Stenogramă plen

## Mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din cadrul Senatului României, vă rog să-mi permiteți să dau citire adresei oficiale de înaintare a moțiunii simple cu titlul „Gabriel Oprea trebuie să plece! Fără coloană oficială”.

„Către Biroul permanent al Senatului

Domnului președinte Călin Constantin Anton PopescuTăriceanu

Subsemnații, membri ai Grupului parlamentar al PNL, și subsemnații, senatori neafiliați, menționați în anexa la prezenta moțiune, în temeiul art. 67 și art. 112 alin. (2) din Constituția României, republicată, și al art. 153–157 din Regulamentul Senatului, înaintăm prezenta moțiune simplă cu titlul «Gabriel Oprea trebuie să plece! Fără coloană oficială».

Vă rugăm să dispuneți măsurile necesare în vederea declanșării procedurilor legale pentru dezbaterea acesteia.”

Vă înaintez textul moțiunii și cele 48 de semnături atașate acesteia.

Vă mulțumim, domnule Octavian Motoc, și o să dau domnului președinte moțiunea, pentru a fi repartizată pentru plenul de săptămâna viitoare, probabil.

Și acum să intrăm în sesiunea de declarații politice.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule președinte, Domnilor secretari, Doamnelor și domnilor, În primul rând, bună dimineața!

Aș vrea să-l completez pe domnul Motoc, viceliderul Grupului PNL, apropo de coloana oficială a domnului vicepremier Gabriel Oprea, deci să plece fără coloană oficială. Eu vin cu precizarea: să plece, dar cu ce coloane oficiale?! Le-am văzut aseară. Le-am văzut astă-noapte. Deci va pleca, într-adevăr, dar cu adevărate coloane oficiale!

Să revenim la declarația politică de astăzi, la oile noastre, cum se spune. Titlul declarației politice este următorul: „Botoșani – săracul României”.

Vin în fața dumneavoastră cu realitatea tristă a județului Botoșani, unde se află polul sărăciei din România. Doar 10% din populația activă are un loc de muncă, iar salariul din județ reprezintă 75% din media salariului pe țară. În Botoșani se produce cel mai puțin din toată țara.

A căuta un loc de muncă reprezintă o adevărată aventură. De ce? Simplu: la o populație totală de peste 410.000 de locuitori, populația ocupată este de circa 146.000 de persoane, din care 51.000 de persoane lucrează cu contract de muncă, restul fiind ocupați în agricultura de subzistență.

Până și magazinele de haine au vânzări doar în lunile august și decembrie, când vin acasă botoșănenii plecați la lucru în străinătate.

Conform datelor de la registrul comerțului, cei mai mari 15 angajatori din județ au în total 6.814 salariați, însă niciunul nu poate oferi mai mult de 1.000 de locuri de muncă.

Acum circa 16 ani, județul Botoșani a fost propice afacerilor în confecții. Astăzi nu mai putem spune același lucru. Infrastructura deficitară este unul dintre motivele pentru care investitorii străini nu vor să ajungă în această parte a țării.

Se impune, mai mult ca niciodată, ca Moldova să fie legată de Ardeal printr-o autostradă!

Economia județului este concentrată în principal în localitatea de reședință a județului. Astfel, din primii 10 angajatori, nouă se află în orașul Botoșani și unul în orașul Dorohoi.

Județul Botoșani are cel mai mic produs intern brut pe cap de locuitor din România: 4.022 de euro, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză pentru anul 2015.

Salariul mediu lunar net este de 1.359 de lei, fiind la coada clasamentului pe țară, alături de celelalte județe din Moldova: Vrancea, Neamț și Vaslui.

Moldova vrea autostradă, domnilor guvernanți!

În condițiile în care regiunea de la estul Carpaților Orientali beneficiază în momentul de față de cel mai scăzut cost al forței de muncă și de un centru universitar de excelență, o autostradă care să o lege de Transilvania ar fi scânteia care ar duce la dezvoltarea explozivă a zonei, de care, prin extensie, ar beneficia întreaga țară și, nu în ultimul rând, Republica Moldova.

Asta înseamnă că o autostradă peste Carpații Orientali ar trebui să fie, de fapt, prioritatea zero a Guvernului.

Deoarece gradientul de dezvoltare a României este unul de la Vestul industrializat și bogat spre Estul izolat și subdezvoltat, dezavantajul geografic al Moldovei va putea fi surmontat doar prin proiecte semnificative de infrastructură.

Autostrada Moldova–Transilvania, care să lege vestul de estul Europei, este absolut necesară pentru dezvoltarea regiunii în care și noi trăim.

Vă mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul domnului senator Sorin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Colectiv”. Stimați colegi,

În data de 30 octombrie 2015, în Clubul „Colectiv” din capitală a avut loc o tragedie care a adus în stare de șoc o țară întreagă. Imaginile și știrile legate de acest cumplit incendiu au făcut și înconjurul planetei, fiind deja preluate de numeroase posturi de știri străine.

Întrebările care apar acum par a fi fără sfârșit. De ce trebuie să așteptăm să se întâmple asemenea tragedii? De ce trebuie să treacă zeci și sute de tineri prin infern pentru a ne da seama, încă o dată, că situația din țara noastră este gravă la atâtea niveluri, în funcționarea atâtor instituții?

Lăcomia, indiferența și corupția sunt elementele care au dus la moartea în chinuri a zeci de oameni, la suferința cumplită a sute de persoane. De ce trebuie să ne punem întrebări și să facem verificări și controale după ce dezastrul s-a produs?

Mulți dintre noi trăiesc cu sentimentul și falsa impresie că lor nu li se poate întâmpla. Dar viața ne arată, iar și iar, că orice este posibil. Un eveniment atât de tragic putea fi totuși prevenit. Aici este, de fapt, picătura care umple paharul acestui tablou sinistru, de coșmar, în care zeci de tineri au ars de vii și au fost intoxicați cu substanțe deosebit de toxice.

Acțiuni simple și clare puteau preveni această dramă, care pare desprinsă din infern. Controalele trebuie făcute cu simț de răspundere, și nu doar pe hârtie. De ce nu putem conștientiza că acțiunile au consecințe și, din păcate, de multe ori acestea sunt din cele mai grave?

Îmi doresc să facem tot ceea ce este posibil și chiar mai mult pentru a scoate la iveală adevărul, pentru a arăta că există vinovați pentru această tragedie, pentru ca aceștia să plătească pentru nepăsarea și lăcomia lor, dar mai ales îmi doresc să înțelegem că trebuie să facem orice pentru ca un asemenea coșmar să nu se mai producă. Nu trebuie să vorbim prea mult despre acest fapt fără acțiuni clare. Implicarea concretă este absolut necesară. Gândiți-vă că putea fi oricine dintre copiii noștri sau prietenii noștri într-o asemenea situație.

Cum este posibil ca într-o încăpere cu doar o singură cale de acces liberă să se permită desfășurarea unui eveniment cu sute de participanți? Cum este posibil ca materialele folosite la finisajele acestui club să fie atât de inflamabile? Cum este posibil să se permită folosirea unor artificii, fie ele și reduse ca mărime, în asemenea condiții? Prin lipsă de interes, prin indiferență totală și inconștiență.

Fără o reacție fermă și fără a schimba ceva, nu ne poate nimeni garanta că asemenea tragedii nu se vor repeta. De aceea, nu trebuie să ne oprească nimeni din a face tot ce este necesar pentru a evita evenimente similare. Vă mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucur să văd că tot eșichierul politic ia atitudine. Titlul declarației politice: „Colectiv. Încă o lecție grea pentru societatea noastră”.

Stimați colegi,

Încep cu o retrospectivă sumbră. În 2004 au murit 18 persoane, iar alte 13 au fost rănite în urma exploziei unui tir cu azotat de amoniu, iar vinovați au fost găsiți cei trei reprezentanți ai firmelor care au asigurat transportul și livrarea azotatului de amoniu. În 2013 a trebuit să moară un copil de trei ani ca să nu mai existe câini fără stăpân pe străzi. La începutul lui 2014, supraviețuitorii unui accident aviatic mor de frig pentru că toate structurile de securitate ale României nu sunt în stare să-i localizeze în timp ce vorbesc la telefon cu ei. La finalul lui 2014, supraviețuitorii unui alt accident aviatic mor de frig într-un lac pentru că salvatorii n-au o barcă cu motor care să și funcționeze. Tot în 2014, trei tinere și-au pierdut viața și alte patru persoane au fost rănite în urma unui incendiu care a mistuit un restaurant, un cazinou și un club din centrul municipiului Constanța. Pe 20 octombrie anul acesta polițistul de la Brigada Rutieră a Capitalei Bogdan Gigină și-a pierdut viața într-un accident de motocicletă, în timp ce se afla în fruntea unei coloane oficiale pentru vicepremierul Gabriel Oprea. Acum câteva zile, într-un club din București a izbucnit un incendiu soldat cu peste 130 de persoane rănite și 32 de persoane decedate, iar, din păcate, prognosticul pentru mulți dintre răniți este rezervat.

Acestea sunt câteva din tragediile care au lovit România în ultimii ani. Și mă refer exclusiv la acele tragedii datorate oamenilor, și nu cauzelor naturale. În fiecare dintre aceste cazuri este cineva care nu și-a respectat îndatoririle, care a închis ochii, care a abuzat de poziția sa și a luat decizii greșite, punându-i în pericol și pe alții.

După Mihăilești, ne dorim să credem că transportul substanțelor periculoase se face mult mai responsabil. Astăzi nu mai sunt câini fără stăpân pe străzi mulțumită lui Ionuț.

Schimbarea nu trebuie să coste vieți! Am învățat oare ceva din evenimentele regretabile din anii din urmă? Vom învăța ce trebuie din acesta?

Dincolo de regret, durere și revoltă, tragedia din Clubul „Colectiv” cere și luciditate. O analiză lucidă a incidentului trebuie să ofere răspunsuri, să găsească vinovații și să-i tragă la răspundere. Toți vinovații!

Doctorii, tot personalul medical, acela care a rămas în țară, a venit voluntar în spitale. Nu i-a chemat nimeni, ci pur și simplu au văzut știrile și s-au întors în spitale, fără să conteze că abia ieșiseră din gardă sau că avuseseră operații grele. Au venit și medici din străinătate, medici pensionari sau din concediu de maternitate. De câteva zile spitalul le-a devenit casă, dorm cât apucă, o oră, poate două, și apoi o iau de la capăt cu operații nesfârșite. A fost o mobilizare incredibilă și mereu ne așteptăm la acest lucru din partea medicilor noștri. Tocmai de aceea, pentru că ne punem viața în mâinile lor și așteptăm ca ei, de fiecare dată, să ne ajute, ar trebui să ne gândim de două ori când îi numim „șpăgari”. Niciunul dintre ei nu s-a gândit că tura i se terminase, că a ieșit din gardă, dacă i se vor plăti ore suplimentare, ci pur și simplu nu au putut rămâne indiferenți la suferința atâtor oameni. Și, cu toate acestea, s-a pus problema reducerii lor la statutul de funcționari publici.

Ministrul sănătății a fost, de asemenea, prezent. Din acest punct de vedere, nu i se poate reproșa nimic. A făcut un adevărat tur de forță al spitalelor și a dat nenumărate interviuri. Deci la capitolul vizibilitate are punctaj maxim. Ne-a asigurat că spitalele au tot ce le trebuie, în timp ce pe rețelele de socializare curgeau liste cu necesarul de medicamente, pansamente și alte consumabile. Ce a uitat însă să menționeze este unitatea modernă de îngrijire pentru arși grav de la Floreasca. Unică în țară, inaugurată în luna aprilie cu participarea a însuși ministrului sănătății, această unitate a fost construită tocmai pentru bolnavii cu arsuri profunde, care acoperă peste jumătate din suprafața corpului, dar acum nu a putut fi folosită.

După bâlbâiala din Apuseni, de pe Siutghiol, este extrem de important să știm dacă intervenția salvatorilor s-a produs la timp, cu efective suficiente și conform procedurilor. Declarațiile oficiale au anunțat un timp de intervenție de 11 minute, în timp ce martorii au spus că primele echipaje de salvare au ajuns la locul incidentului după 20 de minute. Mai mult, unii dintre participanții la eveniment care au reușit să iasă din club nevătămați au spus că primele apeluri de urgență nu au fost tratate cu seriozitatea cuvenită. Una dintre asistentele de la fața locului a povestit despre solicitarea ei de a se trimite mai multe echipaje de ambulanță. Trebuie spus că această asistentă a fost amenințată pentru declarațiile făcute.

Din moment ce numărul de autospeciale și al echipajelor de prim ajutor nu a fost prezentat în declarația de presă de la Guvern și în continuare timpul de reacție este unul controversat, așteptăm lămurirea situației. Aceste lucruri nu trebuie trecute cu vederea, pentru că o intervenție rapidă și eficientă face diferența între viață și moarte.

În România există legi, nu aceasta este problema. Avem norme, strategii, planuri, celule de criză, inspectorate, trebuie doar să le respectăm, să le implementăm. Dacă fiecare și-ar face datoria cu responsabilitate, nu ar mai fi nevoie de demisii de onoare și nu ar mai fi nevoie de presiunea societății civile pentru ca lucrurile să funcționeze normal. Administrația locală, structurile din cadrul ISU, toți au o responsabilitate uriașă aici. Treaba lor nu se termină la eliberarea unui aviz sau a unei autorizații. O declarație pe propria răspundere nu-i absolvă de vină. În baza comunicării instituționale, ei ar trebui să știe ce s-a construit, cum arată clădirea și ce se întâmplă acolo. Pe scurt, ar trebui să se facă inspecții periodice. Una dintre obligațiile ISU pentru gestionarea situațiilor de urgență este îndeplinirea misiunilor de monitorizare, evaluare, cercetare a cauzelor producerii situației de urgență.

Vă mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

În continuare, îi dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Achizițiile publice, un domeniu strategic nu doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană, dar și pentru fiecare stat membru”.

## Stimați colegi,

Achizițiile publice sunt un domeniu strategic nu doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană și pentru fiecare stat membru. Anul trecut a fost lansată reforma în domeniul achizițiilor publice.

Pentru că, în timp ce la nivel european se vorbea despre schimbarea paradigmei și despre politica în domeniul achizițiilor publice ca factor de deblocare a creșterii economice, sistemul național continua să se confrunte cu deficiențe majore: lipsa capacității autorităților contractante, o legislație dificil de utilizat și de interpretat, schimbări legislative frecvente, contestații numeroase și un sistem instituțional orientat excesiv spre control. Astăzi sunt convinsă că această reformă este posibilă și categoric a început.

A fost finalizată Strategia națională în domeniul achizițiilor publice, dar și cele patru proiecte de legi care sunt supuse dezbaterii Parlamentului României în procedură de urgență: achizițiile publice, achizițiile sectoriale, concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii și remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică. Sunt patru legi extrem de importante, cu o schimbare legislativă fundamentală, poate nu la fel ca și Codul fiscal, dar foarte aproape.

Noul set de legi în domeniul achizițiilor publice reflectă un cadru legal coerent, suplu și mai puțin birocratic, pe bază de studii de impact și consultări publice și având ca principale obiective creșterea ponderii achizițiilor publice din produsul intern brut, scăderea gradului de corupție, creșterea

absorbției fondurilor europene și încurajarea competiției între operatorii economici.

Odată cu adoptarea noii strategii în domeniul achizițiilor publice și a pachetului legislativ care va reglementa acest sector, se va asigura reforma atât de necesară în acest domeniu și vor fi create premisele cheltuirii eficiente a fondurilor publice. Strategia națională în domeniul achizițiilor publice este, de fapt, o foaie de parcurs foarte clară pentru următorii aproape doi ani. Este cheia banilor europeni și, mai mult, a investițiilor din bugetul național.

## Distinși colegi,

Este în interesul nostru să o punem în aplicare la modul extrem de serios, începând cu 1 ianuarie 2016, cu implicarea tuturor instituțiilor responsabile identificate și cooptate. Vă mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

În continuare are cuvântul doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi mi-am intitulat-o „Nimeni nu e imun”.

Stimați colegi,

Voi fi foarte scurtă în intervenția mea de astăzi, în clipe în care o țară întreagă pare să nu aibă destule lacrimi pentru a-și plânge morții.

Condoleanțe zecilor de familii care au pierdut ființe dragi în infernul de la Clubul „Colectiv”, credință în Dumnezeu și sănătate celor aflați pe paturile de spital!

În egală măsură, un gând bun pentru cadrele medicale care, zi de zi, oră de oră, secundă de secundă, se luptă pentru ca proporțiile acestei nenorociri să nu crească.

Stimați colegi,

S-au scris deja mii de rânduri pe această temă. S-au pus deja multe întrebări, cele mai multe fără răspuns, se caută vinovați, se promit măsuri drastice. Dar, dincolo de mersul anchetei, putea fi evitată această nenorocire, ne schimbă în vreun fel durerile care, ca un blestem antedatat, se abat la oră fixă asupra noastră? Însă poate cea mai importantă întrebare, la care chiar nu știu cine ar putea răspunde, îmi pare a fi următoarea: vom învăța ceva din lecția acestei tragedii?

Pentru că, stimați colegi, nenorociri – individuale sau colective – au mai fost, drame se petrec în fiecare oră a zilei, în orice colț al țării. Tragedii, indiferent de haina pe care o vor îmbrăca, se vor petrece în continuare, pentru că – am învățat, cu lacrimi și durere, pe propria-mi piele – nimeni nu e imun la boală, la suferință, la moarte.

De aceea, repet întrebarea: vom învăța ceva din lecția acestei tragedii?

Vă mulțumesc.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus declarații politice în scris următorii senatori: – din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea, domnii senatori Florian Bodog, Gheorghe Saghian, Florinel Butnaru, Haralambie Vochițoiu, Constantin Popa, Marcel Bujor, Petre Frătean, Victor Mocanu, Ionel Agrigoroaei și Ovidiu Isăilă;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii senatori: Alin Tișe, Marius Pașcan, Doina Tudor, Dumitru Oprea, Dragoș Luchian, Gheorghe Flutur, Gavrilă Ghilea, Traian Igaș, Cristian Daniel Florian, Mihaela Popa;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Rozalia Biró;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, următorii senatori: Vasile Nistor, Eugen Durbacă și Mihai Niță.

Luăm o pauză și vom continua ședința după pauză.

Declarația politică se intitulează „Reforma achizițiilor publice, un pas vital pentru eficientizarea cheltuirii banului public”.

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat și trimis în Parlament spre dezbatere în regim de urgență noul pachet legislativ privind achizițiile publice, ce transpune cele mai recente norme europene în domeniu și care este parte integrantă din Strategia națională în domeniul achizițiilor publice, document adoptat de asemenea luna trecută de către Guvernul României.

În prezent, domeniul este reglementat, la nivel primar, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 (care a transpus directivele europene în domeniul achizițiilor clasice, utilităților și concesiunilor), modificată de 20 de ori de la intrarea în vigoare. Adițional, alte 52 de acte normative secundare și terțiare (hotărâri de guvern, ordine emise de ANRMAP) reglementează achizițiile publice în România.

Elaborat în urma unui amplu proces de consultare publică, noul set de legi în domeniul achizițiilor publice reflectă un cadru legal coerent, suplu și mai puțin birocratic și având ca principale obiective creșterea ponderii achizițiilor publice din PIB, scăderea gradului de corupție, creșterea absorbției fondurilor europene și încurajarea competiției între operatorii economici.

Strategia națională în domeniul achizițiilor publice aduce o nouă abordare în domeniul achizițiilor publice, mutând accentul de la procedură la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la raportul preț-calitate și la costul întregului ciclu de viață al unei achiziții, de la suprareglementare la o legislație suplă, dublată de ghiduri coerente, actualizate, consolidate și validate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice. De asemenea, măsuri incluse în acest document au scopul să profesionalizeze personalul din domeniul achizițiilor publice, fapt care, pe termen mediu și lung, va contribui la cheltuirea eficientă

a banului public prin creșterea calității procesului de achiziții, implicit prin creșterea capacității administrative.

Obiectivul general este ca procesul de achiziție publică să respecte cadrul legal și să fie de calitate. Aceasta implică un mediu de control de asemenea natură, astfel încât, dincolo de respectarea strictă a legilor și regulilor în vigoare, să fie aplicate și bunele practici pentru a obține, prin transparență și concurență, cel mai bun raport calitate-preț. Sunt avute în vedere dezvoltarea controlului intern, eficientizarea controlului extern ex-ante, îmbunătățirea și extinderea sistemelor pentru a preveni conflictele de interese, eficientizarea controlului ex-post.

Logica economică a reformei achizițiilor publice din România, promovată în strategie și preluată din directivele europene în domeniu, gravitează în jurul ideii potrivit căreia transparența generează competiție, competiția generează economii.

Din perspectiva impactului concurențial și asupra mediului de afaceri, reforma în domeniul achizițiilor publice va permite implementarea unui mecanism de cooperare instituțională între autorități, pentru prevenirea și combaterea practicilor coluzive între ofertanți. În plus, flexibilizarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative în pregătirea ofertelor, introducerea consultărilor cu piața vor genera o mai mare competiție și o participare mai activă a IMM-urilor în cadrul procedurilor de atribuire.

Din punctul de vedere al impactului social, scopul reformării achizițiilor publice nu se va rezuma doar la realizarea de economii, ci vor putea fi utilizate ca un instrument pentru implementarea de politici în domeniile mediului, social sau al eficienței energetice. Conform studiilor de impact la nivel european, 70% din anunțurile publicate includ în cadrul criteriilor de atribuire aspecte de mediu, eficiență energetică sau aspecte sociale. Conform statisticilor publicate în România, pentru sectorul achizițiilor publice aproximativ 94% din procedurile publicate utilizează drept criteriu de atribuire prețul cel mai scăzut.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Când am pregătit declarația mea de astăzi, m-am gândit mult la cum va fi ea primită sau văzută. În fond, politicienii sunt mereu acuzați sau bănuiți că se „agață” de evenimente, ori fericite, ori tragice. Și m-am gândit cât de tardivă sau inutilă este orice luare de poziție față de tragedia de la București de săptămâna trecută pentru cei morți și pentru cei rămași să îi plângă. Nicio pedeapsă din lume nu îi va mângâia pe cei rămași, niciodată.

Văzând fețele desfigurate de durere ale părinților, fraților sau prietenilor, căutând nume pe lista morții, nu ai cum să rămâi de piatră și nu ai cum să nu te gândești că, până la urmă, nimic nu mai are importanță... Ca medic, am văzut multă suferință în viața mea și nimic nu te atinge mai tare decât atunci când ești în fața cuiva care a pierdut tot, orice speranță, orice de care se mai putea sprijini.

Mă gândesc însă, în timp ce alți oameni își plâng morții, la faptul că sunt și eu părinte, că am doi copii, că vreau să se bucure de viață și că nu îmi doresc, nici mie și nici altor părinți, să stăm cu inima strânsă ori de câte ori copiii noștri ies în oraș. Pentru că trebuie să iasă, să se distreze, trebuie să crească și să socializeze, pentru că trebuie să trăiască.

De unde vin eu, la Oradea, am fost feriți de asemenea durere și vreau să fim feriți și de acum încolo! Nu doar la Oradea, ci peste tot în țară. Decența și compasiunea și orice fibră din mine mă obligă să vă prezint aceste gânduri, în speranța că, poate și pentru că vremelnic am o funcție publică, voi fi auzit.

Nu cer nimic nimănui, însă îi rog pe toți cei care au atribuții, primării, pompieri, alături de proprietarii de localuri și alte persoane implicate în viața de noapte, să se întâlnească, să discute și să se asigure că au luat orice măsură posibilă ca să prevină asemenea tragedii. Aș vrea să îi văd adunați la aceeași masă pentru a lua măsuri concrete, nu din obligație, nu de frica amenzilor sau a controalelor, ci pentru că respectă memoria celor decedați și pentru că se gândesc la copiii și tinerii care trebuie să crească în siguranță.

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră.

Declarația politică se intitulează „Mediatizarea predilectă a problemelor din cadrul Bisericii Ortodoxe”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Încă de la apariția mijloacelor de comunicare în masă, influența mass-mediei a fost una semnificativă. Nu degeaba este considerată ca fiind a patra putere dintr-un stat democratic. Influența mass-mediei se face simțită la numeroase niveluri: de la guvernanți și de la ansamblul personalului politic la guvernați, adică cetățenii-alegători, și, nu în ultimul rând, la spațiul public în sine, cu toate componentele sale.

Efectele revoluției mediatice sunt multiple, antrenându-se noi practici ale celor implicați, care înțeleg că trebuie să asimileze perfect arta de a colabora cu mass-media, în special cu televiziunea. Desfășurarea activității cotidiene s-a schimbat dramatic ca urmare a mediatizării actuale. Acum este la fel de importantă grija de a-ți face vizibilă activitatea precum este aceea pe care o acorzi activității în sine. Mai exact, fiecare instituție trebuie să acorde un timp special comunicării activității pe care o întreprinde.

În ultima vreme, efectele mediatizării s-au răsfrânt și asupra problemelor din cadrul Bisericii Ortodoxe. Fiecare aspect câtuși de puțin negativ a fost amplificat și i s-au acordat noi înțelesuri dramatice. Constrângerile pe care însăși Biserica le resimte ca urmare a mediatizării nu trebuie ignorate sau minimalizate.

Biserica Ortodoxă Română, în calitate de instituție puternică și importantă în cadrul societății românești, trebuie să conștientizeze că imaginea sa este influențată în mod semnificativ de mediatizarea predilectă a problemelor din cadrul ei și că trebuie să acționeze pentru a putea contracara efectele acestei mediatizări.

Banii Bisericii Ortodoxe Române reprezintă un subiect care a împărțit România în două tabere: de o parte sunt cei care acuză Biserica pentru faptul că strânge sume fabuloase și nu întoarce în folosul comunității acești bani, iar de cealaltă parte sunt cei care susțin că actele sociale, filantropice

ale Bisericii sunt suficiente, dar și greu de susținut în condițiile în care Biserica își acoperă greu propriile cheltuieli.

Discuția despre averea Bisericii s-a aprins în ultima perioadă, când mai multe voci din societatea civilă au cerut ca BOR să plătească impozite precum restul instituțiilor laice. În plus, în ultimii ani Biserica Ortodoxă Română a fost măcinată de scandaluri care i-au știrbit autoritatea.

În acest context, ar fi benefic ca Biserica să înțeleagă că discursul său public trebuie să fie conturat în jurul unor principii adaptate contextului comunicațional actual. Astfel, o transparență mai mare în exercitarea activităților, poate, și exact ceea ce publicul acestei instituții are nevoie – un limbaj sincer. În plus, raportat la relația cu mass-media, este necesar ca Biserica să învețe să reacționeze într-o măsură mai rapidă la evenimentele din societatea românească și să ofere răspunsuri spontane la aspectele urgente.

În plus, ar fi cât se poate de util ca Biserica să intervină în mod constant prin intermediul mai multor mijloace de comunicare și informare asupra aceluiași subiect, pentru a asigura o coerență în discursul său.

Desigur, ar fi regretabil ca Biserica să cadă în extrema schematizării excesive a declarațiilor sau a goanei după lovitura de presă. Mediatizarea activității bisericești are, după cum se vede, două tăișuri, iar această instituție trebuie să găsească echilibrul corect între discreție și implicare activă în plan comunicațional.

Să nu uităm că mass-media joacă, incontestabil, un rol de legitimare a ordinii de zi a societății, făcând-o mai vizibilă în ochii publicului: ele nu mai sunt doar o oglindă a actualității, ci un actor cu normă întreagă în viața publică modernă.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian.

Declarația politică este intitulată „Tragedia din Clubul «Colectiv» din data de 30 octombrie 2015”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

## Stimați colegi,

Tragedia din Clubul „Colectiv” din data de 30 octombrie 2015 ne-a pus în fața unei situații cumplite. Durerea familiilor celor care și-au pierdut viața în chinuri groaznice, precum și durerea celor care au supraviețuit, dar se luptă din greu pentru viața lor pe patul de spital, nu ne pot lăsa indiferenți.

Dimpotrivă, caracterul de groază al acestor evenimente ne-a adus o stare de șoc, în care cred că ne aflăm cu toții. Firește, există un amestec de sentimente care ne încearcă în fața unei asemenea grozăvii. Durerea și cutremurarea, dar și revolta că o asemenea tragedie s-a produs în țara noastră.

Avem atât de multe de învățat din această dramă, dar primul element ar fi acela că unul dintre factorii declanșatori ai incendiului nu e legat de artificii, ci de principiul atât de înrădăcinat că „las’ că merge și-așa”. Investigația este în curs, dar este clar că există numeroase reglementări care nu au fost respectate și trebuie să ne asigurăm că ancheta ne va arăta exact ceea ce s-a întâmplat, dar mai ales cine sunt vinovații pentru această dramă.

Raportat la suferința celor care au fost în clubul respectiv, pedepsele pot fi prea mici pentru cei vinovați, dar trebuie să ne asigurăm că toți cei responsabili vor plăti în mod ferm pentru ceea ce trebuiau să facă și nu au făcut, pentru ceea ce nu trebuiau să facă, dar totuși au făcut.

Avem nevoie de concluzii clare și rapide, trebuie să facem un plan și o strategie pe care să le aplicăm în mod concret peste tot unde se impune, pentru a evita asemenea tragedii.

Dincolo de toate însă, este nevoie să schimbăm radical abordarea, care există în toate instituțiile, conform principiului enunțat mai sus. Cine ne poate spune că asemenea tragedii vor rămâne singulare dacă nu schimbăm ceva? Cine ne poate feri de drame și mai cumplite, în alt cadru decât acela al unui club, în condițiile în care nerespectarea normelor și a reglementărilor este generalizată?

Cum este posibil ca cineva să creeze o adevărată capcană deghizată în denumire de „club”? Asemenea materiale inflamabile precum erau cele din Clubul „Colectiv” se puteau aprinde, fără doar și poate, inclusiv de o brichetă. Cum să amplasezi detectoare de fum într-un loc în care este permis fumatul și în care aerisirea și accesul sunt atât de prost realizate? Cum este posibil ca România să nu fi interzis până la ora actuală fumatul în spații închise, când toată lumea civilizată a luat măsuri în acest sens?

Dragi colegi,

Este de datoria noastră, în calitate de cetățeni, de parlamentari, dar mai ales de oameni, să facem tot ceea ce este nevoie pentru a evita alte tragedii, alte pierderi de vieți nevinovate.

Declarația politică se intitulează „Toleranță zero față de nerespectarea normelor de calitate a construcțiilor și de securitate împotriva incendiilor”.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Adânc marcat de tragedia îngrozitoare produsă vineri seara în Clubul „Colectiv” și de greaua încercare la care sunt supuși cei aflați în suferință pe paturile de spital, familiile și prietenii celor dispăruți și răniți, doresc să mă alătur tuturor celor care au acordat sprijin și compasiune în aceste momente sumbre. Este adevărat că, orice s-ar mai face ori spune, răul produs nu mai poate fi înlăturat. Modul cel mai potrivit în care putem reacționa ca societate și națiune în fața dezastrului și față de memoria celor dispăruți este să nu cruțăm niciun efort în prevenirea recurenței acestor situații intolerabile.

Totodată, trebuie respinse și trase la răspundere orice forme de neglijență criminală sau de sacrificare a siguranței în urmărirea unor beneficii materiale și avem convingerea că urmărirea respectării cu strictețe a reglementărilor legale, toleranța zero față de ignorarea normelor privind calitatea în construcții și securitatea împotriva incendiilor, precum și întărirea generală a respectului pentru viața și siguranța semenilor pot asigura ca o asemenea tragedie să nu se mai producă în România. În acest sens, consider că este necesară adoptarea actului normativ propus de Guvernul României pentru modificarea legislației, astfel încât Inspectoratul pentru Situații de Urgență să poată dispune închiderea unor cluburi, baruri sau restaurante care nu respectă normele de siguranță și să dispună amenzi corespunzătoare. Eliminarea din legislația în vigoare a posibilității acordării autorizațiilor de funcționare în baza unor

declarații pe propria răspundere este, de asemenea, o măsură care se impune și sperăm să conducă la o maximă exigență în materie.

De asemenea, ținând seama și de solidaritatea exemplară a cetățenilor din capitală și din întreaga țară care s-au prezentat la centrele de colectare a sângelui, subliniem necesitatea vitală de asigurare permanentă a rezervelor de sânge, mai cu seamă a celor din grupe sanguine rare. În aprecierea situației trebuie notat că procentul donatorilor voluntari în țara noastră este, în ansamblu, scăzut comparativ cu media altor state europene, iar facilitățile acordate în vederea stimulării potențialilor donatori sunt de multe ori insuficiente pentru asigurarea stocurilor sanguine. Cu toate acestea, s-a putut observa că, în urma unei mediatizări corespunzătoare a necesității donării de sânge într-o situație de criză, precum și a comunicării constante cu donatorii asupra rezultatelor încurajatoare obținute în urma realizării transfuziilor, numărul celor dispuși să-și ajute semenii este în creștere. Așadar, capacitarea constantă prin politicile publice a marelui potențial de solidaritate al națiunii române, dar și preîntâmpinarea oricăror deficiențe în asigurarea rezervelor de sânge, inclusiv prin deschiderea în centrele regionale a unor bănci de sânge care să dispună mai ales de grupele sanguine rare, sunt măsuri necesare pentru o intervenție eficientă în cazul producerii unor mari nenorociri.

Nu în ultimul rând, transmitem și pe această cale familiilor celor 32 de persoane decedate, ale celor 140 de răniți aflați în grija instituțiilor medicale din capitală sentimentele noastre de compasiune și credința că pe viitor statul român și cetățenii săi vor avea puterea de a zădărnici repetarea unor astfel de tragedii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică este intitulată „Actuala guvernare oferă semnale pozitive mediului de afaceri”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În această săptămână voi vorbi despre măsurile de relaxare fiscală pe care actuala coaliție de guvernare le-a adoptat în ultima perioadă.

La începutul acestei sesiuni parlamentare am votat cu toții cel mai pro-business Cod fiscal. Principalii beneficiari ai acestuia sunt reprezentanții mediului de afaceri, însă, în același timp, vorbim și de beneficii sociale care rezultă în urma aplicării noilor reglementări – crearea de noi locuri de muncă, remunerații mai bune.

Adoptarea Codului fiscal oferă României posibilitatea de a-și consolida creșterea economică de care a beneficiat în ultimii ani. Prin măsurile adoptate se pun bazele unui progres al economiei românești. România poate să devină prin noile prevederi din Codul fiscal o destinație pentru investitorii străini, dar, totodată, poate asigura creșterea și consolidarea capitalului autohton.

UNPR este un partid pentru care mediul de afaceri este un element important în privința dezvoltării statului. UNPR acționează astfel încât să se asigure bunăstarea cetățenilor, iar existența unui mediu de afaceri eficient și prosper oferă această perspectivă, cea a unui nivel de trai mai bun. Ultimele măsuri ale Guvernului demonstrează tocmai acest lucru: că încercăm să sprijinim cât mai mult mediul de afaceri național, dar și pe cel din județul pe care îl reprezint, Buzău. Inclusiv măsurile adoptate de Executiv săptămâna trecută – printre care devansarea măsurii de reducere a impozitului pe dividende la 5% – au fost un nou semnal pozitiv pentru mediul de afaceri.

Sprijinirea mediului de afaceri reprezintă o prioritate atât la nivel local, cât și la nivel național, deoarece această categorie reprezintă motorul oricărei economii moderne. Prin susținerea mediului de afaceri, cel care creează locuri de muncă, se poate obține creșterea economică.

Încă de la începutul discuțiilor cu privire la noul Cod fiscal, în opinia publică au apărut tot felul de temeri care spuneau că reducerea taxelor va produce un gol în bugetul statului. Logica acestei afirmații poate fi ușor demontată. Urmarea firească a reducerii taxelor este creșterea consumului. Fapt care se vede în rezultatele înregistrate de țara noastră. La acest moment, economia României poate să suporte măsurile anunțate de Guvern. România a demonstrat în ultimele luni că are posibilitatea de a crește gradul de colectare la buget.

După adoptarea Codului fiscal, reducerea impozitului pe dividende a devenit un obiectiv principal. Vorbim de o măsură normală, una care să sprijine mediul de afaceri din România. Este necesar ca, odată cu implementarea măsurilor din noul Cod fiscal, mediul de afaceri să nu mai simtă ostilitate din partea statului român, ci să existe o încurajare a acestuia să investească tot mai mult. Personal, consider că o economie fără capital propriu nu poate să fie una performantă și stabilă pe termen lung.

De asemenea, o altă măsură luată săptămâna trecută de Guvern a fost cea privind reducerea TVA la apă la 9% pentru tot consumul – casnic și industrial. Prin reducerea TVA la apa pentru consumul casnic se vine în sprijinul cetățeanului prin faptul că se scad prețurile la întreținere, ceea ce reprezintă un ajutor însemnat pentru toți locuitorii acestei țări. Totodată, această decizie reprezintă un ajutor foarte important pentru agricultura din țara noastră, coroborată cu adoptarea Legii irigațiilor. Alături de un sistem de irigații performant, reducerea impozitului la apă va contribui la eficientizarea acestui domeniu prioritar al României.

Știu că mai sunt încă multe probleme de rezolvat în acest domeniu. Și, de aceea, trebuie să purtăm un dialog constant cu mediul de afaceri din România, astfel încât să găsim cele mai bune soluții. Scopul oricărei guvernări, al unei formațiuni politice, trebuie să fie acela de a stimula creșterea economică, iar prin asigurarea unui mediu de afaceri performant se poate atinge acest deziderat.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „România, reper strategic pe harta NATO!”.

Prin această declarație politică doresc să salut organizarea în aceste zile la București a întâlnirii regionale a țărilor membre NATO de pe flancul de est al alianței. Avem onoarea de a fi gazda acestei reuniuni la cel mai înalt nivel, prin participarea, alături de România, a Poloniei, coinițiatoare a acestei întâlniri, a Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Cehiei,

Slovaciei, Ungariei și Bulgariei. Această întâlnire în format regional este importantă pentru întărirea colaborării regionale, fiind în același timp un instrument foarte util în pregătirea Summitului NATO de la Varșovia din 2016. Această reuniune este un prim semn de acțiune concretă din partea statelor participante de a face lobby pentru o prezență sporită a NATO în zona est-europeană, în condițiile accentuării rolului acestora în contextul regional al Europei Centrale și de Est și al Mării Negre, în care se manifestă tot mai intens problemele migrației și ale crizei în domeniul securității. Noile amenințări din mediul internațional, precum și evenimentele recente din vecinătate ne obligă pe toți să regândim răspunsul NATO: este nevoie de o alianță puternică, capabilă să răspundă eficient noilor provocări prin îndeplinirea celor trei sarcini fundamentale înscrise în noul concept strategic – apărarea colectivă, gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare. De aici derivă și angajamentul fiecărui stat membru de a aloca resurse pentru dezvoltarea în comun a unor capabilități militare suficiente, cu forță de descurajare credibilă, repartizate echilibrat pe teritoriul alianței.

Alegerea României ca locație a unei astfel de întâlniri la cel mai înalt nivel, dincolo de poziția noastră geostrategică în contextul scopului reuniunii, este determinată de modul în care România și-a îndeplinit de-a lungul timpului obligațiile în calitate de stat membru în cadrul Alianței Nord-Atlantice. De mai bine de 10 ani, România a reușit să valorifice într-un mod eficient dobândirea acestui statut, iar profilul ei de astăzi este cel al unui stat deplin integrat, apt să își îndeplinească toate angajamentele asumate, cu o greutate strategică relevantă și o activitate care o face un aliat serios, de încredere, angajat și responsabil. România, sub coordonarea Ministerului Apărării, a participat în cadrul NATO la misiuni în Balcani, Afganistan, precum și în zona Mării Mediterane și a Mării Negre. Totodată, contribuțiile naționale la proiecte precum apărarea antirachetă și dezvoltarea capacităților în materie de securitate cibernetică și energetică sunt unanim apreciate în interiorul alianței.

Creșterea treptată a contribuției României la operațiile, misiunile și proiectele NATO a fost dublată de un mai mare activism în ceea ce privește definirea priorităților alianței și a relevanței sale strategice, prin faptul că am pledat constant pentru focalizarea pe vecinătatea estică a NATO, o sursă de tensiuni și conflicte. Iată, încă o dată, explicația pentru această reuniune.

Felicitări, așadar, factorilor decizionali din România și militarilor români pentru toate eforturile depuse în această direcție!

Declarația politică se intitulează „Pentru o atitudine responsabilă în legătură cu scandalul din industria cărnii”.

Este de notorietate vâlva pe care a determinat-o în România lansarea de către una dintre instituțiile componente ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a informației potrivit căreia consumul de carne procesată și de carne roșie poate determina apariția cancerului digestiv. Consider că subiectul amintit nu trebuie să rămână confiscat în interiorul disputelor pe care le angajează reprezentanții OMS și cei ai asociațiilor de producători din industria cărnii din întreaga lume, pentru că temele implicate sunt de larg interes pentru cetățeni și pentru autorități.

Reacția virulentă a producătorilor de carne și rostogolirea mediatică a informațiilor alarmiste au fost generate de faptul că Agenția Internațională pentru Studii Oncologice, unul dintre grupurile de cercetare componente ale Organizației Mondiale a Sănătății, a dat recent publicității concluziile unui studiu potrivit căruia carnea procesată este distribuită în grupa 1 de risc cancerigen, alături de tutun, azbest și gazele de eșapament rezultate de la motoarele diesel. Mai mult decât atât, carnea roșie, categorie din care face parte carnea de vită, miel, oaie, berbec și porc, a fost introdusă în grupa de risc 2, cu eticheta „posibil carcinogenă”.

Dacă concluziile numeroaselor studii de specialitate efectuate în ultimii ani converg spre ideea că este înțelept să consumăm cu moderație carnea procesată, adică cea folosită în fabricarea cârnaților, a salamului și a altor produse de acest gen, o problemă de mare sensibilitate apare în legătură cu ceea ce responsabilii industriei cărnii numesc demonizarea consumului de carne roșie. Aceștia din urmă afirmă, pe bună dreptate, că este incorect ca, după eforturi financiare îndelungate angajate pentru a implementa tehnologii care să asigure conformarea industriei românești a cărnii cu standardele Uniunii Europene de calitate și siguranță alimentară, o serie de concluzii cu grad redus de certitudine să lovească puternic în această industrie, prin șubrezirea încrederii consumatorilor. Pe această linie este de precizat că cercetarea Agenției Internaționale pentru Studii Oncologice afirmă că dovezile pentru posibilitatea apariției afecțiunilor oncologice în urma consumului de carne roșie sunt „limitate”.

Argumentele pro sau contra consumului de carne roșie și de carne procesată sunt numeroase, extrem de nuanțate și imposibil de transformat în certitudini. Fiecare dintre părțile profesionale care își dispută adevărul în această privință – medici, producători de carne, asociații ale pacienților cronici – se implică într-o dezbatere complicată, în vreme ce consumatorii de rând au nevoie de siguranță. Opinia mea este că în ceea ce privește subiectul discutat, având în vedere că dovezile pentru a suspecta consumul de carne de potențial cancerigen sunt limitate, nu este normal să inundăm opinia publică cu știri și analize alarmiste. Însuși șeful Biroului OMS pentru România, Victor Olsavszky, afirma recent că „nu înseamnă că dacă mâncăm carne procesată facem cancer. Cercetătorii nu spun, de fapt, și cât de frecvent trebuie să mănânci carne procesată ca să se ajungă la așa ceva și nici care este intervalul de timp în care poți dezvolta această boală.”

În al doilea rând, trebuie să privim cu grija necesară dificultățile pe care le întâmpină producătorii autohtoni și impactul pe care acestea îl au asupra economiei naționale. Aici nu vorbim despre doi-trei oameni de afaceri, al căror posibil faliment ne-ar putea lăsa indiferenți, ci despre o industrie care, împreună cu zootehnia și agricultura, contribuie cu peste 10% la PIB-ul României. Cred că este nevoie și de o intervenție a responsabililor Comisiei Europene pe această temă, având în vedere că implementarea directivelor și rigorilor de calitate și siguranță ale acestui organism a condus la costuri investiționale considerabile din partea mediului de afaceri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică este intitulată „Falimentul «Astra» și criza asigurărilor pot arunca România în haos”.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Conform experților și companiilor de asigurări, 2016 va veni cu un nou val de scumpiri pe piața polițelor obligatorii. Tarifele RCA au crescut deja în unele cazuri cu până la 200%. Această situație este generată de falimentul celei mai mari companii de asigurări, „Astra”.

În acest moment, statul român nu are niciun plan pentru a opri un eventual tăvălug al falimentelor în rândul companiilor de asigurări, care nu au bani să plătească despăgubirile. În plus, de la 1 ianuarie, companiile de asigurări trebuie să aplice standardele financiare cerute de Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, trebuie să facă depozite mai mari de bani pentru plata daunelor. Această prevedere va pune o și mai mare presiune pe firmele de asigurări. Practic, acestea vor încerca să facă rost de o parte din finanțare prin scumpirea asigurărilor.

Falimentul „Astra” a lăsat peste 3.100 de clienți cu mașinile lovite și fără despăgubire. Fondul de Garantare nu poate face plățile până la confirmarea falimentului „Astra” în instanță. Înainte ca activitatea sa să fie întreruptă, „Astra” avea un portofoliu de peste 840.000 de polițe RCA, adică 18% din întreaga piață a asigurărilor auto obligatorii.

Statul român, prin instituțiile sale, încearcă să împartă dezastrul venit de pe urma falimentului „Astra”. Un faliment încă nedeclarat și care tot este amânat. Tribunalul București a amânat de două ori până acum luarea unei hotărâri în privința falimentului „Astra”. Și până nu există o decizie definitivă în instanță, totul este blocat. Nu se pot acorda despăgubiri. Și tocmai aceste amânări au generat speculații în ideea că se întârzie pentru că fondul nu este încă pregătit să acopere pagubele. În total, Fondul de Garantare a preluat 57.000 de dosare de daună și peste două milioane de contracte de asigurare.

Domnule prim-ministru,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă nu vom stabili de urgență un plan concret de intervenție și dacă nu vom aplica urgent măsurile, anul 2016 va începe cu o criză imensă pe piața asigurărilor din România. Deja efectele lipsei de reacție se văd pe piață, iar șoferii români sunt cei mai afectați.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Animalele au dreptul la viață”.

## Stimați colegi,

În România, zilnic se înregistrează două-trei cazuri de maltratare, schingiuire și mutilare a animalelor, iar într-un singur an peste 1.000 de animale au fost aduse în adăposturi cu membrele tăiate, moarte de foame sau împușcate. Alte 500 de sesizări în care erau semnalate cazuri de abuz au fost înaintate autorităților. Petiția în care se solicită pedepsirea aspră a tinerilor ce au tăiat coada unui cățel doar pentru amuzament a fost semnată în doar câteva zile de aproape 80.000 de români. Cruzimea față de animale este inacceptabilă și trebuie sancționată corespunzător prin lege.

Supunerea animalelor la suferințe inutile sau chiar uciderea acestora este pedepsită, conform legilor în vigoare, doar cu amendă sau cel mult cu închisoare de la șase luni la un an. Numeroasele acte de cruzime față de animale arată, fără îndoială, că în România zilelor noastre animalele sunt cele ce trebuie apărate față de abuzuri. Ținând cont că schingiuirea animalelor continuă, este clar că actualele pedepse sunt insuficiente și trebuie să luăm în calcul, dacă nu dublarea, chiar triplarea pedepselor și amenzilor pentru maltratarea acestora.

## Stimați colegi,

Pentru aceasta se impune ca împreună să sprijinim schimbarea urgentă în legislația noastră, și anume introducerea unui articol penal cu sancțiuni severe și amenzi mai dure pentru comportament crud față de animale.

Doar aplicarea unor măsuri disciplinare mai stricte pentru acest gen de infracțiuni nu va permite criminalilor să le comită. Cruzimea față de animale nu este compatibilă cu creșterea și educarea copiilor, restabilirea normelor publice și consolidarea fundamentelor legale ale statului, astfel toate crimele trebuie elucidate, iar făptașii pedepsiți.

Cu stimă, Isăilă Marius Ovidiu, senator UNPR.

Declarația politică este intitulată „Să reașezăm corect relația stat–cetățean”.

## Distinși colegi,

De la începutul intervențiilor mele de la această tribună am tot subliniat necesitatea schimbării relației dintre stat și cetățean, atât în domeniul fiscal, cât și în domeniul reglementărilor. Totodată, am făcut permanent apel la responsabilitate, atât în legiferare, cât și în implementarea normelor.

S-a respins o dezbatere reală la Codul fiscal, pentru ca acum să vedem noi și noi modificări prin ordonanță de urgență a Guvernului pentru legea care intră în vigoare anul viitor.

Este nevoie să înțelegem că relația stat–cetățean trebuie să fie una corectă, și nu sufocantă, nu una de hărțuire sistematică, ci una echitabilă, corectă.

Este necesar să oferim stabilitate legislativă, și nu să schimbăm frecvent și haotic normele.

Investitorii necesită grad mai mare de predictibilitate. Uneori chiar mai mult decât taxe reduse sau facilități fiscale temporare.

Este momentul să înțelegem că avem o responsabilitate mult mai mare decât să scriem legi, avem responsabilitatea de a le scrie bine! De a nu le mai modifica după interese mărunte, personale și de a conferi stabilitate mediului economic, astfel încât să primeze dezvoltarea sa!

Este momentul să auzim și vocea cetățeanului și să își recapete dreptul la o relație corectă cu statul!

Declarația politică se intitulează „Dumnezeu să ne ierte neputința!”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Avem vocația tragediei. Am ajuns să rezonăm în solidar doar la întâmplări zguduitoare, la catastrofe epice, ne mai unesc pe alocuri nenorocirile și câteodată, programatic, moaștele..., iluzia sfinților. Românii fac coadă la pupatul de cruci și „chip cioplit”, se calcă în picioare la aghiazmă și concurează pentru aprinsul de lumânări, punându-și nădejdea că divinul le va rezolva deopotrivă problemele lumești, îmbiindu-i mai apoi candid și mărinimos la ospățul veșniciilor cerești.

Unii, mai puțin preocupați de tentațiile paradisiace ale vieții de apoi, își cumpără și zămislesc cotidian propriile raiuri terestre. Le prețăluiesc după putințe, revendicându-le de prin politică, guvernări, administrație publică sau afaceri, de regulă călcând pe cadavre, înșelând sau fentând fără scrupule bugetul statului... Statul a fost dintotdeauna premeditat și deliberat șubrezit, dovedindu-se printr-o nevolnicie dedicată cel mai slab administrator al interesului și banului public. Drept urmare, businessul cu banul public a constituit și calea cea mai rapidă de înavuțire a majorității „băieților deștepți” din România ultimului sfert de secol.

M-au parcurs aceste gânduri văzând morții și răniții, familiile distruse și drama sutelor de victime ale unui incendiu dintr-un club situat în centrul capitalei. Este un eveniment tragic, dar ilustrativ și elocvent pentru România zilelor noastre, unde a ajuns să se poată orice. Acel club nu funcționa legal. În țara noastră însă legea se negociază prin „cotizație” la autorități, iar corupția endemică închide ochi, anihilează competențe și lasă instituțiile statului inerte. Un primar declara senin la fața locului că are conștiința împăcată: clubul avea autorizație de funcționare din partea primăriei și chiar fusese, de formă, amendat, dar, legal, nu putea dobândi autorizația respectivă fără avizele necesare anticipat de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (pompieri) și direcția de sănătate publică (documente inexistente în speță). Nu mai vorbim de lucrările și autorizările necesare privind schimbarea de destinație a imobilului, condițiile speciale de acces și evacuare în situații de urgență pentru spațiile cu destinația respectivă, autorizația de construire și altele. Primarul se făcea că nu știe de reglementările cu pricina, care-l plasează într-o evidentă culpă, la fel și pe administratorii puși pe căpătuială ai clubului.

Conștiința de tip tranzacțional a ajuns să-i caracterizeze pe o bună parte dintre români. O solidarizare parșivă a jumătăților de măsură prin care părțile consimt că, deși nu este în regulă, totul se negociază în temeiul compromisului cu legea, al micii înțelegeri, prin târguiala ieftină devenită refren existențial: „Las-o, măi, că merge așa!”. Iar când, din păcate, nu mai merge așa, chiar dacă ne-am obișnuit complice și ne-am complăcut reciproc avantajos, asistăm la un dezastru asemenea celui din Clubul „Colectiv” al vinovățiilor.

Descoperim, așadar, siderați și buimaci, treziți brutal dintr-un somn profund și prelung al conștiințelor, consecințe dezastruoase, răvășitoare. Prea târziu! Căutăm resemnați vinovății pentru viețile nevinovate spulberate. Ne (re)unește în sfârșit ceva: compasiunea. Ne adună durerea (ab)surdă, revoltătoare...

Să nu uităm însă de îngăduința lașă, de dezinteresul, delăsarea și neimplicarea în a sesiza și sancționa la timpul potrivit iresponsabilitatea sau abuzul autorităților, indiferent de rangul acestora. Să nu ignorăm actuala lipsă de solidaritate și inapetența civică, să ne gândim la tot mai plăpânda societate civilă și firava sa voce publică, de care suntem cu toții responsabili. În România e cazul să schimbăm fundamental ceva!

Dumnezeu să-i ierte!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică este intitulată „17% din PIB pentru educație în perioada interbelică, nici măcar 3% în zilele noastre”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Pe lângă multiplele evenimente de săptămâna trecută, printre care și tragicul accident din Club „Colectiv”, am citit un articol legat de finanțarea sistemului de învățământ în perioada ante și interbelică. Ca pilon al civilizației unui popor, educația trebuie să fie, alături de sănătate, sectorul cu cel mai mare procent din PIB.

Exemplul trecutului ar trebui să fie edificator. În anii ’30, 17% din PIB reveneau acestui domeniu. Efectele acestui tip de finanțare putem să le analizăm prin faptul că investiția interbelică în infrastructura și curricula educațională a avut efecte până în anii ’90, pentru că sistemul intelectual creat pentru învățământ a fost folosit și de regimul comunist (a se vedea performanțele dascălilor din anii ’70–’80, formați după curricula și metodologia interbelice, reușitele copiilor din anii ’80–’90 la olimpiadele internaționale de matematică, fizică, chimie etc.), iar ce trăim acum, pe lângă subfinanțarea inteligenței pedagogice și a sistemului de învățământ real, este efectul aplicării conceptului „omului nou”, creat în laboratoarele Securității la mijlocul anilor ’80. Din păcate, efectele comunismului le resimțim acum, începând de la nivelul clasei politice până la cel mai modest român.

Nu trebuie uitat nici faptul că au trecut 150 de ani de la introducerea Legii instrucțiunii publice, promulgată prin decret la 25 noiembrie 1864. Se pare că împlinirile la care au visat înaintașii noștri, când încercau cu multe eforturi să scoată România din bezna ignoranței și a primitivismului, sunt încă departe de a fi atinse, cu toate că, de la introducerea primei legi moderne a învățământului, s-a scurs un secol și jumătate.

Timp suficient pentru a se vedea roadele, ar zice unii, dar din păcate nu îndeajuns pentru a ne permite să tragem linie și să spunem că învățământul românesc este excepțional. Nu o să încercăm să găsim vinovații sau să oferim soluțiile. Ceea ce putem e să amintim povestea legilor învățământului începând de la Alexandru Ioan Cuza, cu prima Lege a instrucțiunii publice, pe care a dorit-o pentru iluminarea poporului român.

„În primii ani de domnie a lui Cuza s-au dus multe tratative pentru adoptarea unei legi a învățământului, modernă,

stimulativă și nediscriminatorie, cum funcționau vechile prevederi cuprinse în Regulamentul Organic, dar, ca și acum, cu multe opoziții, discuții, sancționări și amendamente nu s-a reușit. În condițiile loviturii de stat a domnitorului Cuza, revizuită de Consiliul de Stat, Legea asupra instrucțiunii publice avea la bază câteva principii, care ulterior vor demonstra evoluția și modernizarea învățământului românesc, cum ar fi: obligativitatea și gratuitatea, egalitatea sexelor la învățătură, unitatea școlară elementară la sat și oraș, înființarea învățământului tehnic profesional, detașarea învățământului mediu de cel superior”, precizează istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naționale.

Într-o analiza obiectivă, academicianul Dinu C. Giurescu sintetizează învățământul de până în 1944:

„1. Învățământul primar (pe atunci, de obicei, clasele I–IV) dădea pregătirea necesară unui elev silitor ca să reușească la examenul de admitere în liceu (pe atunci cu o durată de opt ani), fără să recurgă la meditații.

2. Liceul asigura o pregătire cuprinzătoare la secțiile «reală» sau «umanistă»; bacalaureatul era un examen greu, iar diploma respectivă avea însemnătate. Industria meditațiilor, dezvoltată tot mai mult, la scară națională, din anii ’60 și ’70, era, chiar și în anii războiului 1939–1943, o excepție, întâlnită în anumite cazuri la Politehnică și Medicină.

3. Tinerii cu bune rezultate (nu neapărat cu avere) mergeau la specializare în Franța și Germania, unii în Italia sau Anglia. Din 100 de tineri plecați la stagii sau doctorate, cel puțin 98 se întorceau în România. Aici își aveau familia, un viitor în profesie și posibilitatea unui trai decent.

4. Salarizarea – Statul aloca 17,8% din buget (în 1938/1939) pentru educație.”

Astăzi, raportul este complet schimbat, așa cum am explicat anterior..., și se mai adaugă și faptul că profesorii sunt prost plătiți, iar tinerii care pleacă la studii în străinătate decid să rămână acolo, întrucât statul român pur și simplu nu-i vrea și nici nu are ce să le ofere.

Acum, după 150 de ani, auzim în această Românie de azi de abandon școlar, de creșterea analfabetismului (pe care comuniștii se lăudau propagandistic că l-au eradicat), de învățământ superior superficial și născător de licențiați pe bandă rulantă, de ineficacitatea actului de predare, de lipsa interesului elevilor pentru studiu întrucât informațiile de la școală nu le servesc prea mult în viitoarele meserii (care și așa la noi sunt pe cale de dispariție) și multe alte neajunsuri despre care se pot pronunța experții buni la toate..., dar niciunul nu vorbește despre efectele creării „omului nou”, menționat la începutul acestei declarații.

De abia generațiile care au acum 0–10 ani vor scăpa de efectele mentalului „omului nou”. Noi, ceilalți, avem datoria să le oferim o alternativă educațională, mentală, financiară..., să fim ultima generație de sacrificiu. De abia peste 20 de ani vom vedea efectele unui tip de educație după modelul interbelic.

Stimați colegi,

Sper ca atunci să nu avem 17% din PIB pentru educație, ci cel puțin 30%.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Orice activitate pirotehnică trebuie interzisă în spațiile închise”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Tragediile din cluburi, ultima întâmplată săptămâna trecută în București, sunt adevărate traume pentru societatea românească. Consternarea și durerea fiecăruia față de proporțiile acestui dezastru ne obligă să facem lucruri concrete pentru evitarea unor situații similare. Pentru că ar fi o eroare nepermisă să rămânem la stadiul de păreri de rău.

E foarte clar că sistemul de autorizare și verificare a spațiilor în care au loc evenimente publice este ineficient. Morbul corupției a pătruns și în acest domeniu, prin tolerarea ilegalităților din numeroase săli și cluburi de distracție. Patronii au doar un interes financiar clar, motiv pentru care fac orice pentru a funcționa, chiar și în lipsa avizelor de funcționare. Așadar, prin nesăbuința unor funcționari și inconștiența proprietarilor, sunt expuși pericolului mii de oameni. E un mix dezastruos de factori ce au provocat și nenorocirea de acum.

Evident, ca în atâtea alte cazuri, avem legislație, dar nu se aplică corect și pentru toată lumea. În mod normal, astfel de spații ar trebui să aibă ventilație corespunzătoare, iluminat de securitate, sisteme de alarmare în caz de incendiu, personal instruit, ieșiri de evacuare, hidranți, finisaje ignifuge și suficiente căi de acces pentru pompieri și alte servicii pentru situații de urgență. Astfel, presupunând că autoritățile ar deveni mult mai responsabile și patronii mult mai conștienți că viața primează profitului, tot ar dura până când toți patronii ar intra în legalitate.

Ca urmare, pentru evitarea unor astfel de accidente, propunem o soluție simplă, ușor de pus în practică și de verificat: interzicerea efectelor pirotehnice în spații închise, mai ales a focurilor de artificii. În acest sens, anunțăm demararea unei inițiative legislative. Este un gest normal și responsabil pentru a nu se mai repeta tragedii colective.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Incendiul de la Club «Colectiv» – un avertisment pentru viitor”.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Despre evenimentele de la Club „Colectiv” de vinerea trecută consider că au fost mediatizate și s-au luat diverse atitudini. Ieri, de exemplu, bilanțul negru indica noi cifre alarmante: 30 de morți și alți 137 în stare gravă. Medicii spun că 90 de răniți mai pot fi salvați doar de un miracol.

Totuși, ar trebui să înțelegem că trebuia să se întâmple un eveniment dramatic – pe lângă multe altele, dar nu de amploarea acestui gen de incident din sectorul 4 al Bucureștiului – pentru ca autoritățile să înțeleagă superficialitatea tratării ilegalităților cu iz de normalitate cu care ne-am obișnuit să trăim.

Bineînțeles, autoritățile locale și chiar centrale din domeniu caută dovezi care să-i scoată basma curată și să nu-și asume responsabilitățile legale. Ca dovadă, conform

martorilor incendiului, autoritățile (indiferent de tip) erau debusolate de amploarea evenimentului. Atunci intervine întrebarea: ce se întâmpla dacă avea loc un cutremur cu peste 1.000 de victime? Cum reacționau toți acei care în perioade de campanii electorale se bat cu pumnul în piept „pentru interesul național”?

Totuși, în aceste momente, tot oamenii simpli au dat o palmă pentru toți care conduc sistemul public românesc... și nu numai ei. Solidaritatea oamenilor simpli, care au venit în număr mare pentru a dona sânge, au ieșit în stradă să ajute răniții de la „Colectiv”, au organizat un marș de protest tăcut, demonstrează că, atât timp cât în România mai există astfel de oameni, țara asta mai are resurse pentru a supraviețui, dincolo de conducătorii pe care îi avem. Dacă oameni cu frica de Dumnezeu, care fac acest gest nobil pentru cei suferinzi, vor dispărea în viitorul apropiat, putem spune că ne vom pierde conceptul identitar de popor român.

Stimați colegi senatori,

Acest gen de oameni reprezintă alegătorii noștri. Dacă vor dispărea ei, există riscul de prăbușire și a sistemului politic românesc! Ar trebui, după carnajul din noaptea de 30/31 octombrie și gestul de solidaritate al românilor cu victimele din acel eveniment, să începem să ne gândim la acești oameni și să susținem legislativ, financiar, prin politici publice, prin lobby internațional etc. o strategie transpartinică de dezvoltare reală a României, și nu programe electorale doar pe hârtie... De ajuns! După 25 de ani de pas pe loc, e timpul să abordăm un nou mod de gândire.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Guvernul PSD «se înfruptă» deja din bugetul pe anul viitor, pe datorii trecute «la caiet»”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Am solicitat în nenumărate rânduri Guvernului PSD, inclusiv de aici, de la tribuna Senatului României, să respecte legea și să realizeze în mod transparent și obiectiv rectificările bugetare, să le supună dezbaterii publice în termenul legal și să țină cont de propunerile primite.

Proiectul de lege privind rectificarea bugetară a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice pe data de 21 octombrie și a fost adoptat două zile mai târziu, pe data de 23 octombrie, fără a fi supus dezbaterii publice în termenul legal. Legea nr. 52/2003, actualizată, privind transparența decizională în administrarea publică prevede că la publicarea anunțului pentru proiectele de acte normative se va stabili o perioadă de cel puțin 10 zile calendaristice pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiect.

Având în vedere că au fost exprimate foarte multe nemulțumiri atât referitor la construcția bugetului pe 2015, cât și asupra modului în care s-au alocat fonduri comunităților locale, speram că la rectificarea bugetară se va ține cont de propunerile noastre și ale reprezentanților structurilor asociative ale comunelor, orașelor și municipiilor. Bugetul pe anul 2015 nu a permis administrațiilor publice să cofinanțeze proiectele europene la nivel local, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață ale cetățenilor români din mediul rural, dar și din mediul urban, și, poate cel mai grav lucru în acest fel, s-a blocat crearea de locuri de muncă.

Stimați colegi,

PSD continuă „shoppingul electoral” – „cumpărarea” primarilor prin alocări bugetare.

Constat cu regret că Guvernul PSD continuă aceleași practici inadmisibile în relația cu aleșii locali. PSD continuă să folosească cumpărarea, forțarea și mituirea aleșilor locali în teritoriu în scop electoral. PSD vede în localele din 2016 singura șansă de a se menține la putere și pentru acest obiectiv este în stare să calce în picioare toate normele constituționale și legale. Se încearcă să se securizeze fidelitatea primarilor prin fonduri guvernamentale și să fie atrași alții, cărora li se promit noi proiecte și privilegii.

Guvernul PSD introduce administrațiile locale în ecuația jocurilor politice pe care le practică, folosind ca instrument banii de la buget pentru a le ademeni sau constrânge. După ce sunt văduviți de sprijin și de resurse tot anul și ani la rând, primarii sunt determinați să stea cu mâna întinsă la Guvern, iar PSD știe foarte bine să profite de această situație, folosindu-se de alocări bugetare, așa cum se întâmplă și în cazul ultimei rectificări. Pentru a avea bani de împărțit, Guvernul PSD a tăiat fonduri de la investiții, de la cofinanțarea proiectelor europene, de la infrastructura de transport și de la modernizarea școlilor și spitalelor. Vorbim de această dată de peste 2,5 miliarde de lei care s-au alocat netransparent și pe criterii de apartenență politică. Guvernul PSD a tăiat 1,6 miliarde de lei de la infrastructură și 108 milioane de lei din bugetul Ministerului Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri.

„Cadourile otrăvite” oferite anul acesta aleșilor locali de Guvernul PSD vor însemna pentru anul viitor impozite noi sau altele mărite și vor însemna mai puțini bani pentru infrastructură și mai puțini kilometri de drumuri sau autostrăzi.

Stimați colegi senatori,

Nici la ultima rectificare bugetară județul Suceava nu a primit vreun leu pentru dezvoltare, ceea ce înseamnă blocarea județului. Guvernul nu a alocat niciun leu pentru finalizarea proiectelor mari de dezvoltare din județ, astfel încât acestea să poată fi finalizate. În trei ani de mandat PSD, la nivel local și național, nu s-au continuat nici măcar lucrările aflate în stadiu avansat de execuție și nu s-au alocat fonduri pentru investiții vitale pentru această zonă. Și atunci nu ar trebui să se mai mire nimeni de ce zona Moldovei rămâne o zonă săracă, fără locuri de muncă, dar ademenită electoral o dată la patru ani.

Este revoltător și sunt consternat să văd că rectificarea bugetară „pozitivă”, de care vorbesc premierul și PSD, înseamnă tăierea banilor pentru șoselele de centură de la Suceava și Rădăuți. Îmi amintesc de faptul că parlamentarii PSD de Suceava se lăudau anul trecut că au făcut amendamente și că au fost prinși bani pentru șoseaua de centură a Sucevei. Nu s-au cheltuit banii și au fost luați, probabil, pentru a fi împărțiți în logica de campanie electorală.

Ca senator de Suceava, doresc să atrag atenția că prin sistarea lucrărilor la ruta ocolitoare municipiul Suceava este sufocat. Pe 10 octombrie, ministrul transporturilor a confirmat că Guvernul PSD nu are de gând să finalizeze nici în acest

an centura municipiului Suceava. Din păcate, dovada a venit puțin mai târziu, când la rectificarea bugetară din 23 octombrie s-au luat banii prevăzuți în bugetul pe 2015 pentru această investiție. Trebuie să știți, domnilor guvernanți, că Suceava este străbătută de drumul european E85, care străbate Europa de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Egee, traversează Lituania, vestul Belarusului, nord-vestul Ucrainei, România de la nord la sud prin Moldova, apoi Bulgaria, până în Grecia.

Asta înseamnă „viziunea” PSD de dezvoltare a României – să nu ai o autostradă care să te lege de capitala țării sau de Ardeal, să ai un municipiu ca Suceava sufocat de traficul greu care vine din Ucraina spre București.

Guvernul PSD „pune umărul” la izolarea zonei și condamnarea ei la subdezvoltare.

Nu s-au alocat nici acum fonduri pentru finalizarea pârtiei de schi de pe Rarău. Investiția „Pârtie de schi și transport pe cablu în masivul Rarău, Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava” este de o importanță majoră pentru municipiu, pentru județul Suceava și pentru întreaga zonă. Pârtia este primordială pentru promovarea zonei, în vederea atragerii de turiști și investiții. Inițierea proiectului pârtiei de schi de pe masivul Rarău a determinat mai mulți investitori în turism să deschidă unități de cazare și de alimentație publică în zonă, pentru care aceștia au luat credite, iar din cauză că Guvernul PSD a refuzat să mai finanțeze din 2012 lucrările investitorii au acum de suferit. Finalizarea obiectivului ar conduce la crearea de noi locuri de muncă, la creșterea veniturilor la bugetul de stat și la bugetul local. De menționat că municipiul Câmpulung Moldovenesc a fost declarat stațiune turistică de interes național în anul 2005. Investiția este realizată în proporție de 80%, Guvernul PDL alocând în perioada 2009–2011 peste 10 milioane de euro. Cei de la PSD nu au mai prevăzut niciun leu în buget, lucru recunoscut de Ministerul Finanțelor. Primăria ar fi încercat să continue investiția din fonduri proprii, dar administrația locală a primit o somație de plată și apoi un titlu executoriu pentru achitarea unei rate la creditul aferent proiectului „Suceava – Utilități și mediu la standarde europene”, contractat de conducerea PSD a Consiliului Județean Suceava.

Pârtia din masivul Rarău, abandonată de Guvernul PSD și care urma să devină una dintre cele mai atractive din țară, se află inclusă într-un top al celor 15 megaproiecte ratate ale României.

Guvernul PSD nu a prins în buget bani pentru realizarea studiului necesar în vederea transformării drumului european E85 de la Siret–Suceava la Roman într-un drum similar ca structură celui de la Roman la București.

Drumul național DN18, pe tronsonul Iacobeni–Borșa, a ajuns unul dintre cele mai proaste drumuri naționale din județul Suceava și unul dintre cele mai degradate din întreaga țară. Starea drumului creează dificultăți în activitatea zilnică a locuitorilor din zonă, a șoferilor aflați în tranzit, precum și a turiștilor care vin să viziteze Bucovina. Localitățile traversate de DN18 aflate pe raza județului Suceava, respectiv Ciocănești, Botoș, Valea Stânei și Cârlibaba, rămân condamnate în continuare la izolare. Situația este atât de gravă, încât agenții economici din zonă nu mai găsesc firme de distribuție care să-i aprovizioneze. Firmele de transport persoane care efectuează curse în zonă intenționează să suspende traseele din cauza stării DN18. Foarte mulți turiști care intenționează să traverseze județul Suceava spre Maramureș se întorc din drum.

Modernizarea tronsonului Iacobeni–Borșa–Moisei de pe DN18, finanțat prin BEI, trebuia finalizat în 2013, dar s-au efectuat doar 5% din lucrări. Contractul inițial a fost reziliat, reluarea licitației lucrărilor s-a făcut în decembrie 2014, iar atribuirea contractelor era prevăzută la începutul lunii iunie 2015. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România comunica în data de 3 iunie 2015 că s-au desemnat constructorii pentru două loturi care vizează reabilitarea acestui drum național, doar pe teritoriul județului Maramureș, amânând luarea unei decizii cu privire la anunțarea câștigătorului licitației pentru desemnarea constructorului care va reabilita DN18 pe lotul 3 și lotul 4, de pe teritoriul județului Suceava, astfel că sucevenii trebuie să mai aștepte până când vor începe lucrările de reabilitare pe tronsonului Iacobeni–Cârlibaba–limita județului Suceava.

Sucevenii, ca și maramureșenii, trebuie să fie respectați, și nu abandonați. Fără infrastructură, zona riscă să rămână în izolare și este condamnată la subdezvoltare. Abandonarea investițiilor în infrastructură pune în pericol dezvoltarea locală și regională.

De ce doar pe teritoriul județului Suceava nu se face nimic pe DN18?

Sper ca venirea sezonului rece să nu însemne abandonarea totală a preocupărilor pentru acest drum. Se pot finaliza procedurile de licitații, studiile sau se pot face chiar o serie de lucrări.

Spuneam că programul de guvernare al PSD pentru județul Suceava s-ar putea numi „Bucovina uitată”. Județul pare încremenit, după ce PSD a sistat finanțările și a blocat lucrările la toate investițiile începute.

Aceeași atitudine a Guvernului PSD de ignorare a nevoilor județului Suceava o constat și în cazul refuzului de a se aloca fonduri pentru continuarea reabilitării Gării Ițcani, pentru cofinanțarea proiectelor privind crearea de rețele de alimentare cu apă și canalizare în localități din județul Suceava, pentru reparații la campusul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, pentru reabilitarea școlilor și pentru conectarea lor la rețelele de apă curentă și canalizare, pentru cofinanțarea proiectelor de infrastructură rutieră – drumuri județene și comunale –, pentru amenajare de diguri și regularizare de râuri afectate de inundații în județul Suceava și lista ar putea continua.

La rectificarea bugetului, Guvernul trebuia să ia în calcul alocarea de fonduri pentru proiectele de investiții în derulare și necesarul de fonduri pentru funcționarea primăriilor, pentru spitale sau dispensare, pentru iluminatul public, pentru întreținere și pregătirea de iarnă a rețelelor de utilități și infrastructura de drumuri.

Doamnelor și domnilor,

Guvernul a sacrificat investițiile pentru a folosi fondurile discreționar, în alocări bugetare netransparente și în scop electoral.

Pentru județul Suceava, Guvernul PSD nu a alocat niciun leu pentru finalizarea proiectelor mari de dezvoltare aflate într-o fază avansată de execuție, astfel încât acestea să poată fi finalizate. PSD nu are nicio scuză atunci când dă cu piciorul la sume importante care au fost alocate pentru

investițiile realizate în proporție mult peste 50%, așa cum de altfel legea îi obligă.

Folosirea unor instrumente legislative aflate la îndemâna Guvernului și a premierului doar în logică electorală nu trebuie să mai fie o practică în România. Alocările bugetare nu trebuie să mai fie instrumente care să aducă bani cuiva doar pentru că este în „lista” clienților PSD!

Solicit și pe această cale Guvernului să realizeze în mod transparent și obiectiv construcția bugetară, inclusiv rectificările, să țină cont de propunerile primarilor și ale reprezentanților structurilor asociative ale comunelor, orașelor și municipiilor.

Îngrijorător este faptul că Guvernul „se înfruptă” deja din bugetul pe anul viitor, în condițiile în care întârzie să transmită Parlamentului proiectul de buget.

Este revoltător și sunt consternat să văd că rectificarea bugetară „pozitivă” de care vorbesc premierul și PSD înseamnă tăierea banilor pentru șoselele de centură de la Suceava și Rădăuți, de la celelalte investiții vitale pentru județul Suceava, multe dintre ele aflate într-un stadiu avansat de execuție.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Câinii latră, caravana trece...”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am denunțat, încă după primul an de mandat, printr-o interpelare adresată prim-ministrului, atitudinea sfidătoare manifestată de unii membri ai Executivului la adresa parlamentarilor care își exercită activitățile de control prin întrebările și interpelările adresate în plen.

În acest context, arătam că, de cele mai multe ori, răspunsurile membrilor Guvernului întârzie cu lunile, uneori prorogându-se chiar și de la o sesiune parlamentară la alta, aruncând în derizoriu funcția de control parlamentar a organului reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării.

Mai mult, acest veritabil boicot administrativ obstrucționează și activitatea curentă a parlamentarilor, deoarece o bună parte din inițiativele legislative promovate ar trebui să valorifice informațiile solicitate membrilor Guvernului, dacă acestea nu ar fi furnizate cu o atât de mare întârziere.

Din aceste considerente, solicităm prim-ministrului să ia măsurile care se impun pentru responsabilizarea colegilor din Executiv, în sensul încadrării în termenele prevăzute explicit prin regulamentele celor două Camere parlamentare.

Împuternicit să răspundă interpelării mele, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul acuza la acea dată volumul mare de muncă, dând ca exemplu cele 6.651 de întrebări și interpelări înregistrate de senatori și deputați în cele două sesiuni ordinare ale anului 2013, precum și dificultatea elaborării unor răspunsuri adecvate din cauza „neprimirii în timp util a informațiilor din teritoriu”.

Aceste argumente nu puteau fi însă acceptate, atâta vreme cât, raportat la cei 588 de senatori și deputați aleși în decembrie 2012, „volumul mare de muncă” invocat nu însemna nici măcar o întrebare pe lună/parlamentar! În ceea ce privește insubordonarea din teritoriu, deși prim-ministrul avea instrumentele necesare disciplinării subalternilor recalcitranți, se vede că nu le-a folosit deloc, atâta vreme cât disfuncționalitățile sesizate persistă și în prezent, în disprețul art. 112 alin. (1) din Constituție, în care se statuează că „Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului”.

Or, din acest punct de vedere, Regulamentul Senatului statuează obligația persoanei interpelate sau întrebate de a furniza un răspuns scris în cel mult 15 zile în cazul întrebărilor – art. 161 alin. (4) –, respectiv în cel mult două săptămâni în cazul interpelărilor – art. 163 alin. (4).

Dar când pentru membrii Executivului excepția tinde să devină regulă, câinii latră, caravana trece... Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Patrimoniul cultural, un drept și o datorie”.

## Stimați colegi,

Patrimoniul cultural este o miză cât se poate de actuală și înseamnă o moștenire lăsată de generațiile care ne-au precedat și pe care avem datoria de a o transmite intactă generațiilor viitoare. Este deci moștenirea trecutului de care ne bucurăm astăzi și pe care o vom transmite generațiilor care vor veni. De aceea, patrimoniul devine atât un drept, cât și o datorie a statului român. Rolul cel mai important în protejarea acestui patrimoniu îl au în primul rând statele, purtătoare ale ideii naționale și responsabile pentru posteritate. Proiectul de unificare a Europei este, dincolo de proiectul politic, o unificare a spațiului cultural european.

România deține valori pe care țări cu renume nu le au. Când vine vorba de a ne prezenta țara, vorbim despre bisericile noastre, în a căror construcție se îmbină, de atâtea sute de ani, măiestria artistului simplu, trăirile și simbolurile populare cu originalitatea. Despre România pot vorbi la fel de bine și alte obiective, cum ar fi Delta Dunării sau Cetățile Dacice din Munții Orăștiei. Datorită caracterului lor unic, aceste obiective figurează pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

UNESCO a fost fondată după cel de Al Doilea Război Mondial de 20 de state, iar obiectivul declarat încă de atunci este acela de a contribui la pacea mondială și la colaborarea între națiuni prin cultură, ecologie, educație și știință. România a aderat la UNESCO în data de 27 iulie 1956. Comisia Națională a României pentru UNESCO a fost înființată încă de la data aderării României la UNESCO, în 1956. Comisia parlamentară a venit mult mai târziu. Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a fost înființată de abia în 19 martie 2008. Dar astăzi ne bucurăm de faptul că putem avea o cooperare UNESCO–România care să acopere toate sferele de interacțiune: guvernamentală, parlamentară, academică și la nivelul societății civile.

Prezențele românești pe listele patrimoniului mondial material și imaterial sunt numeroase. Ca stat membru, România are înscrise pe Lista UNESCO trei rezervații ale biosferei (Pietrosul Mare – 1980, Retezat – 1979, Delta

Dunării – 1998), șapte situri ale patrimoniului mondial (șase culturale și unul natural). Lista-tentativă cuprinde 15 obiective. De asemenea, România are înscrise patru bunuri culturale imateriale pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial: Doina (2009), Ritualul Călușului (2008), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată (2013) – dosar comun cu Republica Moldova.

## Stimați colegi,

Comisia parlamentară comună, atât de necesară pentru a acoperi o cooperare parlamentară și guvernamentală a instituțiilor statului român cu acest for, a fost constituită pentru a superviza relația cu UNESCO la nivel național, cu scopul de a promova imaginea culturală, științifică și patrimonială a României în lume. Încă de la începutul mandatului 2012–2016, această comisie a avut ca obiectiv adăugarea altor dosare de candidatură pe Lista-tentativă UNESCO, precum Centrul istoric al orașului Băile Herculane, Castelul Corvinilor, Cetatea Devei și Ansamblul rural al satului Dorolea, comuna Livezile, județul Bistrița-Năsăud.

Susținem, alături de toate statele membre, necesitatea unei implicări mai mari din partea parlamentelor naționale în susținerea politicilor și inițiativelor UNESCO. Am invitat la discuții reprezentanți ai Conferinței generale a UNESCO, ai Delegației permanente a României pe lângă UNESCO, ai Guvernului. Dialogul permanent cu acești factori decizionali a contribuit la o mai bună cooperare în ceea ce privește atingerea obiectivelor României.

Pentru o mai bună documentare, noi, membrii comisiei parlamentare, am ales ca metodă de lucru vizitele de informare la obiectivele pentru care s-au sesizat probleme. Comisia parlamentară a efectuat trei vizite de lucru: la Roșia Montană, la Cetățile Dacice din Munții Orăștiei și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”. În toate aceste zone problemele sunt unele de sistem și ele trebuie combătute de toate instituțiile: locale, județene și naționale. Patrimoniul României trebuie conservat și protejat. Iar prezentul nu este deloc îmbucurător.

## Stimați colegi,

Îmi doresc să vă prezint două cazuri și felul în care comisia parlamentară a decis să le abordeze pentru căutarea unor soluții. Este vorba despre Cetățile Dacice și Delta Dunării.

Cetățile Dacice sunt obiectiv de interes național înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, care se află sub incidența a două reglementări legale, dată fiind suprafața împădurită din arealul monumentului istoric. Acest lucru a produs un blocaj în procesul de conservare și contribuie la continuarea stării de depreciere a monumentului. Având în vedere cele constatate la fața locului și în urma discuțiilor purtate, a reieșit oportunitatea unei inițiative legislative care propune scoaterea din fondul forestier național a terenurilor pe amplasamentul cărora se află monumente istorice cuprinse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, astfel încât să se poată efectua lucrările de întreținere, conservare și restaurare a acestor monumente.

Rezervația Biosferei „Delta Dunării” este obiectiv de interes național înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO încă din anul 1991, constituind un adevărat muzeu al biodiversității. Așa cum afirma și domnul Ivan Patzaichin, Delta Dunării este unică, așadar și legile care reglementează activitatea din rezervația biosferei trebuie să fie unice. Ne dorim parteneriate funcționale între administrația rezervației, administrațiile locale și locuitorii deltei. Ne-am angajat să susținem, așa cum am făcut și până acum, orice inițiativă legislativă ce va propune protejarea resurselor naturale ale RBDD, împletite cu posibilitatea de dezvoltare locală. Vom avea inițiative legislative privind îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniu, dacă vom considera că este necesar. Considerăm că o simplificare, o claritate a legislației, coroborată cu un control mai eficient în protejarea ecosistemului, a resursei piscicole, sprijinirea educației și a sănătății populației din zonele deltei sunt benefice pentru dezvoltarea armonioasă a zonei. În urma deplasării am inițiat o serie de adrese către instituții ale statului român cu competențe în ceea ce privește controlul și supravegherea zonei.

Această comisie a reușit să clarifice o situație care a creat confuzie în rândurile opiniei publice în privința unui spot publicitar referitor la Programul Operațional Regional, operat în România de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în care domnul Ciprian Popovici, muzeograf, afirmă că Cetatea de Scaun a Sucevei, restaurată cu fonduri europene, ar fi în patrimoniul UNESCO. În conformitate cu datele oficiale furnizate de Institutul Național al Patrimoniului, Cetatea de Scaun a Sucevei nu figurează în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Ca urmare a acestor precizări, am cerut CNA să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea sau modificarea spotului publicitar respectiv.

## Stimați colegi,

Cu ocazia Zilei patrimoniului mondial UNESCO din România, în 2013 comisia parlamentară a adoptat o declarație de intenție, pe care îmi doresc să o reiterez astăzi.

În dorința de a promova o viziune integratoare a societății românești prin susținerea culturii, educației și științei ca elemente fundamentale ale națiunii române, potrivit acestui document, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO se angajează:

– să contribuie activ la protejarea și conservarea monumentelor din patrimoniul național înscrise în Lista Patrimoniului Mondial sau în Lista-tentativă UNESCO;

– să sprijine necondiționat și prin toate mijloacele creșterea calității educației și a cercetării științifice;

– să se implice în promovarea valorilor culturale românești și a bunurilor românești înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO;

– să susțină interesele naționale la nivelul UNESCO.

Pentru realizarea acestor deziderate, consider că este necesară elaborarea unei strategii naționale susținute de efortul conjugat al tuturor instituțiilor naționale implicate în problematica UNESCO.

În calitate de președinte al acestei comisii, voi acționa conform voinței României și dezideratelor menționate mai sus la cea de-a 38-a sesiune a Conferinței generale a UNESCO, de la Paris, eveniment ce va avea loc în perioada 3–7 noiembrie 2015.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Școlile fără autorizație, un pericol iminent!”.

## Distinși colegi,

Catastrofele nu sunt niciodată rolul unei simple întâmplări. Catastrofele sunt de fiecare dată rezultatul unui șir lung de erori. În acest caz, erorile au fost multe, iar consecințele au avut, din păcate, un efect tragic.

Vă vorbesc, bineînțeles, despre drama ce a avut loc vineri seară în Clubul „Colectiv” din București. În această perioadă în care controalele, avizele, declarațiile pe propria răspundere și autorizațiile au ajuns, în sfârșit, în prim-planul discuțiilor publice. Aș vrea însă, astăzi, să vă atrag atenția asupra unei situații ce trenează de ani de zile și are ca actor principal una dintre instituțiile centrale ale statului român, și anume școala. Mii de unități de învățământ de pe întreg teritoriul României funcționează în aceste zile în afara legii, fără autorizații de funcționare.

Aceasta este, din păcate, România anului 2015 – școli neautorizate, ce își desfășoară activitatea pe responsabilitatea profesorilor din acele unități. Lipsite de autorizații de funcționare, fie că este vorba despre motive de securitate la incendiu sau despre motive igienico-sanitare, avem peste 2.500 de școli în România cu pereți scorojiți, săli de clasă improprii, toalete insalubre, aflate, în cele mai multe cazuri, în curțile unităților de învățământ, profesori care s-au săturat de salariile de mizerie și aleg să profeseze pe bani mai mulți în alte domenii de activitate. Aceasta este o parte a tabloului învățământului din România, însă, din păcate, este acea parte despre care nu se discută decât înaintea începerii anului școlar și de ani de zile nu se ia nicio măsură în vederea remedierii acestei situații. Măsurile nu pot fi luate la nivel local, ci este nevoie de implicare la nivel central pentru implementarea unui proiect care să vină în sprijinul tinerei generații prin susținerea autorităților locale.

Din păcate, Iașiul este unul dintre județele cu mari probleme la școlile din mediul rural. O treime din cele aproximativ 600 de școli au nevoie de reparații capitale sau de utilități. În comuna Rediu, de exemplu, școala generală în care învață două sute de copii are acoperișul distrus de grindină. Singura soluție este ca elevii să facă ore în ture, la grădinița din comună ori la alte școli din apropiere, întrucât sume de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro sunt imposibil de pus la dispoziție de autoritățile locale din comunele respective.

## Dragi colegi,

Așa cum spuneam și la începutul acestei declarații politice, catastrofele sunt rezultatul unui șir lung de erori. Îndemn Guvernul României să nu reprezinte una dintre aceste erori prin nefinanțarea unor lucrări atât de necesare pentru normala funcționare a instituțiilor de învățământ! Erorile trebuie remediate înainte de a se ajunge la catastrofe! Trebuie să învățăm să prevenim, și nu să reacționăm doar după ce s-a întâmplat o tragedie!

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Solidaritate”. Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Se vorbește despre tragedia din Clubul „Colectiv” și despre victime, despre solidaritate. Este absolut regretabil tot ceea ce s-a întâmplat. Doresc însă să vorbesc acum despre cei care au făcut tot ceea ce au putut și care sunt în continuare implicați în salvarea celor care au supraviețuit incendiului, dar care se luptă pentru viața lor pe patul de spital inclusiv la această oră.

Dincolo de operațiunea și codul roșu de urgență declanșat de Ministerul de Interne și de Ministerul Sănătății, trebuie recunoscut foarte clar că cele mai multe cadre medicale care au mers în spitale să dea o mână de ajutor au mers pentru că știau că era nevoie de ele, nu pentru că au fost chemate în mod explicit.

Tragedia în urma căreia au murit în chinuri groaznice zeci de tineri și în urma căreia alte zeci de persoane sunt în spital, într-o stare mai mult sau mai puțin gravă, putea fi evitată. Din păcate însă, acest lucru este tardiv în acest context.

De multe ori, din lucruri teribile apar și unele lucruri bune. Poate singurul lucru bun din toată întâmplarea cruntă din Clubul „Colectiv” este solidaritatea românilor. O solidaritate deosebită, atât în planul on-line, cât și în spațiul public.

De la asistentele și doctorii de la Maternitatea Bucur, personalul medical cel mai aproape de locul incendiului, care au acordat îngrijiri medicale rapid celor care încercau să iasă din infern, până la pompieri, doctori și asistente, întregul personal medical s-a mobilizat pentru a oferi sprijinul necesar victimelor incendiului.

Solidaritatea s-a extins la strângerea de fonduri prin donații din țară și din străinătate, la donarea de sânge și până la oferirea de servicii diverse din partea unor societăți comerciale – mâncare, medicamente, tratamente sau consiliere psihologică.

Gesturile de solidaritate ne cresc încrederea în comunitate, ne întăresc și, mai ales, ne inspiră. Tineri care au stat la cozi interminabile pentru a dona sânge, sute de oameni care au adus un omagiu la locul incendiului, care au adus mâncare medicilor care au făcut gărzi interminabile constituie dovada clară de solidaritate.

Nu putea schimba ceea ce a fost, dar putem schimba viitorul prin prezent. Niciodată nu e prea târziu, mai ales când vrei să faci un bine. Cred că fiecare dintre instituțiile statului și fiecare dintre noi, cei care suntem în slujba cetățenilor, trebuie să ne implicăm în mod mai concret pentru a ne arăta solidaritatea față de cei aflați în nevoie.

Simțim cu toții la fel și de aceea trebuie să tragem un semnal de alarmă puternic pentru a ne arăta solidaritatea și implicarea.

Solidaritatea umană a celor care au pregătirea necesară pentru a salva vieți este neprețuită. Pompierii, medicii, asistentele și tot personalul din domeniul situațiilor de urgență s-au mobilizat din solidaritate, empatie și din responsabilitate profesională.

Cu toate acestea, trebuie să ne tragem un semnal serios de alarmă privind efectivul personalului din situații de

urgență, care ar fi în mod clar depășit în eventualitatea unui eveniment cu un număr de victime mai mare decât al celor apărute în urma incendiului teribil din Clubul „Colectiv”. Dacă ar avea loc un cutremur, am fi oare pregătiți din punctul de vedere al resurselor umane medicale, al pompierilor și al celor care salvează vieți?

În plus, este absolut necesar să analizăm dotarea la nivelul echipamentelor de care dispun cei care își pun viața în pericol pentru că iubesc să salveze vieți. Costumele pompierilor, echipamentele celor de pe echipajele de terapie intensivă, aparatura portabilă, și nu numai, sunt oare toate acestea potrivite și suficiente pentru a asigura ajutorul necesar în cazul unor drame precum cea din Clubul „Colectiv”? Nu putem face rabat în niciun fel la calitatea echipamentelor cu care dotăm oamenii din serviciul situațiilor de urgență.

Nu în ultimul rând, este necesar ca nivelul salarizării să crească în mod semnificativ în rândul acestor persoane, pentru a le putea asigura condiții de trai decente, ca semn al aprecierii muncii exemplare și deosebite pe care o fac zi de zi, nu doar în situații dramatice precum cea din data de 30 octombrie 2015. Chiar și acum doctorii se luptă să salveze vieți. Noaptea, când mulți dintre noi dormim liniștiți, doctorii și pompierii se luptă pentru a alina suferința unor semeni de-ai noștri.

Munca absolut admirabilă și implicarea personalului în cauză în ciuda dificultăților financiare, a infrastructurii deficitare și inadaptate, a unei organizări defectuoase – iată de ce ar trebui ca salarizarea să corespundă celei din alte țări europene pentru categorii de personal asemănătoare. Avem puterea de a ne implica în mod concret în aceste schimbări și trebuie să o facem cu orice preț.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită stimă, senator Biró Rozalia.

Declarația politică este intitulată „Mesaj de comemorare a victimelor incendiului din 30 octombrie”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

La fel ca și pe dumneavoastră, evenimentul tragic de la sfârșitul săptămânii trecute m-a marcat în mod neplăcut și mă îndurerează în continuare, fiindu-mi dificil să găsesc cuvintele potrivite pentru a exprima tristețea pe care o simt în momentul de față. Cele întâmplate sunt cu atât mai grave întrucât ar fi putut fi prevenite, tinerii decedați fiind victime ale ignoranței și ale lipsei de responsabilitate a tuturor actorilor implicați.

Doresc să transmit condoleanțe familiei Vieru, din Onești, fata lor, Mihaela, de 32 de ani, aflându-se printre victimele confirmate până în momentul de față. De asemenea, gândurile mele se îndreaptă către familiile și apropiații lui Maior Ionuț, membru al trupei „Bruma”, ai soției sale, Livia, și ai lui Ștefan Dan, operator de imagine la un post de televiziune cunoscut. Cei trei oneșteni menționați sunt momentan spitalizați și le doresc o recuperare reușită. Totodată, vreau să îmi exprim sentimentele de solidaritate față de familiile tuturor celor decedați în data de 30 octombrie, precum și compasiunea față de cei ce se află acum în spitalele din capitală. Sper ca rugăciunile noastre să își atingă țelul.

Deși nu este ușor să trecem peste ce s-a întâmplat, este timpul să-i tragem la răspundere pe cei vinovați și să luăm măsurile necesare pentru ca o astfel de tragedie să nu mai aibă loc vreodată undeva în țara asta. Proprietarii clubului, la un loc cu autoritățile locale, de la Primăria Sectorului 4 până la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, au pus viața multor tineri în pericol până să se ajungă aici, iar vestea și mai îngrijorătoare este că alte astfel de localuri au probleme similare, fiind oricând posibilă o nouă dramă. Este momentul să ne trezim!

În ultimul rând, aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au participat la acțiunile de salvare din noaptea respectivă. Mulțumesc echipelor de intervenție, doctorilor, tuturor persoanelor care s-au oferit în mod voluntar să-i ajute pe cei răniți, precum și celor care au participat la marșurile de solidaritate din restul orașelor țării! Sunteți eroi și vă asigurăm că toate eforturile dumneavoastră nu vor fi uitate!

Declarația politică se intitulează „Strategia națională pentru dezvoltarea județelor din regiunea Dunării”.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinat dezvoltării economice și sociale a macroregiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor și a legislației europene. Comisia Europeană a elaborat o comunicare privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării, precum și un plan de acțiune, adoptate de Consiliul European.

La Strategia Dunării participă 14 state: 9 state membre UE, printre care și România, și 5 state nemembre.

Strategia Dunării este structurată pe patru mari obiective:

1. Interconectarea regiunii Dunării;

2. Protejarea mediului în regiunea Dunării;

3. Creșterea prosperității în regiunea Dunării;

4. Consolidarea regiunii Dunării.

Mai multe dintre județele riverane Dunării din zona de sud a României sunt unele dintre cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic din cadrul Uniunii Europene.

O prioritate în regiunea dunăreană românească o reprezintă dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii cultural-istorice prin dezvoltarea infrastructurii specifice și intense acțiuni de promovare. Strategia regională vizează creșterea atractivității regiunii prin dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă, ca urmare a valorificării moștenirii culturale și a resurselor naturale și a îmbunătățirii calității infrastructurii de cazare și de agrement.

De asemenea, susținerea dezvoltării durabile a zonelor pescărești și îmbunătățirea calității vieții în aceste zone, crearea oportunităților pentru realizarea veniturilor alternative ale locuitorilor din zonele pescărești, dezvoltarea infrastructurii specifice, pregătirea personalului calificat, asigurarea dotării cu echipamente de exploatare și prelucrare specifice, precum și încurajarea constituirii parteneriatelor sunt acțiuni importante în noua strategie.

În calitate de senator al României, consider că este oportună inițierea unei strategii naționale pentru dezvoltarea și susținerea județelor din regiunea Dunării cu ajutorul obiectivelor și priorităților din cadrul Uniunii Europene (SUERD).

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Niță:**

Declarația politică este intitulată „«Sărbătoarea sădirii arborelui» trebuie reinstituită”.

„Sărbătoarea sădirii arborelui” a fost inițiată în anul 1902 de către Spiru Haret. În vremea aceea, pădurile României nu se aflau în starea jalnică în care au ajuns în zilele noastre. Calificăm astfel situația de azi a fondului forestier, în comparație cu ceea ce aveam în urmă cu 100 de ani, când pădurile, în majoritate cuprinzând arbori seculari, se întindeau până în apropierea satelor și chiar a orașelor. Actualmente, țara noastră mai are două treimi din suprafața de păduri virgine a ecoregiunii carpatice. Asta încă mai reprezintă ceva, dar dacă măcelul forestier va continua în ritmul ultimilor ani, fără măsuri legale și eficiente de protejare a pădurilor, ne îndreptăm spre un dezastru la care românii contribuie în diferite moduri.

La 3 noiembrie celebrăm Ziua mondială pentru protecția pădurii. Evenimentele care se organizează cu acest prilej au scopul motivării populației să întreprindă cel puțin o acțiune prin care să contribuie la minimalizarea pericolului produs prin defrișările necontrolate. Propun, prin urmare, ca una dintre inițiativele noastre prin care putem marca o astfel de zi să fie reluarea tradițiilor „Sărbătorii sădirii arborelui”. Bineînțeles, coroborată cu modernizarea Codului silvic, ce trebuie să promoveze o politică forestieră adecvată noilor condiții. Silvicultorii organizează acțiuni bine-venite în „Luna pădurii”, dar nu e suficient față de cât se distruge. Totodată, pădurile trebuie ecologizate, la fel ca și apele ce le străbat.

Prințul Charles al Marii Britanii, care a devenit un fervent susținător al ocrotirii frumuseților sălbatice ale României, a declarat că România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră, iar jumătate din acest fenomen se petrece în zone care ar trebui să fie protejate. În această situație, Codul silvic trebuie să pedepsească aspru orice acțiune care poate afecta fondul forestier. Vedem în rapoartele de activitate ale Jandarmeriei și ale Poliției că zilnic se petrec devastări ale zonelor împădurite. Anual se pierd milioane de euro din cauza tăierii frauduloase a pădurilor. Unii străini au mai multă milă decât noi în privința pădurilor României, cumpărând suprafețe mari pe care să le protejeze și să le redea țării după perioada de refacere completă: pădurile, cu flora și fauna specifice acestor ținuturi. Dacă străinii sunt atât de preocupați de soarta pădurilor noastre, cu atât mai mult trebuie să fim noi, pentru că ele aparțin acestui popor. Trebuie stopat, de asemenea, fenomenul corupției, care a făcut posibilă retrocedarea ilicită a unor suprafețe imense de păduri.

Odată cu măsurile dedicate ocrotirii pădurilor, trebuie amplificate acțiunile de împădurire, sensibilizând întreaga populație a țării, inclusiv prin educarea copiilor, la conștientizarea privind importanța ocrotirii pădurilor și necesitatea stopării jafului barbar la care asistăm acum. Apreciem faptul că, prin grija câtorva ONG-uri și a unor administrații locale, se mai întreprind acțiuni, ca de pildă curățarea locurilor poluate de turiști sau împădurirea unor zone defrișate irațional, dar nu e de ajuns. Trebuie mai mult. Se poate face mai mult. Acesta este un important obiectiv de interes național.

Să acordăm, așadar, importanța cuvenită Zilei mondiale pentru protecția pădurii.

Bună dimineața, stimați colegi!

Este 10.30. Aș fi vrut să deschid ședința plenului Senatului.

Rog secretarul Senatului, pe domnul Mario Ovidiu Oprea, să înceapă o prezență.

Rog toți colegii care sunt prezenți în Senat, în birouri, pe drum spre sala de plen, să vină în sală, pentru a încerca să facem cvorum, să deschidem ședința.

Rog, de asemenea, liderii grupurilor parlamentare prezenți să invite colegii în sală.

Domnule secretar, aveți cuvântul. Vă rog, faceți prezența.

Da, domnule președinte. Bună dimineața, distinși colegi!

|Da, domnule președinte.<br>Bună dimineața, distinși colegi!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|| |Andronescu Ecaterina|| |Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|învoire| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|învoire| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|| |Boeriu Valeriu Victor|| |Bota Marius Sorin Ovidiu||

|Bujor Dumitru Marcel|prezent| |---|---| |Bumbu Octavian Liviu|| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|| |Chiru Gigi Christian|| |Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus|| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel|delegație<br>prezent<br>delegație<br>prezent| |Dumitrescu Iulian|| |Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|| |Flutur Gheorghe|prezent| |Frătean Petru Alexandru|| |Geoană Mircea Dan|| |Ghilea Găvrilă|| |Ghișe Ioan|| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|delegație| |Ichim Paul|| |Igaș Traian Constantin|| |Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin|| |Ioniță Dan Aurel|| |Iovescu Ioan|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|| |Jipa Florina Ruxandra|| |Klárik László Attila|| |László Attila|| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luchian Dragoș|| |Luchian Ion|prezent| |Marian Dan Mihai||Tămagă Constantin|| |---|---|---|---| |Marian Valer||Tătaru Dan|învoire| |Marin Nicolae|prezent|Tătaru Nelu|prezent| |Markó Béla||Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Mazăre Alexandru||Tișe Alin Păunel|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio||Toma Ion|| |Mihai Cristian Dănuț||Todirașcu Valeriu|| |Mihai Neagu||Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Mihăilescu Petru Șerban||Tudor Doina Anca|| |Miron Vasilica Steliana||Țapu-Nazare Eugen|| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Valeca Șerban Constantin|| |Mocanu Victor||Vasiliev Marian|prezent| |Moga Nicolae||Vegh Alexandru|| |Mohanu Nicolae|prezent|Verestóy Attila|prezent| |Motoc Octavian|prezent|Vochițoiu Haralambie|| |Mutu Gabriel||Voinea Florea|prezent| |Nasta Nicolae||Volosevici Andrei Liviu|| |Năstase Ilie||Vosganian Varujan|| |Neagu Nicolae||Zisu Ionuț Elie|prezent| |Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre||Am să reiau:|| |Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile|prezent|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina|| |Niță Mihai<br>Nițu Remus Daniel<br>Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Gabriel<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>Pataki Csaba|prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent|Anghel Adrian<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin|învoire<br>prezent<br>prezent| |Pavel Marian|prezent|Barbu Tudor|| |Păran Dorin||Bădălău Niculae|învoire| |Păunescu Teiu||Bălu Marius|| |Pelican Dumitru||Bereanu Neculai|prezent| |Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe|prezent|Biró Rozalia Ibolya<br>Boagiu Anca Daniela|| |Pop Liviu Marian|Guvern|Boboc Cătălin|învoire| |Popa Constantin||Bodea Cristian Petru|| |Popa Florian||Bodog Florian Dorel|| |Popa Ion|delegație|Boeriu Valeriu Victor|| |Popa Mihaela|prezentă|Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Popa Nicolae Vlad|prezent|Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Popescu Corneliu|prezent|Burlea Marin|| |Popescu Dumitru Dian||Cadăr Leonard|| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton||Calcan Valentin Gigel|| |Purec Ion Simeon|prezent|Câmpeanu Mariana|| |Rădulescu Cristian||Chelaru Ioan|prezent| |Rogojan Mihai Ciprian||Chiriac Viorel|prezent| |Rotaru Ion|prezent|Chiru Gigi Christian|| |Saghian Gheorghe||Chiuariu Tudor Alexandru|| |Savu Daniel||Constantinescu Florin|prezent| |Severin Georgică||Cordoș Alexandru|prezent| |Silistru Doina|prezentă|Corlățean Titus|| |Stuparu Timotei||Costoiu Mihnea Cosmin|| |Suciu Matei||Cotescu Marin Adrănel|| |Șova Dan Coman||Crețu Gabriela|delegație| |Tánczos Barna|prezent|Cristache Iulian|| Cristina Ioan Croitoru Cătălin Deneș Ioan Dobra Dorin Mircea delegație

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința de plen a Senatului.

Rog colegii să ia loc, să-și ridice cartelele.

|**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|| |---|---| |Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|| |Dumitrescu Iulian|| |Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel|| |Ehegartner Petru|prezent| |Florian Daniel Cristian|| |Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan|| |Grapă Sebastian|| |Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Isăilă Marius Ovidiu|delegație<br>delegație| |Jipa Florina Ruxandra|| |Klárik László Attila|prezent| |László Attila|prezent| |Luchian Dragoș|| |Marian Dan Mihai|| |Marian Valer|| |Markó Béla|| |Mazăre Alexandru|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana|prezent| |Mocanu Victor|| |Moga Nicolae<br>Mutu Gabriel<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie|| |Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius|| |Nicoară Marius Petre|| |Nistor Vasile|| |Niță Mihai<br>Nițu Remus Daniel|prezent| |Oprea Dumitru|| |Oprea Gabriel|Guvern| |Pașca Liviu Titus|| |Pașcan Emil Marius|| |Pataki Csaba||

Păran Dorin Păunescu Teiu Pelican Dumitru Pop Gheorghe Pop Liviu Marian Guvern Popa Constantin Popa Florian prezent Popa Ion delegație Popescu Dumitru Dian Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton Rădulescu Cristian Rogojan Mihai Ciprian prezent Saghian Gheorghe Savu Daniel Severin Georgică

Mulțumim. Haideți, luați loc, vă rog.

Îi rog pe toți colegii prezenți în sală... sau cei de pe hol să poftească în sală.

Rog și colegii din opoziție să ia loc.

Stuparu Timotei Suciu Matei Șova Dan Coman Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan învoire Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel Toma Ion Todirașcu Valeriu Tomoiagă Ștefan Liviu Tudor Doina Anca Țapu-Nazare Eugen Valeca Șerban Constantin Vegh Alexandru Vochițoiu Haralambie Volosevici Andrei Liviu Vosganian Varujan

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Haideți, haideți, să putem începe. Haideți în sală, să putem începe.

Vă rog să luați loc.

Mulțumesc, domnule secretar. Poftiți. Prezent și domnul Ilieșiu. Stimați colegi, luați loc, vă rog.

Domnule senator Nicolae Vlad Popa, haideți să începem ședința. Avem un singur proiect, durează puțin. Vă rog eu frumos. Fără dumneavoastră nu putem.

Asta am înțeles, sigur. Pregătiți programul, nu?

Mulțumesc foarte mult. ## Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi și să vă anunț că, din totalul de 165 de senatori, și-au înregistrat participarea 84.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec. Ordinea de zi pentru ședința de plen v-a fost distribuită, ați primit-o.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi, dacă nu există obiecțiuni.

Nu există.

Punctul 1, secțiunea I, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 9–14 noiembrie 2015.

Luni: 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare; 12.30 – ședință pregătitoare; 13.00 – ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Rămâne ora 17.00, după dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, după aceea, vot final, la ora 17.00.

Marți: 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 12.00, vot final.

Miercuri, 11 noiembrie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 12.00, vot final.

Joi, 12 noiembrie – lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale. Este posibil ca la acest program, în noul context politic, să apară modificări, care vor fi discutate în ședința Biroului permanent al Senatului de luni.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Continuăm dezbaterile pe Propunerea legislativă referitoare la completarea Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Rămăsese la cuvânt, când s-au întrerupt dezbaterile pe motiv de expirare a termenului, doamna senator Anghel. Microfonul 3, aveți cuvântul.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Da, era o replică pentru domnul Popa, care vorbea de faptul că n-ar trebui să fie cei care sunt anchetați penal în CSAT. Și mă gândeam: domnul Scutaru, marele Scutaru, n-a făcut parte din CSAT? Cine l-a numit?

Domnilor...

Domnilor, veți avea puterea...

Nu discutați cu sala, doamna senator.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Atât de mult v-ați dorit-o, să vedem ce-o să faceți cu ea!

Vă garantez un lucru: în câteva luni de zile, dacă cei din servicii nu vor fi alături de dumneavoastră, cum sunt acum, veți fi sfâșiați de popor.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamna senator..., dacă nu există alte puncte de vedere...

Vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu, a fost dreptul meu la replica dumneavoastră!

30 de secunde, domnul senator Nicolae Vlad Popa. Vă rog, pe scurt, domnule senator, și aș vrea să nu intrați într-o polemică...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Nu, câtă vreme mi-a pronunțat numele..., câtă vreme mi-a pronunțat numele, sigur că am drept la replică.

Aș vrea să-i explic doamnei senator, poate n-a înțeles – eu nu-i pronunț numele –, poate n-a înțeles ce-am vrut să spun. Clasa politică este arătată cu degetul, iar lucrul acesta se întâmplă pentru că n-a existat o reacție la timp pentru toate faptele incriminatoare, acuzatoare adresate acestei clase. Și vorbesc aici despre problemele penale.

În momentul în care...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamna senator...

În momentul în care ai...

Poliția ședinței, domnule președinte.

V-am rugat să nu escaladați polemica...

Închei și spun...

V-am rugat pe dumneavoastră.

Câtă vreme la nivel decizional – și aici avem decizionalul cel mai înalt, pentru că e vorba de securitatea noastră națională – există și oameni care, în paralel, pe probleme profesionale istorice, au probleme penale, deci din punctul de vedere al moralității există un semn mare de întrebare, cu siguranță că nesiguranța în sufletul cetățeanului va exista.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/11.XI.2015

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar închise dezbaterile pe acest proiect. Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Este lege organică.

Vot, luni, ora 17.00.

Vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului,

în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și pentru modificarea art. 39 alin. (7[2] ) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Epuizând ordinea de zi, permiteți-mi să declar închisă ședința Senatului de astăzi.

- Ne revedem luni, la programul obișnuit.

- Mâine, în comisii, fiecare la comisia din care face parte. O zi bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 10.55._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815292]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 197/11.XI.2015 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei