Stenogramă plen

Declar deschisă ședința de astăzi și, din totalul celor 355 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 185.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților de luni și marți, 5 și 6 septembrie; programul de lucru pentru perioada 5–10 septembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 1 iulie – 5 septembrie; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă informez, înainte de a începe ședința, că domnul deputat Mihăiță Calimente, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 2 Arad, ne aduce la cunoștință că începând

cu data de 1 septembrie se afiliază Grupului parlamentar al ALDE.

Cea de-a doua informare: domnul deputat Ioan Viorel Teodorescu, ales în Circumscripția electorală nr. 19 Giurgiu, se afiliază Grupului parlamentar liberal din Camera Deputaților.

Alte informări dacă sunt? Doamna deputat Diana Tușa. Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi, Domnule președinte,

Vreau să vă anunț, în baza art. 20 din regulament și ca urmare a demisiei mele din Partidul Național Liberal, că începând de astăzi voi activa ca deputat independent.

Vă mulțumesc.

Da. Domnul deputat Popa. Vă rog.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că, în urma demisiei mele din Partidul Național Liberal, după o prezență de peste 26 de ani, am devenit deputat independent și astăzi mă afiliez Grupului parlamentar al ALDE.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte informări dacă mai sunt din partea colegilor?

Nu mai sunt.

2. La primul punct al ordinii de zi, Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Neculai Rățoi.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt observații? Nu.

La preambul dacă sunt observații?

Nu.

La articolul unic dacă sunt observații?

Nu.

Dacă din partea grupurilor sunt...? La fiecare în parte...? Bun.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate – procedură de urgență, PL-x 185/2016.

Doamnă ministru, vă rog.

## **Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu** _– secretar de stat în_

_Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de act normativ supus dezbaterii constă în modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii cărții electronice de identitate ca document de călătorie în baza căruia cetățenii români minori pot călători în statele membre ale Uniunii Europene, precum și al instituirii unor noi condiții pentru ieșirea din țară a minorilor, precum exprimarea unui singur acord al părinților pentru mai multe călătorii și pe o perioadă de trei ani, fără menționarea destinațiilor, a scopului deplasării și a rutei, ori exceptarea pentru minorii români care au domiciliul sau reședința în statul de destinație de la prezentarea declarației părinților sau a tutorilor.

Față de cele prezentate, vă rugăm să acordați un vot favorabil acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc mult.

Raport comun, domnul Benga, din partea Comisiei pentru apărare. Raport comun, Comisia pentru apărare și Comisia juridică.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică externă au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri, conform avizului nr. 219 din 16 martie 2016.

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu majoritate de voturi.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 11 aprilie 2016, în calitate de primă Cameră sesizată.

Obiectul de reglementare constă în modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii cărții electronice de identitate ca document de călătorie pe baza căruia cetățenii români minori pot călători în statele membre ale Uniunii Europene, precum și al instituirii unor noi condiții referitoare la ieșirea din țară a minorilor.

În urma dezbaterilor în ședința din 17 mai 2016, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi și o abținere, să înainteze plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a acestui proiect de lege, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1 și cu amendamentul respins din anexa nr. 2 la prezentul raport.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat inițiativa legislativă în ședința din ziua de 14 iunie 2016.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi și o abținere, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, un raport de adoptare a acestui proiect de lege, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1 și cu amendamentul respins din anexa nr. 2 la prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Propuneți-ne și timpul, domnule deputat, e procedură de urgență.

Cinci minute.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Este un proiect de lege așteptat de mult timp de românii care călătoresc și de copiii acestora. Așa cum am auzit, se acordă anumite facilități pentru copiii românilor, precum și pentru românii care trăiesc în străinătate. De asemenea, se aduc anumite reglementări cu privire la eliberarea pașapoartelor de serviciu și la eliberarea și retragerea pașapoartelor diplomatice.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, Legea nr. 248/2005 stabilește acele condiții de deplasare a românilor în străinătate. Este vorba de libera circulație în afara țării.

Pot să spun doar atât: că, locuind 11 ani în Spania, din câte știu, minorii pot călători în afara țării, în afara Spaniei – vorbesc de cetățenii spanioli –, dacă au pașaportul spaniol, pentru cei care au vârsta până la 18 ani, și, evident, după 14 ani, dacă dețin cartea de identitate electronică spaniolă. Iar la prezentarea la graniță, în cazul în care sunt însoțiți de unul dintre părinți, este suficient și, ca recomandare din partea statului respectiv, să aibă un livret de familie sau, bineînțeles, hotărâre judecătorească definitivă de tutelă.

Numai în cazul în care minorul călătorește singur este obligatoriu să aibă o autorizație din partea ambilor părinți, care poate fi eliberată fie de Poliția Națională, fie de Guardia Civil, cum se spune în Spania, Garda Națională sau Garda Civilă, și, bineînțeles, de notar sau de judecătoria de instrucție.

Consider că modificările care vin la art. 30 alin. (1) lit. a), b) și c) sunt bine-venite, iar absolut orice se face în sensul debirocratizării și înlesnirii liberei circulații a cetățenilor români este bine-venit.

Așadar, Grupul parlamentar al PNL susține această inițiativă de modificare a Legii nr. 248. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alt grup parlamentar? Nu. Domnule Cernea, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Știți că am discutat și în particular, am luat cuvântul și la microfon cu privire la faptul că în continuare votăm cu mâna ridicată.

Nu este un vot corect, în sensul că nu este numărat cum trebuie. Aceasta poate aduce fraude la vot în plen, ceea ce este extrem de grav. Noi am votat un nou regulament, am înțeles că se va discuta în Biroul permanent, nu înțeleg de ce nu s-a discutat, să se termine toate procedurile necesare pentru a putea vota din nou electronic. Mâine avem vot final, din câte am înțeles...

Iarăși o să votăm cu mâna ridicată sau trecem la votul electronic?

Vă rog foarte mult, eu anunț aici că nu îmi voi mai exprima niciun fel de vot până nu ajungem din nou la votul electronic, cel care poate fi contabilizat și care poate arăta și răspunderea politică a fiecăruia dintre noi pentru voturile pe care le dăm. În rest, nu suntem transparenți față de cetățeni, nu ne facem datoria cu adevărat față de țară. Mulțumesc.

Mulțumesc.

În Biroul permanent, domnule deputat, ca să nu mai ridicați problema la nesfârșit... Acel regulament pe care dumneavoastră..., regulament de vot, a fost distribuit. Datorită faptului că în Biroul permanent au apărut colegi noi, s-a solicitat să fie distribuit acel document. Biroul permanent are la dispoziție o săptămână să facă eventualele propuneri. Săptămâna viitoare, dacă colegii din Biroul permanent vor considera că această modalitate..., o introducem și în plen. Deci, până când Biroul permanent nu va valida... și Comitetul liderilor, vom vota în continuare cu mâna ridicată. Dar în același timp vreau să vă reamintesc că am doi colegi foarte respectabili și eu am încredere în modul în care dumnealor numără prezența în sală.

Alte intervenții?

Nu sunt.

Bun. Intrăm la dezbaterile pe articole. Avem 18 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

De la 1 la 10 dacă sunt observații? Nu.

De la 11 la 18 dacă sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

5. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Domnul Pâslaru, liderul Grupului PSD. Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte, Vă mulțumesc.

Solicit plenului să-l retrimitem pentru o săptămână la comisie, pentru niște probleme de formă. Pentru o săptămână, vă rog, retrimitere la comisie.

E și o intervenție din partea domnului deputat Máté András Levente, liderul Grupului UDMR.

Fără probleme, aștept...

Voi supune votului propunerea dumneavoastră... Vă rog, domnule Máté.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu înțeleg dorința colegilor de a avea grijă de forma acestui proiect de lege și mă bucur că este vorba doar despre formă, și nu despre fond, pentru că, dacă citiți luările de poziții din partea Asociației Magistraților din România sau din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, vedeți că, cu mici observații, se susține acest proiect de lege.

Dacă se trimite doar pentru formă, tare m-aș fi bucurat să știu care e forma unde trebuie, eventual, corectat, foarte puțin, fără să atingem fondul problemei. Și cred că, până la urmă, această lege nu este în favoarea avocaților. Această lege este în favoarea cetățenilor și a statului de drept, pentru că, prin aceste modificări, se elimină acele probleme din această lege, care a fost introdusă de o doamnă ministru care nu mai este acum în funcție și care lezează foarte grav dreptul la apărare al clienților, adică al cetățenilor.

Vă dau un singur exemplu: acum, dacă cineva ar merge la un avocat și spune că a uitat să cuprindă în contabilitatea unei societăți pe care o deține o factură, avocatul are obligația de a depune sesizare la organele de cercetare penală pentru a sublinia această greșeală și a fi cercetat propriul client.

Sau vă mai pot da un exemplu care ar trebui să funcționeze astăzi în baza Legii avocaturii care este în vigoare. De exemplu, atunci când avocatul discută la telefon cu un client care este interceptat și își pregătește apărare, acea interceptare știți unde merge? Tocmai la partea adversă, adică la procurori.

Eu știu că a fost o judecătoare în România care la o întrunire spunea că procurorii sunt colegi și sunt în parteneriat cu judecătorul, dar într-un stat de drept acel judecător ar trebui să piardă calitatea de magistrat pe viață, pentru că nici procurorul și nici avocatul nu pot fi parteneri cu un judecător. Procurorul susține ceva, avocatul susține altceva, judecătorul trebuie să fie independent. Dar aceasta este țara pe care noi o construim aici de câțiva ani și, dacă mergem tot așa în continuare, vom avea din ce în ce mai multe soluții de condamnare la CEDO.

Deci nu pot fi de acord cu retrimiterea acestei legi nici pentru o săptămână, chiar dacă este pentru formă, pentru că, așa cum spuneam, inclusiv magistrații au spus că da, într-adevăr, e nevoie și e în favoarea cetățenilor, și dați-mi voie să citez doar dintr-un site care a apărut și scrie foarte clar, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, ce spune: „Judecătorii i-au trimis o scrisoare premierului Dacian Cioloș în care îi cer să indice public, de îndată, articolul din Proiectul de lege a avocaturii, la care Raluca Prună a făcut referire, despre care a susținut că ar crea avocaților imunitate absolută.”

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc.

Mergem mai departe.

6. Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare

la plățile beneficiarilor Sit Natura 2000.

Domnul vicelider al PSD, Munteanu. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă propun să retrimitem pentru o săptămână acest proiect de lege la Comisia pentru agricultură și la cea de buget, pentru că trebuie să adăugăm un amendament din care să rezulte că decontarea se realizează individual, conform prevederilor regulamentului european.

Ca să înțelegeți, este vorba de 26 de societăți comerciale despre care e vorba, din care 17 au primit plăți cuvenite și vor beneficia de aceste prevederi, iar celelalte nu. Dacă nu clarificăm acest lucru, nu va primi niciuna, pentru că auditul nu va da voie să facă cheltuielile respective.

Deci doar o săptămână.

## **Domnul Florin Iordache:**

Alte intervenții? Nu.

Următoarea.

7. Propunerea legislativă privind crearea unor oportunități de asigurare pentru persoanele care nu au calitatea de pensionari și care nu au fost asigurate în sistemul public de pensii.

Vreți să interveniți? Vă rog, pe procedură.

## Domnule președinte,

Avem rugămintea să fiți de acord să propuneți plenului Camerei Deputaților retrimiterea raportului la comisie pentru o săptămână, pentru completarea cu stagiul de cotizare pe 2017, precum și cotele de contribuție la asigurările sociale,

dată fiind perioada limitată de aplicabilitate, șase luni. Procedura legislativă, de acum încolo până la promulgare, ne duce în anul 2017 cu aplicabilitatea ei, lucru pe care nu l-am prevăzut în primăvară, când am votat în comisie.

Mulțumesc. Și inițiatorul este de aceeași părere. Cine este pentru a fi retrimis o săptămână? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu. Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Cu 189 de voturi pentru, a fost retrimisă pentru o săptămână.

8. Proiectul de lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetățenie română, dar care au fost persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice; caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Îl invit pe domnul președinte Adrian Solomon să ne prezinte raportul Comisiei pentru muncă.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea, pentru persoanele care nu mai au cetățenie română, dar care îndeplinesc condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, a drepturilor stabilite potrivit acestui act normativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat de Senat în ședința din 21 iunie 2016. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia pentru muncă propune plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor dacă dorește cineva?

Grupul PNL, domnul Victor Paul Dobre. Vă rog, domnule președinte.

Voiam numai să aduc o completare. Există mulți cetățeni care au domiciliul în străinătate, care au fost forțați să renunțe la cetățenie, nu au mai avut posibilitatea de a o redobândi și acest proiect de lege este un act reparatoriu și pentru această importantă categorie de cetățeni.

PNL-ul va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Mergem la dezbaterea... Dacă la titlul legii sunt observații? Nu. Adoptat. La articolul unic dacă sunt observații? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final, pentru mâine la ora 13.30.

9. Proiectul de lege pentru instituirea Zilei limbii sârbe în România, PL-x 161/2016.

Dacă inițiatorul dorește? Da, vă rog, domnule Gvozdenovici. Vă rog.

Mulțumesc frumos.

În primul rând, doresc să le mulțumesc colegilor de la comisii, care au procedat cum au procedat și în dățile precedente, când era vorba despre ziua unor limbi, care deja s-a votat.

Am înțeles, consultându-mă cu domnul președinte al comisiei, că ar exista, din partea Legislativului, o problemă de a rezolva în text două lucruri mărunte, de exemplu, nu „în România”, ci „pe teritoriul României”, nu „administrația locală și centrală”, ci „administrația publică locală și centrală”, lucruri mărunte, pe care le putem rezolva mâine și eu v-aș ruga frumos, dacă trebuie să amânăm, că am înțeles că Legislativul cere...

Nu!

Să nu amânăm?

Nu, le prezintă, dacă sunt de tehnică legislativă, domnul președinte sau domnul Alexe, cine va prezenta raportul prezintă cele două observații de tehnică legislativă; deci chestiunile de tehnică legislativă...

Și eu vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte sau cineva din partea comisiei o să vină și să ne clarifice.

Da.

Din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnul deputat Alexe.

Vă rog, prezentați dumneavoastră raportul și prezentați și cele două corelări de tehnică legislativă pe care le-a invocat domnul Gvozdenovici.

În nota cu privire la Proiectul de lege pentru instituirea Zilei limbii sârbe în România, ca urmare a examinării raportului la proiectul de lege, în vederea respectării verificărilor normelor constituționale, a normelor de tehnică legislativă, precum și a normelor gramaticale, se propun următoarele: la titlul legii și în cadrul art. 1 și art. 2 alin. (1), pentru unitatea terminologică cu legile adoptate în materie – Legea pentru instituirea Limbii maghiare, Legea pentru instituirea Limbii cehe etc. – și pentru faptul că legea se aplică pe teritoriul României, sugerăm eliminarea sintagmei „în România”.

La art. 2 alin. (2), pentru claritatea și concizia exprimării, propunem ca sintagma „autorității centrale și locale” să se înlocuiască cu „autoritățile administrației publice centrale și locale”. Acestea sunt modificările.

Da. Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Grupul PNL.

Vă rog.

Eu m-aș bucura să rămână.

Sigur, vă mulțumesc.

Dar să fim și înțelegători, în același timp, că dacă asta este piedica, virgula aceea în plus sau în minus, să o rezolvăm.

Domnule deputat!

Am înțeles. Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și dacă ar fi să votez numai pentru prietenia cu poetul Slavo Gvozdenovici, aș face-o, dar nu o fac singur, o fac alături de Partidul Național Liberal.

Am votat toate legile care atestă acele zile ale limbilor minorităților naționale.

Cu sârbii, spunea domnul Slavomir, se pare că aveam relații de pe la 600 e.n. Să dea Dumnezeu să fie așa. Noi ne descopeream pe atunci istoria sau o descopeream după anul 1000.

Cu alte cuvinte și ca să nu vă mai răpesc timpul, Partidul Național Liberal va vota Ziua limbii sârbe pentru data de 21 noiembrie.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final, cu cele două observații de tehnică legislativă pe care le-a prezentat domnul Alexe, din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, PL-x 73/2016.

Din partea Guvernului?

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni deputați,

Proiectul de ordonanță are ca obiect modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, în sensul abrogării unor prevederi, art. 2 alin. (3) și art. 4[2] alin. (1) lit. c) și d).

Pentru întărirea autonomiei universitare și uniformizarea atribuțiilor și responsabilităților la toate nivelurile de studii universitare, inclusiv doctorat, este necesară modificarea prevederilor Legii nr. 206/2004.

Instituțiile de învățământ superior organizează ciclul III de studii universitare, studii universitare de doctorat. În acest sens, admiterea, școlarizarea, precum și emiterea diplomei de doctor se realizează de către acestea.

Prin urmare, autonomia universitară se exercită numai cu condiția asumării răspunderii publice, sens în care instituțiile de învățământ superior sunt obligate să emită și să respecte Codul de etică și deontologie profesională aprobat de senatul universitar.

Având în vedere rolul și atribuțiile Consiliului Național de Etică, precum și faptul că acordarea calității de conducător de doctorat, respectiv acordarea titlului de doctor, materializate în acte administrative emise de instituții de specialitate, sancțiunile cu privire la acestea nu pot fi aplicate de Consiliul Național de Etică, prin retragerea acestor calități, întrucât încalcă principiul simetriei actelor administrative.

Vă mulțumesc.

Avem raport comun. Îl invit pe domnul Ciprian Nica, vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Raport comun, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Vă rog, prezentați raportul.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, am fost avizați în dezbatere pe fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 26/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, cu modificările și completările ulterioare, în sensul abrogării unor prevederi, pentru a se putea întări autonomia universitară și a se uniformiza atribuțiile și responsabilitățile la toate nivelurile de studii universitare.

În funcție de obiectul și conținutul raportului, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată. Vă mulțumim.

## Da, vă mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Ardeleanu, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog.

Doamna Ardeleanu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, având în vedere faptul că Legea nr. 206/2004 nu transpune legislația comunitară în activitățile de cercetare tehnologică și inovare, cunoscute și sub numele de activități de cercetare, dezvoltare, de asemenea, în sensul firesc al întăririi autonomiei universitare și omogenizării responsabilităților la nivelul celor trei cicluri de învățământ, proiectul de lege aflat în dezbaterea noastră este necesar. Mai mult decât atât, este chiar bine-venit.

Partidul Național Liberal salută preocuparea ministerului de resort în ceea ce privește încurajarea unui cadru legislativ menit să faciliteze aplicarea standardelor de calitate și de etică universitară, de deontologie profesională.

De aceea, votul nostru va fi pentru aprobare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Andea, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, domnule deputat.

## Stimați colegi,

Mai rar se poate întâlni o lege atât de politizată, drapată însă sub masca, ca să spun așa, a încurajării și întăririi autonomiei universitare.

Vreau să spun că despuierea Consiliului Național de Etică de una dintre atribuțiile sale, nu zic principala atribuție – faptul că la Consiliul Național de Etică se judecau în ansamblu încălcările etice în cercetarea științifică, din care făceau parte și tezele de doctorat –, reprezintă, după părerea mea, o exagerare și o drapare a altor intenții decât cele mărturisite în expunerea de motive prezentate și de domnul secretar de stat de la Ministerul Educației.

În concret, după cum am putut constata ulterior, senatele universitare sunt cele care trebuie să se autodemaște în ceea ce înseamnă școala doctorală pe care o patronează, în sensul că trebuie să arate cât de mult au fost încălcate normele de etică în redactarea și aprobarea tezelor de doctorat, care știm că se face printr-un proces intern din fiecare universitate. Rezultatul îl cunoaștem: o parte semnificativă dintre cei care au fost sancționați, ca să spun așa, de către ministrul educației prin retragerea titlului de doctor aparțin unui anumit eșichier politic.

O altă parte dintre cei asupra cărora au planat bănuieli în timpul ultimelor luni au fost complet scoși de sub ochiul vigilent, ca să spun așa, al CNATDCU.

Sigur că e posibil să acordăm CNATDCU și senatului universitar dreptul, ca să spun așa, de a se autocritica pentru ceea ce au făcut în ultimii, hai să zic, 16 ani, în ceea ce înseamnă aprobarea tezelor de doctorat.

Dacă ne uităm, spre exemplu, doar Universitatea București, care a fost campioană în a susține autonomia universitară și rezolvarea de către universitate, are cele mai multe autodenunțuri. Acolo sunt cele mai multe teze de doctorat considerate ca fiind plagiate, deși Consiliul Național de Etică, la un moment sau altul, a spus că nu este chiar așa.

În sfârșit, deci, acestea fiind spuse, considerăm că putem aproba un astfel de proiect de lege, însă CNATDCU trebuie să fie mai responsabil pentru deciziile pe care le ia.

Mai menționez că CNATDCU de acum 10 sau 15 ani a dat avize favorabile. Iată că acum noul CNATDCU se dezice de deciziile predecesorilor lor și își face și el autocritica pentru câte greșeli a comis.

## Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt?

Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

11. Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961 – PL-x 158/2016, caracter ordinar.

Inițiatorul, dacă dorește să intervină? Nu dorește.

Domnul președinte Adrian Solomon, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Vă rog să prezentați raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 din Legea nr. 309/2002, în sensul majorării indemnizației lunare acordate beneficiarilor acestei legi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 5 aprilie 2016; face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Intervenții dacă sunt?

Vă rog, doamnă secretar de stat. Guvernul. Vă rog.

## **Doamna Ileana Ciutan** _– președintele Casei Naționale de Pensii Publice_ **:**

Bună ziua, stimate doamne și stimați domni!

Legea nr. 309 prevede acordarea unor drepturi persoanelor care au făcut armata la muncă.

În principiu, Ministerul Muncii este de acord cu această majorare, indemnizația fiind în acest moment de 2,53 lei pe lună de participare la detașamentele de muncă.

Propunerea vizează majorarea la 5 lei pe lună. Influența financiară se situează la aproximativ 52 de milioane anual și nu avem aici punctul de vedere al Ministerului de Finanțe și, având în vedere că această indemnizație se suportă din bugetul de stat, solicităm și punctul de vedere al Ministerului de Finanțe. Nu se suportă din bugetul de asigurări sociale și, din acest motiv, am expus punctul de vedere al Ministerului Muncii.

Vă mulțumesc.

## Da. Domnul Kerekes.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare. Grupul parlamentar al UDMR, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Uniunea Democrată Maghiară din România susține această inițiativă legislativă. Realitatea este că, din 2009 încoace, nu a avut loc nicio majorare la această indemnizație, pe când la celelalte legi reparatorii, cum ar fi Decretul-lege nr. 118/1990 sau Legea veteranilor de război, periodic, totuși au avut loc niște majorări. Aici, nimic nu a fost făcut din 2009.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă sunt?

Nu sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar, nefiind amendamente.

Următorul.

12. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc și al munițiilor, PL-x 255/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Da, vă rog, domnule deputat. Domnul Burlacu Ștefan. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă urmărește actualizarea legislației în domeniul uzului de armă pentru personalul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

În urma unui demers complex, în colaborare cu tot ce înseamnă reprezentații instituțiilor din sistemul de securitate națională – mă refer aici la SPP, SRI, Poliție și Jandarmerie –, am ajuns la ideea și la concluzia că trebuie să facem ceva pentru cei care ne apără și pentru cei care sunt trimiși pentru a-și îndeplini atribuțiile care privesc securitatea națională, paza și ordinea publică.

Principalele completări și modificări fac referire la situațiile în care se efectuează uzul de armă, dar în special protejează cadrele militare prin înlăturarea caracterului penal. Aici trebuie să fac o paranteză și să vă spun că, până astăzi, uzul de armă, care este și scheletul a tot ce înseamnă Legea nr. 17... cadrele militare, dacă acționau și erau obligate să intervină într-o situație destul de delicată, ajungeau să intre într-un proces penal sau civil cu infractori sau cu alte persoane, erau puse la dispoziția instituției și se judecau până instanța ajungea să aibă o decizie pro sau nefavorabilă.

De astăzi, legea vine să sprijine acele cadre militare, vine să le ajute, bineînțeles, cu respectarea cadrului legal. Există întotdeauna, după cum știți, o situație destul de delicată, că nimeni nu poate să încalce legea, drept pentru care cadrele militare, începând de astăzi, pot să beneficieze de protecție din partea instituțiilor, ceea ce înseamnă că instituțiile preiau ele procesul penal, dacă apare într-o situație sau nu, și cadrele militare sunt, undeva, protejate și nu mai există riscul ca pe viitor să nu fie protejate și să aibă de suferit din cauza faptului că lucrează într-o instituție a statului, că ne reprezintă... dacă stăm să analizăm. Știți foarte bine că situațiile...

Da.

Un amendament vreau să mai ridic. Știți foarte bine că în ultima perioadă se întâmplă ce se întâmplă la nivel

european, la nivel mondial... cadrele din instituțiile de securitate națională nu erau protejate. Vă mulțumesc.

Da, vă mulțumesc.

Domnul Benga. Vă rog, raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observații și propuneri, conform avizului.

Guvernul României, în punctul de vedere transmis, susține adoptarea acestui proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Obiectul de reglementare: modificarea și completarea Legii nr. 17 din 1996 privind regimul armelor de foc și al munițiilor, cu modificările ulterioare, în sensul detalierii unor aspecte referitoare la regulile privind uzul de armă aplicabile personalului instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

În urma dezbaterilor din ședința din 28 iunie 2016, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a acestui proiect de lege cu amendamentele admise cuprinse în anexă.

## Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, aici mai avem și o eroare materială care s-a strecurat: la punctul 1, la punctul marginal 11, la partea introductivă a alin. (1) al art. 52 se elimină cuvântul „gravide” din sintagma „femeilor gravide, bătrânilor și persoanelor cu handicap vizibil”, întrucât uzul de armă împotriva femeilor gravide este interzis în mod expres în același articol la lit. b) a alin. (2). Și, punctul 2, la același articol, alin. (2), în partea finală, la lit. b), se elimină particula „se” de la „se înfăptuiesc”.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule deputat, Grupul parlamentar al PNL.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În acest moment, legislația românească în materie este incompletă, în sensul că nu toate instituțiile au propria lege de organizare și funcționare ori cadrul normativ al acestora nu a fost actualizat la nivelul situațiilor cu care se confruntă personalul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale. Consultări nu au existat doar cu serviciile sau cu Jandarmeria, au existat inclusiv cu Poliția, cu Poliția de Frontieră, cu organele Ministerului Justiției și cu cele ale ANP, Autoritatea Națională a Penitenciarelor.

Această propunere de modificare a legii, așa cum am discutat și în comisie, vine în sprijinul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice, al siguranței naționale și în special protejează cadrele militare care, prin exercițiul funcției, în condițiile legii, au obligația să intervină pentru a stabili și a restabili ordinea de drept și siguranța cetățenilor, în mod special prin înlăturarea caracterului penal și a răspunderii materiale, evident, atunci când este folosită în litera și spiritul legii.

În acest context, Partidul Național Liberal susține și votează acest proiect. Vă mulțumesc.

Da. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Avem 12 amendamente. Dacă de la 1 până la 10 sunt observații? Nu.

La 11, cu cele de tehnică legislativă?

Nu.

12? Nu.

Vă mulțumesc. Rămâne la votul final. Are caracter organic.

13. Proiectul de lege pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, PL-x 108/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități? Domnul vicepreședinte Ciprian Nica.

Vă rog, prezentați dumneavoastră raportul.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 15 din Legea nr. 78/2014, în sensul de a fi lăsată la latitudinea organizațiilor nonguvernamentale, a instituțiilor și a voluntarilor stabilirea de comun acord dacă bugetul acestora poate sau nu susține decontarea transportului, meselor și a cazării celor care, într-adevăr, doresc să ofere ajutor comunităților locale sau doresc să acumuleze experiența necesară.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.

Face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Domnul Andronache, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Practic, prin acest proiect de lege propus de o serie de colegi de-ai noștri din Grupul parlamentar al deputaților neafiliați, constatăm că o obligație prevăzută de lege pentru organizația-gazdă, de a deconta o serie de cheltuieli, se transformă într-o posibilitate de a face acest lucru. Prin această modificare ajutăm organizațiile nonguvernamentale să încurajeze activitatea de voluntariat și, de aceea, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Iacoban, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților susține acest proiect de lege. Este o completare foarte bună, în sensul în care organizația-gazdă, într-o discuție cu voluntarul, poate discuta și anula acele obligații în ceea ce privește transportul, cazarea și masa voluntarilor, precum și alte cheltuieli care decurg din activitatea de voluntariat, dar care nu sunt legate de recompensarea privind munca.

Prin urmare, vă propun un vot favorabil pe acest proiect de lege.

Alte intervenții dacă mai sunt?

Nu mai sunt alte intervenții.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Sunt șase amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observații?

Nu.

Dacă de la 2 la 6 marginal sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

14. Propunerea legislativă privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturile de muncă, în baza unor titluri executorii, Pl-x 21/2014.

Vă rog. Domnul Ciprian Nica, vicepreședintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Am avut o consultare cu colegii mei, atât de la PSD, cât și de la PNL. Vă rog să supuneți votului amânarea pentru încă o săptămână, retrimiterea la comisie pentru recorelarea unor texte, din punctul de vedere al tehnicii legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc. Termen o săptămână. Cine este pentru?

Următorul.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Pl-x 192/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Îl invit, atunci, pe domnul președinte Adrian Solomon, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, să ne prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 263, în sensul ca dovada vechimii în muncă – sunt grupele I sau a II-a de muncă, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 – să fie făcută cu carnetul de muncă sau cu adeverința eliberată de către angajatori ori deținătorii legali de arhive, pentru persoanele care nu au fost nominalizate în listele de unități angajatoare, dar au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în aceste grupe de muncă.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 11 aprilie 2016.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative cu amendamentele date în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește să intervină cineva? Nu dorește să intervină nimeni. Sunt șase amendamente. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Dacă de la 2 până la 6 marginal sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter organic. Următorul.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii. Are propunere de adoptare.

Dacă din partea inițiatorilor? Domnul Iacoban. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi și colege,

Astăzi vă invit să reparăm, să zicem, o greșeală pe care, poate, am făcut-o prin Legea nr. 171 din 2014, prin care ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare națională.

Pentru a deveni o zi nelucrătoare, trebuie să intervenim în Legea nr. 53/2003, la art. 139 alin. (1), pentru a o înscrie ca zi nelucrătoare.

Legea nr. 171 din 2014 am votat-o cu 276 de voturi pentru.

Vă invit și astăzi, dragi colegi, ca inițiator, să reparăm acest lucru și să facem din Mica Unire din 24 ianuarie zi de sărbătoare națională nelucrătoare, așa cum, în mod normal, ar trebui să se întâmple.

Dacă ziua de 1 decembrie 1918 a fost declarată zi națională, eu cred că Mica Unire merită acest lucru.

Vă mulțumesc foarte mult și sunt convins că veți da un vot pozitiv.

Îl invit pe domnul Adrian Solomon să prezinte raportul comisiei. La Pl-x 892/2015 este raport de adoptare, la Pl-x 487/2015, raport de respingere.

Vă rog, domnule deputat.

Ambele propuneri legislative au ca obiect de reglementare completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în sensul înscrierii zilei de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, ca zi liberă nelucrătoare.

În cadrul discuțiilor s-a propus adoptarea cu amendamente a inițiativei legislative Pl-x 892/2015 și respingerea inițiativei legislative cu nr. Pl-x 487/2015, întrucât aceasta din urmă nu corespunde exigențelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, republicată.

Supuse votului, cele două propuneri, de adoptare, respectiv de respingere, au fost acceptate de membrii comisiei cu unanimitate de voturi.

Propunerile legislative au fost respinse de Senat în 15 iunie 2015, respectiv 14 decembrie 2015.

Fac parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea cu amendamente a propunerii Pl-x 892/2015 și respingerea inițiativei legislative 487/2015.

Amendamentele sunt redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Dezbateri generale.

Grupul PNL. Hotărâți-vă! Vă rog.

Domnule coleg, hotărâți-vă care dintre dumneavoastră stați.

Vă rog, Grupul PNL. Vă rog, puteți vorbi, dar hotărâți-vă! Vă rog, domnule Blăjuț, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi pentru cetățenii Iașiului, și nu numai, ai întregii Moldove, un act de recunoaștere, dacă ziua de 24 ianuarie ar fi o zi de sărbătoare națională.

Având în vedere că este considerată Unirea Mică a celor două principate, ar trebui să facem un gest și să dăm un vot în acest sens.

Avem sărbători de tot felul, dar aici este vorba de o sărbătoare a unirii.

De aceea, vă spun că colegii liberali vor susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt?

Domnul Solomon și apoi domnul... Vă rog, alternativ. Grupul PSD.

Este o inițiativă care a căpătat, de-a lungul vremii, mai multe forme și, iată, a ajuns într-un final la acel moment în care mai multe forțe politice au decis ca 24 ianuarie să fie declarată zi liberă, astfel încât toți românii care trăiesc în spațiul național să poată să sărbătorească acest moment unic în istoria neamului nostru. Fără unirea cea mică n-ar fi fost unirea cea mare.

Și, totodată, 24 ianuarie ne arată nouă, celor de astăzi, că, la un moment dat, oamenii politici din România au avut și curajul, și inteligența necesară să speculeze scăpările mai-marilor vremii sau marilor puteri.

Prin urmare, dacă în Convenția de la Paris din 1857 se vorbea despre faptul ca Principatele Unite să aibă două capitale, două guverne, doi domni, două armate cu organizare identică, care să poată forma, la o adică, una singură... Un mare om politic al secolului al XIX-lea, Nicolae Fleva, spunea că Europa ne-a ajutat, rămâne să știm să ne ajutăm singuri.

Faptul că nu se spunea că cei doi domni trebuie să fie persoane diferite a dat posibilitatea oamenilor politici de la București să-l voteze în adunarea electivă pe domnul Moldovei, ales în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1859 domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza.

Prin urmare, acest moment este un moment care trebuie să fie începutul reafirmării inteligenței politice a românilor nu doar în plan intern, ci și în plan extern, astfel încât, atunci

când avem de apărat interesele naționale chiar în fața instituțiilor europene, să o facem cu fruntea sus și cu inteligență politică, așa cum am dovedit de atâtea ori.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Horia Cristian, al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am să vorbesc în nume personal, nu în numele Grupului parlamentar al PNL, și, dincolo de toate cifrele care au fost aduse aici, vreau să vă mai spun o singură cifră: că această zi este plătită din banii angajatorilor. Este o zi liberă plătită. Și când veți vota acest proiect de lege vă rog să vă gândiți la acest lucru. Nu contestă nimeni importanța zilei, nu contestă nimeni faptul că este sărbătoare a poporului român.

Problema pe care o avem este aceea că, în România, nu putem lucra mai mult de 231 de zile pe an. Începând cu acest proiect de lege vor fi 230 de zile pe an, în timp ce alte țări din Europa lucrează 270 de zile pe an, motiv pentru care se află la cârma Europei, și nu la coada ei.

Vă mulțumesc.

## Alte intervenții?

Vă rog, domnul Udriște, vă rog.

Dacă de la Guvern cineva are un punct de vedere?

Da, imediat. Numai puțin, doamnă... domnul Udriște, și apoi vă dau cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu totdeauna oamenii sunt făcuți... sau nu că nu întotdeauna, de regulă nu sunt făcuți la fel și fiecare are părerea lui.

Referitor la numărul de zile lucrătoare sau nelucrătoare, dacă cineva interesat se uită pe un calendar și vede că jumătate din zile cad sau se împlinesc în zile de sâmbătă sau de duminică, n-o să avem acel număr de zile pe care-l reclamă unii din colegii noștri.

Faptul de a fi de acord cu toții să declarăm ziua de 24 ianuarie zi de sărbătoare națională, zi nelucrătoare, eu cred că este o împlinire pe care trebuie s-o trecem cu toții și să avem în vedere istoria, dar nu cea trecută și recentă, ci ar trebui să privim în continuare viitorul și aspirațiile pe care le au popoarele din cele două... sau un singur popor din cele două țări, Țara Românească, sau România, și Moldova.

Eu, în numele grupului parlamentar din care fac parte, susțin declararea acestei zile ca zi de sărbătoare națională, zi nelucrătoare.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Unanim, văd, sunt puncte de vedere de susținere a inițiativei.

Să vedem și ce zice Guvernul. O rog pe doamna secretar de stat.

Vă rog să vă și prezentați, doamnă, să vă cunoască colegii.

## **Doamna Oana Silvia Țoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Bună ziua!

Oana Țoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Așa cum probabil e de la sine înțeles, noi nu susținem inițiativa, pentru că, așa cum a spus și unul dintre antevorbitorii mei, trebuie să învățăm să ne ajutăm și singuri. Credem că e important să ne ajutăm și singuri, prin muncă. Nu negăm celebrarea zilei.

Pe de altă parte, vă reamintesc că inițiativa presupune ca această zi să devină una liberă, în care nu se muncește, nu să devină sărbătoare, ceea ce este deja.

Mulțumesc frumos.

Am înțeles. Alte intervenții? Nu sunt.

Avem două amendamente admise.

Dacă la poziția nr. 1, la titlul legii, sunt observații? Nu. Adoptat. Poziția 2, dacă sunt observații? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

17. Și ultimul raport de adoptare de astăzi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, PL-x 86/2016.

Inițiator: Guvernul României.

Domnul secretar de stat, vă rog. Ia să vedem, pe ăsta îl susțineți, domnule secretar de stat?

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat,_

_Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de act normativ vizează intensificarea sistemului de control al autorității competente în rândul operatorilor, adică a organismelor de inspecție și control, prin desemnarea unor laboratoare de referință pentru situațiile în care există sesizări, notificări cu privire la încălcarea legislației în domeniu.

Astfel, se mărește credibilitatea produselor agricole ecologice și odată cu aceasta se eficientizează și controlul asupra modului în care organismele de inspecție și control își îndeplinesc atribuțiile pentru care au fost mandatate.

Toate aceste măsuri pot contribui la îmbunătățirea sistemului de agricultură ecologică prin creșterea gradului de încredere a consumatorilor, precum și prin conștientizarea și garantarea produselor de către producătorii agricoli care au optat pentru acest sistem de agricultură care respectă legislația în vigoare, motiv pentru care vă rugăm să susțineți adoptarea propunerii legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumim mult, domnule secretar de stat.

Cine prezintă raportul?

Raportul, cine prezintă raportul?

Vă dau eu raportul. Nu, lăsați...

Domnul Munteanu, vă rog.

Ridica mâna domnul Kelemen și credeam că vrea... dumnealui, de susținere.

Prezentați raportul, domnul Munteanu.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 martie 2016.

La întocmirea raportului, membrii Comisiei au ținut cont de avizele favorabile de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și familie.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2000, în sensul completării atribuțiilor compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu atribuția de a efectua control la operatorii de produse agroalimentare ecologice pe trasabilitatea și conformitatea produselor, în baza sesizărilor/notificărilor transmise către Ministerul Agriculturii sau în baza sesizărilor din oficiu, după caz. De asemenea, se instituie și posibilitatea plății unei taxe către bugetul de stat de către organismele de inspecție și certificare candidate, taxă care urmează a fi stabilită pentru fiecare domeniu în parte.

La lucrările comisiei au fost prezenți 31 deputați din totalul de 32.

Cu unanimitate de voturi, se propune Camerei adoptarea proiectului de lege.

Legea este ordinară.

Am scurtat, domnule președinte.

Mulțumesc. Procedură, vă rog, domnule Márton Árpád.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Grupul nostru parlamentar solicită retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a acestui proiect de lege, pentru că, actualmente, de acest control răspunde un segment de activitate și aici se vine cu o altă idee, ceea ce eu cred că trebuie să fie discutat, pentru că noi nu prea susținem inventarea unor noi și noi structuri de suprastructuri ale suprastructurilor.

Ca atare, solicit retrimiterea acestui proiect de lege pentru analizarea corectă a cine ce are de făcut în acest domeniu. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Stimați colegi,

Deși am ceva de spus și pe fond, prima dată aș dori, totuși, să fac o sesizare de la acest microfon.

## Domnule președinte de ședință,

Astăzi, pentru prima dată, ați numărat în sală cine este pentru și împotrivă și ați lăsat timp suficient. Vedeți că au fost mai multe legi retrimise astăzi, la care votul s-a făcut: „Cine este pentru retrimitere? Mulțumesc. Împotrivă nu e nimeni. Bine, retrimis.” De data asta nu s-a întâmplat așa.

Acum vă vorbesc ca medic veterinar. Pentru controlul alimentelor, de ani buni, răspunde de sectorul sanitarveterinar Autoritatea Sanitară Veterinară din România.

Nu prea înțeleg, ca medic veterinar, bineînțeles, de ce trebuie să mai punem o treaptă peste controlul Autorității Sanitare Veterinare și la minister să creăm o nouă structură, bineînțeles cu noi angajați, bineînțeles, în ideea să nu mai risipim banii contribuabililor, și noi vrem să fie o nouă structură care va controla ce a controlat deja Autoritatea Sanitară Veterinară pentru care autoritatea răspunde în fața legii, noi facem o nouă structură ca să controlăm aceste

alimente create ca alimente bio. Nu înțeleg de ce trebuie să fie controlate de o nouă structură.

Deci, pentru mine, este limpede că legea trebuie retrimisă și să fie legea rediscutată cu toți factorii.

Eu, de exemplu, aș fi foarte curios dacă doctorul Roatiș e de acord – ca președinte al Autorității Sanitare Veterinare –, astăzi, în România, cu acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Alte intervenții, dacă sunt? Nu sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final mâine, la ora 13.30.

Domnul Pâslaru, vă rog. O propunere constructivă, văd.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Având în vedere că am finalizat lista cu inițiativele cu propuneri de adoptare, vă propun să sistăm lucrările și mâine, de la ora 10.00, să venim cu forțe proaspete pentru a continua lucrările în plen.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Continuăm, stimați colegi.

Avem răspunsuri la interpelări.

Prima vine din partea colegei noastre Steluța Cătăniciu, adresată Ministerului Transporturilor; dumneaei nu este în sală, deci va primi răspunsul în scris.

Din partea domnului deputat Gavril Mîrza; are o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării. Nici domnul deputat nu este în sală. Va primi răspunsul în scris.

Doamna deputat Ana Birchall are o întrebare adresată Ministerului Mediului. Nici dumneaei nu este în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul Kereskényi Gábor are o întrebare adresată Ministerului Afacerilor Interne. Nici dumnealui nu este în sală. Primește răspunsul în scris.

Singurul care este este domnul deputat Roman CristianConstantin. Are o întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe. Îl rog pe domnul secretar de stat Alexandru Victor Micula...

Vă rog să-i prezentați în două minute domnului deputat răspunsul.

Acestea sunt cele șase întrebări.

**Domnul Alexandru Victor Micula** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 37 alin. (1) lit. a) din Convenția de la Viena privind relațiile consulare, notificarea decesului unui cetățean străin pe teritoriul Italiei către misiunea diplomatică a statului de cetățenie a persoanei decedate intră în atribuțiile autorităților italiene competente, acestea fiind obligate să informeze fără întârziere, în caz de deces al unui cetățean al statului trimițător, postul consular în circumscripția căruia a avut loc decesul.

Dispoziții similare se regăsesc și în Convenția consulară bilaterală încheiată între România și Italia în anul 1967. Textul stipulează că, în cazul în care un cetățean al statului trimițător, adică un cetățean român, a decedat pe teritoriul statului de reședință, și anume Italia, autoritățile competente ale acestuia vor anunța fără întârziere asupra acestui fapt Oficiul Consular Român.

Din documentul obținut de la Institutul Național de Asigurări Sociale din Italia de biroul atașatului de muncă din cadrul Ambasadei României la Roma, pe care-l anexăm în copie, la data decesului, 26 august 2013, numitul Rotariu Viorel activa în cadrul Societății Comerciale Tempor SPA din Roma.

Mulțumesc. Dacă domnul deputat...?

E mulțumit domnul deputat. I-a transmis și răspunsul. Mulțumesc mult.

Continuăm, stimați colegi, cu lista colegilor care trebuie să prezinte interpelări.

Dacă domnul deputat Ionel Palăr...?

Nu. O interpelare; a depus-o.

Domnul deputat Cezar Preda și Iulian Vladu, da.

Domnul Eugen Tomac, o interpelare; a depus-o în scris. Domnul deputat Florin Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare către ministrul tineretului și sportului, doamna Elisabeta Lipă.

Obiectul interpelării: Punctul de vedere al Guvernului cu privire la Stadionul „Farul” din Constanța

Nu cred că trebuie să vă mai aduc la cunoștință, fiind de mare notorietate, starea avansată de degradare în care se află Stadionul „Farul” din Constanța, aflat în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului. De parcă nu ar fi fost suficiente prostul management și lipsa totală a investițiilor, la ruinarea acestui obiectiv a contribuit și utilizarea imobilului în cu totul alte scopuri decât destinația sa. Presa locală și națională a relatat pe larg asupra stării avansate de degradare a stadionului, asupra neregulilor, precum și asupra intenției exprese a administrației publice locale de a prelua în administrare stadionul, obligându-se să facă investiții la standarde internaționale și să-l redea destinației sale inițiale: sportul pentru toți și sport de performanță.

Mai mult, administrația locală agreează anularea de drept a transferului către autoritatea locală, dacă aceasta nu își îndeplinește obligațiile investiționale asumate și nu păstrează destinația obiectivului.

Față de situația expusă, vă rog, doamnă ministru, să aduceți următoarele precizări: 1. Aveți în intenție să demarați o evaluare a stării de degradare în care se află infrastructura sportivă a stadionului „Farul”?

2. Care este poziția Guvernului față de deschiderea administrației locale, care dorește să preia imobilul, să-l modernizeze și să-l redea destinației sale inițiale – sportul?

3. Există resurse financiare deja bugetate prin care Guvernul se angajează să facă investițiile necesare de renovare în următorul an?

Vă solicit răspuns în scris.

Deputat PSD, Florin Gheorghe.

Mulțumesc.

Doamna Natalia Intotero, șase interpelări depuse, domnul Florin Tătaru, două interpelări depuse, doamna Florica Cherecheș, două interpelări depuse, domnul Scarlat Iriza, o interpelare, domnul Anton Doboș...

Doamna Florica Cherecheș, vă rog. Prezentați una dintre ele, doamnă, pe care vreți. Aveți două minute.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării este un caz grav de poluare a mediului în municipiul Oradea.

Aduc la cunoștința doamnei ministru al mediului, doamna Cristiana Pașca Palmer, faptul că, de mai mulți ani, ferma de porci Nutripork Oradea, aparținând grupului de firme Nutrientul SA, constituie o sursă majoră de poluare olfactivă pentru mii de orădeni.

Mirosul neplăcut al dejecțiilor constituie o sursă permanentă de disconfort și nemulțumire a cetățenilor, care au reclamat de multe ori această duhoare pe care o răspândește combinatul, mai ales în perioada de vară fiind de nesuportat și obligându-i să stea în casă, cu ușile și ferestrele închise.

E regretabil că investițiile făcute în ultimii ani pentru ca Oradea să se dezvolte, care atrag tot mai mulți turiști, să fie zădărnicite de acest miros deranjant care nu face cinste unui municipiu poartă de intrare în România.

În ultimii ani, numeroși cetățeni au transmis petiții și sesizări atât Primăriei Oradea, cât și instituțiilor responsabile de monitorizarea calității aerului.

În urmă cu câteva săptămâni am transmis și eu aceste nemulțumiri către Agenția pentru Protecția Mediului Bihor și Garda de Mediu Bihor și am întrebat aceste instituții dacă au cunoștință despre faptul că ferma de porci constituie o sursă de poluare pentru orădeni și dacă au luat măsuri în acest sens.

Ambele instituții mi-au răspuns că firma deține autorizație integrată de mediu eliberată în 2007, valabilă până în 2017 – eliberată în mod inexplicabil, zic eu, fără un plan de acțiuni, chiar dacă are o capacitate această fermă de până la 10.000 de capete.

Mi s-a comunicat că pentru neutralizarea mirosurilor se folosește o anumită cantitate de bioenzime și un odorizant specific și că dejecțiile se împrăștie pe terenurile din apropiere și că toate prevederile legale aflate în vigoare sunt respectate. Ambele instituții m-au mai asigurat că mirosul nu poate fi cuantificat ca intensitate și că nu reprezintă un risc pentru sănătatea mediului.

Dorința mea sinceră este de a găsi o cale prin care această poluare să înceteze, pentru că îi deranjează pe orădeni de prea multă vreme și nu face cinste orașului nostru.

Mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Constantin Roman, apoi domnul Doboș.

V-am văzut; domnul Roman este înaintea dumneavoastră, tot de la PNL.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Interpelarea mea se adresează ministrului afacerilor interne și are ca obiect: Soluții administrative pentru problemele de la serviciile de eliberare permise și înmatriculări auto.

## Stimate domnule ministru,

Având în vedere situațiile de aglomerație înregistrate în această vară la sediile serviciilor de eliberare a permiselor de conducere și înmatriculare a autovehiculelor, vă rog să efectuați o analiză privind cauzele care au generat această situație și totodată să identificați soluțiile care ar putea fi adoptate pentru ca cetățenii să nu mai fie puși în situația neplăcută de a sta la cozi interminabile. Ca fost angajat al ministerului pe care-l conduceți, cunosc destul de bine detaliile activității respectivelor servicii și problemele pe care le întâmpină, drept pentru care îmi permit să vi le prezint în cele de urmează. În primul rând, serviciile respective se confruntă cu o criză de personal, mare parte din posturile din organigrame nefiind ocupate, pe de o parte, întrucât personalul cu statut special este dezavantajat din punct de vedere salarial față de angajații altor structuri și preferă să se transfere către respectivele structuri. Pe de altă parte, chiar dacă sunt persoane din alte structuri care ar dori să se transfere în cadrul serviciilor de eliberare a permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, cel mai adesea, transferul lor este blocat de șefii ierarhici.

În același timp, personalul contractual este și el dezavantajat salarial față de personalul cu statut special, deși, în mare parte, munca prestată este aceeași.

Pentru îmbunătățirea activității serviciilor de eliberare a permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, vă propun următoarele:

– transformarea funcțiilor de personal contractual în funcții publice, cu acordarea sporurilor cuvenite;

– acordarea unor drepturi salariale pentru personalul cu statut special similare cu cele din poliție;

– aprobarea cererilor de transfer de la alte structuri ale MAI către serviciile de eliberare a permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor;

## Da, mulțumesc.

Domnule Doboș, am rugămintea să vă încadrați în cele trei minute.

nicio companie din zona Moldovei, cea mai săracă zonă a României. Înțeleg din comunicarea ministerului că nu a existat, printre criteriile de care s-a ținut cont, niciun criteriu legat de gradul de dezvoltare a regiunii solicitantului.

Regiunea Moldovei are foarte mult de suferit din cauza lipsei infrastructurii care să o lege de restul țării și Europa, majoritatea investitorilor ocolind Moldova tocmai din acest motiv. În aceste condiții, consider că este absolut necesar ca, atunci când statul oferă anumite ajutoare investitorilor, să țină cont și de acest criteriu, pentru că este și în interesul statului să reducă decalajele dintre regiuni.

Printre solicitanții din această sesiune există companii din Moldova care și-au arătat capacitatea de a investi sume importante de bani și să creeze locuri de muncă, dar n-au fost selectate. Deși suferă din cauza infrastructurii, aceste companii ar putea face investiții benefice pentru economia locală, precum și pentru buget, dacă ar primi un sprijin de la stat.

Dacă se vor acorda ajutoarele de stat așa cum a fost anunțat, Guvernul va contribui în mod direct la creșterea decalajelor dintre Moldova și restul țării.

Ultimele estimări ale Comisiei Naționale de Prognoză pentru 2017 arată tocmai o accentuare a diferenței de venituri dintre locuitorii din regiunea nord–est și cei din restul țării.

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

De aceea, vă întreb, doamnă ministru, de ce nu a fost inclus și un criteriu care să încurajeze investițiile în zonele mai puțin dezvoltate ale țării și vă cer să luați în calcul suplimentarea valorii totale a ajutoarelor de stat acordate în acest an, pentru a include cel puțin o parte a companiilor din Moldova.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Cristian Constantin Roman.

Domnule Doboș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se numește: Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat, adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice.

## Stimată doamnă ministru,

Ministerul Finanțelor Publice anunța recent o listă a companiilor selectate pentru a beneficia de ajutoare de stat. Printre cele șase companii care vor beneficia de ajutoare de stat în valoare de 621 de milioane de lei nu se află

Domnul Sorin Avram Iacoban, deputat de Iași. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Astăzi, o interpelare adresată Ministerului Educației și Cercetării Științifice, respectiv domnului ministru Mircea Dumitru, cu privire la faptul că există unități de învățământ care nu au aviz sanitar de funcționare.

Domnule ministru,

În fiecare an apar avertismente ale direcțiilor de sănătate publică cu privire la faptul că nu toate unitățile de învățământ s-au încadrat pentru a primi aviz sanitar de funcționare.

Astfel, vedem cu toții că mai ales la unitățile de învățământ din mediul rural, deși s-au făcut numeroase investiții, încă mai sunt probleme în ceea ce privește asigurarea condițiilor igienico-sanitare optime.

Nu în ultimul rând, mari probleme ridică și lucrările de reabilitare începute târziu și care se prelungesc în unele localități peste data de început de an școlar. Am vrea să știm dacă toate unitățile de învățământ au avizul sanitar de funcționare și dacă sunt oferite copiilor condiții igienicosanitare care să-i apere de boli și epidemii.

Este cunoscut faptul că procesul educațional trebuie să se desfășoare în condiții igienico-sanitare corespunzătoare, fiind vorba de colectivități.

Nu în ultimul rând, apare și problema avizelor de la ISU, dacă unitățile școlare au un plan adecvat de evacuare în caz de incendiu, dacă au refugii sau căi de evacuare în numărul precizat de lege, dacă materialele folosite la construcție sau la reabilitarea unor clădiri destinate procesului educațional au o componență ignifugă și alte asemenea chestiuni.

Astfel, având în vedere cele precizate, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câte unități de învățământ nu au primit încă avizul sanitar și pentru ce motive? Care este termenul de conformare și ce se va întâmpla dacă aceste unități școlare nu se vor conforma?

2. Care sunt măsurile pe care le va lua ministerul pentru conformarea acestor unități de învățământ la standardele sanitare necesare?

3. Cine va fi tras la răspundere dacă în timpul unui proces educațional desfășurat într-o unitate de învățământ care funcționează fără aviz sanitar vor fi înregistrate cazuri medicale datorate condițiilor neconforme din punct de vedere sanitar?

solicitării cetățenilor români, am fost prezent în una din zilele lucrătoare la Consulatul României pe care îl avem în capitala Austriei.

Vă transmit că nu a fost nimic îmbucurător să constat că în fața consulatului, în stradă, aștepta o mulțime de compatrioți, între care și câteva familii de români, părinți și copii, unii dintre aceștia nou-născuți. Iar lucrul care mi-a atras atenția, cu mare impact emoțional, a fost dat de situația în care una dintre mămici aștepta în fața clădirii purtând în brațe mezinul familiei, un bebeluș, familia trebuind să plece de acasă către consulat la trei dimineața pentru a se asigura că vor fi prezenți la timp la poarta Consulatului din Viena.

Nu neg faptul că la ghișeele Consulatului din Viena nu s-ar lucra. Evident, se lucrează, și intens, dar nici nu pot obiecta asupra bunei intenții a familiilor de români întâlnite la poarta Consulatului în a-mi transmite doleanțele dumnealor pentru a modifica ceva în bine în privința serviciilor consulare pentru cetățenii români din Austria.

Totuși, consider că în anul în care ne aflăm, anul 2016, ținând cont de prezența românească numeroasă în Austria, trebuiau deja analizate posibilități de înființare a noi consulate acolo unde este nevoie, fie Salzburg, fie Graz, fie Innsbruck. De asemenea, trebuie demarat un studiu serios cu privire la capacitatea de lucru a Consulatului din Viena și de suplimentare a personalului existent.

Cetățenii români din Austria merită toată buna implicare a statului român în asigurarea condițiilor de deservire a dumnealor la consulatele românești.

Vă solicit, în virtutea calității pe care o dețineți, să întreprindeți toate diligențele necesare pentru a demara un studiu serios cu privire la prezența românească în Austria și luarea în calcul a înființării de noi consulate, asigurării unei bune deserviri a cetățenilor români la consulatele românești în străinătate.

Știu că orice proiect de înființare a unui nou consulat presupune, în primul rând, un efort bugetar, dar trebuie ca statul român să ia în calcul și situația românilor din diaspora, precum și prezența cetățenilor români în străinătate, fie și temporară, cât și aportul benefic a peste patru milioane de cetățeni români la tot ceea ce numim economie în favoarea României.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Lazăr Comănescu, având ca subiect Consulatul român din Viena.

## Stimate domnule ministru,

În urma invitației primite din partea multor cetățeni români din Austria, fiind în luna iunie în Viena pentru a da curs

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Victor Paul Dobre, două interpelări, doamna Viorica Marcu, o interpelare, domnul Ion Eparu, două interpelări – au fost depuse.

Și ultimul vorbitor, doamna deputat Marioara Nistor, o interpelare.

Aveți două minute, doamnă deputat. Vă rog s-o prezentați.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Vlad Voiculescu. Și obiectul interpelării este: Situația apei nesterile cu care sunt spălați bebelușii la Maternitatea din Brăila.

Stimate domnule ministru,

Supun atenției dumneavoastră o situație anormală care are loc în județul Brăila și care îi privește pe nou-născuții de la Maternitatea Brăila.

În presa din județ au apărut informații obținute de la brăileni cu privire la faptul că nou-născuții din sectorul neonatologie sunt spălați cu apă nesterilă, ceea ce contravine celor mai elementare norme medicale.

Situația este una confuză, fapt cauzat de declarațiile contradictorii care au fost acordate presei locale de către conducerea maternității. Nu este normal ca un manager al instituției să declare la o publicație locală că există filtre active biologice folosite la spălarea prematurilor, iar la o altă publicație să afirme contrariul.

Dacă aceste filtre nu există, din punctul meu de vedere, este un lucru foarte grav, deoarece se poate ajunge la o îmbolnăvire a nou-născuților chiar în spital.

## Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga considerație, solicit să investigați situația de la Maternitatea din Brăila și să comunicați rezultatele obținute pentru a elucida acest caz și pentru a liniști mamele care se pregătesc să nască la această instituție.

Totodată, doresc să-mi comunicați care sunt acțiunile ministerului pe care dumneavoastră îl conduceți cu privire la situația aprovizionării maternităților, nu doar din Brăila, cu toate produsele necesare sterilizării, mai ales când vorbim despre bebeluși.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc. Deputat Marioara Nistor.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Declar ședința închisă. Ne vedem mâine-dimineață. La revedere!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943667]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 122/12.IX.2016 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei