Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 26 septembrie 2016 · monitorul.ai

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Într-adevăr, un om deosebit.

Rog să luăm act de decesul dumnealui. Stafful tehnic să procedeze în consecință.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, au fost distribuite următoarele documente:

– ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților de astăzi și de mâine, 27 septembrie;

– programul de lucru pentru perioada 26 septembrie – 1 octombrie;

– lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale;

– lista rapoartelor depuse în perioada 19–26 septembrie de comisiile permanente sesizate în fond;

– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Am două informări de făcut. Domnul deputat Frăticiu, deputat din Colegiul nr. 5, Sibiu, ne anunță că se declară deputat neafiliat și domnul deputat Marius Manolache face parte din Grupul deputaților neafiliați și ne solicită să fie radiat din grupul parlamentar din care a făcut parte.

Alte informări dacă mai sunt?

Nu mai sunt.

Vă mulțumesc.

La punctul 2 pe ordinea de zi, în cadrul orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema „Situația privind propunerile de modificare a Codului fiscal avute în vedere de către Guvern, poziția Ministerului Finanțelor Publice în privința depășirii deficitului bugetar structural și a introducerii unei amnistii fiscale”.

Din partea Guvernului participă doamna ministru Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice.

Având în vedere prevederile regulamentare, vă propun următorul desfășurător: cinci minute pentru prezentarea dezbaterii, cinci minute pentru a se răspunde, trei minute pentru lămuriri suplimentare, iar apoi fiecare grup parlamentar trei minute și un minut pentru reprezentanții deputaților neafiliați.

Dacă sunt observații?

Gheorghe Eugen Nicolăescu

#5577

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Doamnă ministru al finanțelor publice, Stimați colegi,

Prezența doamnei ministru în Parlament reprezintă un bun prilej pentru a clarifica mai multe aspecte cu privire la evoluția principalilor indicatori bugetari, estimările bugetare pentru anii următori, evoluția deficitului bugetar structural.

Sper, astăzi, că vom afla direct de la doamna ministru – și nu din presă sau pe surse – adevăratele intenții legislative pe care le are ministerul în legătură cu modificarea, completarea noului Cod fiscal și a celui de procedură fiscală.

Un alt aspect extrem de important, pe care am dori să-l clarificăm astăzi, este legat de – și pun ghilimele – „apocalipsa bugetară” tot mai clamată de liderii politici ai PSD.

E bine să aflăm dacă așa-zisa criză bugetară este pe cale să se producă sau ea face parte din același ciclu de minciuni și intoxicări cu care ne-au obișnuit unii colegi din PSD.

## Doamnă ministru,

Cunoaștem foarte bine contextul macroeconomic în care Guvernul Cioloș a venit la guvernare. Știm foarte bine că ați găsit la minister multă risipă bugetară, mulți bani alocați investițiilor, dar necheltuiți, multă birocrație și puțină performanță. Ne aducem aminte cum Guvernul PSD se lăuda cu excedente, în vreme ce șantierele din infrastructură se umpleau de rugină.

Mai știm că Guvernul Cioloș a avut misiunea extrem de dificilă de a implementa corect, eficient și în spiritul reglementărilor noul Cod fiscal și noul Cod de procedură fiscală.

Este important de spus faptul că implementarea noilor coduri nu a fost pregătită în niciun fel de Guvernul PSD, nici la nivel administrativ și nici bugetar. Mai mult, Guvernul Cioloș a fost nevoit să implementeze aceste coduri cu un buget elaborat de Guvernul PSD și votat de majoritatea PSD.

În ciuda acestor condiții, considerăm că Guvernul Cioloș s-a achitat în mare măsură de această misiune. Când spunem aceasta ne referim la efectele economice pozitive ale relaxării fiscale care încep să se vadă – și aici mă refer la creșterea numărului locurilor de muncă din economie –, precum și la depășirea estimărilor de creștere economică pentru anul în curs și anul viitor.

Deși semnalele pozitive sunt numeroase, trebuie să recunoaștem că avem și o îngrijorare importantă cu privire la sustenabilitatea acestei creșteri pe termen mediu și lung.

Este extrem de important să ne putem bucura de creștere economică nu doar un an-doi, ci pe termen mediu și lung, tocmai pentru a diminua decalajele de dezvoltare dintre România și statele dezvoltate din Uniunea Europeană. Este singura soluție pentru a ne ține copiii în țară, pentru oportunități mai multe și salarii decente. În altă ordine de idei, vă informez, pe această cale, că PNL are între obiectivele sale principale de guvernare continuarea relaxării fiscale de la 1 ianuarie 2017, generalizarea cotei unice de 16% și în rândul contribuțiilor obligatorii, reducerea costurilor administrative ale politicii fiscale și continuarea procesului de simplificare fiscală.

Pentru toate acestea avem nevoie de o creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung, nu doar astăzi sau, poate, mâine.

## Doamnă ministru,

Am solicitat prezența dumneavoastră în Parlament pentru că, de ceva vreme, liderii PSD sperie populația cu pericolul iminent al izbucnirii unei noi crize economice în România, pentru simplul motiv că PSD nu mai este la guvernare. Mai mult, se spune că încasările sunt mult sub cele programate, iar țintele de deficit bugetar vor fi depășite.

Este adevărat? Sau iar avem de-a face cu o manipulare grosolană a specialiștilor – așa-ziși specialiști – din PSD?

Așadar, vă rog să ne prezentați astăzi ceea ce aveți ca cifre în minister cu privire la evoluția încasărilor bugetare pentru acest an, în contextul reducerii semnificative a cotei standard de TVA și al implementării altor măsuri de relaxare fiscală.

Ne interesează pe toți dacă măsurile de relaxare fiscală au început să producă efectele de runda a doua, traduse fie în mai puțină muncă la negru, o rată de colectare mai bună a TVA, încasări superioare în zona impozitelor pe venituri.

Este foarte important de știut dacă, după relaxarea fiscală din acest an, reușim să dăm veniturilor bugetare o traiectorie favorabilă și o pondere mai mare în PIB față de trendul negativ pe care l-a impregnat guvernarea trecută.

Așteptăm de la dumneavoastră precizări cu privire la evoluția deficitului bugetar structural pe marginea căruia chiar Domnia Voastră v-ați exprimat public unele îngrijorări.

Vă solicit să ne comunicați nouă, dar mai ales parlamentarilor PSD, care promovează zi de zi pensii speciale și privilegii din banii publici, care este aportul acestor legi la deficitul structural pe termen mediu și lung. Mă refer aici la Tratatul european privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în Uniunea Europeană.

În anul 2016 avem deja o certitudine. România se va afla în rândul statelor cu cea mai puternică creștere economică anuală. Este un lucru foarte bun, însă bucuria nu trebuie să ne întunece judecata. Am fi iresponsabili să trecem cu vederea faptul că această creștere economică nu are la bază motoarele de creștere sustenabilă pe termen lung.

Modelul de creștere economică, lăsat în urmă de PSD, stimulează importurile în detrimentul producătorilor români, sufocă exporturile românești și finanțează locurile de muncă din străinătate, nu pe cele din țară.

În consecință, vă rugăm, doamnă ministru al finanțelor publice, să ne garantați că România este, în sfârșit, pe un drum bun sau că avem în continuare multe alte lucruri de făcut și să ne spuneți ce anume doriți ca sprijin din partea Parlamentului, ca România să fie, într-adevăr, pe drumul care trebuie.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#11364

Și eu vă mulțumesc. O invit pe doamna ministru Anca Dragu. Vă rog, doamnă ministru.

## **Doamna Anca Dana Dragu** _– ministrul finanțelor publice_ **:**

Bună ziua!

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimate doamne, stimați domni, membri ai Parlamentului României,

## Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitație și, mai ales, pentru oportunitatea pe care mi-o acordați astăzi de a veni în fața dumneavoastră și de a discuta aspecte importante pentru economia românească.

Aș începe prin a spune că Ministerul Finanțelor Publice nu are în vedere majorări de taxe și impozite, nu vrea să schimbe filozofia fiscală în niciun fel, pe niciun palier, fie el impozitare directă, indirectă sau de modificare a sistemului de contribuții sociale.

Așadar, nu creștem nicio contribuție socială obligatorie, nici pentru angajați, nici pentru angajatori. Persoanele fizice, cele cu activități independente și profesii liberale nu sunt vizate de creșterea impozitării. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice nu va acorda nicio amnistie fiscală.

Consider că modificări semnificative ale regulilor fiscale trebuie să fie dezbătute și votate în Parlament.

Proiectul pe care l-am avut în vedere și pe care l-am asumat se referă strict la măsuri de debirocratizare și de simplificare, despre care putem discuta la sfârșitul acestei intervenții.

Concret, despre nivelul încasărilor bugetare și încadrarea în ținta de deficit bugetar pentru anul acesta și pe orizont de termen mediu.

Deficitul bugetar, după primele opt luni ale acestui an, este redus, doar 0,42% din PIB, iar prin rectificarea bugetară aprobată recent am menținut acest deficit bugetar la 2,8% din PIB în termeni cash și 2,95% din PIB în termenii din metodologia europeană.

Nu vedem niciun pericol de depășire a acestor ținte de deficit bugetar în 2016. Mai mult, fondurile de rezervă acumulate în Trezorerie sunt estimate să acopere necesarul de finanțare pentru cinci luni, un nivel suficient de potrivit celor mai bune practici internaționale în managementul lichidității.

Soldul bugetar redus este rezultatul atât al unei execuții bugetare prudente, pe partea de cheltuieli, cât și al îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare.

Rectificarea bugetară a urmărit, pe lângă menținerea deficitului bugetar în ținta stabilită inițial, continuarea proiectelor de investiții fezabile, fiind asigurate sume la nivelul necesarului de lucrări ce se pot efectua până la sfârșitul acestui an.

Rectificarea a urmărit și alocarea de fonduri suplimentare pentru sănătate și învățământ și asigurarea banilor pentru plata salariilor și pensiilor până la finalul anului. De asemenea, a urmărit asigurarea fondurilor necesare aplicării unor acte normative adoptate în cursul anului curent. Prin rectificarea bugetară am alocat și fonduri suplimentare de circa 2,3 miliarde lei pentru aplicarea măsurilor legislative adoptate de Parlament și de Guvern.

În primele opt luni ale anului 2016, încasările ANAF au ajuns la 132,4 miliarde lei. Asta înseamnă o depășire cu 1,2% a nivelului de anul precedent pentru aceeași perioadă, adică cu 1,6 miliarde lei, chiar și în condițiile reducerii cotelor de TVA. Înseamnă, de asemenea, o depășire cu 0,1% a programului de încasări pentru acest an.

Iată câteva exemple pentru primele opt luni ale anului. Față de aceeași perioadă din 2015, am avut încasări cu aproape 11% mai mari la impozitul pe profit, cu 3% mai mari la impozitul pe venit și cu 6,4% mai mari la accize.

Veniturile din TVA au fost, în primele opt luni ale anului, cu 0,2% mai mari față de programul stabilit, dar, este adevărat, cu 9% mai mici față de aceeași perioadă a anului trecut, când însă cota de TVA era cu totul alta, respectiv cu vreo 26% mai mare per total.

Așadar, dacă analizăm cu cât a scăzut cota de TVA și cu cât s-a colectat în primele opt luni ale anului, putem observa că nivelul colectării a fost unul superior. În același timp, arată și o creștere a conformării voluntare, arată ceea ce spuneați dumneavoastră, practic, arată că efectele de runda a doua își fac simțite efectul atât în activitatea economică, cât și în cea de colectare. Iar ANAF continuă dezvoltarea și implementarea metodelor moderne de analiză și control, precum și de creștere a informatizării proceselor.

Câteva cuvinte despre deficitul structural și reîncadrarea în țintă pe termen mediu. Așadar, am pus bazele reîncadrării pe termen mediu în deficitul structural agreat prin pactul fiscal semnat de România.

Anul acesta a fost o deviere de la țintă în urma reducerilor de taxe și impozite adoptate prin Codul fiscal anul trecut, dar și a măsurilor de creștere a cheltuielilor bugetare adoptate în 2015, cu un efect cumulat de creșteri de cheltuieli și reduceri de venituri de 23 de miliarde de lei, respectiv circa 3% din PIB.

Potrivit recomandărilor de țară adoptate de Consiliul European în iulie 2016, România trebuie să realizeze o ajustare fiscal-bugetară anuală de 0,5% din PIB în 2017.

Având în vedere că spațiul fiscal este extrem de redus, și anume un deficit bugetar estimat de 2,9% din PIB în 2017 și o estimare din partea Comisiei Europene de chiar 3,4% din PIB pentru anul următor, sunt necesare continuarea reformelor structurale la care am lucrat anul acesta și implementarea unor politici salariale prudente.

Evitarea măsurilor prociclice, așa cum bine menționați, este esențială pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice înregistrate de economia românească și confirmate de Comisia Europeană în februarie 2016, când România a fost scoasă de pe lista țărilor cu dezechilibre macroeconomice.

Am arătat în discuțiile cu instituțiile europene că, grație stabilității financiare, România poate reveni la țintele de deficit structural într-un orizont de termen mediu, astfel: 2,9% în 2017, 2,4% în 2018, 1,9% deficit în 2019 și în jur de 1% deficit structural în 2020.

Toate aceste evoluții fiscal bugetare s-au întâmplat în contextul unei creșteri economice solide și sustenabile, însoțită de crearea de locuri de muncă și de majorarea

veniturilor populației, de inflație redusă și de deficit extern scăzut.

Am avut o creștere de 5,2% în primul semestru al anului față de anul precedent, față de primul semestru din 2015. Și vorbim de o creștere sustenabilă, bazată pe contribuția pozitivă a tuturor sectoarelor de activitate, dar mai ales pe creșterea investițiilor. Investițiile s-au majorat în primul semestru cu 7,3%, iar, dacă vorbim strict de cele publice, acestea au crescut cu 15% în primul semestru al anului.

Investițiile străine directe au ajuns în primul semestru la aproximativ 2 miliarde de euro, cea mai mare valoare înregistrată de după criza economică.

Exporturile României către țările Uniunii Europene înregistrează cele mai mari dinamici din Uniune. Astfel, în primul semestru, exporturile totale de bunuri ale României s-au majorat cu 4,2%, în timp ce, pe ansamblu, în Uniunea Europeană această cifră s-a redus cu 0,8%.

De asemenea, economia generează noi locuri de muncă într-un ritm susținut. Au fost create aproape 30.000 de locuri de muncă în industria prelucrătoare și 100.000 de locuri de muncă în servicii, din care 13,4 mii în sectorul de comunicații și tehnologia informației.

Rata șomajului se menține la un nivel redus, de 6,6% în prima parte a anului, asta în timp ce câștigul mediu real a crescut cu un ritm anual de 12,5%, în iulie, cât în patru ani.

În concluzie, consider că avem o creștere economică sustenabilă, că avem un ritm al cheltuielilor, precum și al investițiilor care să ne asigure confortul atingerii țintei de deficit bugetar pentru anul acesta, că ne vom încadra într-o revenire în ținta de deficit structural pe termen mediu și că am pus bazele unor reforme ireversibile ce pot duce la ajustarea deficitului structural în anii următori.

Vă mulțumesc.

03 · Informare · informare

Informare privind activarea domnului deputat Gheorghe Frăticiu ca deputat neafiliat și radierea domnului deputat Marius Manolache din Grupul parlamentar al PSD și activarea sa ca deputat neafiliat 2

37 de discursuri

Florin Iordache
#23960
Da. Drept la replică, domnul Nicolăescu, și apoi continuăm.
Aveți drept la replică, stimate coleg, uitați-vă în regulament.
Două minute, domnule Nicolăescu.
Gheorghe Eugen Nicolăescu
#24152
Vă imaginați că puteam să folosesc și cele trei minute de clarificări, am simțit că nu e nevoie, dar îmi dau seama că am greșit.
Reprezentantul PSD a demonstrat exact ce a făcut și săptămâna trecută președintele PSD: nu înțelege nimic când i se vorbește pe limbă profesională. Ce să faci, domnule, dacă asta-i viața, asta este, mai mult nu putem să cerem de la cine nu înțelege.
Dar altceva e mai grav: dezinformarea. Sper ca doamna ministru Dragu să spună deschis aici că reprezentantul PSD n-a participat niciodată la niciun grup de lucru de la Finanțe. Păi de unde să știe dacă n-a fost acolo?
Colega mea, Andreea Paul, a fost la toate întâlnirile. Mi-a explicat de fiecare dată ce s-a întâmplat la aceste întâlniri, cât de corecte au fost discuțiile și cât de mult s-a avansat. Despre asta discutăm. Adică despre minciună și manipulare, unde PSD-ul este campion.
Vă mulțumesc.
Florin Iordache
#25080
Te rog. Da, Viorel. Reprezentantul PSD, îmi pare rău. Un minut, Viorel.
Viorel Ștefan
#25185
Poți să spui minciuni fără să pronunți nume.
Eu vreau doar să vă reamintesc că ultima întâlnire care s-a făcut cu acest grup de lucru, în cadrul Parlamentului, s-a întâmplat la Comisia pentru buget, finanțe și eu am condus ședința.
Domnul Nicolăescu, sigur, avea alte probleme la vremea aia, dar dânsul a fost informat între timp că s-a întâmplat ceva la Ministerul de Finanțe.
Eu tocmai asta am întrebat, să afle și Parlamentul ce s-a întâmplat la Ministerul de Finanțe. Dacă doamna Paul știe mai bine, poate să răspundă Domnia Sa.
Florin Iordache
#25751
## Da. Mulțumesc.
Domnul... Îmi pare rău, nu v-a pronunțat numele. Domnul Gheorghe Ialomițianu, vă rog. Cine? Da? Da... Da, Viorel.
Maria Andreea Paul
#25917
La multe m-am așteptat, dar nu la una ca asta din partea președintelui Comisiei pentru buget, finanțe.
Spun asta pentru că eu am cerut în Comisia pentru buget demararea acestui grup de lucru. El a început să funcționeze în prima săptămână a vacanței parlamentare, la Ministerul Finanțelor Publice. În fiecare săptămână, miercuri, la ora 15.00, ne-am întâlnit acolo cu reprezentanții ANAF, ai Ministerului Finanțelor Publice, ai mediului de afaceri, cu experți fiscali și, da, domnul Nicolăescu are dreptate, nimeni de la PSD nu a participat la cele peste 10 întâlniri de lucru, care au și finalitate. În schimb, am fost acolo la fiecare, așadar vă pot comunica în ce măsură am avansat și care sunt măsurile luate în calcul.
Vă mulțumesc.
Florin Iordache
#26693
Da. Grupul PNL, domnul Gheorghe Ialomițianu, vă rog. Trei minute, domnule Ialomițianu... Nu, trei.
Gheorghe Ialomițianu
#26825
Mulțumesc, domnule președinte. Doamna ministru, Doamnelor secretar de stat, Directori, Președinte al Comisiei de Prognoză, Stimați colegi, Îmi pare rău că PSD n-a înțeles necesitatea prezenței doamnei ministru de finanțe în Parlament.
În primul rând, sunt foarte multe inițiative ale PSD-ului – PSD a intrat în campanie – de majorări de pensii, de salarii, de reduceri de impozite, lucruri pe care nu le-au făcut în patru ani, când spuneau... Da, deci cei de la PSD dovedesc manipulare și ipocrizie.
De ce? Patru ani n-au făcut nimic.
Într-adevăr, Guvernul Cioloș se deosebește de Guvernul Ponta. Dacă Guvernul Cioloș a implementat măsuri fiscale de reducere de impozite și taxe estimate la 10 miliarde de lei, concomitent cu majorări de salarii și indexări de pensii, în schimb PSD, încă din 2013, a dat cu o mână și a luat cu două. Adică a majorat impozitele și taxele și a indexat pensiile. A mărit impozitele și taxele locale cu 16% și a indexat pensiile cu 5%. Asta a fost guvernarea PSD: cu tăiere masivă a investițiilor publice.
Deci ați tăiat locurile de muncă din sectorul privat prin tăierea investițiilor publice.
Păi, vă întrebați de ce n-au crescut investițiile publice în 2016? Pentru că n-ați lăsat niciun proiect. Și proiectele pe care le-ați derulat, le-ați derulat prost, prost. De ce? S-au surpat kilometri, deci Orăștie–Sibiu, da. Asta ați făcut: guvernare dezastruoasă Victor Ponta. Și vreți să veniți la guvernare? Îl mai puneți pe Victor Ponta să răspundă de finanțe? Păi, să aducă cele 600 de milioane din Kazahstan, banii ăștia îi puteam folosi la pensii și salarii și la investiții.
## Doamna ministru,
Mă bucur că ați clarificat... legat de modificarea Codului fiscal. PNL să știți că susține simplificarea. Eu am avut foarte multe amendamente de simplificare și clarificare a Codului fiscal. Majoritatea PSD a votat împotrivă. A votat împotrivă! Și vă dau un articol: organul fiscal poate să accepte nededucerea unor cheltuieli sau a TVA-ului atunci când contribuabilul nu știa că e atras într-o operațiune de evaziune fiscală. PSD-ul a votat împotriva acestui amendament, pentru că eu l-am depus să clarificăm lucrurile. Este nevoie ca mediul de afaceri să fie respectat, iar dumneavoastră nu dați doi lei pe mediul de afaceri, domnilor de la PSD! Vă bateți joc.
Florin Iordache
#29980
Concluzionați, domnule deputat.
Gheorghe Ialomițianu
#30045
De ce n-ați mărit punctul de pensie? Nu! Pentru că v-ați dat pensii. Cu banii aceia pe care i-ați folosit pentru pensiile parlamentarilor trebuia să măriți punctul de pensie. Noi venim cu măsuri, PNL-ul, măsuri de creștere economică sustenabilă, să creăm locuri de muncă bine plătite, să dăm bani la pensii, la investiții și la salarii.
Vă mulțumesc.
Florin Iordache
#30435
Vă mulțumesc.
Grupul parlamentar al UNPR nu și-a desemnat... Nu. Mulțumesc.
Mergem mai departe.
Grupul parlamentar al ALDE. Domnul deputat Popa Octavian.
Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.
Octavian Marius Popa
#30670
Domnule președinte, Stimați colegi,
Doamnă ministru,
Am un material în față, o sinteză a lucrurilor pe care vor să le spună colegii mei, dar pentru că există riscul să n-am timp să-l citesc în integralitatea sa, vreau să vă spun câteva lucruri ca om care, din păcate, zic eu, v-am votat și am votat acest Guvern. S-a vorbit despre Declarația 088. N-o să pronunț numele celui care a făcut vorbire despre această declarație, dar dumneavoastră, într-o discuție personală pe care am avut-o, ați spus că o să simplificați documentul și o să faceți transparente criteriile și punctajul acestei declarații. Nici până acum un agent economic nu știe de ce ajunge să fie depunctat și să fie declarat că nu mai poate să mai deducă TVA-ul. Unu.
Doi: am sperat de la un guvern tehnocrat, fără presiuni politice, că va face ceva pentru reducerea evaziuni fiscale din România, adevărata evaziune fiscală.
Din păcate, doamnă ministru, n-ați făcut nimic, ba chiar sunteți dezinteresată de acest lucru și pot să vă probez acest fapt prin aceea că ați refuzat să primiți în audiență un agent economic care v-a anunțat foarte clar că vrea să vă prezinte date și informații despre o evaziune fiscală petrecută și care continuă pe un termen foarte lung, în domeniul alcoolului.
L-ați trimis la Direcția de integritate, care a promis o anchetă, dar acest lucru nu rezolvă fondul problemei: controlul pentru a verifica dacă există sau nu o evaziune fiscală. Atitudinea dumneavoastră mă face să cred că nu vă interesează acest lucru și, mai mult decât atât, evitați să știți.
În ceea ce privește documentul pe care domnul secretar de stat Biriș l-a pregătit, de creștere a contribuțiilor de asigurări sociale ale angajatului de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate de la 5,5% la 8,9%, eu nu cred că acest document a ajuns întâmplător în spațiul public. Am făcut parte dintr-un guvern, ca un umil secretar de stat, dar nu aș fi avut niciodată curajul să fac un proiect, să-l lansez în spațiul public fără a-l discuta în prealabil cu ministrul de resort.
A existat, cu siguranță, o intenție a Guvernului din care faceți parte, și a ministerului dumneavoastră, de a muta povara fiscală de pe umerii unor oameni care nu plătesc decât foarte puțin în România pe umerii angajaților români. Și vă spun clar, doamna ministru, și-mi asum încă o dată responsabilitatea lucrurilor pe care le spun, că dumneavoastră tratați și ministerul dumneavoastră tratează diferit agenții economici. Într-un fel sunt controlați, cu supramăsură, și îndrăznesc să spun cu supramăsură, micii agenți economici și cei mijlocii de instituțiile de control și în niciun fel nu sunt controlate marile corporații, lanțurile de magazine.
Florin Iordache
#34438
Vă rog să concluzionați.
Octavian Marius Popa
#34496
Aș vrea, aș vrea să-i reamintesc doamnei ministru că nu și-a respectat promisiunea făcută anul trecut cu ocazia dezbaterilor pe marginea Legii bugetului de stat. Atunci un parlamentar ALDE, nu-i mai dau numele, a susținut un amendament în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților pentru respectarea Legii nr. 269/2015. Se prevede acordarea unei sume de 1,015 de miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații. Din această sumă, pe 2016 nu era prevăzută o sumă mare, ci doar 145.000 de euro... Nu s-au acordat acești bani. Agricultorii români au fost loviți prin întârzierea plății subvențiilor, sunt loviți din cauza calamităților și din cauza faptului că nu s-au început și nu s-au acordat banii pentru demararea acestor investiții.
În acest moment...
Florin Iordache
#35338
Concluzionați, vă rog.
Octavian Marius Popa
#35394
În acest moment, Grupul parlamentar al ALDE..., concluzionez, nu vă mai poate credita pentru a susține, însă, nicio modificare la Codul fiscal.
Vă mulțumesc.
Florin Iordache
#35591
Da, mulțumesc.
Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Erdei István, Grupul UDMR.
Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.
Erdei-Dolóczki István
#35755
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor colegi, Stimată doamnă ministru,
Cu ocazia ultimei noastre întâlniri cu dumneavoastră am semnalat câteva probleme în legătură cu restructurările din domeniul administrării fiscale a întreprinderilor mici. Ordinul ANAF a transferat relația contribuabil–fisc de la nivelul județului la nivel regional, obligând contribuabilul la deplasări inutile, care depășesc în unele situații chiar și sute de kilometri, și asta pentru rezolvarea doar a unei singure probleme.
Am întrebat atunci, întreb și acum care este eficiența măsurilor de reorganizare a ANAF, întrucât din teritoriu primim semnale că întreprinzătorii sunt tot mai nemulțumiți. Și nu numai reorganizarea sus-amintită creează supărarea, ci și comportamentul neprietenos, câteodată chiar agresiv al angajaților ANAF.
De la un ministru tehnocrat ne-am fi așteptat ca aceste relații, de altfel, firești între contribuabil și fisc, să devină cât mai transparente, să se deruleze cât mai ușor și mai convenabil, dar constatăm că, în loc ca administrația fiscală să se apropie de contribuabil, în fapt, în cazul contribuabililor mici și mijlocii, s-a reușit crearea unei prăpăstii tot mai adânci.
Tot în această prăpastie s-a prăbușit și aplicarea principiului bunei-credințe, enunțat, vă reamintesc, doamna ministru, la art. 12 al Legii privind Codul de procedură fiscală, care ar fi trebuit să fie, nu-i așa?, vorba unui citat dintr-un film celebru, „începutul unei frumoase prietenii”, doar că în ochii fiscului toți contribuabilii, din start, sunt contravenienți.
După ce am enunțat câteva probleme în relația cu contribuabilul, să trecem la relația cu angajații proprii ai ministerului. Cum este posibil ca o modificare amplă, în total vreo 250 de amendamente, din care 183 vizează Codul fiscal și 66 Codul de procedură fiscală, să se producă fără știrea ministrului finanțelor publice?
Despre această propunere s-a spus că era un material de lucru, dar cum îl putem considera astfel, având în vedere că a apărut în spațiul public ca propunere de ordonanță de urgență?
Florin Iordache
#40090
Florin Iordache
#40122
Și eu vă mulțumesc.
Fiind încheiate dezbaterile, o invit pe doamna ministru Anca Dragu.
Vă rog, doamna ministru. Aveți cinci minute.
Anca Dana Dragu
#40290
Mulțumesc pentru întrebările și problemele ridicate. Despre predictibilitate fiscală.
Da, am spus de la bun început că militez pentru predictibilitate fiscală și exact asta am făcut. Și, da, am știut de propuneri de modificări, nu am fost de acord cu ele și, ca atare, promotorul a trebuit să plece.
Despre măsurile de simplificare la care lucrăm, spuneam că ele vizează Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea trezoreriei și alte norme interne. Pe scurt, aș putea să vă spun despre această încurajare a plăților online și actualizarea posibilității de a face dovada plății, despre metodele electronice de blocare și de deblocare a conturilor bancare în timp real, despre emiterea adeverințelor de venit și a certificatelor de atestare fiscală, acestea să fie transmise online către instituțiile publice beneficiare. În felul acesta, 5 milioane de adeverințe de venit și 300.000 de certificate de atestare fiscală vor fi eliberate electronic; practic, tot atâtea drumuri la ghișee vor fi eliminate.
Propunem un regim fiscal simplificat de TVA pentru agricultori, persoane fizice, persoane juridice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.
Mulțumim, doamna ministru.
Anca Dana Dragu
#41513
Despre administrația publică locală, într-adevăr, am constituit un grup de lucru care se desfășoară la MDRAP. Suntem în discuții, știți bine că sunt discuții foarte dificile între reprezentanții orașelor, municipiilor și comunelor, dar până la următorul buget sperăm că vom avea, alături de sprijinul dumneavoastră, o formulă mai echitabilă.
Despre formularul 088. Acesta, într-adevăr, a fost simplificat semnificativ. Din 20 de întrebări cuprinse în varianta inițială, mai avem doar 12 întrebări.
Codul de TVA nu se mai retrage în mod automat, chiar și pentru companiile cu risc ridicat. Acestea sunt invitate pentru clarificări la sediul ANAF.
Despre evaziune fiscală. Am luat o mulțime de măsuri în acest sens. Am continuat reforma Direcției Generale pentru Administrarea Marilor Contribuabili. Direcția prețuri de transfer s-a pus pe picioare. Am reformat Vama. Inspecțiile fiscale sunt conduse acum pe bază de analiză de risc și am întărit asistența acordată contribuabililor.
Despre irigații. La rectificare am acordat 700 de milioane de lei credite de angajament, exact suma din lege. Acești bani sunt disponibili pentru a se încheia contracte pentru îmbunătățiri funciare și irigații.
Cât privește reorganizarea ANAF, într-adevăr, în 2013, 2014 și 2015 a fost această reorganizare, care a implicat și modificări la nivel regional. Noi am făcut toate eforturile ca aceste modificări să se finalizeze și ANAF-ul să intre într-o relație cu contribuabilii bazată pe încredere și respect. Mulțumesc.
Florin Iordache
#43054
## **Domnul Florin Iordache:**
Și eu vă mulțumesc, doamna ministru.
Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.
Vă informez că la balconul Parlamentului se află Delegația Comisiei pentru Afaceri Europene a Adunării Naționale a Republice Franceze, aflată în vizită în România. Este vorba de doamna președinte Danielle Auroi și de domnul vicepreședinte Christophe Caresche.
Vreau să-i salutăm.
Florin Iordache
#43462
Vă mulțumesc.
Mergem mai departe.
Potrivit hotărârii de revocare de săptămâna trecută, Biroul permanent m-a mandatat să vă informez că domnul Petre Roman își reia exercițiul și mandatul de deputat, începând cu data de 20 septembrie, și, potrivit deciziei Biroului permanent, pentru perioada 9 februarie 2015 – 20 septembrie 2016, domnului deputat Petre Roman i se acordă indemnizația lunară de deputat prevăzută de lege.
Mulțumesc.
Cu acestea, vă informez, stimați colegi, că de la ora 17.00 domnul vicepreședinte Mihai Voicu va conduce ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și prezentarea interpelărilor.
Mulțumesc.
Mihai Alexandru Voicu
#44235
## Bună seara!
Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Sunt două întrebări.
Doamna deputat Natalia Intotero, dacă este prezentă? Secretar de stat Otilia Sava, Ministerul Apărării, vă rog să prezentați.
Mulțumesc.
## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Răspunsul ministrului apărării naționale, Mihnea Ioan Motoc, la întrebarea referitoare la pregătirile pentru Brigada multinațională NATO, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 10.234A/2016.
În privința aspectelor semnalate de dumneavoastră în cuprinsul intervenției parlamentare, menționăm că în cadrul Summitului NATO de la Varșovia au fost lansate propuneri pentru dezvoltarea unor proiecte comune pentru asigurarea unei apărări credibile, rezultatele putând fi considerate un succes, acestea contribuind la demonstrarea unității, solidarității și capacității alianței de adaptare la noul context strategic complicat, pe baza unei abordări echilibrate.
Din punct de vedere național, apreciem că România și-a realizat obiectivele strategice.
Prin deciziile legate de noua postură robustă de descurajare și apărare a NATO, prezența aliată avansată este asigurată și materializată pe întreg flancul estic al alianței, inclusiv pe teritoriul național și la Marea Neagră.
La nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost aprobată constituirea unei brigăzi multinaționale pentru instruire integrată în România, sub coordonarea Comandamentului multinațional de divizie, pusă la dispoziție de Ministerul Apărării Naționale.
Elementul de multinaționalitate a comandamentului va fi asigurat și prin alocarea ori oferirea unor posturi pentru participarea celorlalte state membre NATO, pe principiul rotației ocupării funcțiilor-cheie, fiind în derulare un proces de negociere cu statele aliate pentru a contribui cu forțe și personal de stat major la constituirea Brigăzii multinaționale.
Totodată, la nivelul Ministerului Apărării Naționale este în desfășurare o amplă analiză pentru asigurarea sprijinului țării-gazdă, _Host Nation Support_ , pentru forțele aliate participante la inițiativă, respectiv găzduirea permanentă și/sau temporară, prepoziționarea tehnicii forțelor armatelor aliate, asigurarea dislocării, toate acestea pentru asigurarea lucrărilor de infrastructură care să permită desfășurarea exercițiilor pe o perioadă mai lungă de timp, pentru amenajarea de platforme pentru dispunerea tehnicii în poligoanele de instrucție.
Mihai Alexandru Voicu
#47449
Mulțumesc mult.
Doamnă deputat, dacă aveți de făcut vreo precizare? Aveți cuvântul. Mulțumesc.
Natalia Elena Intotero
#47584
Domnule președinte de ședință, Stimată doamnă secretar de stat,
Vreau să vă mulțumesc pentru răspunsul pe care l-am primit interpelării mele.
De asemenea, vreau să vă doresc succes în activitatea dumneavoastră.
Mulțumesc.
Mihai Alexandru Voicu
#47849
Mulțumesc, doamnă deputat.
Pentru cea de-a doua întrebare, adresată de domnul deputat Florin Tătaru Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, se solicită amânarea.
Trecem la deputații înscriși pentru a prezenta interpelări. Domnul deputat Daniel Oajdea, dacă este prezent? Nu este.
Rămâne depusă interpelarea. Doamna deputat Lucia Varga? Nu este. Domnul deputat Ion Răducanu? Nu este. Domnul deputat Ion Eparu? Domnul deputat Ovidiu Alexandru Raețchi? A plecat. Domnul deputat Liviu Harbuz? Domnul deputat Viorel Blăjuț? Domnul deputat Romeo Rădulescu? Domnul deputat Călin Matei? Domnul deputat Florin Gheorghe? Aveți cuvântul, domnule deputat.
Amintesc tuturor colegilor că, indiferent de numărul de interpelări depuse, conform procedurilor, pot citi, prezenta în plen o singură interpelare.
Mulțumesc.
Florin Gheorghe
#48709
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am o interpelare pentru ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Achim Irimescu.
Obiectul interpelării: „Fără investiții în Sistemul național de irigații”.
## Domnule ministru,
Lunile iulie, august și prima parte a lunii septembrie din anul 2016 au fost luni agricole extrem de secetoase, efectele negative fiind extrem de importante pentru o parte a culturilor cerealiere, în special porumb și floarea-soarelui, dar și legumicole. Consecințele lipsei de precipitații minime ar fi putut fi limitate dacă fermierii români ar fi avut acces la sisteme care să aducă apa cât mai aproape de tarlaua de producție.
După cum foarte bine cunoașteți, încă din anul 2014, s-a demarat atât cadrul legislativ, cât și construcția bugetară în vederea susținerii unor investiții de anvergură, care să facă posibilă irigarea unui număr important de hectare din producția agricolă românească.
Din nefericire, planurile au rămas la nivel de intenție și nici nu există vreun indiciu că, în viitorul apropiat, se vor derula investiții publice în acest sens.
Față de această situație, vă rog, domnule ministru, să aduceți următoarele precizări:
– care sunt motivele pentru care în anul 2016 nu s-au demarat niciun fel de investiții în Sistemul național de irigații;
– care sunt proiectele de investiții în sistemul de irigații pe care le pregătiți în vederea bugetării pentru anul 2017 și care sunt sumele avansate în acest scop;
– câte proiecte ați elaborat pentru extinderea sistemului de irigații și care este valoarea finanțării acestora din fonduri europene nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014–2020;
– anticipați să oferiți stimulente pentru investițiile private care pot contribui la extinderea sistemului de irigații și a suprafețelor irigate?
Vă solicit răspuns în scris.
Deputat PSD, Florin Gheorghe.
Mihai Alexandru Voicu
#50610
Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marian Neacșu? Doamna deputat Natalia Intotero? Domnul deputat Dorel Covaci? Domnul deputat Marian Cătălin Rădulescu? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Cătălin Marian Rădulescu
#50854
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea adresată domnului ministru Sorin Bușe, ministrul transporturilor, și domnului director al CNADNR, Cătălin Homor.
Obiectul interpelării: „Situația următoarelor lucrări: lucrări de reabilitare a DN 73 Pitești–Câmpulung Muscel–Brașov; licitația DSF privind modernizarea Transfăgărășanului; lucrări de reparații, modernizare și reabilitare a DN 65A, DN 67B și DN 73C.
Stimate domnule ministru,
Stimate domnule director general,
Referitor la lucrările de reabilitare a DN 73 Pitești–Câmpulung Muscel–Brașov, lucrări începute de peste doi ani de zile și care, deși aveau termen de finalizare 16 septembrie 2016, din verificarea pe care am făcut-o pe traseu împreună cu reprezentanții Consiliului Județean Argeș, am constatat că nu numai că nu se lucrează într-un ritm alert, dar că nu se va respecta nici măcar termenul de 31 noiembrie 2016, termen agreat de către Asocierea AZVI Straco și ministrul secretar de stat Marcel Boloș în timpul vizitei din luna iulie 2016 în Argeș, fapt ce a determinat și determină blocaje în trafic pe porțiunea Pitești–Câmpulung, cu staționări la nenumărate semafoare, și care a determinat în perioada noiembrie 2015 – martie 2016 o serie de nemulțumiri ale populației argeșene.
Pentru acest lucru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
– Care este termenul de finalizare a tronsonului de drum Pitești–Câmpulung?
– Care este termenul de începere și de finalizare a tronsonului de drum Câmpulung–Brașov?
– Ce soluții ați agreat și negociat cu Asocierea AZVI Straco privind tronsonul Câmpulung–Brașov, având informația că pe acest tronson au apărut rupturi de drum care necesită consolidări și lucrări de artă noi, care nu erau prinse în oferta asocierii?
– Cine este responsabil de aceste mari întârzieri în execuția lucrărilor și nefinalizarea întregului tronson la data de 16 septembrie 2016?
– CNADNR a stabilit penalități pentru nefinalizarea întregului tronson?
În ceea ce privește modernizarea Transfăgărășanului, deși am inițiat personal acest demers împreună cu cei din conducerea Comisiei pentru transporturi și infrastructură, în urma dezbaterilor comisiei din anul 2015 s-a votat în unanimitate modernizarea acestui drum considerat de foarte mulți ca cel mai frumos drum montan din lume și, deși se organizase licitația de studiu de fezabilitate în 2015, din motive neînțelese și necunoscute de mine și de Comisia pentru transporturi și infrastructură, procedura de licitație de studiu de fezabilitate s-a anulat, iar din ianuarie 2016 și până în prezent, în mod sistematic, s-a promis de către conducerea CNADNR că se reia licitația de studiu de fezabilitate, acest lucru până în prezent nu s-a întâmplat, neînțelegând sub nicio formă iresponsabilitatea și lipsa de interes pentru un astfel de proiect de o astfel de importanță turistică pentru România.
Mihai Alexandru Voicu
#55428
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Vasile Popeangă. Vă rog, domnule deputat.
Vasile Popeangă
#55574
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Interpelarea mea este adresată domnului Dacian Cioloș, prim-ministru, și are ca obiect „Adoptarea unei hotărâri de guvern pentru aprobarea unei metodologii privind aplicarea normelor de acordare, utilizare și controlul ajutorului de stat pentru compensațiile reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice”.
Formulez această interpelare cu privire la încălcarea legii de către ministerele de resort, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor Publice, precum și de către
Guvernul României, privind neîndeplinirea obligației prevăzute în art. 99 alin. (1) din actualul Cod silvic, de a aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod, a normelor metodologice de acordare, utilizare și control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice.
Mai multe obști din județul Gorj au făcut sesizări cu privire la faptul că sunt proprietarii unor suprafețe de pădure care au fost preluate de stat de aproape 10 ani pentru a se constitui ca arii protejate, fără să primească niciun fel de despăgubire. Aceste obști au fost păgubite nu numai prin imposibilitatea exploatării acestor suprafețe, dar au fost nevoite să plătească miliarde de lei pentru paza acestor suprafețe de pădure, ceea ce face profund imoral și nedrept, nu numai nelegal, refuzul statului de a le despăgubi.
Din aceste considerente, vă solicit, domnule prim-ministru, adoptarea unei hotărâri de guvern pentru aprobarea unei metodologii privind aplicarea normelor de acordare, de utilizare și controlul ajutorului de stat pentru compensațiile reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice.
Menționez că, față de cele prezentate, aștept un răspuns în scris.
Mihai Alexandru Voicu
#57788
Mulțumesc mult, domnule deputat. Dacă doamna deputat Marioara Nistor...? Nu este.
Domnul deputat Nuțu Fonta? Nu.
Domnul deputat Ioan Munteanu? Nu l-am văzut.
Domnul deputat Eugen Tomac? Nu.
Domnul deputat Daniel Gheorghe? Este prezent și îi dau cuvântul.
Andrei Daniel Gheorghe
#58086
Mulțumesc, domnule președinte.
Am trei interpelări. Două sunt adresate Ministerului Transporturilor și una este adresată Ministerului de Interne.
O s-o citesc pe cea către Ministerul de Interne. Această interpelare vizează criza migranților.
Dat fiind faptul că, recent, în spațiul public au circulat o serie de informații cu privire la numărul migranților prezenți pe teritoriul României în baza angajamentului de preluare a unei cote-părți din persoanele venite în Europa prin fluxul migratoriu din cursul anului trecut, aș dori să-mi transmiteți o informare în care să specificați numărul și țara de origine a respectivilor cetățeni străini. Acest lucru mi se pare deosebit de important, privește siguranța cetățenilor și privește respectul pe care acest Guvern de tehnocrați îl are, ori nu, față de cetățenii români și față de voința cetățenilor români, care, reprezentați de acest Parlament, nu au fost foarte deschiși, pe bună dreptate, la ceea ce înseamnă principiul cotelor obligatorii și nici la primirea de cetățeni străini, așa, pe teritoriul României, de-a valma.
Aștept un răspuns verbal, dar și unul scris. Vă mulțumesc.
Mihai Alexandru Voicu
#59265
Mulțumesc mult, domnule deputat. Domnul deputat Mihai Aurelian? Nu.
Domnul deputat Ionel Palăr? Nu este.
Domnul deputat Ioan Tămâian? Doamna deputat Ana Birchall? Domnul deputat Iacoban? Vă rog frumos, domnule deputat.
Sorin Avram Iacoban
#59525
Mulțumesc, domnule președinte. Am opt interpelări astăzi.
Voi da citire unei interpelări adresate Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Ioan Dragoș Tudorache, cu privire la intervenția în caz de dezastru național cauzat de un cutremur cu magnitudinea de peste 7 grade pe scara Richter.
## Domnule ministru,
Ultimul cutremur, cu doar 5,3 grade pe scara Richter, pe lângă faptul că a speriat foarte mulți români, a creat și o agitație în rândul colegilor dumneavoastră din Guvern.
Având în vedere părerile specialiștilor, că la o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter un eventual cutremur va produce mari pagube materiale în apropierea epicentrului său, precum și pe falia București–Focșani–Iași–Chișinău, iar știut fiind faptul că Bucureștiul și Iașiul sunt orașe cu multe clădiri vechi locuite, astfel încât vor fi inevitabile pagubele materiale, precum și, în caz de un cutremur grav, și pierderi de vieți omenești, aș vrea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care este personalul IGSU care poate fi mobilizat de urgență în primele ore de după un cutremur cu magnitudinea de peste 7 grade pe scara Richter? La această întrebare vă rugăm să ne precizați numărul personalului la nivel de țară, capitală a țării, precum și în orașele Focșani și Iași.
2. Există protocoale prin care IGSU să poată folosi și personalul altor structuri ale Ministerului de Interne pentru limitarea pagubelor în cazul unui dezastru natural, cutremur? La această întrebare vă rugăm să vă referiți și la alte protocoale cu personalul altor ministere.
3. Există procedură pentru solicitare de ajutor internațional atât pentru căutare de supraviețuitori, cât și pentru ajutoare în alimente și lichide vitale sau medicamente?

Cuprins

Stenograma

Păstrarea unui moment de reculegere în memoria deputatului Niculae Mircovici și a artistului Ioan Gyuri Pascu 1–2

Informare privind reluarea exercițiului și mandatului de deputat de către domnul Petre Roman 9

Primirea de răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice 9

Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului 9–12

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților 2

Informare privind activarea domnului deputat Gheorghe Frăticiu ca deputat neafiliat și radierea domnului deputat Marius Manolache din Grupul parlamentar al PSD și activarea sa ca deputat neafiliat 2