Stenogramă plen

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o declarație politică: „PSD și dublul limbaj: și la guvernare, și în opoziție!”.

Este evident pentru toată lumea faptul că Partidul Social Democrat joacă la două capete, că este și la putere, dar și în opoziție. La guvernare, reprezentat prin viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Vasile Dîncu, prin oamenii rămași în eșaloanele 2-3, adică secretari de stat și directori în ministere, și prin anumiți prefecți. În opoziție, atunci când, marți, 21 iunie, Dragnea și Tăriceanu au respins Guvernului Cioloș Legea de abilitare prin care Guvernul poate să dea peste vară acte normative.

Și atunci întrebăm și noi cine este onest față de Guvernul Cioloș: noi, PNL-ul, care-l susținem, sau PSD-ul care, iată, profită în fiecare zi în toate structurile din deconcentrate și a căzut în Senat Legea de abilitare, sau PSD-ul, căruia îi este permis ca în toate deconcentratele să aibă reprezentanți, iar la momentul actual 90% din administrație se face cu oameni de la PSD care au exercitat presiuni foarte mari în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale?

Este clar faptul că PSD a acționat permanent în sensul sabotării Guvernului Cioloș, printr-un joc dublu: din interior prin oamenii rămași în eșaloanele 2 și 3, iar din exterior prin atacurile politice ale PSD-ului, cu amenințarea depunerii moțiunii de cenzură.

Noi, membrii Partidului Național Liberal, dorim ca Guvernul Cioloș să realizeze în cel mai scurt timp depesedizarea administrației publice centrale și locale. Avertizăm asupra faptului pericolului menținerii în funcție a acestor persoane, riscând ca efectele guvernării Cioloș să fie subminate.

Deputat Ioan Tămâian, PNL Sibiu.

Mulțumesc.

O să luăm o pauză de 10 minute și, dacă nici peste 10 minute nu apare niciun alt coleg care dorește să prezinte declarații politice, vom închide ședința.

DUPĂ PAUZĂ

Vă mulțumesc mult, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Tămâian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

Continuăm ședința cu declarații politice.

Are cuvântul domnul deputat PNL Daniel Gheorghe. Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Legea electorală, un act normativ ratat”.

Se vorbește mult, în ultima vreme, despre parlamentarii care își fac legi pentru ei, cu dedicație. Sigur, pentru membrii presei sau pentru analiștii-comentatori ai scenei politice, poate fi o expresie utilă.

De cele mai multe ori însă e o formulă lipsită de conținut. Pentru că foarte recent, chiar la alegerile locale din 5 iunie, am asistat – neputincioși, din păcate – la reversul medaliei. Am văzut cu toții ce se întâmplă când parlamentari din toate partidele fac o lege, atenție!, nu pentru ei înșiși, ci chiar împotriva lor, a politicienilor, dar, și mai grav, și împotriva electoratului.

Legea electorală în baza căreia s-a desfășurat campania electorală din luna mai a fost un act normativ ratat, în adevăratul sens al cuvântului. De fapt, pentru cei mai mulți români, nu a existat campanie electorală și nu au existat suficiente surse de informare privind oferta electorală. O țară în care îți este permis să-ți lipești un afiș din kilometru în kilometru e o țară care nu permite campania electorală.

Am intrat, din nou, în zodia extremelor. De la opulența electorală a anilor anteriori, de la panourile gigantice din marile orașe și blocurile de 8 sau 10 etaje pe care apărea chipul zâmbitor al vreunui candidat, în 2016 am asistat la campania electorală mută. Mută și oarbă, căci – întrebați-i pe cetățeni dacă aveți senzația că lucrurile stau altfel – nu s-a văzut și nu s-a auzit nimic. Absurdul a mers până la a interzice tricourile cu mesaje electorale. În campania electorală din 2016, iată, nici hainele nu-s permise.

E bine totuși, dacă-mi permiteți o glumă amară, că nu am interzis și culorile asimilate partidelor, căci ar fi fost un început de vară tare trist cromatic. În fapt, am avut de-a face nu cu o campanie electorală, ci mai curând cu o „carantină electorală”.

Apoi, avem Autoritatea Electorală Permanentă transformată, prin actuala lege, într-un adevărat jucător politic. Multitudinea de restricții impuse de legea electorală – inclusiv în zona online, unde am legiferat, practic, haosul – oferă AEP oportunități nebănuite de a interveni în procesul electoral, de a se implica indirect în campanie și de a patrona birocratic un fenomen natural, firesc, cum este cel al exercitării dreptului la vot. Să nu ne păcălim singuri, fără o campanie electorală liberă, fără ca fiecare cetățean interesat să aibă acces la toate informațiile pe care le dorește despre partid sau candidat, nu avem vot liber.

Iar, dacă am ajuns la capitolul birocrație, trebuie să ating unul dintre punctele absurde, nu doar nerezonabile, ale actualei legislații. Condiționarea validării mandatelor aleșilor locali de depunerea unui raport contabil la AEP e o prevedere

la limita democrației. Dacă în România un bilanț e pus pe picior de egalitate cu votul cetățenilor, atunci, doamnelor și domnilor, avem o problemă de înțelegere a democrației.

Spunem că ne dorim debirocratizare. Spunem, da, dar acționăm contrar. Spunem că vrem transparență și un stat mai suplu, dar inventăm restricții inutile și creștem Autoritatea Electorală Permanentă până la nivelul unei instituții de forță.

Susținem că vrem ca românii să voteze și ce facem? Îi încurajăm să stea nepăsători acasă în ziua votului, desființând până și ideea de campanie electorală, unul dintre puținele momente în care cetățenii noștri deveneau interesați de politică.

Stimați colegi,

Urmează alegerile parlamentare. Să schimbăm împreună Legea electorală, nu pentru noi, căci votul va fi strict politic, pe liste, ci pentru români, care trebuie să aibă dreptul să știe pe cine și de ce pot alege.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deoarece din partea altor grupuri parlamentare nu sunt prezenți colegi, continuăm tot cu Grupul PNL, cu domnul deputat Mihăiță Calimente.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică va fi în legătură cu situația militară a României din această zonă a Europei.

România anului electoral 2016, cu toate aspectele economice, politice, sociale ale acestei perioade, trebuie să privească cu mare atenție și către ceea ce se întâmplă în jurul său, mai ales la politica dusă de Rusia în ultima perioadă.

Din această perspectivă, pare că elementele păcii și războiului au revenit în Europa. Nimeni nu-și dorește războiul cu Rusia, nici nuclear, nici convențional, nici hibrid, de niciun fel. De aceea, reacția cea mai convenabilă este aceea de a preveni, de a impune coexistența pașnică.

Politicile de putere aplicate de Rusia, în special în spațiul postsovietic, dar anunțate și pentru Europa, amenințarea cu utilizarea forței și utilizarea propriu-zisă a forței pentru modificarea frontierelor creează o nouă realitate, de care trebuie să devenim conștienți.

Problemele păcii și războiului au revenit în Europa și acest fapt trebuie conștientizat nu numai la nivel oficial, al declarațiilor, ci chiar la nivelul populației.

În acest context, măsurile de asigurare, adaptare și descurajare ale NATO sunt esențiale pentru securitatea statelor din flancul estic, inclusiv a României, totuși ele nu trebuie să conducă la izolarea automată a Rusiei, ci la edificarea unor situații favorabile pentru dialog și consens.

Statele din flancul estic sunt încă vulnerabile în fața provocărilor inițiate de Moscova. Astfel, securitatea colectivă și pregătirea integrată pentru anumite situații delicate sunt esențiale în vederea consolidării unui profil solid de descurajare.

NATO reprezintă principalul pilon de securitate pentru statele din flancul de est. Atât în strategia de securitate a Poloniei, cât și în a statelor baltice și a României este menținut rolul esențial jucat de NATO pentru securitatea acestor state. Astfel, măsurile de intensificare demarate de către aliați reprezintă un pas pozitiv, în vederea solidificării asigurării acestor state. Pentru România, inițierea și efectuarea a cât mai multe exerciții militare în cadrul NATO reprezintă un pas înainte. Acestea mărturisesc postura de descurajare din regiune și aprofundează interoperabilitatea militară dintre statele din flancul estic.

Planurile consimțite la summitul precedent din Țara Galilor trebuie implementate pentru a constitui o descurajare și o adaptare corespunzătoare la adresa amenințărilor din prezent.

De asemenea, România va trebui să susțină o viziune echilibrată asupra eforturilor de descurajare în flancul estic.

Atenția aliaților trebuie să fie distribuită uniform în cadrul flancului estic, evitându-se astfel decalajele privitoare la angajamentul aliat. Flancul estic are state care traversează o perioadă la fel de volatilă. Statele baltice sunt vulnerabile prin prisma armatelor reduse și a apropierii de Rusia. Totuși, se poate observa vulnerabilitatea la fel de mare a Poloniei, a României, și mai ales după amenințările nevoalate ale președintelui Vladimir Putin.

Nu în ultimul rând, România ar putea să susțină un angajament mai mare al NATO în vecinătatea estică. România are un interes natural în a menține o vecinătate stabilă. Astfel, încurajarea unui proces de reformare a sectorului de securitate din Ucraina coroborat cu o colaborare militară amplificată cu Republica Moldova și Georgia ar reprezenta acțiuni deziderabile pentru interesele statului nostru, pe termen lung și mediu.

Tot în acest context apărut este de salutat inițiativa Președintelui României, Klaus Iohannis, de creare a unui pol de stabilitate militară în zona Mării Negre.

Așadar, în acest context internațional și regional complex, România trebuie să aibă o atitudine demnă de statutul său de cea mai mare țară din flancul estic al NATO, pilon important de stabilitate în zonă. În mod cert, singura opțiune de neacceptat pentru România la summitul NATO de la Varșovia este să nu ia opțiunea importantă pentru a deveni cel mai important furnizor de securitate din regiune.

Vă mulțumesc. Mihai Calimente, deputat PNL.

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Continuăm cu domnul deputat Cristian Chirteș, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezenta declarație politică doresc să semnalez un aspect deosebit de important în ceea ce privește viitorul cercetării forestiere, și anume conflictul apărut în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

În prezent, realizarea Inventarului forestier național se face de către acest institut, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 318/2015, pe bază de contract, cu finanțare anuală de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Institutul își desfășoară activitatea în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, organ de specialitate cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Educației și Cercetării Științifice. Informațiile produse de Inventarul forestier național, inclusiv cele cu caracter de securitate națională, sunt avizate intern conform procedurilor institutului. Astfel, sunt transmise către beneficiar doar acele informații care se avizează intern, deși IFN-ul poate produce mult mai multe informații. În acest fel este restricționat sau condiționat într-un fel sau altul accesul ministerului la informațiile pe care IFN-ul le poate furniza. De asemenea, utilizarea sau nu a unor date IFN sau a unor resurse umane sau materiale pentru cercetare este _de facto_ la latitudinea conducătorului institutului, și nu a beneficiarului direct al datelor IFN-ului.

Din punctul de vedere al conflictului de interese, institutul este o instituție direct interesată în cercetare. Există posibilitatea exercitării unor presiuni asupra personalului IFN pentru a contribui cu date și resurse pentru realizarea de publicații științifice.

De asemenea, institutul este și gestionar de pădure și, în această calitate, ar putea fi pus în dificultate de anumite evidențe ale tăierilor ilegale de arbori sau de modul de evaluare a masei lemnoase aplicat de echipele de teren.

Din punctul de vedere al securității naționale, având în vedere că Legea nr. 51/1991 a introdus ca amenințare la securitatea națională orice acțiuni care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea fondului forestier, ministerul are ca îndatorire să ia măsurile necesare pentru aplicarea Legii privind securitatea națională în domeniile în care își desfășoară activitatea sau în problemele de care se ocupă. Marea majoritate a informațiilor în legătură cu gestionarea fondului forestier care fac obiectul de activitate al Inventarului forestier național sunt informații clasificate, deoarece, după modificarea operată prin Legea nr. 2/2016, ele reprezintă informații, date și documente de interes pentru securitatea națională.

Mai mult, în data de 9 noiembrie 2015, conducerea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” a transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerului Educației și Cercetării Științifice o adresă prin care consideră că structurile IFN-ului nu mai pot funcționa în cadrul institutului și propun trecerea acestora în subordinea altor instituții.

Consider că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să inițieze o ordonanță de urgență privind înființarea Centrului pentru Inventarul Forestier Național, denumit în continuare IFN, în subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin preluarea atribuțiilor și a personalului de la Serviciul inventarul forestier național, din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Vă mulțumesc.

Cristian Chirteș, deputat de Mureș.

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Când plouă un pic mai mult în județul Hunedoara, o iau drumurile, o iau munții la plimbare pe drumurile județene, torentele se revarsă peste culturi și fac prăpăd, văile dau năvală în casa oamenilor și, din motivul acesta, pentru că s-a întâmplat în Hunedoara în luna care tocmai trece, am făcut o documentare, ale cărei concluzii vreau să le împărtășesc cu dumneavoastră, pentru că, din păcate, situația județului Hunedoara nu este singulară. Se întâmplă aceasta la noi în județ, un județ neinundabil până mai acum vreo 5-6 ani, pentru că infrastructura hidro în județ a devenit practic inexistentă. Deși există canale, construite încă de pe vremea Austro-Ungariei, care preiau apa, surplusul de apă și aveau grijă să ofere apa preluată când se înregistrează surplus în perioadele secetoase, ele sunt acum înierbate și în marea lor majoritate colmatate. Multe dintre ele au fost retrocedate împreună cu proprietatea asupra terenului, cu terenurile aflate în proprietate privată, iar agricultorii le mai folosesc doar ca să-și grănițuiască parcelele de teren, nemaivorbind de diguri, de absența digurilor, nemaivorbind de faptul că inclusiv arterele de circulație noi se construiesc în județul Hunedoara fără parapete.

## Stimați colegi,

Populația afectată s-a consolat oarecum cu gândul că i se poate întâmpla așa ceva, iar noi se pare că ne uităm neputincioși la acest fenomen și nu este cazul să facem asta. Ei se mulțumesc cu pumnul de mărunțiș despăgubire pe care-l cerșetoresc și în stânga, și în dreapta și care nu compensează daunele pe care le înregistrează, pagubele pe care le înregistrează, mulți dintre ei văzându-și prăpădită agoniseala de o viață.

Propun colegilor noștri să ne aplecăm cu toată atenția asupra acestei probleme. La momentul acesta nu există nici măcar conștiința vinovăției sinistraților, care nu-și curăță, deși ar fi de datoria lor să o facă, rigolele de pe lângă poartă. Nu există la momentul acesta nici măcar un demers local de educare, în sensul asigurării gospodăriilor, și nu există la momentul acesta nicio perspectivă, niciun plan sistematic de prevenire a acestor probleme. Documentarea pe care am avut grijă să o fac și în legătură cu care vorbesc acum a fost făcută la ministerul de resort și în administrațiile locale afectate.

Stimați colegi,

Sunt bani europeni... Trebuie să ne aplecăm cu diligență asupra acestei probleme, să vedem care este posibilitatea de a nu sta cu brațele încrucișate și cu gândul la Dumnezeu în legătură cu aceste calamități naturale. În județul Hunedoara au produs prăpăd cursuri de râu care sunt posibil de sărit de pe un mal pe altul fără să ai antrenament de atlet de performanță. Este incalificabil ce ni se întâmplă și vă rog frumos să sprijiniți următoarele inițiative pe care le voi avea pe această problemă.

Sunt Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Urmează la cuvânt domnul deputat Dan Simedru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule deputat, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se adresează direct prim-ministrului, domnul Dacian Cioloș.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș,

Guvernul pe care-l conduceți face prea puțin pentru popularizarea votului prin corespondență.

La alegerile parlamentare din această toamnă românii din diaspora își vor putea exercita dreptul de vot prin intermediul votului prin corespondență.

Faptul că românii din afara granițelor au această posibilitate, cadrul legal fiind stabilit prin legea adoptată în Parlament anul trecut, lege pentru care Partidul Național Liberal a purtat adevărate bătălii politice în Comisia de Cod electoral cu PSD-ul, care a blocat constant această lege, reprezintă o oportunitate imensă, care nu trebuie ratată.

Guvernul Cioloș are datoria acum și responsabilitatea implementării legii, iar actorii principali sunt Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Electorală Permanentă.

Mai sunt aproximativ două luni până la încheierea procedurii de înscriere în registrul electoral a celor care optează pentru votul prin corespondență, iar numărul românilor care și-au manifestat intenția de a apela la acest tip de vot este redus, raportat la totalul cetățenilor români din diaspora. Astfel, până la data de 21 iunie existau 1.007 solicitări de vot prin corespondență și 334 de solicitări de înființare de secții de votare în apropierea domiciliului sau reședinței.

Semnalele pe care le-am primit de la mai mulți români stabiliți în afara granițelor vizează lipsa unei comunicări adecvate din partea autorităților statului în legătură cu promovarea procedurilor ce trebuie urmate pentru a beneficia de acest drept.

Consider că instituțiile statului nu pot asista pasiv la acest fenomen și singura lor grijă să fie efectuarea de informări periodice în legătură cu numărul românilor din afara granițelor care s-au înscris pentru votul prin corespondență.

Este o abordare complet greșită și care riscă să creeze din nou haos și un val de nemulțumire atât din partea românilor cu drept de vot din diaspora, cât și din partea familiilor din țară, care le sunt aproape și îi susțin.

Imaginea românilor stând la cozi interminabile la ambasadele și reprezentanțele consulare pentru a vota se poate repeta. Dacă Guvernul nu acționează rapid și nu demarează o campanie susținută de informare în rândul diasporei, prin intermediul căreia să fie diseminate informațiile necesare, astfel încât cetățenii români să poată decide în cunoștință de cauză asupra modalității de vot pe care o au la dispoziție, la toamnă vom avea din nou un blocaj pe votul în diasporă.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș, Guvernul pe care îl conduceți face prea puțin la nivel de comunicare pentru organizarea acestui scrutin. Când există o multitudine de posibilități de a face publicitate acestui tip de scrutin, constat o amorțeală inexplicabilă din partea autorităților, care ar trebui să se preocupe intens de acest aspect.

Ați fost creditat cu multă încredere de către Președintele României, Klaus Iohannis, care a beneficiat de o mare susținere din partea românilor din afara granițelor la votul din 2014.

Ați primit votul de învestitură în Parlament din partea liberalilor, organizarea ireproșabilă a votului prin corespondență fiind cap de afiș între solicitările pe care vi le-am adresat.

Ce faceți cu acest bagaj imens de încredere, domnule prim-ministru?

Ne aflăm într-o etapă în care Guvernul trebuie să tureze motoarele și să ia măsuri concrete de popularizare a acestui tip de vot în rândul cetățenilor români din afara granițelor.

Faceți acest lucru acum, domnule Cioloș, pentru a nu regreta mai târziu! Nu este o amenințare, este un apel la acțiune pe care îl fac de la tribuna Parlamentului.

Românii din străinătate sunt interesați de realitatea națională, iar prin prezența numeroasă la scrutinul prezidențial au dovedit că doresc să se implice în deciziile care ne privesc pe toți.

Statul român are obligația să-și facă datoria și să organizeze exemplar acest scrutin, pentru că este primul test pe care îl dăm în aplicarea legii care reglementează acest nou tip de vot.

Domnule prim-ministru, vă rog să vă achitați onorabil de

această responsabilitate și să rezolvați imediat problema. Vă mulțumesc.

Dan Coriolan Simedru, deputat PNL de Alba.

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt domnul deputat Virgil Guran, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum aproximativ doi ani, Guvernul Ponta a avut o vizită importantă, premierul Chinei.

Mi-aduc aminte cu câtă pompă s-a discutat despre investițiile chineze din România, cu toate că am semnalat de atunci o mare aberație, după părerea mea: investiții în capacitatea de producție energetică în România, unde avem posibilitatea să producem 20.000 de mega pe oră, dacă folosim toate capacitățile, și de fapt noi consumăm doar 7.000 de mega și mai exportăm vreo 1.000 de mega.

Mi-am dat seama că această aberație nu poate fi pusă în practică, dacă avem un pic de minte, să începem să producem și să nu avem ce să facem cu ceea ce producem.

S-a mai discutat despre exporturi de animale; nu s-a întâmplat nimic. În schimb, acum câteva zile, participând la o discuție cu un grup de oameni de afaceri, de investitori străini, am aflat că, printre altele, s-a făcut și o ofertă de construcție de autostrăzi, din partea unei companii chineze, a doua companie ca putere economică din China, iar oferta era cam la jumătate de preț față de ce se realizează acum în construcția de autostrăzi în România sau din ce ar trebui să se realizeze, pentru că nu prea se realizează nimic. Cu forță de muncă din România, cu materiale din România, deci exact ce ne-ar trebui pentru a realiza repede și ieftin autostrăzile de care avem nevoie.

Mă întreb: de ce nu se poate finaliza un astfel de proiect? O fi incompetență? O fi prostie sau hoție la mijloc? Pentru că în momentul în care ai o ofertă de genul acesta și o refuzi sau o ignori înseamnă că există un dedesubt pe care deocamdată noi nu-l înțelegem.

Sper ca adevărul să iasă la suprafață și, poate, viitorul Guvern să ia în calcul a lucra și cu societăți care vin să lucreze repede și ieftin.

Nu mai putem invoca Uniunea Europeană, pentru că în Polonia se face acest lucru de mult, Anglia lucrează cu societăți din China fără probleme. Așa că singura soluție este

puțină competență și puțină dorință de a face lucruri deosebite în această țară.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

Mulțumesc, domnule deputat.

Deoarece nu mai sunt deputați înscriși la cuvânt, închid ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 9.16._

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

||**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||70 lei/an||

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943575]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 113/29.VI.2016 conține 8 pagini.**

Prețul: 20,00 lei