Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bună ziua, stimați colegi! Îi rog pe colegii de pe hol să poftească în sală. Îl rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă și prezența.

O parte din colegi încă sunt pe hol, în birouri.

E deja... Au trecut deja trei minute de la ora începerii programului.

Vă rog, insist la liderii grupurilor parlamentare...

|**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|| |---|---| |Bună ziua tuturor!|| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela||

|Boboc Cătălin|| |---|---| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|| |Butunoi Ionel Daniel|| |Cadăr Leonard|concediu medical| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|| |Corlățean Titus|| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin|prezent| |Deneș Ioan|| |Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|delegație| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|| |Durbacă Eugen|prezent| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| Filip Petru prezent Firea Gabriela Florian Daniel Cristian Flutur Gheorghe prezent Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan Ghilea Găvrilă Ghișe Ioan prezent Grapă Sebastian prezent Grigoraș Viorel prezent Hașotti Puiu prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Iliescu Lucian prezent Ilieșiu Sorin prezent Ioniță Dan Aurel Iovescu Ioan Isăilă Marius Ovidiu prezent Jipa Florina Ruxandra Klárik László Attila László Attila prezent Lazăr Sorin Constantin Luchian Dragoș Luchian Ion Marian Dan Mihai Marian Valer prezent Marin Nicolae Markó Béla prezent Mazăre Alexandru Mihai Alfred Laurențiu Antonio Mihai Cristian Dănuț prezent Mihai Neagu Mihăilescu Petru Șerban Miron Vasilica Steliana prezentă Mitu Augustin Constantin prezent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Motoc Octavian prezent Mutu Gabriel prezent Nasta Nicolae Năstase Ilie prezent Neagu Nicolae Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre Nicolae Șerban Nistor Vasile Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel Obreja Marius Lucian Oprea Dumitru prezent Oprea Gabriel Guvern Oprea Mario Ovidiu prezent Oprea Ștefan Radu prezent Pașca Liviu Titus prezent Pașcan Emil Marius Pataki Csaba prezent Pavel Marian prezent Păran Dorin prezent Păunescu Teiu prezent Pelican Dumitru prezent Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu Marian Guvern Popa Constantin

prezent concediu medical

|Popa Florian|prezent| |---|---| |Popa Ion|prezent| |Popa Mihaela|| |Popa Nicolae Vlad|prezent| |Popescu Corneliu|| |Popescu Dumitru Dian|| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Purec Ion Simeon|| |Rădulescu Cristian|| |Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|| |Sârbu Ilie|prezent| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina|prezentă| |Stuparu Timotei|| |Suciu Matei|prezent| |Șova Dan Coman|| |Tánczos Barna|| |Tămagă Constantin|prezent| |Tătaru Dan|prezent| |Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando|prezent<br>Guvern| |Tișe Alin Păunel|prezent| |Toma Ion|| |Todirașcu Valeriu|prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Tudor Doina Anca|prezentă| |Țapu-Nazare Eugen<br>Ungureanu Mihai Răzvan<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vâlcov Darius Bogdan<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu<br>Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|

Vă rog să luați loc, stimați colegi. Îi rog pe colegii parlamentari să ia loc în bănci. Îi rog pe cei care încă sunt la o țigară să poftească. Îl rog pe domnul secretar să facă adunarea celor prezenți, să vedem dacă avem cvorum.

Și-au înregistrat participarea 98 de colegi până în prezent, prin semnătură.

Obreja Marius, prezent.

Este, este.

Domnule președinte, au răspuns apelului 95 de colegi.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult. Doamnelor și domnilor colegi,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința de astăzi a Senatului și să vă anunț că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezența 98. 95 au răspuns și la apelul nominal al colegului nostru. 96, cu doamna Anghel, care face cât doi, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Alexandru Pereș.

Programul de lucru pentru astăzi, pe care o să-l supun atenției și aprobării dumneavoastră, este următorul: 9.00 – 13.00 – lucrări în comisiile permanente; 13.00 – 15.00 – pauză; 15.00 – 17.00 – lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea actelor normative aflate pe ordinea de zi.

Legat de program sunt intervenții? Nu sunt.

În aceste condiții, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

## **Din sală:**

Nu merge.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

La mine nu a mers.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Încercăm încă o dată, sigur. Avem cvorum, așa cum bine ați văzut. Am aprobat ordinea de zi. Am aprobat programul, pardon. Pentru ordinea de zi există intervenții? Nu există. Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Rog corpul tehnic al Senatului să se preocupe și să rezolve aceste chestiuni.

## Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că avem oaspeți astăzi la ședința plenului Senatului de astăzi, respectiv studenții Facultății de Științe Juridice și Administrative din cadrul Universității „Dimitrie Cantemir”, pe care-i salutăm în numele dumneavoastră, și studenții Facultății de Drept din cadrul Universității „Spiru Haret”.

Vă mulțumesc.

Le mulțumesc și lor.

Sper să ne acorde importanță nu numai astăzi, când sunt prezenți aici, importanță și în ceea ce facem și pentru țară, și pentru dumnealor.

Punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative.

Supun atenției dumneavoastră procedura de urgență pentru Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României.

## Inițiator, Guvernul României.

Susține procedura de urgență, foarte pe scurt, domnul ministru secretar de stat Iliescu.

Vă rog.

**Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului pentru care Guvernul vă cere aprobarea procedurii de urgență reglementează, prin modificarea și completarea Legii nr. 291/2007, intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, acest lucru pe fondul noilor provocări, riscuri și amenințări la securitate națională și internațională.

Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

Avem suficient de multe proiecte de adoptat astăzi.

Supun atenției dumneavoastră punctul 1, Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului prezent aici, domnul secretar de stat Dragoș Titea – microfonul 8.

## **Domnul Virgil Dragoș Titea** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificate de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările și completările ulterioare, în sensul repartizării pentru anul 2015 a unor sume obținute din vânzarea la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru proiecte urgente. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Pentru raport au făcut un efort trei comisii: Comisia pentru buget, Comisia pentru transporturi și energie, Comisia economică.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Viorel Arcaș, prezintă raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile nominalizate de dumneavoastră au analizat proiectul de lege, precum și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare.

Motoc Octavian.

Domnule senator Motoc Octavian, vă rog. Se pregătește domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Nu este pentru prima oară când se propun astfel de alocări din vânzările de certificate de emisii pentru diverse investiții în domeniul transporturilor.

Bineînțeles că nu putem să fim împotriva unor astfel de alocări, care ajută dezvoltarea magistralelor de metrou din București, capitala României.

Fără a putea fi acuzat însă de o poziție de tip provincial, doresc însă să atrag atenția Guvernului asupra necesității repartizării într-un mod, oarecum, uniform – perfect uniform nu este posibil – a acestor sume și către alte zone ale țării, în privința trecerii sistemelor de transport clasice în sisteme ecologice de tip electric. De exemplu, rețelele de tramvai, de troleu din diverse localități, orașe importante ale țării, altele decât București.

E un lucru pe care doresc să-l aibă în atenție Guvernul.

Și o întrebare pe care doream s-o pun: vorbim despre aceste realocări, dar nu știm exact – eu personal nu știu și cred că nici colegii mei – care sunt sumele care sunt atrase prin vinderea acestor certificate în fiecare an.

Deci eu sunt interesat să-mi spună reprezentantul Guvernului ce sumă a fost atrasă anul trecut sau, eventual, și pe anul acesta până acum din vânzarea acestor certificare de emisii.

Mulțumesc.

Până își pregătește răspunsul domnul ministru, îl rog și-l poftesc la microfonul 2 pe domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor, domnilor colegi senatori, Eu vreau să vă învederez un lucru.

Este o chestiune, din nou, strict în competența Executivului, să stabilească procedurile pentru scoaterea la licitație a unor certificate.

Într-adevăr, aceste certificate sunt în România de importanță foarte mare, pentru că aduc sume importante la buget. Țara noastră, deși nu pare, pentru că există și simțim, de exemplu, în București, o poluare serioasă, nu pare, dar are încă resurse foarte multe de a vinde către țări care au producție industrială foarte mare și trebuie să cumpere aceste certificate, deci are această rezervă de certificate pe care le folosește, le vinde la licitație, și Guvernul are resurse care ar trebui să fie folosite pentru ecologizare, pentru împăduriri, pentru curățenia de care are nevoie România.

Noi acoperim pe undeva o procedură, o acoperim în sensul că votăm o modificare la ordonanță, o procedură care

trebuie să țină de Ministerul Mediului, trebuie să țină de Ministerul de Finanțe și de Guvern, în exclusivitate, pentru care aceștia au responsabilitate sută la sută și care, din nou, o pasează către Parlament, unde responsabilitatea este foarte difuză.

E rău și rog reprezentanții Guvernului, aici de față, să se gândească: sunt... Aceasta este activitate legislativă? Este legea pe care Parlamentul are dreptul să o creeze și să o facă pentru guvernare sau este o activitate strict guvernamentală?

Mulțumesc, domnule senator. Există alte puncte de vedere?

Domnul senator Haralambie, vă rog... Vochițoiu, vă rog, la microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să încep prin a spune că au fost patru comisii, inclusiv cea de afaceri europene, care au dat aviz pentru acest proiect de lege.

Eu vreau să spun că e un lucru îmbucurător că Guvernul alocă în acest fel aceste sume de... această mare sumă de 188 de milioane, peste 188 de milioane, într-o investiție care are un indice de recuperare supraunitar. Și trebuie să spunem celor care mai au, poate, o îndoială că această alocare ar fi sau n-ar fi bună că această investiție are în vedere respectarea condițiilor contractuale, precum și a Acordului de împrumut încheiat între Guvernul României și Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională, care asigură finanțarea parțială a acestor obiective, adică „Magistrala IV – Metrou” și „Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional «Henri Coandă»”, și bineînțeles, ține de condiționalitatea de acordare a României de către UEFA a dreptului de organizare a Campionatului european de fotbal și a altor competiții. Iar faptul că... faptul că Guvernul României, acest Guvern al României vine și implică Parlamentul în procesul legislativ eu cred că este un act de normalitate. Ne aducem aminte că au fost chiar instituții internaționale care criticau fostele guverne pentru faptul că excluseseră la un moment dat Parlamentul din procesul legislativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Barbu, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Am să fac o scurtă introducere la ceea ce doresc să spun referitor strict la actul normativ, la proiectul de act normativ pe care îl dezbatem.

În mandatul 2000–2004, distinșii noștri predecesori, parlamentari ai României, au votat în plenul Camerei Deputaților „privatizarea”, cu ghilimelele de rigoare, a rezervelor de gaze naturale și țiței ale României.

Adică, de fapt, copiii ăia din balcon au fost condamnați și sunt condamnați – și copiii lor chiar – să aibă resurse financiare pentru sănătate, învățământ și așa mai departe, chiar pentru copiii lor, cu mult mai mici decât le-ar fi avut dacă rezervele de petrol și de gaz ale țării erau ale țării.

Tot în perioada aceea s-a semnat celebrul contract cu această firmă, care a devenit cap de afiș – nu știu să pronunț, că mi-a scăpat limba germană –, ăștia din Austria cu tăierile de păduri și defrișări, care au dus până la alunecări de terenuri. Da?

Acum discutăm și mă surprinde, că eu sunt mai lipsit așa, un pic, de experiență politică, sunt abia venit în Parlament de un pic, de doi ani, dar sunt colegi la al treilea, la al patrulea mandat, care au și experiență politică și au fost la guvernare în diverse guvernări succesive, că nu se pune problema ce reprezintă, de fapt, vânzarea acestor certificare pentru ei și pentru copiii lor.

Dacă peste doi ani, trei ani, opt ani, zece ani România va redeveni o țară industrializată serios, așa cum îmi doresc, căci de aia sunt aici, să fac prin legile pe care le votez ca România viitoare să fie mai puternică economic, adică și industrial, de unde va putea România să scoată fum pe coș, metaforic vorbind, dacă noi, acum...? Și nu e prima dată când discutăm despre vânzarea – absolut, spun eu – la limita, să nu spun chiar iresponsabilului, la limita lipsei de analiză serioasă – ce formulare frumoasă am găsit! Ce înseamnă pentru viitoarele generații vânzarea acestor certificate obținute de România? Va mai putea România să scoată fum pe coșul economic, pe coșul industrial? Dacă da, trebuie să-mi răspundă că au luat în calcul acest lucru reprezentanții Cabinetului Ponta. Dacă nu, înseamnă că votăm...

Ați lăsat puncte, puncte la final. Da?

Vă rog, alte puncte de vedere.

Dacă nu sunt, îl rog pe reprezentantul Guvernului, în măsura în care poate, să răspundă la întrebările care i-au fost adresate.

Dacă nu are toate datele necesare, răspunsul poate fi completat și cu un răspuns scris către senatorii care au pus întrebări.

Vă rog, domnule ministru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la sume pot să vă spun despre sumele care se alocă Ministerului Transportului... prin alocarea sumei de 188,525 de mii de lei Ministerului Transporturilor pentru finanțarea în anul 2015 a proiectului pentru investiții în „Magistrala IV – Metrou”, cu suma 150 de mii de lei, și „Legăturile rețelei de metrou cu Aeroportul «Henri Coandă»”, cu suma de 38,525 de mii de lei.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă nu sunt alte luări de poziție, declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiilor, așa cum s-a aflat, este de admitere. Supun aprobării dumneavoastră

A solicitat cuvântul! A cerut cuvântul!

A cerut cuvântul de la Guvern.

## Păi, i-am dat cuvântul domnului ministru!

Nu poate cere un al doilea reprezentant al Guvernului în aceeași problemă cuvântul, iar, dacă a făcut-o, a greșit. Domnule senator Barbu, vă rog.

L-am rugat cu toată deferența și cu tot respectul pe reprezentantul Cabinetului să-mi răspundă la o întrebare punctuală: dacă s-a luat în calcul și dacă da, cu ce rezultat, posibilitatea ca această vânzare să afecteze din punct de vedere industrial România anilor viitori.

Mulțumesc.

Dacă doriți dumneavoastră să vă completați, vă rog, completați-vă. Vă rog.

## **Domnul Virgil Dragoș Titea:**

Vom trimite în scris, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## E în regulă.

## Stimați colegi,

Raportul comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea Guvernului României este prezent președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză, domnul Ion Ghizdeanu, care susține proiectul de lege.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Codului fiscal pe două direcții foarte, foarte importante, și pentru mediul de afaceri, și pentru populație, respectiv clarificarea competenței de calcul și facilitarea mecanismului în cazul impozitului datorat pentru transferurile de proprietăți imobiliare și, al doilea, în domeniul taxei pe valoarea adăugată. Începând cu data de 1 iunie se extinde aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru bunurile alimentare, precum și pentru serviciile de restaurant și catering.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, adresez rugămintea de adoptare a acestui proiect în forma prezentată de Guvern și în concordanță cu raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Consiliul Economic și Social a transmis puncte de vedere de avizare favorabilă, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele primite și amendamentele și au hotărât, cu 4 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa la prezentul raport. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Stimați colegi, suntem, așa cum bine ați aflat, în fața unui raport cu amendamente respinse.

Înainte de a intra propriu-zis în dezbaterile generale, întreb autorii amendamentelor respinse dacă le susțin în plen. Și, dacă le susțin, să le identificăm, să le indice, să le putem susține.

Domnule senator Dincă Mărinică, poftiți. Microfonul central, vă rog.

Domnule președinte, sunt două amendamente care privesc... în esență, nu o să le citesc, pentru că le aveți toți scrise...

Numai articolul... De asta am întrebat, să le identificăm.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Art. I. După punctul 7 se introduce punctul 8 și cuprinsul are și un tabel. Și la art. II se va modifica și are și suplimentul de conținut.

În esență, ce prevăd cele două articole? Această ordonanță presupune reducerea TVA-ului, dar nu acum... mai târziu... din banii altora. Ideea este că, pe un anumit segment de produse, pentru faptul că reducerea TVA-ului se produce la 1 ianuarie, iar, statistic, se constată că peste 30% din producție și din vânzări se realizează între 1 septembrie și 1 ianuarie, producătorii au venit și – bineînțeles, direct interesați erau producătorii – au solicitat ca această reducere a accizei să se facă la băuturile spirtoase începând cu data de 1 octombrie, pentru că în această perioadă este firesc și normal ca cei care comercializează să aștepte încă trei luni până scade acciza ca să poată să facă un profit corespunzător.

Au venit și cu un calcul care arată că, dacă nu se ia această măsură pe aceste trei luni de zile, culmea, se vor pierde bani la buget, nu se vor încasa, pentru că în acele trei luni de zile cei care sunt comercianți au tot interesul – repet, firesc și normal – să consume stocul de marfă cu acciză mult mai mare și să aprovizioneze imediat după data de 1 ianuarie, când scade valoarea acestei accize.

Înțeleg că Mario Oprea, colegul meu, are și calculul și vă poate comunica exact. Ei au venit și la Comisia pentru buget, au explicat cu cifre cum stau lucrurile și cred că este un lucru bun, în primul rând, pentru buget, pentru că vom fi tot în situația în care am fost cu supraacciza la combustibil. După ce am introdus supraacciza la combustibil, am constatat că nu am încasat mai mulți bani, ba, din contră, încasările au scăzut, iar ulterior am constatat de ce au scăzut aceste încasări, dat fiind faptul că mulți dintre transportatori, când aveau ocazia, în momentul în care intrau în țară, alimentau din țările vecine, dat fiind faptul că prețul combustibilului era și este mai mic. Și în aceeași situație ne vom afla și la alcool.

O măsură din punctul de vedere al Guvernului care spera să aducă mai multe venituri la buget a fost o măsură care a adus și mai puțini bani la buget, iar cei care produceau combustibil au constatat că și lor li se reduc și profitul, și dividendul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, sunt... La aceleași amendamente, vă rog.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doi inițiatori.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doi inițiatori la amendamente, că, altfel, nu puteam să vă dau cuvântul. Vă rog.

Domnul senator Mario Ovidiu Oprea, pentru amendamentele... aceleași amendamente, fiind coinițiatori. Vă rog.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Distins Senat, vreau să vă informez că aceste amendamente nu au încărcătură politică. Deci noi ni le-am asumat, pentru că așa prevede regulamentul, dar ele vă sunt propuse dumneavoastră, practic, de Asociația „Spirits România”, care este asociația producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase.

Așa cum colegul meu mai înainte vă informa, Guvernul, pe bună dreptate, a invocat un motiv care era de luat în calcul la acel moment, și anume faptul că nu are un impact bugetar care să fie evaluat și nu poate să ia în calcul prognoza veniturilor bugetare. Așa este. Ulterior ședinței de comisie, cei de la această asociație ne-au trimis celor care ne-am asumat acest amendament – și nu este vorba numai de senatori din opoziție aici –, ne-au trimis și niște calcule. Și au spus: domne, dacă se aplică această diminuare a accizei de la 1 octombrie, adică exact în perioada în care se intensifică vânzările de băuturi spirtoase, avem de-a face cu un venit suplimentar de 9.739.222 de euro. E calculul lor, vi-l redau.

În situația în care s-ar aplica de la 1 ianuarie, așa cum prevede ordonanța, paradoxal, se pierd bani, nu se câștigă, și suma este foarte mare. E vorba de o sumă de 30 de milioane de euro care se pierde pentru că... din simplul motiv că marii distribuitori de băuturi spirtoase ar aștepta epuizarea stocurilor și ar face o aprovizionare cu foarte mare prudență. Or, în momentul în care aplicăm de la 1 octombrie, așa cum propune amendamentul sau propun amendamentele, atunci vom avem un supliment la buget.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, supun atenției și votului dumneavoastră cele două amendamente.

Dacă aveți un punct de vedere vizavi de amendamente. Microfonul 7.

Domnul senator Viorel Arcaș, care, de ziua dumnealui, adică astăzi, are și mai mult de muncă decât de obicei. Îl felicităm.

Vorbim de amendamente la alcool de ziua mea.

Asta este. Ce să facem?

Deci aș vrea să fac câteva precizări ce au fost luate în calcul și la discuțiile în comisie. Ordonanța respectivă se referă la reducerea TVA-ului la alimente la 9%, începând cu 1 iunie. Amendamentul se referă la reducerea de accize. Nici măcar nu are ce căuta, părerea noastră a fost unanimă, în această ordonanță.

În al doilea rând, ar însemna să asimilăm băuturile spirtoase produselor alimentare și nu știu dacă putem face noi, aici, prin vot.

Deci comisia a respins amendamentele respective.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Stimați colegi, supun...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Domnule președinte...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu putem discuta la amendamente.

Întâi le

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Se mai întâmplă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Se mai întâmplă, așa este.

Supun aprobării dumneavoastră primul amendament, cel de la art. I.

Stimați colegi,

Al doilea amendament, pe care l-a propus aceeași echipă, îl supun adoptării, de la art. II, îl

Și acest amendament a fost adoptat.

Rog să mai afișați o dată rezultatul. Nu-l am. Nu-l am. ( _Discuții în sală.)_

Da, da, aveți dreptate. 50 de voturi împotrivă. Din păcate, al doilea amendament a fost respins.

Stimați colegi, dezbateri generale.

Domnule senator Nicolae Vlad Popa, vă rog – microfonul nr. 2.

Domnule președinte,

Am constatat cu stupoare că e vorba despre... Eu nu am... sunt jurist, nu am specializarea în zona respectivă, dar am constatat că în normele de aplicare, deși în ordonanță apar enumerate anumite produse, în normele de aplicare care au apărut sunt excluse cu numere de cod, din produsele aprobate, un alt număr de produse. Sigur că numerele acelea de cod eu nu le înțeleg, dar, tehnic, nu pricep cum produse care apar în descrierea din ordonanță ca fiind produse alimentare, din ele, să fie excluse în normele de aplicare, știind că, de principiu, o normă de executare nu poate să depășească puterea legii.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, dezbateri generale. Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendament admis. Cel care a fost respins la comisie, unul dintre ele, a fost admis în plen, deși mi se sugerează că amendamentele erau legate, aveau un conținut care..., în mod normal, ar fi trebuit sau aprobate, sau respinse. Soluția este la Camera Deputaților. În aceste condiții, eu nu am cum să repet votul, situație în care supun aprobării dumneavoastră raportul cu amendamentele admise în plen.

Vă rog să votați.

- 73 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și nicio

- abținere.

- Raportul fost adoptat.

- Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind abrogarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013.

- Inițiatorul este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Ion Ghizdeanu, punctul de vedere față de această propunere legislativă. Microfonul 9.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Arcaș.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere că abrogarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 elimină numai modalitatea de decontare a facilităților de transport acordate elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, facilitățile fiind în continuare reglementate de prevederile art. 84 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, inclusiv limita de 50 de kilometri pentru care se asigură decontarea cheltuielilor de transport pe care inițiatorul a dorit să o elimine. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Inițiatorul nu este prezent.

Guvernul României... Punctul de vedere al Guvernului României, domnule Ghizdeanu – microfonul 9 –, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, a transmis și are argumente pentru a nu susține propunerea legislativă. În principal, articolele care se doresc a fi abrogate nu limitează dreptul parlamentarilor de a formula și depune amendamente pe parcursul legii bugetare anuale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia? Domnule Arcaș, vă rog.

Membrii comisiei, la analiza făcută, au fost de aceeași părere cu cea a Guvernului și, în unanimitate de voturi, au hotărât să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Inițiatorii sunt?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul secretar...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Domnul senator Barna, ba da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Este prezent. A... Iertați-mă, domnule Barna. Vă rog.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Microfonul central.

Nu, nu, nu. Inițiatorul are loc în banca inițiatorilor. Vă rog.

Domnul senator Tánczos Barna, unul din inițiatorii propunerii. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Actul normativ pe care l-am propus împreună cu domnul deputat Korodi vizează modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor.

Sunt două elemente esențiale unde am dorit să clarificăm textul legii, pe de o parte, pe de altă parte, să propunem o amânare.

Primul punct a fost modul în care se poate finanța elaborarea amenajamentului pastoral de către autoritățile publice locale și am propus un text clar, prin care autoritățile să aibă posibilitatea să finanțeze elaborarea acestor studii, iar al doilea lucru a fost amânarea termenului de 2015, ca an de obligativitate în elaborarea și implementarea amenajamentului pastoral, deoarece acest studiu se elaborează, se pregătește în timpul anului agricol, adică în timpul verii, iar obligativitatea s-a introdus anul trecut, în toamnă, deci nu a avut posibilitatea nicio autoritate publică locală să elaboreze aceste studii.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu domnului senator.

Domnul ministru Daniel Botănoiu, prezent pentru a susține punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

**Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că, pe lângă propunerile comisiei, noi mai avem în vedere și accesarea fondurilor europene.

Ca atare, susținem această propunere legislativă și vă rugăm să adoptați prezentul proiect legislativ.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, președintele acesteia. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și aviz negativ de la Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

În ședința din data de 5 mai 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Da...

Comisia supune spre dezbatere plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Bumbu.

Domnule senator Bumbu, v-am văzut. De un sfert de oră stați în picioare și nu sunteți chiar de neobservat. Microfonul 3. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte, că mi-ați apreciat dimensiunea parlamentară.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Efortul de a sta în picioare, domnule președinte.

Am înțeles.

Dimensiunea fizică.

Ați vrea dumneavoastră.

O propunere legislativă foarte bună și oportună trebuia să apară. Dezleagă foarte mult procedurile de depunere a cererilor pentru subvenție, dar, în același timp, cu toată prietenia, atrag atenția Ministerului Agriculturii, prin reprezentantul său, să fie mult mai atent de acum la elaborarea unor acte legislative, să fie puse în concordanță cu realitatea din teren.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator Pereș, vă rog.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi,

Și eu sunt de acord, într-o oarecare măsură, cu observația făcută de domnul fost secretar de stat, actualmente senator, Bumbu.

Sigur, o mai mare atenție la aceste ordonanțe, pentru că o dată că sunt multe și, pe de altă parte, că e a patra modificare în doi ani de zile, de când încercăm să implementăm această ordonanță.

Sigur, o condiție esențială pentru administrarea și exploatarea pajiștilor permanente este realizarea acestor amenajamente pastorale, documentații de lucru destul de voluminoase și, sigur, care necesită fonduri financiare și cunoștințe de specialitate.

Propunerea legislativă de față încearcă să clarifice modul de decontare financiară a costurilor, precum și prorogarea unor termene pentru realizarea unor lucrări de calitate.

Pentru aceste considerente, sigur, tehnice, clare și obiective, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va acorda un vot pozitiv atât raportului, cât și propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

În aceste condiții, declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

87 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere. Raportul a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 383 din 24 decembrie 2013 a apiculturii. Inițiatorul?

Tánczos Barna.

Domnule Tánczos Barna, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am inițiat această modificare de lege datorită faptului că, în urma votului de la Camera Deputaților pe Legea apiculturii nr. 383/2013, în mod regretabil și nefiresc, la reglementarea privind scutirea de plata impozitului pe mijloacele de transport, care s-a dorit a fi valabilă pentru mijloacele de transport speciale în apicultură, formularea a fost greșită. S-a referit strict la mijloacele de transport înregistrate și, în loc de termenul „impozit”, s-a folosit termenul de „taxă”.

Nu există taxă locală pentru aceste mijloace de transport, iar mijloacele de transport înregistrate sunt doar cele cu numere galbene, care se înregistrează la primărie. Drept urmare, am propus modificarea art. 16, care stabilește scutirea de plata acestor impozite la mijloacele de transport speciale în apicultură.

Din acest motiv, vă rog să susțineți și să votați în mod favorabil pentru acest act normativ.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Guvernului României.

Domnule Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză, vă rog. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Sunt două considerente extrem de importante. Primul: potrivit art. 1 din Legea nr. 571/2003, scutirile își au loc în Codul fiscal și, conform proiectului de Cod fiscal adoptat deja de către Senat și aflat la Camera Deputaților, scutirea acordată la plata impozitului asupra mijloacelor de transport folosite pentru transportul stupilor în pastoral este soluționată și se regăsește în noul Cod fiscal aflat pe circuit la Camera Deputaților, dar adoptat deja la Senat.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură.

În ședința din data de 28 aprilie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 383 din 24 decembrie 2013.

Proiectul legislativ face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale.

Domnul senator Tudor Barbu, domnul senator Pașcanu... Pașcan. Pardon, iertați-mă! Mereu vă botez. Eu locuiesc aproape de Pașcani, de acolo mi se trage. Vă rog.

Mi-aș permite, domnule președinte de ședință, o singură constatare, în urma căreia să mă și lămuresc cum stau lucrurile în Republica România.

Eu știu că guvernele, în țara mea, sunt susținute de o majoritate parlamentară. Cel puțin așa s-a întâmplat în ultimii 25 de ani.

Acum nu e prima oară, dar întreb. Guvernul spune: nu, această inițiativă nu este susținută, mai ales că principala ei prevedere există deja în Codul nostru fiscal. Așa spune reprezentantul Cabinetului Ponta și eu îl cred, mai ales că pe distinsul domn îl și cunosc personal.

Comisia de specialitate, condusă de unul dintre marcanții reprezentanți ai arcului guvernamental, spune invers: noi susținem inițiativa legislativă.

Asta înseamnă că fie Guvernul ne păcălește când spune că există în normele care deja se aplică o astfel de prevedere, fie majoritatea parlamentară nu mai are legătură cu Cabinetul Ponta.

Pot să înțeleg construcția dumneavoastră. Domnule Pașcan, vă rog. Microfonul central.

În esență, a spus colegul meu ce voiam să spun, dar mi se pare absolut necesar să clarificăm. Dacă este, într-adevăr, cum susține domnul Ghizdeanu, noi am legifera o dublă reglementare în același domeniu, ceea ce nu este în ordine. Și, atunci, haideți să clarificăm, pentru că, în principiu, susținem acest proiect legislativ, dar, dacă există deja o reglementare, n-are sens să-l mai susținem!

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Cred că inițiatorul, care este la curent, sigur, cu toate mișcările, inclusiv cu cele legislative, în domeniu, ne poate lămuri, așa că îl rog pe domnul senator Tánczos Barna să ne explice. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să răspund la ambele puncte ridicate... sau probleme ridicate de domnul ministru Ghizdeanu.

Unu. Într-adevăr, aceste scutiri se aprobă în Codul fiscal și, dacă lecturăm atent acest articol din Legea nr. 383/2013, se referă exact la Legea nr. 571/2003, Codul fiscal, și modifică, practic, articolul din Codul fiscal.

Al doilea punct și argumentul Guvernului, că această prevedere există în Codul fiscal, este corect, dar, ca în bancul acela în care amândoi avem dreptate, eu am dreptate, pentru că astăzi nu se aplică...

Exact.

Guvernul are dreptate că figurează în noul Cod fiscal care se va aplica din 1 ianuarie 2016.

Motiv pentru care vă rog încă o dată să susțineți amendamentul pe care l-am propus prin acest act normativ, prin această inițiativă, pentru că există posibilitatea ca ea să se aplice începând cu data de 1 iulie, dacă trece și de Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Doamna senator Câmpeanu. Microfonul 2.

Îmi exprim și eu aceeași nelămurire, ca și domnul senator Barbu. Eu nu știu ce se întâmplă la comisiile de specialitate în raport cu precizările Guvernului, pentru că următoarea propunere legislativă are absolut același obiect și acolo se dă un raport negativ.

Vă rog să ne lămuriți ce votăm: da sau nu? Este în Codul fiscal sau nu este în Codul fiscal? Comisia spune o dată da și o dată ba. Care este adevărul?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da. Eu cred că ne referim la proiectul de Cod fiscal pe care l-am aprobat la Senat și care, într-adevăr, nu este încă lege. Inițiatorul cred că are dreptate din acest punct de vedere.

Alte puncte de vedere? Vă rog. Domnul Barbu revine cu... ## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Clarificări.

fiscal și, chiar dacă va fi pus în funcție ceva mai târziu, cred că este suficient că este prevăzută această măsură în Codul fiscal.

...clarificări sau cu întrebări.

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc mult. O să fiu cât mai scurt și am ajuns, mă rog, să simt că sunt la limita bizarului: apăr cu fervoare Cabinetul Ponta, dacă vă puteți imagina așa ceva!

Nu-i neapărat o chestie bizară asta.

Păi, încă o dată, domnule președinte de ședință și distinși colegi senatori, Cabinetul este cel care face politica, bugetar vorbind, financiar, fiscal, cum vreți. Este Cabinetul Ponta. Parlamentul avizează o dată Legea bugetului și apoi face rectificările bugetare cuvenite.

Domnul Tánczos Barna, pe care-l respect și știe acest lucru, în numele UDMR-ului, propune o rectificare bugetară, mă rog, se numește inițiativă legislativă, la jumătatea anului, deși Guvernul și-a propus-o de la 1 ianuarie 2016. Așa înțeleg eu. A și spus în mod explicit domnul senator că se va aplica ceea ce dânsul dorește de la 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a Codului fiscal, dar dorește ca această prevedere să intre în vigoare de acum.

Este punctul de vedere susținut financiar de Guvernul României sau nu?

Dacă nu sunt alte puncte de vedere, domnule Ghizdeanu, aveți o datorie către domnul senator Barbu. Așteaptă un răspuns de la dumneavoastră. Vă rog.

Dar răspunsul a fost începutul intervenției anterioare: Guvernul nu susține inițiativa în forma prezentată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc frumos.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere al comisiei.

Raportul comisiei și propunerea legislativă au fost adoptate.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea apiculturii nr. 383/2013.

Inițiatorul?

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O inițiativă asemănătoare cu cea precedentă. Se referă doar la completarea formei, și anume tot la taxele cu referire la mijloacele de transport.

În Legea apiculturii era precizat că sunt scutite mijloacele de transport autopropulsate și noi am venit cu o corecție prin care am precizat că și cele care sunt tractate, de regulă, pavilioanele și alte forme. Dar, între timp, a apărut Codul

Mulțumesc tare mult. Vă rog, domnul... Microfonul 9. Domnul Ion Ghizdeanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține această propunere legislativă.

Motivația principală este aceeași: deja Codul fiscal a fost aprobat de Senat, include scutirea acordată, plata impozitului pentru mijloacele de transport, toate, inclusiv tractate sau autopropulsate, folosite pentru transportul stupilor în pastoral.

Mulțumesc tare mult. Domnul Saghian, președintele comisiei. Microfonul 6.

În ședința din data de 28 aprilie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea apiculturii nr. 383/2013.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

-

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă este cu referire – cum ați precizat – la înființarea camerelor pentru agricultură, atât de mult discutată în ultimii 10 ani, 11 ani chiar, și, în urma atâtor și atâtor dezbateri, a apărut o formă legislativă. Au reușit să fie înființate camere agricole în 14 județe, restul nu au putut să se mai încadreze în timp, iar propunerea noastră legislativă se referă strict la prelungirea acestui termen.

Mulțumesc, cu această ocazie, membrilor Comisiei pentru agricultură, care au amendat propunerea legislativă și au făcut-o... au adus-o într-o formă corectă, care poate fi votată.

Mulțumesc tare mult.

Din partea ministerului, domnul secretar de stat Daniel Botănoiu.

Vă rog.

Prin această propunere legislativă se solicită introducerea unui articol prin care se stabilește un nou termen pentru organizarea alegerilor în vederea constituirii de camere agricole în județele unde aceste alegeri nu au avut loc.

Ca atare, susținem propunerea și vă rugăm s-o aprobați și dumneavoastră.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru. Președintele comisiei, domnule Saghian, vă rog.

În ședința din data de 28 aprilie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri?

Nu sunt.

Le declar...

Iertați-mă, domnule senator Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte. Cu vederea periferică avem probleme!

Ce să fac, dacă...

Da, se mai întâmplă.

Să mă trageți de mânecă.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Ca să înțeleg, domnul Bumbu mie nu-mi mulțumește, pentru că am fost singurul din Comisia pentru agricultură care m-am abținut, de fapt, la această propunere legislativă. Nu este nicio problemă. Sigur, discutăm și de aceea suntem în Parlament.

Dar, vreau să vă dau dreptate că, într-adevăr, de peste 10 ani, încercăm să găsim...

De peste 10 ani încercăm să găsim o formulă optimă și funcțională a unei structuri care să reprezinte cel mai bine în teritoriu agricultura și agricultorii români.

Soluția agreată pentru moment, sigur, a fost această creare a acestor camere pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, dezvoltare rurală,

structură care să înlocuiască și să preia mai multe din problematicile cu care se confruntă fermierii.

Din păcate însă, aceste structuri, zic eu esențiale pentru agricultura de azi și de mâine, nu funcționează la capacitatea prognozată, lăsând nerezolvate multe probleme stringente din agricultură.

Legea nr. 283/2010 a fost folosită deseori ca vector de influență politică și lăsată de izbeliște după terminarea campaniilor electorale. Și, dacă vreți, sigur, putem să ne aducem aminte de aceste lucruri, suntem mai mulți senatori care am mai fost și în alte legislaturi și lucrurile așa s-au petrecut. Așa că avem doar, la ora actuală, 14 camere agricole județene, față de necesarul de 41 și de Camera Agricolă Națională.

Mai avem aproximativ un an de zile până la alegerile locale din 2016, iar Partidul Social Democrat își aduce aminte de aceste restanțe legislative, care ar putea fi folosite foarte frumos și bine, și politic în bătălia electorală.

Acceptând aceste ultime modificări aduse la Legea nr. 283/2010, făcute pe picior, zicem noi, fără a merge mai departe în ideea clarificării prin dialog cu structurile asociative din agricultură... lucru care a fost început în urmă cu vreo două luni de zile în Comisia pentru agricultură, dar s-a blocat, probabil tot cu un scop politic...

Așa că noi cerem, Partidul Național Liberal cere revenirea la dialog, Guvern, Parlament, structuri asociative și sindicate de profil, și elaborarea unei variante acceptate de toți participanții la acest dialog.

Ar mai fi un lucru de clarificat. Sigur, nu mai suntem în perioada fixată de Legea nr. 283/2010 pentru alegeri pentru înființarea acestor structuri în cel puțin 27 de județe, dar eu m-aș întreba... Suntem într-un proces, dacă se poate, de alegere, într-un proces electoral, și îmi aduc aminte de toamna anului 2014, când, în timpul procesului electoral, s-a solicitat, cel puțin de diasporă, modificarea, chiar prin ordonanță de urgență, a Legii electorale, în așa fel încât cât mai multă lume să poată, sigur, să-și exercite dreptul de vot. Acest lucru n-a putut... sau, chiar dacă se putea face, cine știe ce urmări ar fi avut. Așa că îmi pun o întrebare: dacă modificăm noi în acest moment și venim cu alte termene, oare nu suntem exact în situația în care Partidul Social Democrat sau România s-a aflat în noiembrie 2014? Este o întrebare, sigur, nu retorică neapărat. Pot să primesc și răspuns pe treaba asta, dar să nu ajungem să ne conteste cineva pentru că încercăm să cosmetizăm o lege pe care, din păcate, nu reușim s-o facem cât mai clară și corectă pentru ceea ce înseamnă agricultura românească.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere?

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 69, a educației fizice și sportului, din 9 mai 2000. Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul este prezent? Nu este prezent...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Este domnul Tánczos Barna.

Domnul Tánczos... Tânăr, tânăr, dar vine mai greu. Microfonul 6. Domnul senator Tánczos. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Dragi colegi,

Având în vedere că Jocurile Paralimpice sunt o formă a Jocurilor Olimpice la care participă persoane care trăiesc cu dizabilități și sunt, în același timp, jocuri unde, dincolo de dorința de victorie cu orice preț, se supune... dincolo de orice preț, de a obține victoria, se supune și unor legi ale civilizației moderne, este absolut necesară o reglementare adecvată a acestui domeniu și în legislația națională.

În forma actuală, legislația din România aplică sportivilor paralimpici un tratament discriminatoriu, deoarece nu le garantează celor cu dizabilități același programe de pregătire, aceeași infrastructură, aceleași beneficii financiare ca și celor care nu suferă de nicio afecțiune.

Din aceste motive, considerăm că trebuie adaptată legislația și am inițiat această modificare a Legii sportului.

Cei care obțin medalii sau rezultate la competițiile paralimpice vor avea astfel posibilitatea să primească aceleași recompense, vor avea posibilitatea să beneficieze de aceleași programe de pregătire și același sprijin din partea ministerului.

Recunosc că am făcut această propunere legislativă după lungi discuții cu domnul Eduard Novak, ciclistul din Miercurea Ciuc care a adus României prima medalie de aur de la Jocurile Paralimpice.

Consider că este obligația noastră morală să reglementăm în legislația națională această problemă în mod adecvat.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu inițiatorului.

Îi dau cuvântul domnului Adrian Călin Buzgău, secretar de stat în Ministerul Tineretului.

Domnule Buzgău, aveți cuvântul – microfonul 9. Și vă urăm succes în această calitate! Vă rog.

## **Domnul Adrian Călin Buzgău** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm oportună modificarea Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, astfel încât persoanele cu dizabilități care obțin medalii la competițiile echivalente jocurilor olimpice, campionatelor mondiale și campionatelor europene să fie recompensate la același nivel cu sportivii care participă la aceste competiții clasice, fără discriminare, așa cum a fost propusă, cu următoarele obiecții:

– la capitolul V alin. (5), Comitetul Național Paralimpic este persoană juridică de drept privat de utilitate publică

și beneficiază de drepturile și obligațiile federațiilor sportive naționale, iar Comitetul Olimpic Român este asociație de interes național aparținând mișcării olimpice, care se organizează și funcționează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice, acestea având drepturi și obligații distincte în Legea educației fizice și sportului;

– art. 77 a fost abrogat de art. 85 în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Mulțumesc tare mult. Comisia pentru educație. Doamna senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat cu tot profesionalismul de care este în stare, a ținut seama și de observațiile cu care a venit ministerul și vă propune spre aprobare un raport de admitere, cu amendamente.

Trebuie să fac precizarea, de asemenea, că și inițiatorul a fost de acord cu amendamentele propuse de comisie și acceptate cu voturile celor prezenți, practic, în unanimitate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu tare mult. Dezbateri generale? Sigur, domnul senator Hașotti – microfonul 2. Mai dorește cineva în afară de dumnealui? Nu dorește...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:** Dobra.

Domnul senator Dobra. Microfonul 2. Domnul senator Puiu Hașotti.

Mulțumesc.

În primul rând, să-l felicităm pe domnul senator Tánczos Barna, că, iată, e a treia propunere care trece. Cu siguranță va trece.

Vreau să vă spun că și celelalte comisii care au avizat au avut raport favorabil în unanimitate.

Închei, subliniind un singur fapt: că în țările... în multe țări din Uniunea Europeană, propunerea domnului senator Tánczos Barna se regăsește. Prin urmare, nu văd niciun motiv pentru care am putea vota altfel decât favorabil.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Domnul, colegul nostru... Domnule senator, vă rog.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:** Dobra.

Dobra – microfonul 2.

Voiam – în primul rând, mulțumesc, domnule președinte – să remarc atmosfera de astăzi. Ar fi a patra sau a cincea inițiativă parlamentară care va trece în Senatul României.

Am ascultat și sfaturile dumneavoastră.

Absolut.

În al doilea rând, voiam să spun că inițiativa e atât de frumoasă, încât îl întreb pe colegul Tánczos de ce nu m-a rugat și pe mine s-o semnez.

În al treilea rând, vă spun sincer, mi-era frică că va da avizul domnul secretar de la Ministerul Educației și acolo era negativ, așa că m-am bucurat foarte tare că nu l-a dat Domnia Sa. Și nu pot și eu decât să felicit inițiatorul și să spun că sper că nu-i veți da azi cuvântul și domnului secretar de la Ministerul Educației.

În niciun caz, în niciun caz! Îi dau cuvântul...

Să vedeți ce avize o să aibă. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Motoc – microfonul central.

Doar atât: că doresc și eu să felicit comisia pentru ultimul amendament, respectiv cel de la art. 95, în care sintagmele „persoane cu handicap” și „persoane cu dizabilități” se înlocuiesc cu sintagma „persoane cu nevoi speciale”, care caracterizează într-un mod corect ceea ce reprezintă această categorie de persoane.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Și eu. Alte dezbateri, alte luări de poziție? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Îl supun aprobării dumneavoastră.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 68 al Legii educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul?

Domnul senator Ovidiu Donțu, care este inițiatorul acestei propuneri legislative, are cuvântul de la microfonul 5.

## Mulțumesc.

Inițiativa legislativă vizează introducerea „Alimentației sănătoase” ca materie obligatorie în școli.

Am să încerc să prezint succint o parte din expunerea de motive.

„Ești ceea ce mănânci” spunea o veche filozofie indiană.

Disciplina „Alimentație sănătoasă” ar contribui la diminuarea numărului de cazuri de îmbolnăvire la copii, datorate unei alimentații incorecte.

Prelucrarea actuală a alimentelor a schimbat nu numai concentrația calorică a acestora, cu impact negativ asupra metabolismului, cum ar fi indicele glicemic sau conținutul de fibre. S-a demonstrat că un aport crescut de grăsimi crește riscul apariției bolilor de inimă, obezității și chiar a unor tipuri de cancer. Un aport prea mare de proteină suprasolicită funcționarea rinichilor și induce o pierdere accentuată de calciu.

Omul modern se hrănește nesănătos, mănâncă neregulat și mult. Așa se face că o persoană din două suferă de exces de greutate, cu efect nefast asupra sănătății organismului.

Stimați colegi,

Într-o formă sau alta, consider că este necesar să introducem „Alimentația sănătoasă” ca materie obligatorie în școli. Eu am propus din clasa întâi. Dacă, eu știu, specialiștii ministerului vor ajunge la alte concluzii, poate să fie numai în clasa a III-a sau numai în clasa a V-a, dar, într-o formă sau alta, disciplina „Alimentație sănătoasă” trebuie să ajungă să fie predată copiilor noștri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu inițiatorului.

Îl rog pe secretarul de stat András Király, punctul de vedere al Ministerului Educației. Vă rog.

**Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne, stimați domni senatori,

Este o satisfacție și o bucurie și pentru noi când o propunere legislativă primește acordul atât al Guvernului, cât și al plenului.

Având în vedere propunerea legislativă prezentată de domnul senator, nici Guvernul și nici ministerul nu pot aviza favorabil.

În primul rând, planurile-cadru și programele școlare pentru disciplinele de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar, se aprobă prin ordin al ministrului educației, făcând parte din legislația subsecventă, iar valorificarea temei „Alimentația sănătoasă” la nivelul curriculumului național nu solicită în mod explicit o abordare monodisciplinară.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia. Doamna senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat. Îl felicită pe domnul senator pentru această inițiativă, dar nu putem să avem în planurile de învățământ discipline care sunt introduse pe lege și altele prin ordin de ministru.

De aceea, am recomandat ministerului ca, în programele disciplinelor din curriculum, să țină seama de acest capitol extrem de important, într-adevăr, dar propunem, astăzi, Senatului un raport de respingere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul senator Tudor Barbu.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Este, cu părere de rău spun, ghinionul acestui proiect legislativ că nu a fost propus de domnul Tánczos Barna. Sunt convins că ar fi trecut tot așa, cu unanimitate. Ce frumos ar fi fost!

Stau și mă întreb. Eu vin în Senatul României din județul Gorj. Sunt senator de Gorj și mă gândeam, în timp ce ascultam... am citit proiectul legislativ și-l ascultam pe distinsul coleg, inițiator fiind, cum ar arăta – odată trecută, promulgată și intrată în aplicare – legea asta într-unul din satele din Gorj, de sub munte, unde foamea e la ea acasă, adică te întâlnești cu foamea pe stradă. Găsești copii rupți în fund, că n-au nici haine pe ei, și care taman ce au luat un 6 spre 7, notă bună, la disciplina „să mâncăm sănătos”.

Nu vreau să fiu ironic și nici să duc discuția la limita tristeții în Senat, dar stau și mă gândesc cum ar arăta un proiect de lege prin care să obligăm copiii să lingă vitrinele în cofetării, atunci când nu au bani să-și cumpere o prăjitură.

Vă rog, domnule senator Motoc.

Subiectul propus de colegul senator Donțu este unul extrem de generos.

Din păcate, și așa curricula este una extrem de încărcată și nu putem să suprasolicităm elevii introducând tot felul de astfel de subiecte în această curriculă. Însă există posibilitatea ca, printr-o campanie de conștientizare publică bine realizată, fie de către ministerul de profil, ajutându-se de fonduri europene, fie prin intermediul unor organizații neguvernamentale, care să îmbrățișeze această idee și să propună un astfel de proiect generos..., eu cred că lucrurile ar putea să fie rezolvate mult mai ușor, atâta vreme cât, prin intermediul televiziunilor, al posturilor de radio, în regim online, tinerii au acces mult mai ușor la aceste informații și și le însușesc cu mult mai multă ușurință.

Aceasta ar fi varianta cea mai potrivită prin care un asemenea subiect ar putea fi unul cunoscut și însușit de copiii noștri, în așa fel încât să evităm, pentru generațiile viitoare, obezitatea și alte boli aferente acesteia.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Câmpeanu.

Doamna senator Câmpeanu, vă rog. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Sigur că atât Guvernul, cât și comisia de specialitate au analizat cu atenție această propunere. Ea nu este lipsită de temei, dar eu cred că, înainte să introducem o disciplină pentru copii, eu cred că ar trebui să punem niște întrebări Ministerului Agriculturii și, eventual, în comerțul din România: oare noi mâncăm sănătos?

Eu cred că, înainte de a ne învăța copiii, ar trebui să... nu să ne învățăm pe noi, să modificăm acele legi care permit ca în România să se folosească E-uri care în Uniunea Europeană sunt interzise, să aplicăm acele legi care să sancționeze grav desfacerile cu amănuntul în care se vând produse expirate, cu termene modificate și alte lucruri de genul acesta.

Eu aș ruga specialiștii din Senatul României, care au această capacitate, să gândească un proiect de lege care, într-adevăr, să ducă la această sintagmă: „să mâncăm sănătos”; și copiii noștri, dar și noi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Vă rog.

Domnul senator Burlea vorbește rar, dar, ca întotdeauna, sigur va vorbi bine. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După părerea mea, alimentația deprinsă în perioada copilăriei are rezonanță infinit mai mare decât, să spunem, în studenție sau, poate, și mai târziu, cu atât mai mult. Cred eu că, dacă se introduce o disciplină de alimentație rațională în școală, nu poate fi decât un beneficiu.

Nu vreau să influențez în niciun mod decizia, dar trebuie să știm un lucru: am avut în subordine medicina școlară din municipiul Iași. Am discutat în toate școlile importante din Iași acest subiect. Copiii sunt extrem de interesați și extrem de receptivi. În egală măsură, trebuie să vă spun un amănunt pe care l-am spus azi la Comisia pentru învățământ, și anume că studii recente, efectuate pe multe mii de copii din România, relevă faptul că peste 50% din copiii români sunt supraponderali, iar, din aceștia, jumătate sunt obezi.

Este o chestiune națională. Este o problemă care trebuie să ne intereseze absolut pe toți: dacă se introduce o disciplină în școală și se învață că femeia gravidă nu trebuie să-și dubleze greutatea în timpul sarcinii, că alimentația la sân trebuie să fie esențială și, dacă vreți, ca o regulă de aur a vieții, în felul acesta, că folosind alimentele care trebuie evităm producerea excesivă de adipocite, celulele care răspund de obezitate, în acest mod putem crea generații de copii sănătoși.

Eu cred că această lege, împreună cu introducerea a încă unei ore sau poate două de educație fizică, poate fi o speranță că noi punem umărul la crearea unor generații de copii și de adulți sănătoși.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Ca de atâtea ori, nu m-am înșelat, când e vorba de domnul senator Marin Burlea.

Doamna senator Andronescu, vă rog. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i informez pe cei care poate cunosc în mai mică măsură planul de învățământ: există și acum – și există din... de mai bine de 14-15 ani – o disciplină care se numește „Educația pentru sănătate”. Este adevărat că este o disciplină opțională, dar, în interiorul ei, de la prima clasă a ciclului primar și până la ultima clasă de liceu, există și capitole care sunt destinate alimentației sănătoase.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Doamna senator Anghel – microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru domnul senator, pentru idei și pentru legea propusă, nu putem noi, ca Parlament, să hotărâm planul de învățământ. Intră în atributul Ministerului Învățământului. Cu părere de rău. Dacă începem să facem lucrul acesta, deja intrăm în prerogativele Guvernului.

Ceea ce eu propun este să vă susținem în fața ministerului, să ducem inițiativa ca atare și ministerul, la rugămintea și la susținerea noastră, să introducă în planul de învățământ acest obiect de învățământ.

Cu tot respectul.

Mulțumesc.

Domnul senator Markó Béla – microfonul 2.

## Domnule președinte,

Trebuie să fiu de acord cu domnul senator Barbu, dar nu în legătură cu ceea ce a spus despre inițiativele domnului senator Tánczos, ci în ceea ce a spus... în legătură cu ceea ce a spus despre starea societății noastre, starea de sărăcie etcetera.

Dar, privind această propunere de a introduce o nouă disciplină în programele școlare, totuși eu aș face o analogie în legătură cu propunerile de modificare a bugetului.

Noi, parlamentarii, avem obligația să arătăm, dacă propunem o suplimentare, să arătăm de unde se ia suma respectivă. La fel, vor mai fi astfel de propuneri de a introduce noi discipline, noi materii în programele școlare. Eu aș propune ca, de fiecare dată, să ni se spună care va fi disciplina sau materia care se va scoate din programele școlare dacă introducem o nouă materie, fiindcă, nu știu dacă știți, copiii noștri sunt la școală în fiecare zi timp de 6, câteodată 7 ore și, dacă vorbim de sănătatea copiilor noștri, și acest volum de ore ține de sănătatea lor, dincolo de ideea că sunt de acord, bineînțeles, cu importanța alimentației sănătoase și sunt de acord ca ministerul să aibă preocuparea de a introduce într-o anumită disciplină și obligativitatea predării alimentației sănătoase.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Și eu vreau să mă alătur felicitărilor pe care le-ați primit și vreau să vă spun că o să aveți și votul meu luni. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Bumbu, vă rog. Aș vrea să finalizăm și acest proiect.

Numai o precizare vreau să fac, domnule președinte.

Referitor la intervenția anterioară a unui coleg, a unei colege. Din păcate, de vreo 14 ani, Ministerul Agriculturii nu se mai ocupă de calitatea alimentelor, ci se ocupă ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) și Protecția Consumatorilor.

## Mulțumesc.

Din acest punct de vedere, consider dezbaterile generale închise.

Îl rog pe inițiator, după ce a ascultat atâtea puncte de vedere, majoritatea favorabile, să vedem cum iese din această situație.

Vă rog.

Eu aș vrea să mulțumesc fiecărui coleg care a luat cuvântul astăzi și pentru contribuția la aceste dezbateri.

Aș spune că, dacă ar fi să aleg ordinea materiilor obligatorii în școli, eu pe aceasta aș pune-o prima, pentru că sănătatea este mai importantă decât toate.

Referitor la forma în care am adopta această materie obligatorie, prin lege, și nu prin ordin al ministrului, aș spune că este un principiu de drept: „Cine poate mai mult poate și mai puțin.” Dacă putem organiza sistemul de învățământ din România prin lege, putem să și introducem discipline prin lege.

În final, aș adăuga doar atât: foarte multe țări din... cele mai multe țări din Uniunea Europeană au în alimentație drept conservant sorbatul de potasiu. România are drept conservant în produsele alimentare benzoatul de sodiu. Benzoatul de sodiu este produs cancerigen, sorbatul de potasiu nu este produs cancerigen.

Vă mulțumesc.

Măcar pentru copiii noștri.

Vă mulțumesc și eu. Stimați colegi, Este lege organică. Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 11, Legea pentru modificarea și completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Reexaminare.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului pentru această cerere.

Mulțumesc domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să vă informez că, prin Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, întregul conținut al acestei inițiative legislative a fost declarat neconstituțional.

În vederea respectării dispozițiilor constituționale și luând în considerare motivele cuprinse în această decizie a Curții, repet, nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, soluția pe care v-o propunem este cea de respingere a acestui proiect de lege, lucru pe care l-a făcut înaintea noastră și Camera Deputaților, ca prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule ministru. Doamna președinte...

Vă rog să fiți de acord cu raportul comisiei, care este în acest sens.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/20.V.2015

Domnule ministru, v-am luat cuvântul! Vă rog să nu vorbiți peste mine. Doamna secretar al comisiei, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 31 martie 2015, Comisia juridică a analizat Decizia Curții Constituționale și prevederile legii trimise la promulgare și, având în vedere dispozițiile constituționale emise în Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, precum și jurisprudența Curții Constituționale, legea urmează a fi respinsă de Senat în acest context.

Comisia juridică vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a acestei legi.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Șerban Nicolae – microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doar pentru informare, aș vrea să vă spun că această propunere legislativă, care i-a avut ca inițiatori pe doamna Rodica Stănoiu și pe domnul deputat Florin Iordache, privea o chestiune legată de Statutul judecătorilor și procurorilor.

Decizia Curții Constituționale s-a bazat pe un singur aspect, și anume pe faptul că noi, în calitate de Cameră decizională la vremea respectivă, Senatul, am făcut propuneri care nu au făcut obiectul dezbaterii în Camera Deputaților.

Și atunci, pe această rațiune a respectării principiului bicameralismului, s-a considerat că ar trebui ca propunerile făcute la Senat să facă și obiectul dezbaterii în Camera Deputaților. Evoluând lucrurile, am fost de acord că, la acest moment, soluția corectă este cea a respingerii propunerii legislative.

Dar aș vrea să vă atrag atenția asupra unui aspect, pentru informare. Modificările aduse de Senat în forma finală, adoptată în 2008, depolitizau Ministerul Public, în sensul în care toate funcțiile la nivelul Ministerului Public... începând cu cea de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, continuând cu adjuncții acestuia, procurorul-șef DNA, procurorul-șef DIICOT și adjuncții acestora, procurorii șefi de secție din Parchetul General și adjuncții acestora urmau să fie numiți de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției de procurori din cadrul CSM.

La vremea respectivă, am pierdut, zic eu, o șansă importantă de a depolitiza Ministerul Public.

Sub rațiunea încălcării principiului bicameralismului, din nefericire, suntem în anul 2015, au trecut șapte ani și n-am reușit să găsim o soluție prin care să eliminăm acest spectru al controlului politic exercitat prin intervenția Președintelui României la numirea pe funcțiile de conducere din Ministerul Public.

De aceea am vrut să știți acest lucru, pentru cei care nu cunosc detaliile proiectului legislativ declarat neconstituțional și adoptat de Parlament în anul 2008. Dar susținem, de asemenea, și faptul că, în 2015, Statutul judecătorilor și procurorilor va fi reevaluat și el trebuie potrivit cu momentul în care ne aflăm, în așa fel încât să împăcăm și rolul constituțional al parchetelor și necesitățile legate de funcționarea instituțională a statului român.

Mulțumesc și eu. Există și alte puncte de vedere? Nu există.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Bogdan Tohăneanu, da?

Domnule secretar de stat, punctul de vedere al Guvernului pentru această propunere legislativă.

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Prezentul demers legislativ nu vizează aspectele care țin de corelarea textelor și stabilirea unor sancțiuni contravenționale în sarcina noului proprietar, atunci când acesta conduce un vehicul după ce a fost radiat și ca urmare a nerespectării acestei obligații de a solicita transcrierea dreptului de proprietate.

De asemenea, menționăm că în dezbatere parlamentară există Pl-x 110, care reglementează într-o manieră acoperitoare toate aspectele privitoare la obligarea și corelarea cu aceste sancțiuni a persoanei care a dobândit dreptul de proprietate asupra unui vehicul și nu a solicitat autorităților competente transcrierea dreptului de proprietate. Vă solicităm să respingeți proiectul.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Deneș. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința care a avut loc la 21.04.2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Este organică.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu, este ordinară. Îmi pare rău.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru creșterea transparenței în utilizarea finanțelor publice.

Inițiatorul nu este prezent.

Este prezent însă reprezentantul Guvernului României, domnul Ion Ghizdeanu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

Mulțumesc.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține propunerea legislativă, întrucât, prin această propunere, se creează o dublă reglementare în domeniul transparenței, unde există deja trei legi extrem de importante, evidențiate, de asemenea, și în raportul comisiei de specialitate: Legea nr. 544/2001, Legea nr. 52/2003 și Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Deneș, vă rog, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința care a avut loc în 28.04.2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea

art. 53 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. Inițiatorul lipsește.

Domnul Ghizdeanu, din partea Guvernului României. Vă rog.

## Mulțumesc.

Ministerul Finanțelor Publice, alături și de celelalte ministere care au fost prezente și la dezbaterile din Comisia pentru administrație publică, nu susține această propunere legislativă, întrucât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2015, din acest an, pentru modificarea și completarea unor acte normative, s-au reglementat prevederile din această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia. Domnul senator Deneș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința care a avut loc în data de 28.04.2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere a propunerii.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Valentin Iliescu, secretar de stat. Microfonul 10.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului se referă la modificarea termenelor de valabilitate a pașapoartelor de serviciu electronice. Facem precizarea că, la acest moment, termenul pentru care se elaborează pașapoarte de serviciu electronice este de trei ani pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 12 ani și 5 ani pentru persoanele care au depășit această vârstă.

Facem precizarea că, în momentul de față, legislația și prevederile actuale sunt în consens cu cele din legislația în vigoare a multor state membre ale Uniunii Europene și conforme cu practica internațională. Există... și trebuie să vă spun acest lucru, pentru corecta informare, că termenele de valabilitate ale pașapoartelor electronice în țările membre ale Uniunii Europene sunt între 3 și 10 ani, imensa majoritate având un termen de valabilitate de 5 ani: Suedia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Estonia, Letonia, Finlanda și Portugalia, doar două țări din Europa, respectiv Slovenia și Irlanda, având un termen de valabilitate de 10 ani, așa cum propun inițiatorii.

Din multe puncte de vedere, argumentate și prezentate în fața Comisiei pentru politică externă, Ministerul de Externe, prin reprezentantul său, a solicitat păstrarea actualei forme de reglementare și respingerea inițiativei legislative.

## Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia pentru politică externă, domnul președinte Petru Filip.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă, în ședința din 28.04.2015, a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, ținând cont de motivația adusă de către reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe. Și, ca urmare, Comisia pentru politică externă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere pe care l-a adoptat.

Aș vrea să mai fac o simplă precizare. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Au fost două comisii avizatoare, Comisia pentru administrație publică și Comisia românilor de pretutindeni, care au dat un aviz negativ, iar Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități un aviz favorabil. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale? Domnul senator Motoc – microfonul central.

Doar atât vreau să menționez, că această propunere este una – considerăm eu și grupul din care fac parte – justificată. Este, de altfel, o propunere a colegilor liberali. Însă am fost convinși de persoane care au lucrat în Ministerul de Externe că aceste cipuri cu care sunt dotate pașapoartele nu pot fi menținute în valabilitate o durată așa lungă, de 10 ani, cât presupune în unele cazuri valabilitatea acestor pașapoarte.

Deci, cu toate că această solicitare era una rezonabilă, din motive tehnice până la urmă, suntem de acord cu respingerea acestei propuneri.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Și, în sfârșit, punctul 16, Propunerea legislativă privind modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României este prezent domnul secretar de stat Dragoș Titea, pe care îl rog să ne prezinte punctul de vedere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice se poate desfășura atât în condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind regimul drumurilor, cât și conform prevederilor actuale ale Legii nr. 108/2014.

Ministerul Transporturilor nu susține propunerea legislativă privind modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 108/2014.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia de specialitate.

Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul.

În ședința din 28 aprilie 2015, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere.

Trebuie să vă aduc la cunoștință – și e bine să știți – că luni vom avea dezbateri asupra moțiunii simple pe care opoziția a introdus-o, începând cu ora 16.00.

Ne vedem mâine.

De la ora 9.00, este prima parte a ședinței noastre, care se va referi la declarații politice, și, de la 10.30, continuăm dezbaterile pentru proiectele de acte normative înscrise pe ordinea de zi.

O seară plăcută!

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814189]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 86/20.V.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei