Stenogramă plen

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Supun aprobării dumneavoastră trimiterea și a acestui proiect legislativ la Camera Deputaților pentru a fi analizat.

Vă rog, domnule... Vă rog, la microfonul 2, domnule senator Nicolae Vlad Popa.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Pentru stenogramă.

De fapt, aici este vorba de o greșeală. Ele nu trebuiau să fie acceptate. Sunt evident propuneri care trebuie să meargă pe acest traseu: Cameră – Senat.

Deci noi ajungem să votăm acum retrimiterea, se pierd atâtea luni de zile pe o chestiune pe care eu o consider ca o greșeală în momentul în care s-au înregistrat și s-au depus toate acele obligații procedurale, de trimitere la Consiliul Legislativ și așa mai departe...

E o greșeală. O pierdere mare de timp.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Atragem atenția personalului tehnic să fie mai atent.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Supun aprobării dumneavoastră remiterea către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, și a acestei propuneri legislative.

La punctul 4 de la secțiunea I avem înscrisă pe ordinea de zi numirea unor membri ai Consiliului Național de Integritate.

Rog...

Stimați colegi, am primit și astăzi o adresă de la Consiliu pentru a înainta propunerile pentru ca acest Consiliu, atât de important și necesar în buna funcționare a statului de drept, să poată funcționa în parametri legali.

Ca atare, dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici, din partea Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi senatori,

În ședințele din 27 mai și 3 iunie 2015, membrii Comisiei juridice au procedat la audierea candidaților prezenți, au analizat dosarele acestora și prevederile legale în materie și au hotărât, potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

– cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, comisia a hotărât să avizeze favorabil numirea domnului Dumitru Ilie Răsvan de către plenul Senatului pentru funcția de membru supleant în Consiliul Național de Integritate;

– cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, comisia a hotărât să avizeze negativ numirea domnului Marian Tudor de către plenul Senatului pentru funcția de membru titular în Consiliul Național de Integritate.

În consecință, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au adoptat un aviz favorabil, în vederea numirii de către plenul Senatului pentru funcția de membru supleant în Consiliul Național de Integritate, potrivit art. 35 din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a domnului Dumitru Ilie Răsvan.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, întrucât în Legea nr. 144/2007 nu există o prevedere expresă cu privire la modalitatea de vot asupra celor două candidaturi la CNI, aș vrea să fiți de acord – și vă supun oricum spre aprobare – să votăm secret electronic, să asigurăm o altă dinamică ședinței noastre.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Modalitatea de vot.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Modalitatea de vot.

68 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 11 abțineri...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Șase, șase.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mai explic încă o dată la vot... Și șase împotrivă...

Forma de vot este cea electronic secret. Au existat, în analiza Comisiei juridice – mai explic o dată ce ne-a spus pe îndelete doamna secretar al comisiei –, două propuneri. Una dintre ele, domnul Dumitru Ilie Răsvan, membru supleant în Consiliul Național de Integritate, desemnat de Ministerul Finanțelor Publice, a primit aviz favorabil, în unanimitate.

O altă propunere, domnul Marian Tudor, membru titular în Consiliul Național de Integritate, desemnat de Uniunea Națională a Consiliilor Județene, a primit aviz negativ, în unanimitate.

Așa că voi supune separat aprobării dumneavoastră, prin vot secret, cele două candidaturi.

Supun aprobării dumneavoastră numirea domnului Marian Tudor ca membru titular al Consiliului de Integritate, desemnat de Uniunea Națională a Consiliilor Județene, care a primit un vot negativ unanim.

Nici dumneavoastră nu l-ați votat. Așa că... Ce mai!

18 voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și 19 abțineri.

Numirea domnului Marian Tudor a fost respinsă.

Stimați colegi, intrăm în dezbateri pe proiecte de lege. Punctul 1, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

Din partea Guvernului României...

Stați numai o secundă, ca să văd totuși cine este din partea...

A! Domnul Adrian Gearâp. Am spus bine? Să nu vă... după alta, mielul...

Domnul Adrian Gearâp, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Domnule ministru, aveți cuvântul, pe scurt, vă rog. Microfonul 8.

## **Domnul Adrian Gearâp** _– președintele Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc frumos!

Prin prezentul proiect legislativ se urmărește exceptarea de la plata timbrului de mediu a autovehiculelor destinate a fi utilizate de către unitățile sistemului Administrației Penitenciarelor.

Conform art. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013, timbrul se aplică pentru toate autovehiculele din categoriile N1, N2, N3... M1, M2, M3, cu excepția autovehiculelor destinate a fi utilizate de forțele armate, forțele de securitate ale statului, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, Pompieri, precum și a celor destinate transporturilor preșcolarilor și elevilor.

Susținem proiectul de lege propus, având în vedere faptul că, potrivit prevederilor legale, Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate fac parte din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională a statului.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu tare mult.

Pentru... Comisia pentru mediu, vă rog, domnule președinte. Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi.

Da...

## **Domnul Ionuț Elie Zisu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de comisie.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi și energie au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea alin. (1) art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, inițiat de Guvernul României.

În ședințele din 3.06 și, respectiv, 27.05.2015, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizul Consiliului Legislativ și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport comun de admitere. Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi și energie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu domnului senator Zisu pentru succintul raport prezentat.

Dezbateri generale.

Puncte de vedere?

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Intrăm la vot pe proiectul de lege.

Raportul comun este de admitere a proiectului de lege. Îl supun aprobării dumneavoastră.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru modificarea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Din partea Guvernului României, prezent...

Avem o problemă. Să vedem cine e din partea Guvernului.

Poate aveți întrebări, cum aveți de obicei, și e firesc să fie. Domnul Liviu Neagu, secretar general adjunct al... Secretariatului General al Guvernului, da?

Prezent.

Comisia este prezentă.

Continuăm dezbaterile, punctele de vedere, fără niciun fel de probleme.

Domnul senator Motoc, din partea...

Domnule senator Motoc, există o observație pe care secretarul din stânga mea o face, că domnul Todirașcu... i-am luat cuvântul, că am întrerupt lucrările și este prezent la microfon.

Dacă...

Microfonul central, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

M-aș referi la două aspecte. Probabil că la unul dintre ele s-ar fi referit și colegul meu. N-am observat că urmează să intervină. Îmi cer scuze pentru asta.

Primul dintre ele este acela că, nu cu multă vreme în urmă, colegul nostru a venit în fața dumneavoastră cu o propunere, cu o inițiativă legislativă, prin care dorea accesul liber la varianta electronică a Monitorului Oficial pentru toți cetățenii țării.

La momentul în cauză, reprezentanții Guvernului au spus că situația financiară a Monitorului Oficial nu i-ar permite să facă acest lucru, pentru că, dacă nu s-ar lua banii necesari pentru fiecare, mă rog, accesare sau achiziționare a variantei tipărite, Monitorul Oficial nu ar merge pe profit.

Eu acum văd că cei de la Guvern spun că activitatea financiară a Monitorului Oficial este una foarte bună și că, din acest motiv, își permit ca, de aici înainte, Guvernul să nu mai

vină cu o actualizare a tarifului în fiecare an, ceea ce mi se pare – scuzați-mă! – scandalos, în contextul a ceea ce am spus mai înainte.

În primul rând, că este foarte corect să spui că tariful actual este unul bun, dar poate, peste șase luni, peste un an, el nu mai este suficient de bun ca să asigure cheltuielile necesare. Poate ar fi trebuit să vină cu un tarif în euro, eventual, care să compenseze creșterile, în raport cu leul, ale monedei europene, așa cum se întâmplă la acciză, de exemplu.

Am vrut neapărat să spun că, de foarte multe ori, guvernanții, reprezentanții Guvernului, vin cu diverse forme de exprimare a justificărilor unor asemenea inițiative, proiecte legislative, în funcție de interesul pe care îl au în momentul respectiv, ceea ce mi se pare anormal și, din acest motiv, noi ne opunem la această propunere.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 1.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Aș vrea doar să punctez câteva lucruri.

Sunt inițiatorul a două inițiative legislative pe acest subiect. Aș vrea să spun că scopul înființării Monitorului Oficial a fost editarea Monitorului Oficial al României, ca serviciu public, și nu generarea de profit și venituri, așa cum, din păcate, s-a transformat Monitorul Oficial mai nou.

Această generare de venituri și profit, astăzi, este realizată de către Monitorul Oficial prin sprijinul Guvernului, prin aplicarea a patru taxe către cetățeni: o dată, la plata impozitelor prin care este finanțată de către Guvern activitatea Monitorului Oficial; a doua taxă este cea prin care sunt finanțate instituțiile publice, cele care generează acte legislative și care plătesc pentru publicarea în Monitorul Oficial a actelor legislative și, respectiv, această taxă face obiectul propunerii de astăzi; o a treia taxă este pentru abonamentul pe care îl plătesc cetățenii, pentru abonamentul tipărit, și a patra taxă este pentru abonamentul plătit pentru acces on-line.

Consider inacceptabilă această filozofie a Guvernului de a continua să catifeleze modul de colectare a taxelor, în loc să le elimine, pentru că, în opinia mea, aceste taxe sunt neconstituționale, ele obstrucționează accesul la informații publice al cetățenilor și ele ar trebui diminuate, reduse.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte poziții? Domnul senator Oprea.

Vă rog, microfonul central pentru dumneavoastră.

Cred că ar trebui să facem trimitere la istorie. Cine nu cunoaște istoria riscă să o repete. Monitorul Oficial era creat cu scopul ca statul să publice toate legile, toate hotărârile, toate elementele ce îl priveau în relația cu cetățenii. În 2012, s-a luat samavolnic de sub Camera Deputaților, care s-a îngrijit în întreaga istorie a Monitorului Oficial, deci în 2012, s-a trecut în subordinea Guvernului României, sfidându-se o istorie adevărată a acestui organ de comunicare a statului român cu cetățenii.

Acum, așa cum era art. 3 alin. (1), lăsa o portiță, prin Partea a II-a – dacă priviți cu atenție –, erau toate stenogramele Camerei Deputaților, toate stenogramele Senatului, toate stenogramele comisiilor de specialitate, toate stenogramele și toate rapoartele înaintate de instituțiile aflate în subordinea Parlamentului emise fără plată, conform Monitorului Oficial, Partea I.

Deci în articolul cu pricina, se spunea: Partea I, Partea a III-a până la a VII-a și... art. 6 lit. d) se suportă de către emitenți.

Prin forma actuală, practic, acea componentă a Părții a II-a este supusă taxării ca toate celelalte părți, iar trimiterea este și către alte tipuri de date pe care Președinția României le emitea continuu.

Deci o inginerie, așa cum a fost aceea de preluare a controlului Monitorului Oficial și de taxare a tuturor actelor emise de către emitenți. Așa că ai noștri colegi au visat la o frumusețe a ceea ce a fost Monitorul Oficial cândva: pe cât posibil, în formă gratuită, pentru a comunica, cel puțin din partea Parlamentului României, cu cetățenii, fără să fie o taxă. Se taxează de către Guvern și Camera Deputaților, și Senatul, absolut toate celelalte instituții care trimit rapoarte în Parlamentul României.

Noi, categoric, așa ceva nu vom vota.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune constituirea Fondului de garantare a asiguraților ca persoană juridică de drept public, precum și stabilirea unui plafon de despăgubire în cuantum de 450.000 de lei pe creditor de asigurare.

Susținem forma comisiei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe...

Nu cred că nu avem niciun coleg de la Comisia pentru buget, finanțe.

Nu pot să fie toți colegii noștri...

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe?

Nu avem niciun membru al comisiei prezent?

Chiar nimeni nu este?

Domnule senator, vă rog să poftiți la microfon – microfonul 7 –, să susțineți punctul de vedere al comisie.

Domnul senator Badea Leonardo, care este membru în comisie.

Vă rog.

Acum, eu știu că președintele comisiei este într-o ședință importantă, dar, totuși...

Mulțumesc. Microfonul 7.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Alte puncte de vedere, vă rog.

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Intrăm pe vot pentru proiectul de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind Fondul de garantare a asiguraților.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Punctul de vedere al Guvernului României pentru acest proiect este prezentat de domnul Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Prezent și domnul Cornel Coca Constantinescu?

Sau nu este?

Este prezent și dumnealui.

Domnilor, punctul de vedere al Guvernului, pe scurt, vă rog.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raport la Propunerea legislativă privind Fondul de garantare a asiguraților, L177/2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz favorabil.

La dezbatere, s-a întocmit un raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport și amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul raport.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Dintre autorii amendamentelor respinse sunt prezenți în sală și doresc să le susțină?

Vă rog.

Microfonul central, domnul senator Dincă Mărinică. Să anunțați care e articolul și amendamentul.

Domnule președinte, sunt mai multe. Dacă vreți, le citesc pe fiecare în parte. Cred că fiecare coleg le are. Cum dispuneți dumneavoastră. Dacă vreți, o să îl citesc pe fiecare în parte, dar cred că durează foarte mult.

Așa e procedural, pe fiecare în parte.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Bun. Le voi citi imediat.

Nu... Dacă vreți să le citesc. Le iau pe rând...

Păi nu. Așa a spus domnul președinte, așa voi face.

Păi n-avem de ales, pentru că trebuie să le supunem separat votului plenului, dacă le susțineți.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Exact.

Deci la anexa nr. 2, amendamente respinse, la art. 2 alin. (4), am propus următoarea modificare a cuprinsului acestuia: „Fondul garantează plata de indemnizații/ despăgubiri rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii, încheiate, în condițiile legii, în cazul falimentului unui asigurator, în limita disponibilităților existente în contul Fondului la momentul plății.

În cazul în care disponibilitățile Fondului nu sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, creanțele acestora vor fi onorate pe măsura alimentării Fondului cu resursele financiare prevăzute de prezentul act normativ.”

În concluzie, în măsura în care o societate de asigurări la care suntem asigurați fie persoane fizice, fie persoane juridice, fie cu asigurări obligatorii, fie cu asigurări facultative... din partea acelei societăți am primit un refuz de plată, pentru că nu mai poate să plătească. Și atunci sumele de bani pe care le avem de primit în urma asigurării formulate să ni se plătească integral, și nu o cotă-parte, pentru că așa este corect.

Când am făcut asigurarea știam că vom fi asigurați, în cazul unei asigurări facultative, pentru o anumită sumă, fie pentru casă, fie pentru mașină, fie pentru alte obiective, iar în măsura în care societatea de asigurări, independent de voința noastră și independent de faptele noastre, intră în insolvență sau în faliment, atunci primim din partea acelei societăți de asigurări și, implicit, din partea Fondului, în măsura în care vom adopta punctul de vedere oferit de colegii de la PSD, o țeapă. Ne mai recuperăm o sumă foarte, foarte mică, iar propunerea mea este să ne recuperăm integral suma pentru care am plătit asigurarea, prima de asigurare, și nu o porțiune foarte mică, iar plata aceasta, făcându-se din fondul de asigurare, să fie plătită, având în vedere că vor fi multe persoane, în cazul unui faliment, care vor avea de recuperat creanțe, în raport de modul, de viteza cu care se alimentează Fondul de garantare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul.

A, doriți să luați cuvântul? Microfonul 2.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Stop vot, stop vot.

Opriți votul!

Apreciez efortul colegului și, într-adevăr, este foarte generos. Am vrea să fim cu toții, într-adevăr, plini de această generozitate, dar trebuie să ne gândim și la cei care vin după cel care a avut nefericita situație să fie în situația amintită și are pretențiile juste, de altfel – juste, de altfel –, de a primi toți banii.

Legiuitorul de aceea a introdus „în limita plafonului prevăzut de lege”, pentru ca să existe posibilitatea ca și cei care vin după el, tot în situația nefericită, să aibă posibilitatea de a recupera o cotă-parte.

Asta este logica legiuitorului.

Sunt perfect de acord că ar trebui să avem putere financiară ca să alimentăm aceste fonduri de garantare îndestulător, dar, deocamdată, cred că este rezonabil să ne limităm la ceea ce a prevăzut legiuitorul.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule inițiator.

## O observație.

În principiu, este corect ce spuneți dumneavoastră, dar, uitându-ne la ansamblul actului normativ – pe care sunt convins că nu-l veți vota –, acesta legiferează posibilitatea ca Fondul de garantare să trimită o parte din sumă sau întreaga sumă cuprinsă în fond – și, în momentul de față, este 250 de milioane de euro – nu către asigurați, ci unei societăți de asigurare. Să-i pună acolo, în cont, ca să poată să-și rezolve problemele de insolvență.

Or, dacă lucrul acesta foarte complicat și foarte incorect, dacă se poate forța exprimarea aceasta, dacă se poate face, cu atât mai mult se poate face pe o scară mult mai mică, la un asigurat.

Deci sper să vă țineți acest punct de vedere și când va fi votul final pe acest proiect care prevede lucruri, din păcate, incorecte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul respins la

comisie și susținut de către colegul nostru.

45 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 6 abțineri. Amendamentul a fost respins.

Următorul, vă rog.

Vă rog să păstrați liniște în sală.

La art. 2 alin. (5) am propus abrogarea alin. (5), care are următorul cuprins: „Fondul poate desfășura și activitate de administrator special în procedura de redresare financiară a asiguratorilor ori lichidator în procedura de lichidare voluntară a asiguratorilor, în condițiile prevăzute de Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea, lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată, cu modificările ulterioare.”

Revenind la ce a spus domnul Verestóy – repet, în principiu, corect –, și aici i se aplică același principiu pe care l-a spus domnul Verestóy. Nu se poate tu să centrezi și tu să dai cu capul.

Intervine în piață ASF-ul, ca organ de reglementare și control, intervine în piață Fondul de garantare, pentru a acoperi acele sume de bani neacoperite de societatea de asigurare, dar, în același timp, se transformă și în organ de execuție în privința acelei societăți de asigurări. Devine și lichidator, și administrator. Or, în aceste condiții, își va folosi și banii proprii, adică banii noștri, ai tuturor, cei 250 de milioane de euro.

Și veți vedea la articolele următoare că sunt expliciți în a spune acest lucru. De aceea, vă solicit să abrogăm acest alineat din art. 2 – alin. (5).

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul colegului nostru.

Amendamentul următor, vă rog.

Eu am văzut că nu ați avut cartela, dar asta e.

Vă rog, păstrați liniștea.

Amendamentul următor, vă rog.

Am rugămintea la colegi, la liderii de grup care pot să ceară listă...

Îmi pare rău pentru domnul președinte, dar ar trebui să o fac, că nu spune adevărul și lista o va spune.

Vă rog, domnule lider, să cereți lista.

Păi așa scrie aici: 48, cu 48, cu 1. Eu nu citesc din altă parte.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Nu, nu, nu, e vorba de votul meu. Ați spus ceva pe stenogramă și, din păcate, nu păstrați corectitudinea și adevărul.

A, la asta vă referiți! Am înțeles.

Da? Deci vă rog să vă retrageți cuvintele, pentru că, din păcate, lista vă va spune că am votat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Îmi retrag cuvintele.

Bun, mulțumesc.

Punctul 3, art. 4 alin. (1) lit. b). Propun a se modifica, propunând să aibă următorul cuprins, care are mai multe puncte notate cu i:

„Creditorii de asigurări sunt, după caz:

(i) persoana asigurată – persoană fizică sau juridică aflată în raporturi juridice cu societatea de asigurare debitoare prin încheierea contractului de asigurare, având calitatea de parte contractantă;

(ii) beneficiarul asigurării – terța persoană căreia, în baza legii sau a contractului de asigurare, societatea de asigurare debitoare urmează să-i achite sumele cuvenite ca urmare a realizării evenimentului prevăzut în contract;” în cazul asigurărilor;

(iii) terța persoană păgubită (în cazul asigurării de răspundere civilă) – persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă.

În această noțiune se încadrează, după caz:

1. asiguratorii care fac dovada efectuării plății despăgubirilor în baza unui contract de asigurare facultativă, subrogându-se astfel în drepturile terțelor persoane păgubite, conform art. 2.210 din Codul civil;

2. Biroul Asigurărilor de Autovehicule din România care a efectuat plăți din fondul de compensare (...) cu titlu de despăgubiri pentru pagube produse de asigurații de răspundere civilă Carte Verde ai asiguraților societății de asigurare debitoare aflate în stare de insolvență, în îndeplinirea obligațiilor asumate în acest sens prin statut și prin Convenția Tip Inter-Birouri;

3. unitățile de service specializate în activitatea de reparație a autovehiculelor de producție internă și/sau de producție externă, agreate de societatea de asigurare debitoare prin convenții încheiate în acest sens, atât pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă, cât și pentru asigurarea facultativă CASCO, sau cele care fac dovada primirii unei confirmări de plată din partea asiguratorului cu privire la plata sumelor datorate persoanelor păgubite prin accidente auto.”

Pe scurt, cu siguranță că fiecare dintre noi am avut câte o problemă în urma unui accident cu o mașină. Mergem la o societate de reparații și, de multe ori, vedem pe ușă spunând că nu lucrează cu o societate de asigurări X, Y sau Z. Vedem că suntem loviți de... sau, mă rog, se produc accidente cu mașini înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Cele mai multe sunt cu numere de Bulgaria. Toate aceste daune se... dacă vreți, așa, o finalitate, la service... Și mai au o finalitate în ceea ce privește repararea mașinii, și mai au o finalitate în momentul în care se face plata către service.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, Supun aprobării dumneavoastră amendamentul.

Vă rog, amendamentul următor.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Art. 15. Se prevede, pe propunerea legislativă pe care o aveți în față, următorul text: „Plata de către Fond a creanțelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide și exigibile se face în limita plafonului de 450.000 de lei pe un creditor de asigurare al asiguratorului aflat în faliment”, așa încât...

Vă rog să păstrați liniște în sală.

...pe același principiu, indiferent care este suma asigurată, indiferent care e suma plătită pentru această asigurare, se pune un plafon.

Eu vă propun să abrogăm acest articol.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul.

Vă rog să votați, stimați colegi.

41 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Amendamentul a fost respins. Următorul, vă rog.

Punctul 5, la art. 18 alin. (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins – acesta este conținutul amendamentului –, art. 18 alin. (1): „Fondul este administrat de un consiliu de administrație format din trei membri.

(2) Consiliul de administrație al Fondului este compus din:

a) 1 membru numit de consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, care va fi desemnat de președintele consiliului de administrației al Fondului;

b) 1 membru numit de Ministerul Finanțelor;

c) 1 membru numit de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România.”

De ce am propus acest amendament? Dacă vă uitați în expunerea de motive a inițiatorilor, se arată că se dorește scoaterea acestui fond din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară cu scopul de a fi un fond independent, pentru că nu-și găsește utilizarea în cadrul ASF-ului, dar, ulterior, vine și ne spune pe proiectul legislativ propus ca, din cei cinci membri, trei să fie de la ASF. Practic, ASF-ul își păstrează

întreaga influență asupra acestui fond. Nu va fi un fond independent. Dacă va fi un membru al ASF-ului, un membru al Ministerului Finanțelor și un membru al asiguratorilor, atunci lucrurile vor fi foarte clare și vor fi în afara sistemului.

Pe de altă parte, dacă vom crește din nou această structură numită Fond de garantare și vom crește cheltuielile, se vor identifica și în asigurările pe care le vom primi noi și vor fi mai mari aceste asigurări începând cu anul viitor.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul propus de colegul nostru.

47 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Amendamentul a fost respins.

Vă rog, următorul amendament.

A, nu mai aveți! Nu mai aveți.

Alte amendamente, alte discuții?

Vă rog, sigur, liderul Grupului parlamentar al PNL, la dezbateri generale.

Dintre amendamentele respinse de comisie, unul a fost aprobat de plen.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu mai bine de un an în urmă, un bun prieten de-al meu, specialist în asigurări, îmi spunea că următoarea mare problemă pe care o vor avea guvernarea și Parlamentul va fi legată de asigurări.

Nu l-am crezut la momentul acela, nu am luat, așa, în considerare această afirmație a lui, dar constatăm acum că unul dintre cei mai mari operatori de pe piață intră într-o procedură de insolvență și chiar se discută de o eventuală naționalizare a activelor acestui asigurator, o chestiune extrem de gravă.

Și de ce spun asta? Spun asta, pentru că avem un organism, acest ASF, în care oamenii... conducerea lui este plătită cu zeci de mii de euro pe lună. De ce? Ca să nu se ajungă la astfel de situații, să încerce să supravegheze această activitate a asigurărilor în așa fel încât să nu se ajungă la colaps.

## Stimați colegi,

În ultima vreme, nu am avut nici cutremure importante, nici inundații de proporții, nici alte tipuri de cataclisme care să conducă la o asemenea situație pe care o trăim acum. Ce s-ar întâmpla în astfel de situații, dacă acum vorbim de insolvență și de naționalizare a unui asigurator?

În această iarnă, prin februarie, pe undeva, domnul președinte Mișu Negrițoiu ne vorbea, într-o intervenție în fața presei, despre faptul că această cotă procentuală a contribuțiilor la Fondul de garantare era atunci de 0,8–1% și că ea este suficientă.

În această inițiativă legislativă se vorbește despre o cotă procentuală a contribuțiilor care nu va putea depăși 10% din primele brute încasate de asiguratori. Deja vorbim de niște cote mai mari de circa 10 ori, care ar putea să ducă la o creștere aberantă a prețului asigurărilor. De ce? Pentru că nu ținem din scurt această activitate a asigurărilor, extrem de importantă, care ne influențează viețile fiecăruia dintre noi.

Trebuie să fim foarte atenți la ceea ce se întâmplă, pentru că acest Fond de garantare, cu sumele pe care le are la dispoziție, ar putea, eventual, să scoată din impas un agent economic? Dar următorul? Ce se va întâmpla cu el? Dar celălalt, care va veni după aceea?

E o situație pe care trebuie s-o reglăm noi, cei din Parlament, pentru că ASF-ul trebuie să răspundă în fața noastră pentru felul în care a supravegheat activitatea asigurărilor de până acum.

## Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnul senator Dincă, pentru dezbateri generale. Vă rog.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Domnule președinte,

Nu pot să nu constat că cel pe care plenul Parlamentului l-a votat ca fiind șeful ASF-ului, domnul Mișu Negrițoiu, după mai bine de un an de zile, nu a călcat prin Parlament să susțină niciun proiect.

În primul rând...

Un proiect de lege care privește Autoritatea.

În primul rând, domnule președinte, să spunem de la început următorul lucru: prețul acestei legi este de 250 de milioane de euro. Aceasta este suma, e în cont, e cash! M-am mirat. Domnul Negrițoiu chiar a spus-o, cu alte cuvinte, și-l apreciez, pe această cale, că a fost corect și cinstit și a spus-o în spațiul public. Acesta este prețul. 250 de milioane, care se află într-un cont la ASF, se mută la acest fond care va putea să fie administrator la o societate comercială care are ca obiect de activitate asigurările, care va putea să facă acte de insolvență sau oricare act de administrare care îi este permis de legea specială, care va putea să ia bani din acest fond și să-l ducă la această societate... potrivit acestei legi pe care o votăm astăzi. Și, când acest fond va fi gol... Să știți că ținta acum este Astra. Să nu ne ascundem după deget. Este Astra! Acolo se va duce cea mai mare parte din bani, fără să spună dacă acești bani se întorc înapoi ca să se întâmple ceea ce spunea domnul Verestóy, că trebuie să stea toată lumea la rând și să ia toată lumea. Nu. Fără să se spună ce se întâmplă cu acționarul sau asociatul – acum e vorba de o SA –, dacă va mai da acești bani înapoi sau nu, pentru că, indiferent dacă o societate se află în insolvență, sau în faliment, sau în altă formă de administrare, asociații sau acționarii sunt aceiași până la dizolvarea și lichidarea societății.

Nu este prevăzut niciun articol care să arate ce se întâmplă cu acești bani, dacă se întorc, câți se întorc și când se întorc.

Drept urmare, băgăm niște sume importante de bani... repet, sunt 250 de milioane de euro, cash, în cont. Când se vor întoarce acești bani și cine răspunde dacă nu se mai întorc acești bani care sunt ai noștri, ai tuturor?

Să știți că unii dintre dumneavoastră se fac că au înțeles, dar votează altfel, alții spun „n-am auzit, n-am înțeles”,

dar cei care vor vota această lege sunt primii răspunzători – și singurii – pentru majorarea asigurărilor de la anul.

Să nu meargă cineva la televizor să spună: „ASF-ul e de vină, pentru că măresc asigurările obligatorii sau facultative.” Noi, aici, sau o parte dintre noi, mai corect, cei de pe partea stângă, da, de la PSD, UNPR, PLR, PC, aceștia sunt cei care hotărăsc astăzi, pentru că sunteți majoritari, dacă această lege trece sau nu. Tot astăzi hotărâți dacă asigurările se măresc de la anul sau nu. Tot astăzi hotărâți dacă 250 de milioane merg spre Astra și, eventual, după aceea, spre alte societăți de asigurări în mod direct, nu pe despăgubiri date direct celor care sunt asigurați la Astra. Nu. Către societate!

Trebuie să susținem protejarea oamenilor care au dificultăți în plata creditelor. Astăzi, aici, votați să le îngreunați situația și să nu vă faceți că nu știți! Astăzi, aici, îi obligați pe cei care au deja împrumuturi și au asigurări pe case, pe mașini, pentru garantarea acestor împrumuturi, să mai facă încă un rând de asigurări. Acest lucru dumneavoastră îl votați. Dacă nu vă asumați acest lucru înseamnă că stăm degeaba prin aceste bănci.

Mai mult decât atât, în momentul de față, prin legea care există, societățile de asigurări sunt obligate să susțină Fondul de garantare cu sume între 0,5 și 1% din plățile făcute de către asigurați. Pe legea actuală se merge până la 10%. De 10 ori! Încă un cost suplimentar, care va duce la mărirea asigurărilor și facultative, și obligatorii.

Eu vă cer responsabilitate, pentru că acest act normativ va face rău și celor care sunt asigurați și societăților de asigurări corecte.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Verestóy Attila – microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință, Onorați colegi,

Sigur, nu este o lege perfectă. Iată, au fost amendamente respinse, puse în dezbatere, la unul am avut obiecții, pe celelalte le-am putut sprijini. Unul a și trecut. Unul a și trecut.

Iată că încep să fiu de acord cu acest bicameralism. Nu suntem Camera decizională. Și, așa, cum s-a reușit aici, în cadrul dezbaterilor în Senat, să facem un pas înspre îmbunătățirea acestui act normativ, sigur că, în Cameră, aceste raționamente, aceste prezentări foarte logice vor putea să aibă o susținere mai largă. Nu cred că această Lege privind asigurările este o lege care ne separă în opoziție sau în putere. Este o lege care privește absolut pe toată lumea, privește societatea, privește asigurații și, în acest sens, eu sunt convins că multe îmbunătățiri se pot face în cadrul dezbaterilor la comisie, la plen în Camera decizională, Camera Deputaților.

Îl asigur pe colegul nostru că vom prelua multe din ideile care probabil, astăzi, nu au avut o susținere suficient de mare în cadrul Senatului și vom îndemna colegii noștri din Camera Deputaților să contribuie la îmbunătățirea legii în sensul prezentat de cel care a avut și multe amendamente admise, așa știu, în cadrul comisiei, în dezbatere.

Legea e mai bună decât cum a fost propusă, perfectibilă, ceea ce ne așteptăm să se întâmple la Camera Deputaților. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, constat...

Imediat vă dau cuvântul.

Constat cu plăcere că unii dintre noi chiar au venit foarte bine pregătiți și mă bucur să spun acest lucru de la microfonul central al Senatului. Și aș vrea de fiecare dată ca noi – de asta venim aici – să ne preocupăm, mai ales când sunt domenii de o anumită specializare, unde e nevoie de informație completă, unde e nevoie de cunoașterea unor proceduri care se practică, pe care, indiferent de pregătirea noastră, uneori, nu le avem.

Domnul Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

Imediat vă dau, domnule Coca, cuvântul

Vă rog. Și domnul doctor, imediat. Microfonul 3 – domnul senator Șerban Mihăilescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cu oarecare surprindere discuțiile la această lege.

Un singur argument: Comisia economică a discutat până acum absolut toate propunerile și toate reglementările legate de ASF. Nu știu din ce cauză noi nu am fost cuprinși de către Biroul permanent, nici pentru raport, nici pentru aviz măcar.

Nu am calitatea de lider de grup, dar, iertați-mă, cred că este o lipsă importantă, ținând cont de ceea ce se întâmplă în spațiul real, de ceea ce s-a întâmplat în această aulă, ca o lege cu o asemenea importanță să treacă fără avizul Comisiei economice și să ajungă în plen.

Dacă conducerea grupului consideră, eu susțin o asemenea părere, pentru că observați câte discuții avem. Ca să trecem cele două ordonanțe de organizare a ASF-ului ne-a luat mai mult de... nu mai spun, că număr luni! Și nu cred că e cazul să ne repezim cu această chestiune care, iertați-mă, va crea multă discuție.

N-are importanță că suntem noi Cameră... Observați luările de cuvânt ale colegilor din toate... din tot arcul parlamentar. Nu știm exact despre ce e vorba, nu se răspunde la întrebări, că nu au de unde să ne răspundă, nu e problema ASF-ului, e problema finanțelor.

Noi am mai avut experiențe cu fonduri din astea fantomă, care, așa, au apărut... cum zicea domnul ministru Gerea, cum e conducta aia de gaze: „Ba vine... trece pe lângă noi. Ba vine... trece pe lângă noi! Ba vine... și o ia în altă parte. Ba, dispare...”

Nu știu, cred că trebuie puțină analiză. Nu-mi dau seama cât de urgentă e, oricum, nu prinde la Cameră această...

1 septembrie, termen de adoptare tacită. Așa că nu e neapărat o problemă.

Eu v-aș ruga frumos, rog conducerea grupului să facă o propunere rezonabilă și să putem s-o discutăm, și Biroul permanent să dea dreptul și Comisiei economice a Senatului să participe la această discuție.

Mulțumesc.

Domnul senator Bodog, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îi invit pe colegii mei să nu se sperie, nu voi face o intervenție pe fond, dat fiind faptul că nu am nicio competență în acest domeniu.

În timpul intervenției, colegul nostru a făcut o referire la susținerea dată acestei legi de către „Partidul Socialist”. Și l-aș ruga să explice. Din câte știu eu, în Senat, nu există un astfel de partid parlamentar.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A fost o scăpare. A fost o scăpare. Microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos.

Am mai... mi s-a mai cerut de câteva ori să fac această explicație.

Eu știu că Partidul Social Democrat face parte din Alianța Socialistă, este un partid socialist și inclusiv în Internaționala Socialistă. Deci sunteți un partid socialist. Asta este întreaga explicație.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Mulțumesc mult.

Domnule senator Coca, vă rog.

Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Era pentru prima oară când voiam să laud intervenția colegului meu, dar, îmi pare rău!

Drag coleg, am fost împreună în Internaționala Socialistă, dar vă faceți că uitați. Așa. Am fost împreună!

Acum v-ați ascuns. Asta-i viața!

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Mai bine mai târziu decât niciodată.

Aș vrea să fac o singură propunere. Ținând cont de cele spuse de distinsul senator, domnul Mihăilescu, aș dori ca, împreună, să fim de acord și să dăm un vot ca această inițiativă să primească și avizul Comisiei economice.

Domnule președinte, dacă sunteți de acord, vă rog frumos să...

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/12.VI.2015

Deci asta înseamnă că propuneți reîntoarcerea la comisie.

Să spuneți pentru ce termen.

Pentru două săptămâni.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, pentru că, altfel, riscăm să intre în aprobare tacită.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Două săptămâni e mult și nu mai avem timp s-o discutăm. O săptămână.

Uitați, la inițiativa fostului meu coleg din Internaționala Socialistă, eu propun o singură săptămână. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră reîntoarcerea propunerii legislative la comisie și, în Biroul permanent, o să supunem și preluarea acesteia pentru discuții și de către Comisia economică, cum elegant a sugerat astăzi domnul Șerban Mihăilescu.

Reîntoarcem la comisie.

Stimați colegi,

La ora 17.30 este ședința Camerelor reunite pe un obiectiv extrem de important și pentru opoziție, și pentru putere: moțiunea de cenzură.

O să continuăm dezbaterile mâine.

Declar ședința închisă. Mulțumesc.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri. Dau cuvântul doamnei senator Vasilica Steliana Miron – Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

## Domnule prim-ministru,

Defrișările ilegale constituie o problemă națională, ce se va dezbate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Din punctul meu de vedere, și defrișările legale sunt o problemă națională, ce ar trebui dezbătută în CSAT.

Vă spun acest lucru în condițiile în care Romsilva a anunțat că a comercializat, în condiții legale, circa 10 milioane de metri cubi de lemn, iar profitul brut obținut de Regia Națională a Pădurilor este de circa 130 de milioane de lei. Rezultă deci că pentru fiecare metru cub de lemn scos din pădure s-a obținut un profit brut de 13 lei, profitul net fiind mult mai mic, bănuiesc că de circa 5–6 lei pe metrul cub.

După cum se poate vedea, defrișările legale nu se fac sigur în interesul statului nostru. Sumele obținute de statul român sunt neglijabile, iar consecințele defrișărilor legale și ilegale sunt dezastruoase în prezent și vor fi și mai dezastruoase în viitor.

Domnule prim-ministru, clasa politică este în război cu ea însăși, timp în care România nu se mai vinde la kilogram, dar, în schimb, se vinde la metru cub, tot la același preț de fier vechi. Din acest război sigur nu va câștiga poporul român.

România are nevoie de o repoziționare a busolei, dar de această dată spre interesul național. Dacă industria noastră poate fi înlocuită cu industria altora, pădurea noastră nu trebuie să fie doar în statistică, pentru umplerea conturilor unora.

Domnule prim-ministru, dacă defrișările ilegale trebuie stopate, defrișările legale trebuie limitate la minimum posibil.

Acum ceva vreme, s-a restructurat în mare parte sistemul minier din România, închizându-se foarte multe mine. S-a invocat motivul că acestea nu erau rentabile, că prețul lor de cost, că întreținerea lor era prea mare, că productivitatea lor era extrem de scăzută.

Domnule prim-ministru, cum apreciați profitul Romsilva, de 13 lei brut pe metrul cub de lemn?! Atentat la siguranța națională a României?!

Vă mulțumesc.

Urmează domnul senator Dumitru Marcel Bujor, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Andrei Dominic Gerea, ministrul energiei, întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri.

Obiectul întrebării: „Aplicarea noului calendar de liberalizare a prețurilor gazelor naturale”.

Stimate domnule ministru,

Guvernul a aprobat un memorandum privind aplicarea unui nou calendar de liberalizare a prețului la gazele naturale, agreat cu reprezentanții Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional. Acesta prevede o creștere treptată a prețului la gazele naturale, începând din iulie 2015 până în 2018, modificările de prețuri urmând a fi făcute anual, nu trimestrial, ca până acum.

Liberalizarea prețurilor gazelor naturale va fi realizată gradual, pentru ca populația să se poată adapta la prețurile mai mari, însă acest aspect nu are nicio relevanță pentru consumatorii care consideră că și facturile din prezent sunt dificil de achitat.

Având în vedere cele prezentate, vă întreb, domnule ministru:

1. Care este strategia ministerului pe care-l conduceți în vederea adoptării și implementării unor măsuri legislative pentru protecția consumatorilor vulnerabili?

2. Ce acțiuni veți demara în scopul asigurării resurselor financiare pentru subvenționarea consumatorilor vulnerabili? Solicit răspuns în scris.

Și o interpelare, domnule președinte, dacă-mi permiteți?

Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Daniel Constantin, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Obiectul interpelării: „Consolidarea și dezvoltarea infrastructurii de irigații”.

Stimate domnule ministru,

Irigațiile au un rol important în realizarea producției agricole, drept pentru care în Programul de guvernare este prevăzută creșterea suprafețelor irigate prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei și prin facilitarea accesului agricultorilor la un preț rezonabil al energiei electrice.

Județul Bacău este afectat de o secetă accentuată și fermierii băcăuani, care au investit în cultivarea pământului, se tem că seceta puternică le va compromite producția și că aceasta va fi doar jumătate din ceea ce au sperat.

Din discuțiile purtate cu fermierii băcăuani, culturile de grâu și de porumb sunt cele mai afectate de lipsa precipitațiilor, plantele nu au crescut suficient și se estimează că nu se va obține nici măcar jumătate din producția de anul trecut. În județul Bacău, din 23 de mii de hectare irigate, în prezent mai beneficiază aproximativ 200 de hectare.

Având în vedere faptul că infrastructura precară a sistemului de irigații, neconsolidată din anul 1989, reprezintă unul din motivele pentru care agricultura din România nu este modernă și performantă, vă rog să-mi comunicați:

1. Ce acțiuni va demara ministerul pe care-l conduceți pentru a susține dezvoltarea și consolidarea infrastructurii sistemului de irigații?

2. Care sunt măsurile de sprijin pentru fermierii afectați de secetă în anul 2015?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Urmează domnul senator Valeriu Todirașcu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebare adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Tratamentul hepatitei C cu noile medicamente”.

## Stimate domnule ministru,

Noile medicamente utilizate în terapia fără interferon a hepatitei cronice cu virus C și-au dovedit eficacitatea în toate formele acestei boli, chiar în formele avansate, cu prognostic sever pe termen scurt. Din păcate, prețul acestora, de aproximativ 85.000 de dolari pentru o cură de tratament, este deosebit de mare, imposibil de suportat pentru un pacient obișnuit, chiar în țările în care venitul mediu este, aproximativ, de 10 ori mai mare ca în România.

Multe țări, chiar dezvoltate, ezită să achiziționeze aceste medicamente pentru contribuabilii la sistemele publice de asigurări de sănătate. Totuși, țări mai puțin dezvoltate, cum ar fi India, au obținut un discount de 99% pentru tratamentul cu astfel de medicamente, pentru că s-au avut în vedere atât puterea de cumpărare a locuitorilor, cât și prevalența bolii în aceste țări.

În România, prevalența hepatitei cronice cu virus C este foarte mare, iar PIB-ul pe cap de locuitor este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, în România, datele statistice lipsesc sau sunt incerte, evoluția naturală și sub tratamentul clasic al bolii și costurile implicate de fiecare stadiu de evoluție sunt, practic, necunoscute.

În temeiul Regulamentului Senatului și al Legii nr. 544/2001, vă solicit răspuns în scris la următoarele întrebări:

1. Care a fost numărul de pacienți cu hepatita cronică C în România în anii 2012, 2013 și 2014?

2. Care a fost numărul de pacienți aflați în fiecare din stadiile F1–2, F3 și F4 în anii 2012, 2013 și 2014?

3. În care din stadii preconizează Ministerul Sănătății că se vor utiliza noile medicamente?

4. Care este cost-eficiența utilizării noilor medicamente în fiecare din aceste stadii?

5. Care este cost-eficiența tratamentului clasic, bazat pe interferon, în fiecare din aceste stadii?

6. Care este pragul de cost-eficiență acceptat de sistemul de sănătate românesc pentru a aproba compensarea 100% a unui medicament?

7. Ce organism al statului a stabilit, dacă a stabilit, acest prag de cost-eficiență și pe ce criterii? Dacă nu a fost stabilit acest prag de cost-eficiență, cine avea obligația să-l stabilească?

8. Noua terapie va fi utilizată și pentru pacienții care nu au fost tratați cu interferon sau numai pentru cei care nu au răspuns la terapia clasică? Pe ce baze s-a luat decizia?

9. Ia în calcul Ministerul Sănătății compensarea numai parțială a acestor medicamente?

Au mai depus întrebări în scris următorii senatori:

– doamna senator Gabriela Firea, domnii senatori: Haralambie Vochițoiu, Laurențiu Florian Coca, Ovidiu Marius Isăilă, Florian Bodog, Sorin Constantin Lazăr, Nicolae Moga, Constantin Popa, Marian Vasiliev, Gheorghe Saghian și Alexandru Cordoș – din partea Grupului parlamentar al PSD;

– domnii senatori: Marin Adrănel Cotescu, Nelu Tătaru, Dumitru Oprea, Alin Tișe, Găvrilă Ghilea, Traian Igaș și doamna senator Anca Daniela Boagiu – din partea Grupului parlamentar al PNL;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator – domnii senatori Eugen Durbacă și Vasile Nistor;

– iar din partea senatorilor fără apartenență la grupuri parlamentare – domnul senator Valer Marian.

De asemenea, au mai depus interpelări în scris următorii senatori:

– domnii senatori: Marius Ovidiu Isăilă, Alexandru Cordoș, Nicolae Mohanu, Gabriel Mutu, Marian Vasiliev – din partea Grupului parlamentar al PSD;

– domnii senatori: Nelu Tătaru, Ion Luchian, Alin Tișe, Marin Adrănel Cotescu, Traian Igaș, Găvrilă Ghilea, Alexandru Pereș – din partea Grupului parlamentar al PNL;

– domnii senatori Vasile Nistor și Eugen Durbacă – din partea Grupului liberal-conservator;

– doamna senator Rozalia Biró – din partea Grupului parlamentar al UDMR;

– iar din partea senatorilor fără apartenență politică – domnul senator Valer Marian și domnul senator Ioan Ghișe. De asemenea, Ministerul Finanțelor trebuia să răspundă

- la o interpelare a domnului Marius Nicoară.

- Nu e nimeni din partea Ministerului Finanțelor Publice. O să solicităm să depună în scris răspunsul.

- Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi a Senatului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.30._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814400]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 108/12.VI.2015 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 de lei