Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 16 iunie 2016 · monitorul.ai

Bună dimineața!

Declarația politică pe care am pregătit-o pentru astăzi vizează perspectiva și riscul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Așadar, voi face o analiză nepartizană despre Brexit și fără mânie.

Votul britanicilor de la referendumul de pe 23 iunie trebuie analizat fără mânie sau părtinire.

Gestul Marii Britanii de a atrage atenția asupra marilor probleme ale viziunii tactice și strategice a Uniunii Europene trebuie luat foarte în serios. Cu sau fără succesul ieșirii

englezești din arena europeană, Uniunea va trebui să regândească modul propriu de funcționare și de gestionare a problemelor curente și a crizelor, iar această regândire nu ar trebui să reechilibreze numai situația mamuților Uniunii, ci și românii ar trebui să beneficieze din plin de un nou suflu strategic european.

România nu are de ales. Chiar fără să fim în Schengen încă, fără să fim conectați la sistemul bancar european al sistemului euro, nu avem spre altundeva să ne îndreptăm. Trebuie să ne pregătim de schimbări europene, făcând în continuare schimbări naționale: adaptarea legislației, elasticizarea economiei, absorbția inteligentă de fonduri europene, și nu numai, eliminarea eficientă a corupției.

Pe toate canalele de comunicare se înșiruie de ceva timp avantajele și dezavantajele economice, politice, sociale ale ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să se restructureze drastic, în cazul ieșirii britanice din scenă, devenind mai săracă și mai puțin abilă comercial; ar surveni succesiv pericolul excentrizării similare în cascadă a altor țări.

Dezavantaje mari pentru Marea Britanie există: monedă prăbușită, proiecte comune suspendate, și nu numai. Dezavantajele ar fi diminuate potențial de independența politicilor proprii, ulterioare Brexit-ului, și de gândirea unei eventuale asocieri unionale cu Statele Unite, chestiune însă pe care președintele Obama a negat-o cu claritate. Cine știe însă ce ne va aduce propria perspectivă electorală americană?

Frustrările britanicilor sunt de înțeles, mai ales după salvarea economică a Greciei. Este de înțeles și tendința de autonomizare a Marii Britanii, ca țară creatoare a liberalismului politic și economic.

Totuși Marea Britanie și-a atenuat criza postbelică, generând conceptul istoric de uniune de țări, ca pionier al Comunității Europene.

Britanicii sunt apoi cei care au diseminat pe glob ideea de echipă, de grup de persoane, care împreună joacă rugby, fotbal sau crichet, care fac o afacere sau structurează o rețea comercială undeva în lume. De ce vor atunci, acum, să iasă din Uniunea Europeană? Cum vor acum englezii să aplice un liberalism purist, într-o situație economică mondială de o asemenea complexitate? Cât din referendumul pentru Brexit de pe 23 iunie este populism și cât politică? Cât din frustrările insulare au inflexiuni de iluzii de secol XIX, mai ales ale politicienilor?

Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări, care țin atât de obscur, cât și de tendințele naturale, peste o săptămână, referendumul britanic va produce efecte.

O astfel de tentativă a britanicilor a mai avut loc la doar doi ani de la aderarea la Comunitatea Europeană, în 1975. La referendumul de atunci, aproape 70% dintre britanici au răspuns cu „da” la întrebarea dacă Marea Britanie ar trebui să rămână în Comunitatea Europeană. Trendul ascendent al euroscepticismului, de atunci încoace, nu trebuie neglijat. Implicațiile sunt majore.

Astăzi, unul din 10 europeni este britanic. Brexit-ul ar putea diminua populația Uniunii Europene cu aproape 13 procente, respectiv cu aproape un procent ponderea cetățenilor europeni în totalul populației mondiale. Aceasta înseamnă că ieșirea britanicilor din Uniunea Europeană ar duce la un regres de 10 ani. Populația Marii Britanii echivalează cu populația statelor care au aderat în anul 2004 la Uniunea Europeană, mai puțin Cehia.

Suprafața Uniunii Europene s-ar putea reduce cu aproximativ 250.000 de km pătrați, așadar cu peste 5% din spațiul terestru al Uniunii Europene, pierzând totodată și o potențială rută maritimă și al doilea cel mai mare port, ca și cantitate de bunuri transportate.

Uniunea Europeană riscă să piardă a doua cea mai mare economie după Germania. Marea Britanie a contribuit cu 2,6 trilioane de euro la PIB-ul european în anul 2015. Prin urmare, ar suferi o scădere cu peste 17 procente, care poate crea un șoc asupra economiei europene, în condițiile în care Uniunea Europeană nu a reușit azi să depășească nici măcar criza din anul 2008, când PIB-ul european a scăzut cu aproximativ șase procente.

Dincolo de riscul de destabilizare a economiei, Uniunea Europeană își poate pierde poziția de lider economic global. Bugetul Uniunii Europene se va reduce cu peste 13 procente, europenii fiind nevoiți să suplinească aceste pierderi sau să reducă investițiile.

Potrivit informațiilor furnizate de Comisia Europeană, Marea Britanie este astăzi al treilea contributor la bugetul comunitar. Comerțul intracomunitar va fi afectat.

Conform datelor Eurostat, în anul 2015, Marea Britanie ocupa locul al treilea în ceea ce privește ponderea în totalul importurilor intracomunitare, cu o valoare de peste 300 de miliarde de euro, reprezentând 10% din total. Totodată, a avut o pondere de 6% în totalul exporturilor comunitare, cu o valoare de 184 de miliarde de euro.

Uniunea Europeană riscă să piardă principalul stat care atrage cele mai multe investiții străine directe din spațiul comunitar. Potrivit World Investment Report pentru anul 2015, realizat de UNCTAD, Marea Britanie a fost clasată pe primul loc în Europa în ceea ce privește intrările de investiții străine directe, cu o valoare de peste 72 de miliarde de dolari.

Nu doar Uniunea Europeană va retrograda, ci și Marea Britanie, iar efectele acestei incertitudini politice deja se resimt: lira sterlină a scăzut de la începutul anului cu aproape 1,5 procente, la 1,25 euro în prezent.

Concret, euro câștigă teren în fața lirei. Pesemne că, în ciuda acestei retorici, Marea Britanie nu va părăsi Uniunea Europeană.

În ceea ce privește România, riscul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană înseamnă condiții riguroase pentru cei aproape 180.000 de muncitori români înregistrați oficial

în statistica britanică, dar înseamnă și taxe suplimentare pentru cele 5% din totalul exporturilor românești care ajung în prezent în Marea Britanie.

Independența pe care britanicii vor să o afișeze azi este specifică secolului XIX, care, deși a dus la un succes remarcabil în acele vremuri..., azi singura posibilitate ca Marea Britanie să devină un lider mondial este doar în interiorul Uniunii.

În fața ascensiunii Chinei, Indiei, Braziliei sau a altor state, chiar și Statele Unite ale Americii au ales să aplice o strategie a interdependenței, nu a independenței, prin semnarea sau negocierea unor acorduri economice, politice și chiar militare, capabile să facă față acestor noi competitori globali.

Vă mulțumesc.

Maria Andreea Paul

#11608

Vă mulțumesc. „De ce eșuează reformele reale în România?”

Parlamentul trebuie să treacă urgent la reforma legislativă, prin clarificare, uniformizare și abrogare a legilor, după caz.

Până nu se stabilesc clar și neinterpretabil legile, cu norme obiective de aplicare, și până nu se simplifică și nu se stabilește un circuit clar și corect al documentelor publice, nu se va întâmpla vreo reformă reală în vreun domeniu, oricâtă dorință am avea cei corecți și bine intenționați.

Acest Parlament, cu majoritatea dată de PSD, nu și-a propus niciodată acest obiectiv. Pasul decisiv revine viitorului Parlament. Asumarea acestui obiectiv de către Partidul Național Liberal cred că este obligatorie. Noua echipă parlamentară liberală va trebui să câștige alegerile și să-și dovedească capacitatea profesională de a răspunde la provocarea simplificării și clarificării legislative.

În acest sens, acum o săptămână, am deschis o dezbatere publică, la care vă invit pe toți, cu observații, comentarii și propuneri în sensul simplificării și clarificării legislative, să le transmiteți spre adresa de e-mail deputatandreeapaul@gmail.com

A treia și ultima declarație politică pe care o fac astăzi vizează transportul comun din București.

Și deschid cu o întrebare: de ce nu a aplicat RATB la fonduri europene nerambursabile și ce ar trebui făcut?

RATB, serviciul public de transport din București și Ilfov, trebuie transformat din regie autonomă în societate comercială, pentru a putea aplica la fonduri europene nerambursabile. Aceasta ar trebui să fie prioritatea principală a noii echipe din capitală.

Ca regie autonomă, RATB nu a putut și nu poate aplica și absorbi bani europeni pentru modernizarea atât de necesară.

În anul 2015, subvențiile publice alocate acestui serviciu de transport reprezentau aproape două treimi din veniturile și cheltuielile totale ale RATB, mai exact 63 de procente. A-l subvenționa integral din bugetul public, așa cum populist propune PSD, pentru a furniza „gratuit” acest serviciu, ar fi o mare păcăleală.

Nimic nu este gratuit! Cineva plătește pentru acest serviciu. Tot românii, nu doamna Firea, nu PSD, românii plătesc.

E nevoie totuși de profesioniști la vârful capitalei. Fiți informați și nu vă lăsați manipulați! Avem nevoie de modernizarea serviciului public de transport, nu de populism feroce în capitală. Populismul costă decenii de întârziere în modernizarea transportului public, și nu numai, plătit tot de către români.

Vă mulțumesc.

Aurelian Mihai

#14254

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință! Bună dimineața, stimați colegi!

Iată că, după aproape nouă ani de zile, în Parlamentul României se organizează pentru prima dată, fiind și prima ediție, evident, Congresul Românilor de Pretutindeni.

Legea nr. 299 din 2007 stipula acest lucru ca fiind un drept al românilor. Art. 5 alin. (1) lit. i) din lege se referă la acest drept al românilor de pretutindeni de a avea un congres. În urma lucrărilor acestuia trebuie să se aleagă Consiliul Românilor de Pretutindeni.

Peste aproape o săptămână, deci peste opt zile, vor sosi aici, în Parlamentul României, primii delegați ai românilor care trăiesc dincolo de granițele statului român. Ca atare, vom inaugura acest eveniment, aici, în Parlamentul României, eveniment care este bugetat prin lege și care se desfășoară sub egida Parlamentului, bugetat, cum am spus, de Camera Deputaților.

În urma Congresului Românilor de Pretutindeni, spuneam, se va alege un consiliu de reprezentare, un consiliu apolitic, după cum este și rolul stabilit prin metodologia de aplicare a legii, rolul, spuneam, al congresului. Acest consiliu, prin art. 9 din legea amintită, are un rol semnificativ și consultativ, de asemenea, de a duce înainte anumite probleme pe care românii din comunitățile pe care le avem dincolo de frontierele statului român le întâlnesc. Spune tot art. 9 că acest Consiliu al Românilor de Pretutindeni va funcționa pe lângă Ministerul Afacerilor

Externe, minister care îi va furniza serviciile necesare și îi va asigura secretariatul tehnic și, bineînțeles, logistica de care are nevoie, dar, bineînțeles, acest consiliu va înainta analize, informări și propuneri atât ministerului de resort, cât și Parlamentului României, inclusiv oricărei alte instituții cu atribuții în domeniul românilor de pretutindeni.

Noii reprezentanți, de această dată, în acest consiliu, vor avea o misiune destul de îndelungată, pot spune, pentru că instituția, forul, va avea un caracter permanent; noi îi încurajăm, ca parlamentari, și ai diasporei, și parlamentari ai comunităților pentru românii din afara granițelor țării și, bineînțeles, colegi, în general, care și-au exprimat, din punct de vedere mai puțin politic, bunăvoința de a participa și de a susține acest demers..., îi vom sprijini pe acești oameni. Va rezulta un consiliu care va avea componență sută la sută... aici mă refer numai la români de pretutindeni, ceea ce până în momentul de față nu există. Există însă voci, încă de mulți ani de zile, partide politice, atunci când discutăm de reprezentare în Parlament, ca ceea ce înseamnă Circumscripția românilor din diaspora, Circumscripția nr. 43, să aibă, evident, candidați care să cunoască viața românilor din diaspora și, bineînțeles, una din condițiile care ni se cer de către electorat este ca acești oameni să fi trăit în diaspora.

Acum rămâne de văzut. Cert este că acest consiliu va avea această componență; aparține numai celor care trăiesc în afara țării. O noutate, ceea ce este foarte important: vor putea participa la lucrările Congresului Românilor de Pretutindeni inclusiv români care nu au cetățenia română. Acest lucru vă pot spune că este unul înălțător, pentru că am avut în atenția noastră ca români din Bulgaria, din Serbia, din Basarabia, Bucovina de Nord să poată să fie prezenți în reprezentarea celor care i-au desemnat ca delegați.

Cred eu că este un pas major în viața românilor de pretutindeni, cred eu că, în sfârșit, după nouă ani de neaplicare și nerespectare a legii, a sosit momentul ca această etapă să fie deja depășită, realizată, iar, mai mult decât atât, dincolo de eventuale critici, dincolo de o mulțime de aprecieri, cred eu că vom avea în premieră șansa să întărim imaginea diasporei și, bineînțeles, ca acele viitoare propuneri de lege care mai apar pe aici, prin Parlament, să aibă o bază mult mai realistă, aduse chiar din interiorul acestor comunități la care ținem atât de mult.

Urez drum bun tuturor delegaților, le urez succes și, încă o dată, pot să spun că mi-a făcut deosebită plăcere să pot conduce lucrările Secretariatului tehnic al Congresului Românilor de Pretutindeni, secretariat tehnic care în această săptămână și-a finalizat misiunea sa în ceea ce privește etapa procedurală asupra căreia trebuia să vegheze, iar, încă o dată, peste 10 zile, vom avea cel mai nou for de reprezentare cu caracter consultativ. Este, evident, al românilor de pretutindeni.

Vă mulțumesc. Deputat de diaspora, Aurelian Mihai, Colegiul nr. 1, Europa de Vest.

Cătălin Daniel Fenechiu

#20861

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarație politică: „Petrolul și gazele românești – soluția salvatoare a finanțării îndeplinirii obligațiilor asumate de Guvern față de români”.

## Stimați colegi,

De câteva luni bune, Guvernul condus de Dacian Cioloș dă rateuri serioase în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor asumate față de anumite categorii socioprofesionale, respectiv medici, profesori, elevi, studenți și pensionari, referitor la creșterile salariale, la indemnizații și la pensiile asumate de Guvern.

De ani de zile, creșterea salariilor bugetarilor, a indemnizațiilor pentru mame și copii, dar și pensiile românilor de rând se află pe lista de așteptare a Guvernului, timp în care ne pleacă din țară medicii, profesorii, inginerii, cercetătorii științifici, adică tocmai cei ce ar trebui să contribuie cel mai mult la menținerea gradului de cultură, civilizație și sănătate al României. Ne rămân în schimb în țară securiștii, coloneii, generalii de operetă, parlamentarii și tot felul de alți aleși ai poporului, pentru care se găsesc mereu resurse pentru salarii și pensii scandaloase.

Iar domnul prim-ministru se apără spunând că nu sunt suficienți bani la buget pentru aceste creșteri destinate pensionarilor, mamelor, copiilor profesorilor, medicilor și că aplicarea lor trebuie amânată până la momentul în care Parlamentul îi va indica domnului Cioloș de unde să ia banii necesari pentru respectarea acestor angajamente față de români.

În fața acestei neputințe exprimate public de către premierul României, Parlamentul are datoria sacră față de români de a rezolva cât mai grabnic acest blocaj artificial.

Personal, în calitate de lider al Partidului Național Democrat, împreună cu specialiștii noștri în economie din cadrul Institutului Național Democrat, am identificat una din soluțiile optime pentru colectarea la bugetul de stat a sumelor necesare aplicării măsurilor de creștere economică pentru bugetari și pentru persoanele asistate social, față de care Guvernul și-a asumat aceste obligații. Resursele se află chiar sub picioarele noastre: ele sunt petrolul și gazele naturale românești.

Reamintim Guvernului Cioloș că acel infam contract de privatizare al companiei Petrom, prin care guvernarea lui Adrian Năstase a transferat în mâinile unei companii austriece, prin concesiune, exploatarea intensivă a zăcămintelor de petrol și gaze românești, a expirat încă din anul 2014! A fost prelungit cu un an în 2015 și apoi trebuia renegociat, lucru care nu s-a făcut, în dauna bugetului de stat și a intereselor românilor.

Nu se poate ca bunii gospodari tehnocrați din Guvernul României să nu fi observat faptul că acest contract net dezavantajos pentru statul român este prelungit în mod tacit, de la an la an, pentru că nimeni din Guvernul României nu are curajul să spună „stop” austriecilor și, astfel, să ne luăm resursele energetice înapoi, la români, pentru români!

Somăm Guvernul Cioloș să notifice de urgență compania OMV cu privire la expirarea contractului de concesiune a petrolului și gazelor românești. Cerem Guvernului tehnocrat desecretizarea contractului încheiat cu OMV, precum și a anexelor acestuia. Este inadmisibil ca în plin an 2016, în era libertății informației, să avem contracte comerciale secrete prin care se protejează interesele economice ale unei sau ale unor companii străine. Nu avem dreptul să refuzăm românilor șansa la prosperitatea pe care o merită. Dumnezeu a lăsat această țară bogată, cu bogății care să le ușureze viața românilor, iar nu străinilor veniți să le exploateze.

Din petrolul și gazele românești trebuie să plătim salariile medicilor și profesorilor români din România, acolo unde le este locul, nu pe aiurea, nu pe unde fug pentru o pâine mai bună. Din banii proveniți din petrolul românesc trebuie să plătim pensiile bătrânilor noștri, alocațiile copiilor de români, și nu pe ale celor din Austria!

Fiecare zi de exploatare ilegală a avuției noastre naționale reprezintă o palmă pe obrazul sărăciei oamenilor noștri, un act de trădare națională din partea celor ce au atribuții și îndatoriri să stopeze acest jaf.

În anul 2007, o comisie a Senatului României a analizat aceste chestiuni, dar nu s-a luat nicio măsură. Tot în 2007, Serviciul Român de Informații a întocmit un raport prin care a tras un semnal de alarmă cu privire la petrolul românesc, însă fără nici un rezultat.

Raportul Curții de Conturi arată că OMV nu și-a respectat obligația de majorare a capitalului cu contravaloarea terenurilor primite de la stat și pe care au primit certificatele de atestare a dreptului de proprietate, astfel că acest contract poate fi oricând anulat.

Astăzi, în 2016, avem un Guvern tehnocrat, care nu poate fi acuzat de partizanat politic, un Guvern care poate lua măsuri de stopare a hemoragiei economice ce vlăguiește de puteri bugetul de finanțe al României.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș, aveți obligația morală față de români să aduceți înapoi această avuție în patrimoniul statului român, acolo unde îi este locul. Mingea este acum în terenul dumneavoastră. Noi, Parlamentul, v-am indicat soluția pentru a aduce la buget fondurile necesare pentru îndeplinirea promisiunilor față de români și vă vom susține în acest demers, dacă ne veți solicita sprijinul în acest sens.

Vă mulțumesc.

Virgil Guran

#26350

## Vă mulțumesc.

De obicei, orice politician, când dorește să câștige voturi, își începe discursul cu ceva de genul acesta: „Avem o țară extraordinară, avem munte, avem mare, avem petrol, gaz,

păduri, Dunăre, Deltă” – și putem să enumerăm foarte multe din acestea.

Și imediat începe să spună că aceste lucruri trebuie valorificate, că, în momentul când va ajunge să conducă, să fie în funcție, va face lucruri extraordinare. Din păcate, lucrurile acestea nu s-au întâmplat.

Ce cred că ar trebui făcut sau care este marea noastră problemă? Ne uităm că și un copil de 14 ani, dacă îl întrebi: „Ce e cu tine?”, începe să spună: „Când voi fi mare, vreau să mă fac polițist, medic, să am o familie, să am doi copii”; deci își face un plan – „să am o casă” –, își face un plan.

Din păcate, la noi, pentru România, nu există un plan de dezvoltare, nu există o concepție unitară, nu s-a gândit nimeni după 1989 la ce ar trebui să facem noi.

Fiecare țară este definită într-un fel, despre fiecare țară... Vorbești despre Grecia: vorbești despre insule, vorbești despre turism, nu știu; vorbești despre Olanda: vorbești despre lalele, despre brânza din Olanda; de Elveția: de ceasuri, de bani, de...

Când vorbești despre România, te gândești că e o țară foarte frumoasă, dar nu poți s-o definești, nu poți să spui ceva precis despre ea, că are o direcție foarte clară și va deveni cea mai mare tare țară în..., nu știu, producția de mobilă – pentru că tot avem lemn – sau în realizarea de autostrăzi, că de asta ne lăudăm de vreo 26 de ani.

Deci această guvernare sau viitoarea cred că ar trebui să înceapă cu acest lucru: să existe un plan clar – ce vrem să facem în această țară, ce resurse avem, cum putem să le valorificăm, unde vrem să ajungem și ce putem să ajungem.

Și, dacă se face acest plan și dacă ne ținem de acest plan, avem șanse să ne aliniem la celelalte țări europene, la celelalte țări dezvoltate.

Altfel, va fi din nou o promisiune, se apropie alegerile, o să se spună cât de bine o să știe fiecare să conducă această țară, vom ajunge unii sau alții să conducem această țară și va rămâne această retorică.

Cred că este momentul să ne trezim, să fim pragmatici și să trecem la lucruri foarte clare.

Eu sper să văd acest lucru în viitorul mandat, indiferent cine va conduce, indiferent cine va fi în Parlament, indiferent cine va guverna.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

Paul Dumbrăvanu

#28916

Mulțumesc.

Astăzi vreau să discut despre Institutul Național de Statistică, o instituție extrem de importantă în România, dar la fel de mult politizată în ultimii ani, din păcate, o instituție care ar trebui să fie promotorul a ceea ce înseamnă inovare și dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii în România, pentru că baza a ceea ce înseamnă statistică, toate informațiile deținute de Institutul Național de Statistică trebuie să fie prelucrate în folosul a ceea ce înseamnă dezvoltarea strategică a României pentru viitor.

Dar aici regăsim un raport al Curții de Conturi pe 2014 care spune că Institutul Național de Statistică a pus la dispoziție unor firme, pentru nunți și botezuri, spații; care spune mai departe că Institutul Național de Statistică, încă de la înființare, a avut un rezultat negativ pentru activitățile de diseminare a informațiilor; la fel, există o lipsă de interes din partea conducerii Centrului de conferințe înspre organizarea de evenimente pentru atragerea fondurilor și, implicit, înspre creșterea veniturilor; există, la fel, un dezinteres foarte mare privind contribuțiile la ceea ce înseamnă marketing și dezvoltare a serviciilor Institutului Național de Statistică.

Regăsim... Recent am avut pe ordinea de zi Ordonanța Guvernului care spune că ar trebui să comasăm acest Centru de conferințe și Centrul Național de Pregătire în Statistică și să le alipim Institutului Național de Statistică, uitând că în raportul Curții de Conturi există – foarte grav – menționat următorul lucru: că s-au desfășurat activități și s-au sesizat în privința aceasta organele de cercetare penală privind fraudele de la Centrul de conferințe din cadrul INS.

Deci cred că este de datoria noastră, în primul rând, să organizăm o comisie de anchetă și să facem o anchetă asupra a ceea ce s-a întâmplat la Institutul Național de Statistică cu toate aceste spații, să vedem pe ce s-au cheltuit banii și de ce nu mai există venituri ale Institutului Național de Statistică. Pentru că logica foarte simplă spune în felul următor: sunt atât de multe firme pe piața din România care folosesc și vând informații în legătură cu statistica, încât nu are absolut niciun sens să spunem că Institutul Național de Statistică nu dispune de venituri, pentru că absolut toate întreprinderile din România ar avea nevoie de informațiile INS-ului, că acesta ar fi bine să le facă publice și acceptabile, ca preț, multora dintre cei care au nevoie de ele.

Deci cred eu că raportul Curții de Conturi este foarte important... și să-l avem în vedere înainte de a lua orice decizie aici, în Parlament, în privința acoperirii din bugetul pe 2016 a tuturor neregulilor din trecut ale activității INS.

Și aș vrea ca în comisia unde a fost retrimisă, în Comisia pentru administrație – pentru că a existat un raport comun al Comisiei pentru administrație, dar și al Comisiei juridice –, să existe o dare de seamă a celor care răspund de bugetul INS-ului. Și să vedem exact de unde provin aceste pagube provocate de angajații INS-ului și să răspundă acele persoane, atât contravențional, cât și penal, și să vedem concret de ce nu se iau măsuri.

Aș vrea să vedem cât mai curând instituții care se autocontrolează și nu vin să acopere ulterior fraude din bugetul respectiv, prin ordonanțe sau prin tot felul de tertipuri. Vă mulțumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL.

Ana Birchall

#32426

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

În declarația politică din această săptămână doresc să vă vorbesc despre importanța viitorului Summit NATO de la Varșovia pentru România și pentru dezvoltarea capacităților noastre de apărare și de integrare în cadrul unor viitoare acțiuni comune cu partenerii noștri nord-atlantici.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În cei 12 ani de la intrarea în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, România a dovedit că încrederea investită de partenerii noștri occidentali în maturitatea și stabilitatea noastră democratică a fost justificată. În prezent, în contextul provocărilor la adresa siguranței naționale, europene și euroatlantice, România este un real pilon de securitate în regiune și are potențialul să devină principalul furnizor de echilibru geostrategic, militar și politic pe flancul estic al Alianței.

În cadrul exercițiilor NATO „Steadfast Cobalt 2016”, România a demonstrat că posedă capacitatea de a găzdui forțe ce ar putea fi dislocate pe teritoriul național și de a integra comandamente și forțe românești într-o posibilă operațiune comună a NATO menită să apere estul Europei. Astfel, putem spune că eforturile noastre de întărire a securității naționale au contribuit în mod direct și la consolidarea securității în regiunea noastră.

Astăzi, asistăm la o înmulțire a amenințărilor și a vulnerabilităților de securitate ce transformă contextul regional pe flancul estic într-unul deosebit de complicat și fac ca stabilitatea să rămână în continuare un obiectiv deosebit de important. Criza migrației, intensificarea fenomenului terorist, criza permanentizată din Ucraina și politica tot mai agresivă a Federației Ruse aduc în prim-plan nevoia unui răspuns coeziv și solidar din partea NATO pentru a asigura echilibrul pe flancul estic.

În acest context, România trebuie să își reafirme solidaritatea și angajamentul față de valorile și acțiunile comune ale Alianței Nord-Atlantice, precum și sprijinul față de intensificarea prezenței NATO la Marea Neagră. România joacă un rol extrem de important în asigurarea unei prezențe proporționale a NATO la Marea Neagră în raport cu potențialele riscuri la adresa stabilității din regiune. ## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Tocmai de aceea cred că Summitul NATO de la Varșovia este unul extrem de important, atât pentru România, cât și pentru toată regiunea noastră, pentru stabilirea unei dimensiuni exacte a implicării noastre în prevenirea și combaterea amenințărilor existente pe flancul estic și, în special, la Marea Neagră. Prezența NATO în regiune s-a consolidat în ultima perioadă, odată cu operaționalizarea bazelor americane, cum este cea de la Deveselu. Dar, ținând cont de contextul regional delicat, este nevoie ca în cadrul acestui summit să se decidă cât de extinsă va fi prezența Alianței în estul Europei, iar, din acest punct de vedere, România, cu siguranță, va juca un rol esențial.

Angajamentele și promisiunile pe care ni le-am asumat față de partenerii noștri occidentali ne obligă, dar, în același

timp, ne onorează. Aceasta este șansa României să își câștige locul de frunte în ecuația de putere din Europa și din lume. Și eu cred că nu trebuie să irosim această șansă. Este șansa noastră să demonstrăm că putem să ne respectăm cuvântul dat, că merităm încrederea și rolul care ne-a fost alocat și că România are și este o voce importantă la masa actorilor strategici. Dar nu depinde decât de noi.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul 5, Vaslui.

Cuprins

Stenograma

Ședința