Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 7 septembrie 2015 · monitorul.ai

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 383 de parlamentari, 170 și-au înregistrat prezența.

În temeiul art. 206 din regulament, astăzi, între orele 16.00 și 17.00, avem ora prim-ministrului, organizată ca dezbatere la solicitarea Grupului parlamentar al PSD – este săptămâna PSD-ului –, cu tema „Situația economică a României la momentul actual, implicațiile adoptării Codului fiscal asupra echilibrelor macro și microeconomice și măsurile privind creșterea investițiilor publice”.

Bun.

Programul îl știți și dumneavoastră foarte bine: prim-ministrul prezintă tema 15 minute; reprezentanții grupurilor parlamentare au 5 minute de grup; neafiliații, două minute. O să-i rog frumos, la secretari, să-și înregistreze prezența din partea grupului, să nominalizeze persoana care va lua cuvântul. Iar, la final, prim-ministrul are 10 minute, pentru a concluziona.

Liderii grupurilor parlamentare, o să vă rog frumos, la unul dintre secretari, să spuneți care este persoana care, în numele grupului parlamentar, va participa la dezbateri. La fel și deputații neafiliați, care este deputatul care vrea să vorbească în numele deputaților neafiliați.

Domnule prim-ministru, vă invit la tribună pentru prezentarea temei dezbaterii politice. Aveți cuvântul. **Domnul Victor Viorel Ponta** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor membri ai Camerei Deputaților, Stimați colegi,

Voi încerca, în doar câteva minute, nu voi epuiza cele 15 minute alocate, să prezint câteva dintre datele privind situația economică în acest moment a țării, datele guvernamentale, prioritățile legislative din punctul de vedere al Guvernului, în care sunt absolut necesare colaborarea și sprijinul Parlamentului, și, în final, câteva dintre posibilele situații dificile, de crize, pe care sunt convins că le putem gestiona prin colaborare interinstituțională și prin bunăcredință.

În ceea ce privește situația economică și, implicit, socială, pentru că, în ceea ce mă privește, consider că este esențial ca România să aibă o economie competitivă, în primul rând, dar, ulterior sau, dacă se poate, în același timp, efectele sociale și bunăstarea, banii care ajung în buzunarul fiecărui român să reflecte această creștere economică și dezvoltare.

România se află în al patrulea an consecutiv de creștere economică, cu o medie mult peste cea a Uniunii Europene. După cum știți, primul semestru – 3,7% creștere economică, locul doi în Uniunea Europeană, după Cehia.

Ce este îmbucurător este că, în acești 4 ani de creștere economică neîntreruptă, în România, și salariile, și pensiile, veniturile populației au crescut, de asemenea, după perioade în care direcția era negativă. Acești 4 ani au mers, de fiecare dată, pe plus și este important ca, prin măsurile pe care Guvernul le propune și Parlamentul le aprobă, anul 2016 să păstreze această tendință.

De asemenea, s-au recuperat o parte din cele 700 de mii de locuri de muncă pierdute în perioada de criză 2009, 2010, 2011.

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene pentru exercițiul financiar multianual 2007–2013, de la 6% suntem la 65% și putem încheia peste 70%, având proiecte fazate pentru perioada 2014–2020.

Am respectat până acum – și vom respecta și în 2015 – toate obligațiile asumate la nivel european și internațional privind nivelul deficitului. Suntem, după 8 luni, nu pe deficit bugetar, ci pe excedent bugetar și voi prezenta puțin mai departe care sunt explicațiile acestui lucru.

În anul 2014, România a depășit pragul psihologic al exporturilor de 50 de miliarde de euro și anul 2015 va fi în plus față de anul 2014.

Când vorbeam despre excedent bugetar, există două cauze. În primul rând, reușita reformei administrației financiare, în special a Direcției antifraudă. Numai în primele 8 luni, ANAF a colectat 2,5 miliarde de euro în plus venituri la buget, în special din TVA, din toate celelalte surse legale, ceea ce înseamnă că ingredientele de bază, și anume taxe mai mici și mai puține, mai puțină birocrație și combaterea evaziunii fiscale, dau rezultate.

Vreau doar, înainte de a mă referi la Codul fiscal, să spun că anul acesta sunt deja implementate cele trei măsuri propuse în Programul de guvernare aprobat de dumneavoastră, Parlamentul României, chiar din anul 2012, în formula Uniunii Social-Liberale, și anume:

– reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale. Știți bine, este în vigoare, s-a spus că va fi un impact negativ. Pe primele 8 luni avem încasări suplimentare în ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale;

– scutirea de impozit a profitului reinvestit – și asta explică creșterea cu 7% a investițiilor în acest an, în mare parte în zona privată;

– scăderea TVA la 9% pentru toate produsele alimentare. Inițial spusesem doar produsele de bază, însă soluția de a avea TVA de 9% pentru toate produsele alimentare și pentru turism s-a dovedit și se dovedește deja, cu siguranță, cea mai de succes și cea mai bună măsură fiscală pe care România a avut-o în ultima perioadă.

Vin aici și mă refer la Codul fiscal, care va pune în practică ultimul obiectiv major al Programului de guvernare, și anume revenirea cotei generale a TVA la nivelul de dinainte de 2010. Atunci era cota generală de 19%, acum, 20%, prin Codul fiscal aprobat de dumneavoastră și propus de Guvern, și 9% la produsele alimentare și la celelalte servicii. Practic, România are o cotă de TVA de 16,3%, ceea ce ne permite să continuăm dezvoltarea economică, să sprijinim consumul, dar și investițiile private și să fim competitivi față de țările din zonă și față de țări cu o fiscalitate redusă, așa cum sunt vecinii noștri din sud, Bulgaria. Acum suntem din nou o țară competitivă față de Bulgaria în această zonă, dar și față de alți vecini, cum ar fi Ungaria, unde, cum știți, cota de TVA este de 27% și, în felul acesta, România poate să fie competitivă, să atragă investiții și să se dezvolte în perioada imediat următoare.

Vreau să spun că varianta Codului fiscal pe care dumneavoastră ați votat-o în unanimitate în luna iunie era o variantă foarte bună, care reflecta în special interesul actorilor din zona economică. Chiar dacă s-a revotat în septembrie și, în felul acesta, s-a atins și dezideratul consensului politic, sunt absolut convins că toate măsurile prevăzute în Codul fiscal sunt bune pentru economia românească și sunt sustenabile și mă angajez, în fața dumneavoastră, ca, pe măsură ce cifrele, nu estimări, nu predicții, nu bătălii politice, ci cifrele vor dovedi că este posibil, fără niciun fel de problemă, acest lucru, ca toate măsurile care au fost amânate, nu eliminate din cod – și aici mă refer la taxa pe construcții speciale, la plafonarea la 5 salarii a CASS-lui, la impozitul pe dividende sau la acciză –, să le introducem mai devreme de 1 ianuarie 2017. Cu cifre și cu sprijinul dumneavoastră putem să facem acest lucru.

Prioritățile pentru această toamnă 2015 se referă la trei proiecte esențiale nu doar pentru Guvern sau pentru majoritatea parlamentară, ci pentru România, în ansamblu, trei proiecte pe care mi-aș dori să le dezbatem în Parlament, să le îmbunătățim, dacă este cazul, față de forma Guvernului și să le adoptăm într-o colaborare și consens politic care să dea predictibilitate și stabilitate. Și mă refer în primul rând la pachetul de legi privind achizițiile publice. România, ca toate țările europene, urmează să implementeze noua Directivă europeană privind achizițiile publice. Suntem deja cu primele două legi din cele patru elaborate. În cursul lunii septembrie le avem pe toate patru și vor fi prezentate Parlamentului spre dezbatere și adoptare.

Din punct de vedere instituțional, am implementat deja unificarea instituțiilor care aveau atribuții. ANRMAP-ul și UCVAP-ul au fost unificate în cadrul unei autorități unice, în conformitate cu negocierile pe care le-am avut cu Comisia Europeană, și pachetul de legi va trebui, din punctul de vedere al Guvernului, dincolo de toate reglementările tehnice europene, să atingă trei obiective, pe care cred că fiecare beneficiar și le dorește.

În primul rând, reguli transparente și control transparent, pentru a nu mai avea atât de multe incidente, atât de multe suspiciuni de fraudă, atât de multe controale, atât de multe dosare, atât de multe impedimente care ne-au adus la a bloca foarte multe dintre achiziții sau la a bloca, o spun încă o dată, proiecte europene de peste 3 miliarde de euro, bani pe care, sigur, va trebui să-i transferăm pentru perioada următoare, bani care sunt blocați în diverse stadii de anchetă, fie la DLAF, fie la Curtea de Conturi, la instituții de parchet, bani pe care însă îi vom pune, la un moment dat, din bugetul public.

În al doilea rând, proceduri simplificate și proceduri care să îmbrace cât mai des, dacă nu întotdeauna, cum este la Fondurile europene, forma electronică.

Și un obiectiv special, pe care cred că ni-l dorim cu toții, și anume termene mai scurte. În România, în continuare, procedura de la momentul lansării până la semnarea contractului înseamnă, din păcate, de multe ori, ani de contestații, de plimbări între diverse instituții, după care, la partea de implementare, există acest șantaj, practic, din partea câștigătorului licitației. Știe că, dacă îl ameninți că reziliezi contractul, mai pierzi încă doi-trei ani ca să licitezi din nou și, atunci, de fiecare dată, partea de implementare suferă de acest lucru.

Vreau să vă rog, stimați colegi deputați, așa cum îi voi ruga și pe colegii senatori, ca în luna octombrie, atunci când pachetul de legi se va afla pe masa dumneavoastră, să acordați toată atenția să le avem adoptate și, de la 1 ianuarie 2016, să putem avea un sistem de achiziții mult superior celui care a funcționat în ultimii ani.

A doua prioritate din cele trei se referă la Legea salarizării bugetarilor. Aici, dincolo de nenumăratele acte normative, de dezordinea care este în tot sectorul bugetar, există și un efect negativ produs de o măsură pozitivă, și anume faptul că salariul minim pe economie aproape se va dubla față de momentul 2011. Asta înseamnă că cei cu veniturile cele mai mici au fost împinși mai sus, către alte categorii de bugetari, ceea ce creează, cu siguranță, o situație... Repet, dintr-o intenție și dintr-un lucru foarte bun ajungem și la efecte negative.

În ceea ce privește Legea privind salarizarea în sectorul bugetar, ne vom dori să trasăm în mod special reguli foarte clare de salarizare, să nu mai existe atât de multe clase, grade și să nu mai existe acel sistem care funcționează în România, în care între șeful instituției și cel mai nou angajat uneori sunt diferențe prea mari sau greu de explicat. În al doilea rând, să orientăm creșterile salariale pe termen scurt, în special în cele două domenii-cheie, și anume sănătatea și educația. După cum știți, veți avea pe masa Parlamentului ordonanța pe care am adoptat-o deja și care prevede, de la 1 octombrie, creșterea cu 25% a salariilor pentru tot personalul din sistemul sanitar. Însă, în același timp, avem negociate cu sistemul de educație creșterile care intră în vigoare la 1 octombrie, care vor intra în vigoare în anul 2016

și-mi doresc ca, până la momentul adoptării Legii salarizării, să ajungem la un principiu altfel corect, și anume sănătatea și educația, în ceea ce privește veniturile, să meargă, de fiecare dată, în același ritm, pentru a nu exista discrepanțe.

În al treilea rând, ne dorim ca, așa cum este normal, atunci când vorbim de salarii mai mari în sistemul public, să reușim împreună – Guvernul, prin propunerea pe care o face, dumneavoastră, prin dezbatere și îmbunătățiri –, să avem reguli mai clare de creștere a performanței. Mai pe înțelesul tuturor – și al medicilor, și al profesorilor, și al funcționarilor publici –, merită toți salarii mai mari, dar toți cetățenii merită servicii mai bune din partea lor, așa încât, dacă nu există partea de stimulare, este foarte greu să ai pretenții mai mari, dar lucrurile trebuie și pot să meargă împreună.

Legea salarizării în sistemul bugetar va fi finalizată în cadrul lunii octombrie de către Guvern și se va afla pe masa Parlamentului.

A treia prioritate, dacă pot să o numesc prioritate, pentru că este, totuși, anuală, se referă la Legea bugetului de stat. Mi-aș dori foarte mult ca, în luna noiembrie, atunci când veți avea Legea bugetului, să existe o dezbatere mai puțin politică sau politicianistă, și mai degrabă o dezbatere serioasă și un tip de colaborare politică pentru anul 2016.

Vreau doar să vă anunț că intenționăm, având în vedere excedentul bugetar de anul acesta, să plătim încă din acest an toate titlurile executorii pentru procesele câștigate de profesori, de funcționari publici, de magistrați, pentru, știți, perioada 2010–2011. În acest fel, o moștenire a trecutului poate fi închisă și anul viitor putem să folosim resursele bugetare nu pentru a plăti ceea ce vine din urmă, ci pentru ceea ce avem de făcut în viitor.

În baza execuției bugetare din acest an, a previziunilor pe care le avem și a actelor normative în vigoare, anul viitor, România nu va depăși în niciun fel deficitul bugetar de 2%. Este important însă să înțelegem că, dacă vrem taxe mai mici, dacă vrem investiții mai multe și dacă vrem o salarizare mai corectă, probabil că ultimul lucru pe care, după aceea, trebuie să-l calculăm este partea strict contabilă. Am tot calculat la deficite din ce în ce mai mici – și ăsta e un lucru bun pentru stabilitatea României –, însă cred că dezvoltare pe termen lung înseamnă, în primul rând, aceste priorități de a avea taxare scăzută, investiții, locuri de muncă, salarii corecte și, după aceea, îndeplinirea unor ținte mai mult sau mai puțin mecanice.

Vom prezenta stadiul discuțiilor tehnice ale Guvernului decidenților politici în ceea ce privește încheierea unui nou acord cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Pot să vă spun, după trei ani și jumătate de prim-ministru, în toți acești trei ani și jumătate am avut acord cu instituțiile internaționale, că efectul acestor acorduri este unul pozitiv. Eu am beneficiat, chiar dacă nu am fost totdeauna de acord, și, sigur, am negociat în numele României, folosind toate armele negocierii, pentru binele României, însă decizia politică pentru viitor trebuie luată de dumneavoastră, de decidenții politici, ținând cont de o situație a României foarte bună și foarte stabilă, dar într-un context internațional care este, din păcate, instabil și incert.

În final, aș vrea să vă prezint, din punctul de vedere al Guvernului, cele trei posibile provocări – nu aș vrea să le numesc „situații de criză”, deși probabil că despre asta este vorba, dar încerc să fiu mai temperat în folosirea termenilor.

Cu siguranță, seceta din acest an a afectat deja și va afecta rezultatele într-un domeniu fundamental pentru România, cel al agriculturii. Ministrul agriculturii este și astăzi la Bruxelles. Sperăm să obținem – și noi o vom obține – aprobarea din partea Comisiei Europene pentru a plăti cât mai rapid, pentru că avem resursele necesare, dar pentru a putea plăti cât mai rapid despăgubiri și sprijinul pentru cei care au fost afectați de calamități. De asemenea, din acest an și anul viitor, vom aloca sumele prevăzute în Planul național pentru irigații. Este însă un plan pe 7 ani și-mi doresc ca ceea ce am cheltuit în anii trecuți și vom cheltui în 2016 să nu se oprească după aceea, să fie, într-adevăr, un program pe termen lung, fără de care, de fiecare dată, ne vom confrunta cu probleme atunci când natura sau Dumnezeu nu aduce ploaia de care avem nevoie sau aduce prea multă, cum s-a întâmplat în alte situații.

A doua situație, provocare importantă, cu siguranță o reprezintă ceea ce este în acest moment principala provocare pentru Europa, și anume gestionarea situației migranților, a celor care își caută un adăpost sau o viață mai bună în Europa. Acest subiect va fi pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în baza datelor puse la dispoziție de către ministrul de interne și în baza discuțiilor pe care le-am purtat deja cu vecinii noștri.

Vreau să spun punctul de vedere al meu, ca prim-ministru, în primul rând, România trebuie să fie o țară europeană în care discursul șovin, xenofob al unor politicieni expirați sau nemaibăgați în seamă nu trebuie, în niciun caz, să devină o regulă. Cred că România a vrut să fie parte a Europei și ne dorim ca, în continuare, să ne comportăm în acest fel.

În al doilea rând, vreau ca România să-și asume toate obligațiile, dar să beneficieze de toate drepturile și, cu siguranță, în octombrie, la Consiliul JAI, vom întreba încă o dată, prietenește, cu tot respectul, de ce România și Bulgaria nu sunt măcar cu frontierele aeriene în zona Schengen, un lucru care trebuia făcut de mult și pentru care poate acum este momentul cel mai propice pentru a fi decis la nivel politic.

În al treilea rând, vom informa un lucru care nu e un mare secret: România are, în acest moment, capacitatea de a adăposti în jur de 1.500–1.700 de persoane. Dacă vrem să ne asumăm ceva trebuie să ne asumăm numai lucruri pe care le putem face, pentru că, altfel, dacă ne asumăm mai mult decât putem face, efectul va fi contrar.

Ultimul lucru, domnule președinte, și închei, pentru că s-ar putea să fie nevoie de ajutorul Parlamentului, vreau să vă rog, stimați colegi, să sprijiniți, și pe cale parlamentară, și în ceea ce privește acțiunile guvernamentale, ajutorul și asistența, și sprijinul pe care-l acordăm Republicii Moldova. Pe 22 septembrie vom avea ședința de guvern comună cu Guvernul de la Chișinău, însă facem ceea ce ține de Guvern pe partea de energie, de infrastructură, de asistență tehnică, însă este o perioadă dificilă până la momentul la care Guvernul de la Chișinău va avea un acord cu instituțiile financiare internaționale și, ori de câte ori va trebui să avem sprijinul dumneavoastră, voi veni în fața Parlamentului pentru a vă cere sprijinul. Deci, sprijin și asistență pentru Republica

Moldova. Cred că este o obligație a noastră și cred că, atunci când noi avem o situație mai bună și alții au nevoie de ajutor, nu trebuie să ratăm acest lucru.

În final, vă mulțumesc pentru colaborare.

Îmi doresc și cred că și în această toamnă vor fi aceleași stabilitate și colaborare între Guvern și Parlament, nu doar majoritatea parlamentară, ci întregul Parlament. Și pot doar să vă rog, în ceea ce privește partea de economie și social, cât mai puțină bătălie politică. Pentru celelalte, e la liber. Vă mulțumesc.

Alexandru Nazare

#20377

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Stimați colegi,

Am observat că, de când vă autointitulați premier tehnocrat, v-a crescut apetitul să discutați despre tot felul de legi, pe repede înainte, să le aprobăm deodată, Legea achizițiilor, de fonduri europene, de investiții, dar să știți că în sală nu se vede același lucru. Colegii de la PSD nu au avut același apetit să participe astăzi la această ședință, din păcate. Deci se pare că nu mai aveți aceeași susținere de care vă bucurați înainte. Noi apreciem, în schimb, că veniți la ora Guvernului, dar, dacă tot vorbeați că este săptămâna PSD-ului, să știți că v-ați ales o zi foarte proastă, pentru că, dacă tot veniți să discutați de dezvoltare economică, aceasta este ziua în care se restricționează total traficul pe o autostradă pe care chiar dumneavoastră ați inaugurat-o cu două zile înainte de campania prezidențială, când v-ați grăbit să o inaugurați cu două zile înainte și, iată, după 9 luni, astăzi, chiar în ziua în care veniți în fața noastră să ne spuneți ce fapte de vitejie ați făcut, această autostradă se va închide și se închide pe termen nelimitat. Și suntem în situația în care va trebui să rambursăm integral banii pentru această autostradă și sunt bani europeni. Și nici măcar soluția aleasă de dumneavoastră nu este o soluție bună, pentru că nu se repară integral tot tronsonul, se repară doar o bucățică.

Ministrul transporturilor nu spune nimic, tace mâlc, directorul de la drumuri la fel și dumneavoastră veniți să ne povestiți ce investiții vreți să faceți și ce nouă Lege a achizițiilor ne propuneți, în condițiile în care știți și dumneavoastră foarte bine că suntem pe cale să pierdem aproape 8 miliarde de euro la sfârșitul acestui an.

Iar acele proiecte fazate despre care vorbiți dumneavoastră, domnule prim-ministru, fazat înseamnă pierdut, domnule prim-ministru. Fazat înseamnă pierdut, sunt bani pierduți, ni se înjumătățește alocarea pentru infrastructură pentru bugetul următor, domnule prim-ministru, pentru că în ultimii trei ani de zile nu ați reușit să licitați niște tronsoane de autostradă care... cu banii pe masă, cu finanțările de la Uniunea Europeană la dispoziție.

Și veniți să ne spuneți de achiziții! Păi despre achiziții, ce s-a întâmplat în acest an? A lucrat un grup interministerial despre care nu a știut nimeni? Ați ieșit repede, în vară, cu șapte zile, să aprobăm Legea achizițiilor publice.

Domnule prim-ministru,

Dacă tot vrem să facem o lege temeinic orientată spre viitor, trebuie să facem un cod al achizițiilor care să includă toate cele patru legi, nu doar două și să veniți cu ele în consultare către noi și către societatea civilă cu timp înainte, domnule prim-ministru, nu cu o săptămână înainte.

Dacă tot vorbiți de salarizare, trebuie să știm și noi, veniți să o discutăm în Parlament, să știm cum, cât, în ce fel, explicați-ne dacă sunt sustenabile măsurile. Noi vă susținem, dar arătați-ne ce vreți să faceți.

Și, domnule prim-ministru, că tot spuneați de creștere economică, evident, avem o creștere economică care este în primul rând susținută din consum. Iar acele exporturi cu care vă lăudați, să știți, nu sunt meritul dumneavoastră, sunt meritul antreprenorilor care au lucrat împotriva unui sistem creat de dumneavoastră, domnule prim-ministru, pentru că din cauza aceasta am ajuns aici, domnule prim-ministru.

Lăudați ANAF-ul! ANAF-ul are de plătit între 500 de milioane de euro și un miliard de euro hotărâri judecătorești despre care nu spuneți nimic. Sunt zero încasări acolo, domnule prim-ministru.

Cum este cu Codul fiscal până la urmă? L-ați votat sau nu l-ați votat? Că nu am înțeles. Data trecută când ați venit în Parlament ne-ați spus că l-ați votat. Acum nu mai știu dacă l-ați votat sau nu. În orice caz, ce ați făcut cu banii din acciza suplimentară? V-ați lăudat că îi duceți în autostrăzi. I-ați dus până la urmă în autostrăzi sau unde sunt banii aceia? Că nici la transportatori nu le rambursați acciza, domnule prim-ministru.

Vorbiți... dumneavoastră vorbiți de un nou acord cu FMI-ul. Domnule prim-ministru, cine vă mai crede? Cine vă mai crede? Care instituție internațională mai stă de vorbă cu dumneavoastră, când ați avut, în premieră pentru istoria României, mai mult de un an jumătate acest acord deraiat, complet deraiat, atât cu Comisia, cât și cu Fondul Monetar Internațional?!

Nu mai aveți credibilitate, domnule prim-ministru, și reprezentați un Guvern depășit. Iar prezența dumneavoastră trebuie restricționată în Palatul Victoria, așa cum ați restricționat traficul astăzi pe Orăștie–Sibiu, o autostradă din bani europeni, pe unde... toți românii trebuie să știe acum, când o ocolesc, că o ocolesc din cauza dumneavoastră, că v-ați grăbit. Graba strică treaba, domnule prim-ministru.

Mulțumesc.

Remus Florinel Cernea

#25784

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor deputați,

Voi începe scurta mea intervenție felicitând Guvernul și felicitându-l pe prim-ministru pentru poziția echilibrată și în acord cu valorile europene, exprimată cu privire la situația dramatică a refugiaților.

Sper foarte mult, îmi doresc foarte mult ca țara noastră să demonstreze o atitudine care să pună accent pe măsuri umanitare, nu pe măsuri precum cele luate, din păcate, de țara vecină, Ungaria, țară pe care o respect – iubesc Budapesta, este un oraș minunat –, dar Guvernul Viktor Orban a luat niște măsuri antieuropene. În niciun caz prin măsuri de forță nu se va putea gestiona cu adevărat această situație. Dezastrul va fi amplificat prin măsuri de forță.

În același timp, fac referire și la cazul Islandei, unde Guvernul a anunțat că va primi un număr relativ mic de refugiați, dar cetățenii s-au mobilizat și deja peste 11.000 de familii au anunțat că sunt dispuse să primească refugiați.

Ar fi extraordinar dacă și în România, în spațiul public, am stimula și inițiative umanitare care să fie ale unor cetățeni obișnuiți, ale unor organizații neguvernamentale, chiar ale bisericilor, care, de asemenea, au avut poziții pe care le salut în această privință.

Nu în ultimul rând, excedentul bugetar despre care s-a vorbit poate că dă șansa ca în Legea bugetului de stat pe anul viitor și pe anii următori să includem un capitol dedicat crizelor umanitare. Este limpede că această criză a refugiaților va continua, nu se va termina curând.

Legea achizițiilor publice. Sugerez ca în această lege să fie o prevedere prin care instituțiile publice să achiziționeze lemn și produse din lemn exclusiv din surse certificate, adică din surse în care exploatarea lemnului se face în conformitate cu niște standarde. Ar fi dramatic ca tocmai instituțiile publice să achiziționeze lemn și produse din lemn din surse incerte sau poate, uneori, din surse ilegale, care au doar o acoperire prin hârtii de legalitate.

Ați vorbit, domnule prim-ministru, de secetă. Seceta lovește România de peste 20 de ani, iar acest lucru este o consecință a schimbărilor climatice. De aceea, îmi doresc și sper foarte mult ca România, la reuniunea Națiunilor Unite de la Paris din decembrie, să susțină un nou acord cu privire la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, un nou acord care să fie energic, să fie un acord în măsură să dea șansa umanității ca în acest secol temperatura globală să nu crească cu mai mult de 2°C. Așadar, sper ca România să fie printre țările care vor susține un acord foarte puternic, dătător de speranțe.

Și un ultim lucru pe care îl voi menționa. Da, mă număr printre cei doi deputați care au votat împotriva Codului fiscal, în iunie. De ce am făcut acest lucru? Am fost nemulțumit de faptul că nu a fost respectat regulamentul, în sensul că raportul ne-a fost adus cu doar o zi înainte, deși era în regim de urgență, trebuia cu minimum trei zile înainte. Și sper, totuși, ca această Cameră a Parlamentului să nu mai adopte legi cu încălcarea regulamentului.

Și o ultimă propoziție. În același timp, în iunie, au cam lipsit dezbaterile pe cifre. A fost o unanimitate prea largă, nu s-a discutat foarte mult pe cifre cu privire la sustenabilitatea reducerilor de taxe. Este bine că președintele a retrimis legea în Parlament. A existat totuși o dezbatere mai aprofundată asupra acestui nou Cod fiscal foarte important. Așadar cred că și pe viitor...

Marian Neacșu

#32356

Da, este o dezbatere, pentru că prim-ministrul a venit, a precizat un punct de vedere aici și noi l-am discutat, nu este monolog. Motiv pentru care, stând liniștit în bancă, acolo, și ascultând pozițiile celor care au vorbit ceva mai devreme, trebuie să remarc – și cred că acesta este un factor pozitiv – faptul că această întreagă dezbatere a fost desfășurată sub semnul moderației, al echilibrului, aș spune cumva chiar și al toleranței, al bunei informări. Cu micile excese de tonalitate, doar de data aceasta, ale colegului nostru de la Partidul Național Liberal, chiar cred că a fost și va rămâne o dezbatere utilă, din care fiecare avem ceva de remarcat, de reținut.

Este indiscutabil faptul că România are creștere economică timp de zece semestre consecutive. Este un lucru benefic, iar efectele acestei creșteri economice se regăsesc, așa cum este normal, până la urmă, la nivelul bugetului fiecărui cetățean al României.

Este iarăși la fel de important faptul că avem, așa cum s-a amintit aici și de prim-ministru, și cu ușoară nuanță criticironică și de colegul nostru de la Partidul Național Liberal, faptul că avem o mai bună colectare și avem o creștere de produs intern brut.

Și dacă în momentul acesta România stă pe un excedent bugetar și se va încadra și în acest an, și în anul viitor pe acele cifre pe care le-am acceptat în momentul în care am purces la negocierea politică, până la urmă, a Codului fiscal, acesta este în continuare un lucru lăudabil.

Dar, așa cum am precizat de la bun început, lucrul pe care, dacă vreți, îl socotesc cel mai dezirabil, cel mai agreabil este acela că această dezbatere s-a desfășurat sub semnul seriozității. Ea a propus teme extrem de importante pentru agenda cetățeanului, pentru calendarul politic al fiecăruia dintre partidele pe care le reprezentăm aici și, nu în ultimă instanță, a oferit în egală măsură răspunsuri la întrebările care au fost puse și mai ales la întrebările care nu au fost puse.

În final, trebuie să remarc o dată în plus prestația deosebită a premierului, care a venit și de această dată în fața Parlamentului cu un punct de vedere bine conturat, care corespunde realității, o realitate pe care am simțit-o și pe care o simțim fiecare dintre noi.

Îmi doresc ca viitoarele dezbateri, solicitate de data aceasta, așa cum am convenit în regulament, de reprezentanții opoziției, apoi, probabil și la inițiativa primministrului, așa cum este regulamentar, să fie cel puțin la fel de benefice pentru noi, pentru informarea noastră, ca parlamentari și mai ales pentru informarea cetățenilor. Pentru că, în orice mod premierul ar fi oferit aceste informații, solemnitatea și credibilitatea pe care le-o dă această aulă sunt indiscutabile.

Vă mulțumesc frumos.

Raluca Turcan

#37760

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

În acest moment, la mai puțin de un an de la deschiderea autostrăzii Orăștie–Sibiu, românii sunt nevoiți să ocolească acest segment de autostradă. Faptul în sine se traduce în timp, în pierdere de combustibil, timp pierdut, alungarea investitorilor din Sibiu și din țară, chiar blocaje economice în întreaga Românie. Din cauza fisurilor din asfalt și a greșelilor de proiectare sau de execuție, pe acest tronson este periclitată siguranța cetățenilor.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

De ce CNADNR a inaugurat acest tronson de drum, în condițiile în care problemele de construcție existau?

Cine este responsabil și cum va fi sancționat?

Care este suma de bani necesară lucrărilor de consolidare și din ce buget vor fi redistribuiți banii?

Din cauza unor astfel de situații, România este pe punctul de a pierde toți banii europeni contractați pentru această autostradă?

Solicit, de asemenea, și răspunsul în scris.

Interpelare adresată domnului ministru Sorin Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării științifice.

La început de an școlar 2015–2016, în România există peste 1.200 de școli și grădinițe fără autorizație de funcționare și alte 800 în care sunt demarate lucrări de renovare și reabilitare care nu vor fi finalizate până săptămâna viitoare, când începe anul școlar. Această situație gravă se traduce prin faptul că autoritățile încalcă dreptul de a avea acces egal la educație de calitate pentru 100.000 de elevi.

În plus, aceste cifre indică faptul că România riscă să nu îndeplinească obligațiile asumate prin Strategia Europa 2020 privind rata părăsirii timpurii a școlii.

Solicit ca ministrul educației și cercetării științifice să specifice care sunt strategiile Ministerului Educației și Ministerului Dezvoltării Regionale pentru ca, în cel mai scurt timp, cele 1.200 de instituții de învățământ să poată primi autorizație sanitară de funcționare.

Având în vedere situația dată, solicit să se înainteze demersurile legale pentru remedierea situației de față.

Marioara Nistor

#42128

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Culturii, domnului ministru Ionuț Vulpescu.

Domnule ministru,

Supun atenției dumneavoastră problema pe care o întâmpină în fiecare an un important eveniment cultural din țara noastră – Festivalul „George Enescu”.

Festivalul internațional „George Enescu”, aflat la ediția a XXII-a, reprezintă în fiecare an un prilej pentru România de a-și promova cultura prin intermediul lucrărilor marelui nostru compozitor.

Festivalul Enescu contribuie de fiecare dată la întărirea imaginii noastre pozitive în lume, fiind un reper important în calendarul cultural și turistic european. Festivalul „George Enescu” a devenit de-a lungul anilor un important element de valorificare a patrimoniului cultural românesc. În fiecare an, timp de mai multe săptămâni, capitala României devine capitala muzicii clasice. În această perioadă, unii dintre cei mai mari artiști ai momentului participă la acest minunat festival.

Totuși, în ciuda importanței sale, Festivalul „George Enescu” se lovește anual de o problemă stringentă: foarte puține din compozițiile marelui Enescu se pot auzi pe scena festivalului, dintr-un motiv care nouă, ca popor, nu ne face cinste – statul român nu dispune nici până la acest moment de drepturile de autor pentru multe dintre lucrări.

La acest moment, drepturile de autor pentru cea mai mare parte a partiturilor semnate de George Enescu sunt deținute de editurile franceze Salabert și Enoch.

În momentul în care se dorește prezentarea lucrărilor lui George Enescu de către statul român, în diverse festivaluri, plătim drepturi de autor către editura respectivă.

Deși această problemă, a drepturilor de autor pentru opera lui George Enescu, ar trebui să fie una națională, până acum nu s-a oferit nicio soluție.

Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga considerație, solicit să-mi comunicați atât strategia, precum și măsurile pe care urmăriți să le puneți în aplicare pentru soluționarea acestei situații. Solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Deputat Marioara Nistor, Colegiul nr. 9 Brăila.

02 · other

Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului__

12 discursuri

Florin Iordache
#45373
Și eu vă mulțumesc.
Următorul, domnul deputat Daniel Oajdea, a depus o interpelare în scris.
Domnul deputat Ion Marocico are o interpelare depusă. Următorul, domnul deputat Cristian Buican, o interpelare depusă.
Domnul deputat Aurelian Mihai are șase interpelări.
Prezentați pe scurt, în două minute, una dintre ele sau cum aveți... două.
Vă rog, încadrați-vă în timp, domnule deputat. Aveți cuvântul.
Aurelian Mihai
#45813
Domnule președinte, Stimați colegi,
Bună seara!
Prima interpelare, adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului Bogdan Aurescu.
Automobile cu numere de înmatriculare românești, incendiate din nou în Roma.
## Stimate domnule ministru,
În luna februarie și în data de 8 martie a.c., zi în care am fost prezent, împreună cu alți români, la fața locului, constatând efectele incidentului, au fost incendiate în Roma,
în cartierul Borghesiana, nouă mașini cu număr românesc, majoritatea cu numere de înmatriculare din județul Satu Mare.
Iată că în seara de 26 către 27 august, recent, au fost incendiate tot în Roma, tot în cartierul Borghesiana, pe via Bulzi, alte mașini cu numere românești, așa cum relatează și presa: un BMW, un Golf, un Rav 4 și un Ford Escort.
Motivele de incendiere nu sunt deloc diferite, comparând toate aceste evenimente neplăcute, capotele automobilelor fiind stropite cu lichid inflamabil și apoi incendiate, pentru ca totul să pară ca o consecință a unui scurtcircuit de motor.
Din fericire, nimeni nu a fost rănit, însă țin să atrag atenția asupra situației, cetățenii români fiind îngroziți, iar rezultatele anchetei anterioare neconducând la niciun rezultat până în prezent.
De asemenea, cetățenii păgubiți nu și-au recuperat pagubele, iar în privința anchetelor autorităților, cetățenii români consideră, așa cum este și firesc, că lucrurile încă trenează.
Consider, așadar, că implicarea statului român este destul de timidă, iar dumneavoastră, în calitate de ministru al afacerilor externe, vă solicit un punct de vedere asupra acestei situații, precum și întreprinderea diligențelor necesare pentru rezolvarea acestei situații și aflarea rezultatelor anchetei din partea statului italian cu privire la aceste incidente.
Repet, situația este deosebit de gravă, nefiind loc de încă o tergiversare a acesteia din partea statului român, interesele cetățenilor români trebuind a fi apărate, iar implicarea statului român, așa cum este firesc, ar trebui să corespundă în mare măsură asigurării unei reprezentări și implicări juste.
Vă solicit un răspuns în scris.
Și a doua interpelare, și ultima, pe care o voi citi, către ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, doamna Rovana Plumb – „Probleme în privința respectării legislației muncii în Italia în privința cetățenilor români”.
## Stimată doamnă ministru,
În ultima vreme primesc tot mai multe atenționări cu privire la nerespectarea prevederilor legislației muncii în privința cetățenilor români care locuiesc în Italia: abuzuri, corectitudinea plăților potrivit muncii prestate de către angajatori, program de lucru prelungit fără a fi retribuit etc.
Aveți în vedere, așadar, în ceea privește situația existentă, pregătirea unui acord și a unor discuții cu reprezentanții statului italian pentru clarificarea acestor situații ingrate, în urma cărora cetățenii români sunt văduviți de posibilitatea de a beneficia de drepturile consacrate ca angajați pe teritoriul statului italian?
În speranța unui răspuns cu privire la interpelarea adresată, vă salut.
O seară bună!
Florin Iordache
#48953
Vă mulțumesc.
Urmează doamna deputat Carmen Hărău. Are o interpelare.
Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 143/11.IX.2015
Eleonora Carmen Hărău
#49173
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Pentru domnul ministru Gerea, cu precizarea că doresc răspunsul în scris.
Domnule ministru,
Aveți pe biroul dumneavoastră o solicitare de demisie din partea președintelui Consiliului Județean Hunedoara, din partea Sindicatului „Muntele” și din partea societății civile, formulată de jurnalistul Roșulescu, în legătură cu domnul Aurelian Ghimpău, atât din funcția de președinte al Consiliului de administrație al Complexului Energetic Hunedoara, cât și din cea de secretar de stat la Ministerul Economiei.
Pentru informarea Domniei Voastre, vă aduc la cunoștință faptul că în 30 august, din inițiativa colegului dr. ing. Mârza Florin, membru în Comisia națională de energie a PNL, a avut loc la Primăria Municipiului Petroșani o discuție privind o problemă foarte, foarte gravă: termoficarea la vreme de iarnă în Valea Jiului și în municipiul reședință de județ, Deva, date fiind problemele foarte grave cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara și închiderea iminentă a termocentralelor Mintia și Paroșeni.
Este inadmisibil ca, la această ședință, domnul Ghimpău, Aurelian Ghimpău, să vină, anunțându-ne din capul locului că e ziua Domniei Sale, să răspundă unui demnitar femeie, care pune întrebări concrete legate de situația viitoare din iarna aceasta a cetățenilor județului Hunedoara, că are suficiente probleme cu nevasta care-l bate la cap acasă și să răspundă fără niciun fel de competență, ba, dimpotrivă, în vârful buzelor și cu impertinență tuturor întrebărilor adresate de către primarii implicați în această problemă, subprefectul județului și membrii de sindicat și cei din conducerea complexului energetic.
Este motivul pentru care domnul Adrian David, președintele Consiliului Județean Hunedoara, pune diagnostic de incompetență și nesimțire în ceea ce-l privește pe acest domn. Și-l rog frumos pe domnul ministru Gerea să analizeze posibilitatea ca miercuri, 9 septembrie, când se va întâlni cu colegii noștri din județ pe această temă, să nu-l mai avem la discuții pe domnul Aurelian Ghimpău.
Vă mulțumesc foarte mult.
Scurt, cel mult zece secunde, a doua interpelare, către conducerea Societății Radioteleviziunii Române, care, stimați colegi, de această dată, nu mai transmite, după 22 de ani, spectacolul folcloric de la Țebea.
Florin Iordache
#52545
## Mulțumesc.
Domnul deputat Dan Simedru, o interpelare depusă.
Mai departe, doamna Camelia Bogdănici are două interpelări.
Vă rog, doamnă deputat, vă încadrați în timp. Prezentare pe scurt.
Aveți cuvântul, doamnă deputat.
Camelia Margareta Bogdănici
#52805
Mulțumesc, domnule președinte.
## Dragi colegi,
Foarte pe scurt voi prezenta o interpelare. Se referă la decontarea injectării de toxină botulinică.
În urmă cu doi ani, pe 8 octombrie 2013, am adresat Ministerului Sănătății, ca și astăzi, de altfel, o rugăminte, împreună cu bolnavii de distonie neuromusculară să deconteze, să ajute în decontarea toxinei botulinice.
Nici până în acest moment nu am primit niciun răspuns la acea interpelare, deci de doi ani, dar, din păcate, nici până în acest moment nu s-a rezolvat această problemă. Există o petiție online, am semnat și această petiție. Din nou adresez această rugăminte de rezolvare a problemei foarte grave a acestor pacienți.
A doua interpelare este atât pentru Ministerul Sănătății, cât și pentru Ministerul Muncii și se referă la considerarea drept vechime în muncă a medicilor care fac ore de gărzi.
Colegii mei medici – așa cum știți sunt medic – au venit și mi-au spus că o parte din viață și-o petrec numai în spital, iar nu numai faptul că nu sunt suficient de răsplătiți, dar perioada pe care și-o desfășoară în spital nu este răsplătită nici ca vechime în muncă. Și rog punctul de vedere atât al ministrului sănătății, cât și al ministrului muncii privind acest lucru.
Mulțumesc.
Florin Iordache
#54104
Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.
În continuare, domnul deputat Victor Paul Dobre. Dumnealui a depus o interpelare.
Următorul, domnul deputat Florin Gheorghe. Aveți o interpelare.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
Florin Gheorghe
#54354
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am o interpelare către Ministerul Transporturilor, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
Obiectul interpelării: „Paza elementelor de infrastructură rutieră nouă sau reabilitare”.
În ultimii zece ani, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a realizat, chiar dacă cu mari întârzieri sau într-un ritm nesatisfăcător, mai multe lucrări de infrastructură, noi tronsoane de autostradă, în special Coridorul 4 paneuropean, modernizări și reabilitări ale unor drumuri naționale și europene.
În ciuda eforturilor financiare importante pentru construirea la standarde europene a acestora, în scurt timp de la finalizarea lucrărilor, elementele infrastructurii de transport rutier dispar chiar și la câteva zile de la recepția lucrărilor.
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România are în derulare mai multe contracte de protecție și pază a elementelor de infrastructură, însă eficiența acestora lasă de dorit, în sensul în care sustragerea frauduloasă a acestor elemente continuă, practic, în același ritm.
În condițiile în care majoritatea elementelor care dispar atentează grav la siguranța circulației pe drumurile publice din România, vă rog, domnule director general, să aduceți următoarele precizări: câte infracțiuni de sustragere frauduloasă din infrastructura rutieră au fost sesizate organelor de urmărire penală de către firmele care asigură paza infrastructurii în ultimii doi ani; care este termenul în care CNADNR reabilitează daunele produse pe infrastructură și pe cheltuiala cui, pentru că întârzierile aduc grave atingeri siguranței circulației; intenționați să reformați contractele de protecție și pază a infrastructurii, în sensul introducerii unor clauze de performanță și al sancționării acestora, în cazul în care paguba se produce.
Solicit răspuns în scris.
Florin Gheorghe, deputat UNPR.
Mulțumesc.
Florin Iordache
#56332
Și eu vă mulțumesc.
Mai departe, doamna deputat Camelia Khraibani are patru interpelări. Au fost depuse.
În continuare, domnul deputat Călin Matei, o interpelare.
Doamna deputat Tamara Ciofu, două interpelări au fost depuse.
Doamna deputat Cătălina Elena Ștefănescu are două interpelări depuse.
Domnul deputat Viorel Blăjuț, o interpelare depusă.
Domnul deputat Vasile Iliuță, o interpelare a fost depusă. Și, ultimul vorbitor, domnul deputat Sorin Avram Iacoban, o interpelare, de la Iași.
Vă rog, domnule deputat.
Sorin Avram Iacoban
#56888
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Astăzi, o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Iulian Matache, pe subiectul autostrada Ungheni–Iași–Târgu Mureș.
Stimate domnule ministru,
Regiunea istorică Moldova a avut permanent de suferit din cauza infrastructurii rutiere precare. Lipsa unei autostrăzi est–vest a fost principalul motiv pentru care investitorii străini au ocolit de fiecare dată zona Moldovei, zonă care, deși avea potențial investițional, nu putea asigura în condiții optime și la costuri acceptabile translația mărfurilor spre piața de desfacere din vestul Europei.
Republica Moldova și-a asigurat, prin România, un cap de pod către democrațiile europene, fiind astfel imperios necesară o infrastructură rutieră care să asigure și legătura dintre statul moldovean și țările din vestul Europei.
Ținând cont de poziția strategică a României, ca stat de graniță al Uniunii Europene, amintind și de faptul că instituțiile de resort europene urmăresc ca dezvoltarea regională să cuprindă în special zone cunoscute ca fiind defavorizate, a fost creat un nod rutier în țara noastră care cuprinde mai multe rețele de legătură cunoscute ca fiind rețea TNT alături de coridoarele de transport paneuropene.
Ruta Ungheni–Iași–Târgu Mureș face parte din rețeaua TNT și este parte componentă a rutei Budapesta–Odesa, dublată și de o infrastructură feroviară. Ca urmare a solicitărilor venite din regiunea Moldovei și ca urmare a scrisorii deschise adresate de peste 70 de parlamentari prim-ministrului Victor Ponta și ministrului transporturilor, s-a inclus în masterplanul infrastructurii rutiere și ruta Ungheni–Iași–Târgu Mureș, la capitolul autostradă, după ce, în prealabil, fusese drum expres, autostradă fazată, cu două secțiuni principale, implementare diferită, anume: Ungheni–Târgu Neamț și Târgu Neamț–Târgu Mureș.
Din afirmațiile oficialilor, primul segment Ungheni–Târgu Neamț ar fi trebuit să fie gata de începerea lucrărilor, numai că realitățile din teren confirmă faptul că autostrada este blocată în studii și avize.
Cunoaștem dificultățile pe care le ridică legislația în materie de achiziții publice și că aceasta trebuie modificată din cauza abuzurilor de contestații care blochează procesul în sine, însă această realitate n-ar trebui să fie opozabilă cetățenilor simpli care au nevoie în zona Moldovei de investiții cu capital privat, care să asigure locuri de muncă și prosperitate.
Florin Iordache
#61069
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Ultimul deputat care a depus două interpelări, este vorba de domnul deputat Eugen Tomac.
Mulțumesc.
Acestea fiind spuse, declar ședința închisă. Mulțumesc mult.
Bună seara!
Ne vedem miercuri, la plen.
## _Ședința s-a încheiat la ora 17.35._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#61380
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|814752]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 143/11.IX.2015 conține 12 pagini.**
Prețul: 30,00 lei

Cuprins

Stenograma

Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului__