de rău!
Drept la replică. La laudă n-am mai auzit până acum, dar aveți cuvântul.
## Domnule președinte,
Domnul ministru Nicolae Bănicioiu mi-a pronunțat numele.
Aș vrea însă să spun că acea prezentare făcută de Grupul parlamentar al PDL e o critică la guvernarea USL, nu la mandatul domnului ministru Nicolăescu, pentru că Domnia Sa a fost o rotiță acolo. Domnul prim-ministru Victor Ponta nu era un observator FIFA care avea datoria să contabilizeze greșelile ministrului Nicolăescu, avea obligația să pună în practică reforma în sănătate, așa cum s-a angajat prin Programul de guvernare.
Și închei, spunând că am avut impresia, la un moment dat, că PSD-ul vrea să ne prezinte aici, să ne aducă aminte unora, care suntem născuți înainte de ’89, celebrele piese de la Radio România Actualități, teatrul radiofonic. Eu întotdeauna ascultam „Noapte bună, copii!”. Bănuiesc că n-ați vrut, stimați colegi de la PSD, să ne prezentați acum, la sfârșitul moțiunii simple pe sănătate, un citat dintr-una dintre poveștile pe care le ascultam cu plăcere: „Dormiți liniștiți! PSD-ul veghează la sănătatea noastră!” Că tocmai asta nu face!
Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult.
Dragi colegi, vă urez o seară frumoasă!
Domnul vicepreședinte Motreanu va prelua sesiunea de întrebări și interpelări.
Ne vedem mâine, la ora 8.30, pentru declarații politice, și la 10.00, pentru plenul Camerei Deputaților, la 13.30, pentru plenul reunit.
Mulțumesc foarte mult.
O seară frumoasă!
## PAUZĂ
## Bună seara!
Continuăm partea a doua a ședinței, partea consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din data de 31 martie 2014.
Anunț în sală prezența domnului secretar de stat Liviu Stancu, din partea Ministerului Justiției, și a doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Pentru Ministerul Justiției au fost adresate, pentru această ședință, trei interpelări: din partea doamnei deputat Pocora Cristina Ancuța, nu este în sală, din partea domnului deputat Dalca Ștefan Petru, nu este în sală, și din partea doamnei deputat Mincă Liliana, PP-DD, care nu este în sală.
Atunci, am rugămintea către secretarul de stat să trimită răspunsuri în scris parlamentarilor.
Vă mulțumesc pentru prezență.
Din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice am spus că este prezentă în sală doamna secretar de stat Georgeta Bratu.
Interpelarea a fost făcută de către domnul deputat Florin Costin Pâslaru și doamna deputat Roșca Lucreția, din partea Partidului Social Democrat.
Am să o rog pe doamna secretar de stat să dea răspuns interpelării făcute.
**Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**
## Mulțumesc.
Interpelarea se referă la calculul discriminatoriu al pensiilor și situația pensionarilor care se încadrează în categoria condițiilor deosebite de muncă.
Prin adoptarea Legii nr. 338...
Nu știu, aș vrea totuși să vorbesc liber, pentru că interpelarea vizează un domeniu foarte tehnic și, dacă aș citi atâtea pagini, s-ar putea să nu se înțeleagă foarte clar.
Cum doriți dumneavoastră.
În 2006 a apărut Legea nr. 226, care a reglementat introducerea în Legea nr. 19 a altor categorii care se încadrează în condiții speciale de muncă. Acest act normativ prevedea împărțirea punctajului realizat de persoanele care lucrau în aceste condiții la 25 de ani stagiu de cotizare, față de 35, cât prevedea legislația pentru bărbați, sau 30, pentru femei. În aceste condiții, punctajul mediu realizat de aceste persoane era mai mare decât cei care ieșiseră în condițiile Legii nr. 19 până la apariția Legii nr. 226. Acest lucru a condus la obținerea unor pensii mai mari decât celelalte categorii de persoane.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, stagiul de cotizare standard a crescut, astfel punctajul persoanelor care lucrau în astfel de condiții scăzând.
Pentru a atenua această disfuncție s-au introdus în Legea nr. 263 două elemente noi, respectiv acordarea a 50% din punctajul mediu pentru perioadele cât s-a lucrat în condiții speciale și crescând și stagiul de cotizare cu 50%. În aceste condiții, s-a încercat să se atenueze creșterea stagiului de cotizare standard de la 25 de ani la 35 de ani.
Acum, persoanele care au ieșit la pensie pe Legea nr. 226 manifestă nemulțumiri în legătură cu cuantumul pensiei, considerând că cei care au ieșit la pensie pe Legea nr. 263 au fost beneficiarii celor două sporuri menționate mai sus.
Din verificările efectuate, într-adevăr, există anumite discrepanțe între aceste categorii de persoane, dar, așa cum dintotdeauna s-a întâmplat, odată cu intrarea unei noi legi în vigoare, nu se poate acoperi spectrul tuturor beneficiarilor, astfel încât să nu existe diferențe între aceștia.
Totodată, din ultimele întâlniri pe care le-am avut cu sindicatele din diferite domenii care lucrează în condiții speciale s-au constatat manifestări sau solicitări total opuse și, ca atare, Ministerul Muncii a luat în calcul verificarea unor spețe standard, astfel încât să putem demonstra influența fiecărui act normativ în parte asupra pensiei și, în funcție de aceasta, să luăm decizia corectă.
Celelalte motivații și elemente tehnice se regăsesc în punctul de vedere pe care l-am transmis Parlamentului. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu pentru răspuns. Dacă inițiatorii interpelării doresc să intervină? Doriți?
Da.
O invit la microfon pe doamna deputat Roșca Lucreția.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Mulțumesc doamnei ministru al Ministerului Muncii și doamnei secretar de stat, doamna Bratu, pentru efortul de a ne răspunde la întrebarea pe care țin neapărat să specific că am adresat-o Ministerului Muncii, în ultimul an, de 4 ori. Deci, după cele 3 tentative eșuate, trebuie să mulțumesc că, în sfârșit, la ultima întrebare pe care am pus-o ni se dă un răspuns.
Interpelare.
Interpelare. Numai că, doamnă ministru secretar de stat, nu mă satisface răspunsul Domniei Voastre, întrucât interpelarea mea și a domnului deputat Pâslaru era cu scopul de a afla care este efortul bugetar și câți pensionari care se află în pensie la data de astăzi sunt discriminați de art. 169 din Legea nr. 263/2010, articol care exceptează de la calcul, de la majorarea punctului de pensie cu 50% pentru grupa 1 și 25% pentru grupa 2, pe cei intrați în pensie cu condiții speciale începând cu Legea nr. 19/2001.
Noi suntem parlamentari ai municipiului Galați, unde pensionarii respectivi, foști siderurgiști, sunt aproximativ, la ora aceasta, în plată, 3.200, deci pentru 3.000 de oameni care se consideră nedreptățiți și discriminați de calculul Legii pensiilor următoare celei după care au ieșit ei, adică majoritatea, 19/2001.
Consider că răspunsul nu este mulțumitor.
O să mai insist, deoarece este aproape ca și depusă o inițiativă legislativă în sensul modificării acestui articol. Mulțumesc mult.
Da.
Am înțeles.
Dacă doamna secretar de stat Georgeta Bratu mai are ceva de adăugat și...
Domnule Pâslaru, doriți acum dumneavoastră, înainte? Atunci, vă rog să așteptați și-i dau cuvântul domnului deputat.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Și eu mă alătur observațiilor făcute de colega mea. Este vorba de 3.000 de pensionari, deci un număr foarte mic, care așteaptă un răspuns și cred eu că este bine să le dăm un răspuns concret și la obiect, așa cum ne-ați dat răspunsuri la celelalte întrebări și interpelări.
Înțeleg că aveți formulat, doamnă secretar de stat, și un răspuns scris. Sunt convins că acel răspuns este mult mai elaborat și sunt convins... dacă nu sunt eu convins, e bine să ne convingeți prin răspunsul pe care ni-l dați și cu amănuntele pe care le-a cerut și doamna deputat Roșca și căreia eu mă alătur.
Vă mulțumesc mult.
Da.
O invit la microfon pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu.
Și eu cred că acest răspuns necesită și un răspuns în scris. Bănuiesc că sunt foarte multe detalii pe care le-ați cerut și probabil că dânsa nu le-a avut astăzi la dispoziție.
## Da, răspunsul este mai elaborat.
În schimb, în ceea ce privește efortul financiar, așa cum o să se regăsească și în răspunsul scris, trebuie spus că nu poate fi făcută o estimare decât la mia de potențiali beneficiari, întrucât această lege, la vremea când a apărut, a lăsat la latitudinea pensionarului să-și aducă adeverință și să depună cerere pentru calculul pe Legea nr. 226.
La noi se regăsesc, în baza de date, codificați numai pe categorii de pensie, iar cei care au condiții speciale se regăsesc sub aceeași siglă toți. Nu există pe Legea nr. 226, pe Legea nr. 19, pe 263, ceea ce e foarte greu să stabilești.
Pe de altă parte, cei 3.000 de pensionari din Galați nu sunt singurii, pentru că Legea nr. 226 are o anexă care cuprinde toate zonele cu condiții speciale din țară și o să vedeți că sunt foarte multe.
Și, ca atare, nu putem stabili exact care este efortul financiar, întrucât, dacă vom promova – și probabil că se va întâmpla acest lucru, că se va lua o decizie în sensul
recalculării acestor dosare –, atunci va trebui să se lucreze pe fiecare dosar în parte și identificarea acestora se poate face numai pe dosar.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Tot pentru această ședință au mai fost depuse alte trei interpelări, două din partea domnului deputat Nazare Alexandru, pentru Ministerul Transporturilor și pentru ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine. Pentru cele două interpelări, ministerele anunțate mai devreme solicită amânare.
Și, de asemenea, încă o interpelare, din partea domnului deputat Munteanu Ioan, pentru Ministerul Sănătății, unde, la fel, se solicită amânare din partea ministerului.
Cu aceasta, închid ședința de astăzi. Vă urez o seară bună!
## _Ședința s-a încheiat la ora 18.51._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#129573„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|812352]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 38/8.IV.2014 conține 24 de pagini.**
Prețul: 60,00 lei
## Stimați guvernanți,
Vă rog să țineți cont că noile tipuri de medicamente, care urmează să fie introduse în listă, pot crește considerabil șansa și calitatea vieții pacienților români, în special a celor cu afecțiuni cronice. Amânarea repetată de către Guvernul României a aprobării acestor tipuri de medicamente și molecule cu indicații terapeutice noi nu face decât să prelungească agonia bolnavilor cronici și să amplifice impactul lor.
Nu doresc guvernanților să ajungă să aibă nevoie de un medicament compensat și să realizeze pe propria sănătate cât de importantă este această listă.
Așa cum vă spuneam în începutul intervenției mele, sunt de acord. Mai ales că anul trecut și anul acesta... Și paradoxul lucrului este că marțea trecută am avut declarația politică exact pe tema acestei liste de medicamente, pe amânarea ei. Sunt extrem de interesată de ea, dar, din păcate, nu pot să fiu de acord cu inițiatorul acestui demers, care, deși a avut posibilitatea să rezolve această problemă, nu a făcut-o.
De aceea, mâine am să mă abțin la această moțiune. Vă mulțumesc.
Dacă ați fi dorit într-adevăr să faceți o treabă serioasă, atunci v-ați fi uitat și peste lista de medicamente deja compensate sau gratuite și ați fi observat că sunt multe vitamine sau preparate din ginkgo biloba a căror prezență pe această listă nu este neapărat necesară, dar care încarcă greu facturile ministerului. Acestea ar fi putut face loc unor molecule mult mai necesare, cum ar fi cele din oncologie. Ceea ce ați lăsat dumneavoastră la Ministerul Sănătății nu este o listă nouă, nici măcar refăcută, ci este o listă veche, la care ați adăugat molecule noi. Asta nu înseamnă nicidecum că ați actualizat lista de medicamente compensate.
Dar, dacă tot vorbim de ce ați lăsat la Ministerul Sănătății, merită cel puțin menționată situația de la Institutul „Cantacuzino”. Și acolo tot „la cheie” ați lăsat lucrurile.
Ar mai fi și problema medicilor rezidenți care, în mandatul dumneavoastră, nu și-au primit bursele acordate de Guvern, ea fiind rezolvată de actualul ministru Nicolae Bănicioiu.
Dacă până acum sistemul de sănătate românesc a fost condus de contabili, acum, în fruntea ministerului se află un
medic, o persoană tânără, dar cu suficientă experiență. Și am încredere că va tăia nodul gordian al intereselor de acolo.
Cât despre demersul dumneavoastră de a iniția această moțiune, înțeleg procedeul democratic, dar nu înțeleg cum vă puteți folosi de suferința unor oameni în scopuri electorale. Aceasta am avut de spus.
Este evident că Grupul PSD va vota împotriva acestei moțiuni. Mulțumesc mult.
Dacă facem această referire și extrapolăm aceste cifre la cele presupuse, 120 de milioane de euro, cât ar costa extinderea acestei liste, vom vedea că, de fapt, impactul financiar trebuie să fie undeva spre zero.
Al doilea lucru pe care îl sublinia acest raport este acela că politica de prețuri care se practică în România este o politică toxică și este o politică mecanicistă, care și-a depășit de mult efectele și care a avut ca efect secundar stimularea exportului paralel, care are un efect extrem de dăunător asupra mecanismelor de sănătate din România.
Și, nu în ultimul rând, trebuie să vedem faptul că orice decizie luată pe această listă de medicamente trebuie să fie supusă unui mecanism de transparență foarte bine pus la punct, pentru că, din păcate, așa cum spunea și domnul ministru Cseke, orice ministru al sănătății, în România, este supus oprobriului public. Și, în mod evident, trebuie să demonstrați în orice clipă, domnule ministru, transparență totală în procesul de luare a deciziilor și trebuie să demonstrați că primul lucru la care vă gândiți este bunăstarea pacienților și a publicului larg.
Vreau să-l citez pe domnul Tonio Borg, care este comisar european pentru sănătate: „Sănătatea nu e doar de competența ministrului sănătății, ci este ceva care trebuie luat în considerare de toți miniștrii, fie că e vorba de ministrul justiției în probleme de discriminare, fie că e vorba de ministrul de finanțe. Desigur că ministrul de finanțe are o sarcină dificilă în această perioadă, toată lumea vrea mai mult, nimeni nu vrea taxe și peste tot se dorește tăierea cheltuielilor, însă este nevoie de investiții în sănătate dacă vrei să ajungi la un standard minim și trebuie să investești în tehnologii moderne dacă e vorba să economisești mai mult. Asta ar fi o veste bună pentru ministrul de finanțe. Sănătatea este o oportunitate.”
Se referea domnul Tonio Borg la standarde. În Europa există un standard nenumit în sănătate, acela al 8% din PIB cheltuială publică și privată în sănătate. România se apropie timid către 5%. Dar ceea ce o diferențiază foarte mult de Germania sau de Statele Unite este faptul că Guvernul investește din bugetul de stat sub 2% din acest buget pentru politicile de sănătate, în timp ce în Germania investițiile sunt de 14% din bugetul de stat și în Statele Unite ating 22% din bugetul de stat, în condițiile în care se cheltuiește 24% pe armată.
Vă înțeleg reținerea în promovarea acestei liste. Și este clar că această reținere este legată de impactul bugetar posibil, pe care îl poate avea. Dar vreau să vă aduc aminte că unul dintre rolurile esențiale pe care le are un ministru al sănătății este acela de a se bate cu ceilalți miniștri pentru bunăstarea românilor și pentru sănătatea românilor. Mi-ar fi plăcut să văd astăzi aici, alături de ministrul sănătății, să-l văd pe prim-ministru, să-l văd pe ministrul finanțelor, pe ministrul bugetului și, de ce nu, pe cel care a fost eminența
cenușie a bugetelor din ultimii 20 de ani, pe domnul Gherghina.
Vă mulțumesc.
Ați avut din partea premierului Ponta și a PSD-ului tot sprijinul pentru a rezolva problemele din sănătate, dar Crin Antonescu a scos PNL-ul de la guvernare, pentru că el crede că va ajunge mai repede președinte din opoziție. Și a făcut acest lucru fără să se gândească la dumneavoastră, fără să se gândească la sănătate sau la oamenii care au nevoie de medicamente compensate pentru că nu au bani să și le cumpere.
Stimați colegi liberali,
Ați început să spuneți „nu” la tot ceea ce face actualul Guvern și îmi pare rău să văd acest lucru, pentru că sunt măsuri pe care ni le-am asumat împreună. Singurul „da” pe care vi-l aduceți din ce în ce mai bine aminte este cel pe care l-ați spus din 2004 până în 2007. Atunci ați spus „da” lui Traian Băsescu și acum, în 2014, faceți același lucru.
Acest Guvern din care, din păcate, dumneavoastră, liberalii, lipsiți astăzi a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. A consolidat stabilitatea macroeconomică a României, a redus inflația la un minim istoric și a crescut de patru ori rata de absorbție a fondurilor europene. Mai mult decât atât, acest Guvern a crescut salariul minim și a dat profesorilor și medicilor debutanți mai mulți bani. Sunt rezultate pe care le-am obținut împreună.
În schimb, diferența dintre noi, stimați colegi liberali, este că, în timp ce dumneavoastră ați ales să plecați cu domnul Antonescu pentru interesele unui singur om, noi am decis să rămânem la guvernare pentru interesele tuturor românilor. Vă mulțumesc frumos.
Dar nu asta ne interesează. Ne interesează că anumite lucruri trebuie făcute științific și trebuie făcute respectând etape. De aceea, anul 2013 a fost un an în care s-a muncit etapă cu etapă, până când s-a ajuns la o listă finală.
Sigur că am văzut că s-au încurcat ani, doi ani, un an jumate, șase ani, iarăși declarații politice, fiecare e liber să le facă, dar nimeni n-a spus: domnule, care era procedura care trebuia respectată? Cum trebuia să se facă acest drum? Și, când s-a terminat, s-a terminat cu bine, s-a terminat... poate că voi aveți dreptate, poate că voi aveți dreptate. Deci, dacă se dorea o discuție profesionistă, așa trebuia purtată.
Din păcate, tânărul nostru ministru a venit cu atacuri la persoană, crezând că el e cel mai deștept din lumea asta. Îi doresc să fie cel mai deștept. Îi doresc să fie cel mai bun, îi doresc să aibă cele mai bune rezultate. Dar așa n-o să le aibă niciodată.
Vă mulțumesc.
Cât despre cheie, cred că fosta conducere a Ministerului Sănătății a plecat cu tot cu cheie, pentru că nemulțumirile sunt multe, sunt mari și sunt din ce în ce mai multe pe măsură ce timpul trece.
Vreau să transmit, pe această cale, un mesaj de mulțumire din partea Parlamentului României, a Grupului Partidului Social Democrat către asociațiile de pacienți, către profesioniști, către medici, care au lucrat într-adevăr benevol și cinstit la întocmirea listei. Îi asigur că munca lor nu a fost în zadar. Ce este bun trebuie să continue.
Fosta conducere dă vina pe un ministru care în primele două-trei săptămâni de activitate a trebuit să demineze bombele lăsate de foștii. Și aici vreau să vă aduc aminte doar de plata burselor, ca să nu mai vorbim de Institutul „Cantacuzino”.
Ministrul Bănicioiu este al 24-lea ministru al sănătății. Fosta conducere a condus patru ani, aproape cinci ani, reprezentând 18,75% din timp. Cu alte cuvinte, trebuie să vă asumați, pe lângă realizările din sistemul de sănătate, și 18,75% din nemulțumirile acestui sistem.
Fosta conducere este un lansator de fumigene. Scoate fum ca să nu se vadă realitatea. Această moțiune este o fumigenă. Cum tot o fumigenă este și lansarea tuturor proiectelor importante, inclusiv lista de compensate așteptată încă din 2012 în ultima săptămână de activitate.
Pacienții români au nevoie de medicamente, au nevoie de medicamentele care au efectul cel mai bun, la cel mai mic preț posibil. Și medicii au nevoie de aceste medicamente, pentru a reuși să aibă aceleași posibilități terapeutice cu colegii lor de peste tot din lume.
Vreau să-l felicit pe noul ministru pentru gestul curajos de a retrage de pe site propunerile aruncate acolo în grabă. Vreau să-l atenționez pe ministrul Bănicioiu să aibă grijă la toate fumigenele, la toate bombele plasate de fosta conducere. Și aș vrea să-l mai compar pe ministrul Bănicioiu cu Făt-Frumos. El este obligat să facă într-o lună-două ce alții n-au fost în stare să facă într-un an sau doi, sau mai mulți. Pentru toate aceste vorbe în vânt, pentru lansatorul de fumigene, pentru plasatorul de bombe din sistemul de sănătate românesc, Grupul Partidului Social Democrat nu va vota această moțiune.
Vă mulțumesc.
Pe 7 februarie, domnul fost ministru al sănătății și-a făcut bagajul să plece la Ministerul Finanțelor. Abia pe 26 februarie și-a dat domnul ministru demisia din Guvern. La nici o lună de la ruperea USL din cauza PNL și de la vacantarea postului de ministru al sănătății, vine astăzi cu această moțiune golită de orice sens și morală.
Nouă ne pasă, stimați colegi de la PNL, de fiecare român care suferă în spitalele din România. Și aș vrea, domnule ministru, fost ministru al sănătății, să vă dau un simplu exemplu: v-am interpelat de nenumărate ori despre situația de boli cronice de la Spitalul Tutova din colegiul pe care-l reprezint în Vaslui. Timp de un an, vasluienii mă rugau, la rândul lor, să-i ajut cu redeschiderea acestui singur spital din zonă. Știți ce mi-ați răspuns, domnule fost ministru al sănătății? Că lucrați din plin la elaborarea Strategiei naționale de sănătate pe 2014–2020 și că vreți, în continuare, să reduceți numărul de unități spitalicești cu internare continuă.
Eu cred că un asemenea răspuns spune totul despre această moțiune pentru care, din punctul meu de vedere, Partidul Social Democrat nu numai că va vota împotrivă, dar n-are cum să susțină o asemenea caricatură de moțiune. Mulțumesc.
În primul spital ai trecut cu un curaj nebun de doi chirurgi, o încăpere în care te lua pe sus curentul, un pat de consultații de pe care un copil cu brațul pătat de sânge s-a ridicat sub ochii tăi. În două ore, doi pediatri, un set de analize incomplet – și dovedit apoi și inutil – și două diagnostice. Tu, tot mai rău.
«Nu știm ce este. Cel mai probabil o infecție. Și nici nu v-aș interna aici. Avem foarte mulți copii cu viroze și nu sunt locuri în care să vă pot izola.»
E unul dintre cele mai mari spitale pentru copii din București. Dar nu-i nimic, mergem la altul. Rabdă!
Alt medic, unul blând. Ai învățat și spui deja mecanic: «Mă cheamă Mara. Am trei ani. „Sora” mea este Cenușăreasa. Acum mă doare burtica.»
Alte analize, aceleași de acum trei ore, repetate. Și tu ești tot mai rău. «Unde mergem, mami? Mai mergem la teatru?» «Mergem mai bine să luăm o păpușă.» Te scutur în mașină iar, numărând minutele, bob cu bob, în așteptare. Încă o oră și rezultatele complete, pe care cei dinainte nu le ceruseră măcar, încep să vină. E rău. Dar nici ei nu ne pot ține totuși peste noapte. În locul în care te-am născut nu e liber decât un singur pat de copil, într-un salon cu încă un alt copil contagios, cu altă boală, și mi se spune franc: «Rămâneți pe riscul dumneavoastră sau mergeți, mai bine, la privat.»
Așteaptă!
După patru ore și cinci pediatri o luăm de la capăt. Îmi pun o mână pe inimă și închid ochii. E ceva necunoscut înăuntru. Ca un întuneric. Ca plumbul.
«De ce plângi, mami?» «Mi-e frică, Mara.» Tac.
În labirintul nesfârșit, adormi cât așteptăm într-o parcare. Încă o oră-două. Încă un pediatru. Încă un set de analize, același, pentru a treia oară. Ei ne primesc. Rămânem. O voce blândă lovește însă abrupt în timpane. «Ziua de spitalizare vă poate costa între 600 și 1.500 de lei. E bine să stați două-trei zile.» Câți părinți pot oare să accepte asta?
«Hai acasă, mami!»
«Mergem și acasă, dar acum e târziu, rămânem aici. E un hotel pentru copii. Primim o cameră doar pentru noi.»
«Vreau acasă, mami! Nu mă mai doare nimic acum.»
În clădirea albă plină de ecouri, în care nu e niciodată noapte, pe un coridor impecabil, cu fețe vesele, trasate pe
pardoseală, mi-am plâns atunci cele mai amare lacrimi. Îți storceau cu greu, picătură cu picătură, sângele rămas în venele cât un fir de bumbac, într-un început hotărât de deshidratare. Apoi ți le-a umplut la loc, ore la rând, prin fluturașul acela ciudat pe care l-ai primit să-l crești mare. I-ai făcut pat, i-ai dat «mâncare și apă» și l-ai eliberat după trei zile «să zboare» singur «înapoi la mama lui». Tu, Mara, ai curaj.
Pe mine însă să mă ierți. În locul în care te-am născut sunt bani de decontări fictive de medicamente, de manageri de spitale cu carnet de partid, dar nu se pot amenaja, măcar în vechile saloane comuniste, încăperi de doi pe doi, cu un pat și un scaun, în care copiii cu infecții de orice fel să poată fi protejați de ceilalți. Aici se închid spitale vechi și în loc nu pune nimeni nicio cărămidă.
În locul în care te-am născut întâlnești tot mai mulți medici minunați și tot mai puțini funcționari în halate albe care n-au însă încredere unii în alții și nici măcar un sistem unitar prin care banalii indicatori de sânge să poată fi citiți la unison. Așa se decontează aceleași analize de trei ori, în doar câteva ceasuri.
În locul de care îți spun, așa dezbrăcat de fantezii, un ministru al sănătății vine în ședința de guvern cu o lege mizerabilă căreia îi spune reformă și spune atât: «Asta este capacitatea noastră intelectuală.» În loc să plece, este propus să fie promovat șef la finanțe. Sănătatea este un minister pe care nu-l vrea nimeni.
«Rabdă, așteaptă, taci!», ni se tot spune. Îngropați în frici și obișnuiți de mici să rezistăm fără așteptări decente, ghidați cumva, din amintiri, de forța propriilor mame trecute prin situații mai cumplite în camera de gardă de altădată, ne antrenăm, fără s-o știm, la fel, copiii. Mai bine bolnavi, acasă, decât în neant. Mai bine tratați după instinct decât îngrijiți cum merită.
Tu, Mara, ești din nou bine. Poate alte mii, zeci de mii de copii, de părinți fără economii pentru situații de criză, fără spitale decente, coșmarul abia acum începe. Ei rabdă. Eu, Mara, nu mai aștept de mult nimic. Dar tu, tu să nu taci!” Cred că nu mai e nimic altceva de spus.
Vă mulțumesc.
Și sper ca memoria să fie de lungă durată pe viitor.