Stenogramă plen

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Doamnelor și domnilor senatori, îi invit pe liderii grupurilor parlamentare să vină să discutăm puțin despre prezență.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor senatori,

În urma consultării liderilor grupurilor parlamentare, având în vedere că sunt câteva delegații străine venite și o parte din colegi se pare că participă la aceste întrevederi, vă propunem să reluăm prezența la 10.45, când unele dintre activități se vor fi terminat și putem, poate, să avem cvorum.

Da?

10.45, reluăm prezența pentru verificarea cvorumului.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog mult să poftească toți colegii în sală. Liderii să-și anunțe colegii să intre în sală, pentru a putea începe plenul Senatului.

## DUPĂ PAUZĂ

Rog ca liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sală. Sunt pe culoar, pe la comisii, bufet... Vă rog mult de tot să-i invităm pe toți în sală, să putem începe.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 163 de senatori și-au înregistrat prezența, conform listei semnate, 86 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului de astăzi o voi conduce asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi v-a fost distribuită. Sunt intervenții legate de ordinea de zi din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Atunci o să vă rog să votăm ordinea de zi.

Rog toți colegii prezenți în sală...

Domnule senator Stuparu! Vă rog să luați loc în sală pentru a putea vota ordinea de zi.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Bujor să stea...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule senator Bujor, vă rog mult de tot, luați loc, să putem vota ordinea de zi.

Doamnelor și domnilor senatori,

Programul de lucru pentru această zi: între orele 10.00 și 13.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative, cu vot final pentru legile cu caracter ordinar la ora 12.00, iar la ora 14.00, lucrări în comisiile permanente ale Senatului.

Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 11–16 aprilie 2016.

Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program de lucru.

Luni, 11 aprilie, între orele 9.00 și 11.00, activități în comisiile parlamentare; ora 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, Biroul permanent al Senatului; ora 14.30, ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot, ora 17.00, pentru legile cu caracter organic; ora 18.00, ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților. Luni, 11 aprilie.

PAUZĂ Marți, 12 aprilie, între orele 10.00 și 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot, ora 12.00, al inițiativelor cu caracter ordinar. Ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, 13 aprilie, 9.00–10.30, plen, declarații politice, apoi lucrări în comisiile permanente.

Joi, 14 aprilie, între orele 9.00 și 14.00, lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Sunt intervenții legate de acest program?

Dacă nu sunt, vă rog să votăm programul de lucru pe care vi l-am prezentat.

Am deschis votul.

Cu 62 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Secțiunea II a ordinii de zi – inițiative legislative.

Punctul 1 al ordinii de zi. Avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă inițiatorii sunt prezenți, le dau cuvântul.

Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Sănătății, domnul Răzvan Vulcănescu.

Microfonul 9.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat_

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate, domnul senator Luchian.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În Comisia pentru sănătate publică, pe data de 15.03.2016, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, întrucât propunerea legislativă conține prevederi care se vor aplica doar pentru o parte din dispensarele medicale școlare, în speță pentru acelea care aparțin autorităților publice locale care au preluat și unități sanitare cu paturi, în prezent existând, la nivelul autorităților locale, cazuri care au refuzat

preluarea acestor spitale, astfel încât instituirea unei astfel de reglementări ar conduce la discriminări în ceea ce privește organizarea activității de medicină școlară.

Astfel încât Comisia pentru sănătate publică vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții legate de propunerea legislativă? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 12.00.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Domnul senator Todirașcu. Microfonul 6. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supun atenției o inițiativă legislativă care, în opinia mea, propune și permite realizarea unei reforme profunde a sistemului de sănătate. Această inițiativă legislativă presupune restituirea Casei de asigurări către asigurați. În acest moment, pot afirma cu toată responsabilitatea că Casa Națională de Asigurări de Sănătate este naționalizată, pentru că atât timp cât 97% din fondurile cu care este alimentată Casa de Asigurări de Sănătate... Cu toate acestea, 80% din dreptul de vot în Consiliul de administrație al Casei de Asigurări este deținut de politicieni, de persoane numite politic acolo și care reprezintă interesele celor care îi numesc, și nu interesele asiguraților sau ale pacienților.

Aplicarea acestei inițiative legislative va avea următoarele efecte benefice pentru sistemul de sănătate – personalul medical nu va mai fi considerat bugetar, ceea ce va permite exercitarea pe deplin a profesiei liberale medicale, inclusiv pentru medicii din spitalele publice, cu toate conotațiile legale aferente. Astăzi va mai fi o inițiativă legislativă exact pe acest subiect, privind profesia liberală de medic.

În al doilea rând, se va putea realiza creșterea salariilor personalului medical, despre care se vorbește atât de mult, dar nu se face deocamdată aproape nimic, care nu va mai fi legată de grila de salarizare a bugetarilor, ci va putea fi realizată pe baza aportului fiecărui specialist din sistemul de sănătate, în funcție de câte fonduri poate atrage prin prestația proprie în cadrul sistemului de sănătate.

În al treilea rând, fondul de sănătate nu va mai face parte din bugetul consolidat și va fi gestionat pentru nevoile asiguraților și pacienților.

Din cele peste 5 miliarde de euro, cât reprezintă finanțarea în domeniul sănătății, conform celor investigate de mine și anumitor confirmări pe care le-am primit în timp, aproape un miliard de euro este risipit prin management defectuos, care, prin această inițiativă legislativă, ar putea fi restituiți sistemului. Acești bani ar putea să aibă o destinație mult mai utilă pentru pacienți și asigurați.

Vă rog să concentrați, domnule senator.

Da. Acel un miliard de euro de care vorbeam ar putea fi restituit sistemului de sănătate fără alocări suplimentare, repet, fără „nu sunt suficienți bani în sănătate”, dar care ar putea fi cheltuiți cu totul și cu totul altfel.

Vă invit să susțineți această inițiativă. Mulțumesc.

## Da, mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu, Ministerul Sănătății. Microfonul 9.

## Mulțumesc încă o dată, domnule președinte.

În aplicarea și respectarea prevederilor Constituției, art. 264 alin. (1), coroborat cu alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, stipulează că bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se aprobă de către Parlament la propunerea

Guvernului, ca anexă la Legea bugetului de stat, iar bugetele de venituri și cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate se aprobă de ordonatorul principal de credite în condițiile legii.

Având în vedere aspectele menționate, Ministerul Sănătății nu susține promovarea prezentei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică din Senat, domnul senator Luchian. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din ședința din 15 martie 2016, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, pentru considerentele care au fost prezentate și de domnul secretar de stat, astfel încât noi propunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt dezbateri?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

E foarte ușor – și mă uit, așa, către minister – să vedem partea goală a paharului, prevederi constituționale, prevederi legale care, evident, duc la o singură concluzie: trebuie să respingem o astfel de propunere. Eu vă atrag atenția însă asupra părții pline a acestui pahar, și anume că, într-adevăr, la nivelul Casei, dar nu numai, la tot ce înseamnă regie, la tot ce înseamnă companie de stat avem sinecuri politice. Acolo sunt oameni care reprezintă interesele politice ale unor forțe, și nu interesele beneficiarului, adică al pacientului, în acest caz. Avem situații care pot să spun, pot să le definesc ca o situație generalizată a acestor sinecuri care rup interesul sau, mai bine zis, decizia forului cuvenit de interesul celui care, într-adevăr, trebuie să îl servească.

Și asta este ideea acestei... Sigur că este o părere, este o propunere, care poate fi considerată fantezistă, poate fi considerată și altfel, dar ea este, pe fond, corectă, și anume să apropiem deciziile și rezultatul acestor decizii, care înseamnă servicii, de beneficiari, care înseamnă pacient.

Într-adevăr, și clasa politică poate avea un cuvânt de spus, dar procentul trebuie să fie mult mai diminuat decât cel care există astăzi. Nu veți avea niciodată o decizie corectă din punctul de vedere al interesului pacientului dacă nu plecăm de acolo.

Și să știți că nu numai în acest domeniu, putem să vorbim, așa cum spuneam, și de alte domenii unde acest lucru lipsește. Avem nevoie de reformă și ăsta este un pas, un semnal, un semnal, un cartonaș, dacă vreți să spun eu, al societății civile față de guvernanți.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mă bucur că sunt între semnatarii... cosemnatarii acestui proiect și felicit inițiatorul.

Vreau să vă spun că modul de organizare a sistemului de asigurare de sănătate românesc se bazează pe modelul organizator din Germania, model după care a fost conceput sistemul de sănătate din România. Deși s-a încercat implementarea acestui sistem vestic, adoptarea lui în România, cum facem de obicei noi, s-a efectuat lacunar, punând în prim-plan statul, și nu asigurații și angajatorii acestora, care contribuie, de fapt, majoritar la bugetul de stat, respectiv 97% contribuie asigurații și cu 3% vine statul, dar totuși statul decide în conducere.

Astfel, cum v-am spus, nu contribuabilii adevărați gestionează sumele colectate, ci statul, care participă minoritar la acest fond.

Organizarea actuală a CNAS-ului nu ține seamă de principiul contributivității pentru a asigura participarea la conducere proporțional cu contribuția la capital. Încă, în plus, președintele CNAS este numit de prim-ministru, neavând nicio participare la aceste... asigurații neavând nicio participare, spre deosebire de Germania. Deci noi am luat un sistem german, dar nu-l aplicăm. Deci îl aplicăm doar la punctele care ne convin sau care au convenit conducerii, spre deosebire de Germania, cum v-am spus, unde casele de asigurări de sănătate se află sub conducerea reprezentanților celor care furnizează fonduri pentru sănătate, adică asigurații și angajații lor.

Comparând cele două sisteme – german și românesc –, ar trebui să fie asemănătoare. Normal, ar trebui să fie, pentru că, dacă am luat acel model, de ce nu seamănă? Pentru că avem alte interese.

Se observă diferențe majore între calitatea serviciilor de sănătate oferite de instituțiile medicale din România față de cele din Germania, unde conducerea – în Germania –, conducerea caselor publice de asigurări de sănătate este aleasă de asigurați, ceea ce garantează independența lor față de furnizorii publici de sănătate, cu care încheie contracte în numele și numai în interesul asiguraților.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Sper să vă aplecați... sperăm ca Camera Deputaților totuși să analizeze, cum a spus colegul, că pe fond este bună, nu este bună pe formă. Ce are această propunere rău

și de ce nu am putea s-o aplicăm? De ce nu vrem să facem cu adevărat o reformă în sistem? Și în toate sistemele ar trebui.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Dacă nu mai sunt intervenții...

Doamna senator Crețu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în Senatul României, instituție fundamentală a democrației, menită să definească interesul public și să-l apere, inclusiv instituție care are toate instrumentele de control asupra autorităților Executivului.

Și aud o dezbatere pe care n-aș fi vrut să o mai aud. Am impresia că trăim într-o altă lume, nu în acea societate în care, exact pe ideea dezbătută anterior, s-a selectat internațional un manager pentru o companie națională – vorbesc de Tarom – și după trei ani am fost puși în situația de a-l da afară pentru rea-credință și rea-voință.

Trăim într-o țară în care, cel puțin de câteva zile, se discută numai despre paradisurile fiscale, offshore-uri și așa mai departe, iar ceea ce vrem noi este să scoatem de sub controlul public, ăla care, dacă funcționează, apără interesul cetățeanului și al țării, și să trecem în zona privată sau într-o zonă așa-numită independentă, în care cetățeanul plătește, dar nu mai și controlează ceea ce se întâmplă cu banii săi. Nu înțeleg despre ce e vorba.

Această lege trebuie respinsă nu din cauza formei ei, ci din cauza principiului care-i stă la bază.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamnă senator.

Domnul senator Ichim Paul. Microfonul 2.

N-aș fi vrut să intervin, dar vreau să aduc aminte colegilor mei că în Comisia pentru sănătate a fost discutată și rediscutată această inițiativă. Și majoritatea celor din Comisia pentru sănătate sunt medici practicieni, care au mai fost și în administrarea sistemului sanitar.

Este mai mult decât evident că ce se întâmplă în sănătate și că nu ajung fondurile e de notorietate publică. Dar trebuie să punctăm totuși niște vorbe.

Se spune că e politizată, la ora actuală, că, dacă o aducem în subordinea Parlamentului, care are tot o configurație politică, n-o să fie politizată. Hai să fim un pic serioși! Aceeași treabă este.

2. Se adună bani puțini, la ora actuală, tot aceiași bani se vor aduna și cu altă administrație. Nu de acolo lipsesc banii. Participarea statului este insuficientă pentru sistemul sanitar.

Asigurații sunt ăștia care sunt, plătesc cât plătesc, astea sunt fondurile. Nu vor crește spectaculos. Deci noi am propus odată participarea statului să ajungă ușor, ușor, pentru sănătate, cumulativ cu ce participă asiguratul, la 6%. Atunci toată lumea nu a fost de acord.

Vedeți că americanii zic că dau din bugetul național 17% pentru sănătate. Nu suntem americani, am înțeles, dar un 6% trebuia dus.

Trebuie combătută și ideea că doctorul nu este bugetar. Se greșește. Medicul este angajatul unei unități sanitare, care are contract cu Casa. El prestează servicii și este plătit pentru serviciile lui.

În versiunea asta, nici nu vor crește veniturile când n-ai buget, nici nu există stimulativ, nu prevede cum va crește salarizarea în funcție de performanță.

Nu am zis că nu trebuie făcut ceva în sistem. E mai mult decât evident că trebuie făcut, dar încă nu în forma asta. Iar sistemul privat de asigurări de sănătate este cu totul altă etapă, nu etapa asta.

Îmi cer scuze că am vorbit, poate, prea mult, dar vreau să spun, ca și concluzie: nu vă imaginați că noi, medicii din Comisia de sănătate, nu vrem să meargă medicina și suntem mulțumiți cu ce se întâmplă la ora asta. Dar, dacă am spus, am spus informați „nu”.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative...

Păi, ați avut cuvântul, domnule...

Vă rog mult de tot, un minut, două, ca să putem avansa pe ordinea de zi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să dau o replică reprezentantului Guvernului, care a afirmat că fondurile sănătății sunt aprobate de buget. Așa este, însă, prin omisiune, reprezentantul Guvernului nu a spus următoarele lucruri: că dreptul legitim de a aproba modul de cheltuire a fondurilor este al contribuabilului, iar principiile de care vorbea doamna senator mai devreme, care nu erau clare, sunt: principiul lui Bismarck, principiul contributivității. Așa este organizată Casa de asigurări în Germania, așa s-a început funcționarea Casei de asigurări în România, dar s-a oprit în punctul în care controlul banilor nu mai este al asiguraților.

Tot reprezentantul Guvernului nu a spus nimic despre depolitizarea numirilor de la Casa de asigurări.

Or, această inițiativă abordează acest subiect și oferă o soluție foarte puternică pentru depolitizare.

Reprezentantul Guvernului nu a spus nimic despre votul direct, prin care să fie aleși reprezentanții asiguraților în consiliul de administrație, și n-a spus nimic despre eliminarea conflictelor de interese și a incompatibilităților, prin acele numiri politice de care vorbeam eu.

Iar astăzi avem o risipă uriașă în sănătate, cauzată exact de faptul că statul negociază cu statul

decontarea serviciilor de sănătate. Pe când această ecuație, acest raport ar trebui să fie... asigurații, reprezentanții asiguraților, Casa ar trebui să contracteze cu furnizorii de servicii, indiferent dacă sunt privați sau de stat.

A trecut un minut, domnule senator.

Și o ultimă afirmație pe care vreau s-o fac. Se vorbea mai devreme că nu ajung fondurile. Fonduri există, se cheltuiesc prost, iar dacă s-ar face o evaluare corectă pe cost-eficiență, cât de eficientă este administrarea statului... administrarea banilor Casei de asigurări prin reprezentanții statului, se va constata că este cel mai defectuos mod de administrare a banilor. El trebuie făcut științific, corect, prin evaluările de cost-eficiență, și nu prin numiri politice.

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumim.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul asupra propunerii...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul președinte Luchian...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule președinte, au vorbit doi reprezentanți de la partidul dumneavoastră.

Vă rog mult de tot, e a doua oară când închid ședința.

Nu v-ați înscris la cuvânt până acum. Inițiatorul a avut dreptul să intervină la final ca inițiator.

Votul asupra propunerii legislative va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile inițiativei.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

secretar de stat Răzvan Vulcănescu, Ministerul Sănătății. Microfonul 9.

Mulțumesc.

Apreciem că demersul legislativ nu poate fi susținut în forma propusă, întrucât cabinetele de medicină școlară nu funcționează în cadrul spitalelor, ci în directa subordine a consiliilor locale.

Textul propunerii legislative nu face referire decât la finanțarea acestei activități prin intermediul spitalelor. Subliniem în acest context faptul că reglementarea activității de medicină școlară este un domeniu mult mai amplu, care vizează și aspecte ce țin de organizare, funcționare, evaluare și monitorizare, nu numai partea de finanțare a acestuia. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică. Microfonul 7.

Întâi, vreau să vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, că mi-ați dat cuvântul pentru un minut la inițiativa anterioară. Ați câștigat foarte mult timp.

Eu cred că dumneavoastră puteți să puneți ordine atunci când cineva vorbește prea mult când susține o lege. Dacă voiam să spun un minut, trebuia să-mi dați și mie cuvântul și nu văd de ce să..., chiar dacă sunteți președinte de ședință, să nu-mi dați cuvântul.

Bun. Legat de propunerea legislativă, în ședința din 15.03.2016, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, pentru motivele pe care le-a spus și domnul secretar de stat, întrucât cabinetele de medicină școlară nu funcționează în cadrul spitalelor.

Este o inițiativă asemănătoare cu una anterioară.

Vă propunem, atunci, pentru dezbatere raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative la ora 12.00, astăzi.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 25 al Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt prezenți inițiatorii, le dau cuvântul. Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Sănătății, Răzvan Vulcănescu. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Ministerul Sănătății și-a asumat deja această modificare, pe care a realizat-o prin emiterea Ordinului ministrului sănătății nr. 673/2015 pentru completarea Ordinului

nr. 386/2004 privind Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Având în vedere aspectele menționate, Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate. Microfonul 7.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate publică vă propune spre adoptare un raport de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative, astăzi, ora 12.00.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Tiberiu

Trifan, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 8.

## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor și Internelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor formulate, care se regăsesc în raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, ca amendamente admise. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Timotei Stuparu.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a amintit și secretarul de stat, Comisia pentru apărare și-a însușit acele amendamente despre care se făcea vorbire, așa că această comisie elaborează și vă propune un raport de admitere, cu amendamente, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 56/2012 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe ale Securității Naționale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat – Ministerul Educației – András Király.

Microfonul 10.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne, stimați domni senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este nefavorabil din următoarele considerente: cursurile de carieră se organizează și se desfășoară în instituțiile de învățământ superior ale Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului Român de Informații și sunt evidențiate în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și în documentele Agenției Naționale pentru Calificări.

Având în vedere modul de organizare și funcționare a Academiei de Științe ale Securității Naționale, respectiv componența aparatului de lucru, aceasta nu are capacitatea de a elabora și de a gestiona cursuri de carieră în domeniile de interes pentru Ministerul Apărării Naționale, pentru Ministerul Afacerilor Interne și pentru Serviciul Român de Informații.

Din aceste considerente, punctul de vedere este nefavorabil.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ din Senat, domnul senator Dumitru Oprea, care ne va prezenta un raport comun.

Microfonul 7.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Cursurile de carieră se organizează și se desfășoară în instituții de învățământ superior acreditate. Deci lucrurile sunt clare.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Declar deschise dezbaterile.

Nu sunt intervenții.

Încheiem dezbaterile generale, iar votul asupra propunerii legislative va fi astăzi, la ora 12.00.

Înainte de a trece la punctul următor de pe ordinea de zi, doamnelor și domnilor senatori, vă rog să-mi permiteți să salutăm o delegație care se află în sală, la balconul invitaților, din partea Colegiului Regal Iordanian de Apărare, delegație care este însoțită de domnul ambasador al Regatului Hașemit al Iordaniei.

## Bine ați venit!

Punctul următor pe ordinea de zi, punctul 7, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 5 din Legea nr. 35/2007. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt inițiatorii prezenți pentru a susține propunerea legislativă?

Nu sunt.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat în Ministerul Educației Naționale, András Király. Microfonul 10.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Accesul în școală este stabilit prin Regulamentul de organizare și funcționare a unității de învățământ, întocmit în baza art. 2 alin. (1) al Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.

În toate deciziile privind purtarea unui semn distinctiv sunt implicați părinții și reprezentanții elevilor, astfel că ROFUIP-ul prevede faptul că din colectivul de elaborare a Regulamentului de organizare și funcționare a școlii, numit prin hotărârea consiliului de administrație, fac parte și reprezentanții părinților și ai elevilor.

În acest sens, susținem faptul că purtarea cel puțin a unui semn distinctiv de către elevi are contribuție majoră în siguranța elevilor în școală.

Din aceste motive, punctul de vedere al ministerului și al Guvernului este nefavorabil.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 7.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile.

Votul va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și școlarilor din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Nu sunt.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat András Király, Ministerul Educației.

Microfonul 10.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Precizăm faptul că problematica abordată de inițiativa legislativă vizează aspecte importante legate de igiena orală a preșcolarilor și elevilor. Aceasta nu prevede în conținutul ei caracterul formativ educativ necesar în dobândirea unor abilități și comportamente necesare unui stil de viață sănătos în rândul copiilor și tinerilor.

Al doilea aspect – totodată, inițiativa legislativă nu prezintă un studiu de impact detaliat referitor la finanțarea produselor de igienă orală.

Din aceste motive, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, domnul senator Dumitru Oprea, care ne va prezenta un raport comun. Microfonul 7.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru sănătate publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport comun de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Iovescu. Microfonul 3.

## Vă mulțumesc.

Prezenta propunere are ca obiect de reglementare acordarea gratuită de produse de igienă școlară preșcolarilor din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat.

Motivația introducerii unei astfel de măsuri de prevenție... și aici vorbim de prevenție și de atâtea ori am spus cât de importantă este prevenția. În orice domeniu prevenția rezolvă mult mai ieftin lucrurile decât se rezolvă ulterior, după ce acel fapt s-a produs.

Prevenția este legată... Motivația este legată de datele negative privind starea de sănătate dentară.

Și vreau să vă spun... 80% din români au probleme dentare, 7 din 10 au carii, 4 din 10 au probleme legate de placa dentară, 3 din 10 au halitoză sau sensibilitate dentară, aproape jumătate nu au mers la stomatolog în ultimul an, iar 9% nu au fost niciodată la stomatolog.

Majoritatea copiilor au carii: 75% pe dinții temporari, iar 4 din 10 pe dentiția definitivă. Unul din 5 copii nu se spală pe dinți – asta este foarte grav –, așa că 400.000 nu au pus niciodată mâna pe o periuță de dinți și nu știu nici ce gust are pasta de dinți. Majoritatea sunt din rural.

Vă mulțumesc.

Cred că cei de la Camera Deputaților, colegii noștri, se vor apleca mai atent...

Mulțumim, domnule senator.

...pentru că impactul financiar nu cred că este așa mare. Sigur că este un impact financiar, dar, cum am spus: este o măsură de prevenție și statul ar trebui să se implice și în acest domeniu.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, astăzi, ora 12.00.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea alineatului (2) al articolului 375 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Todirașcu. Microfonul 5. 5, 5, la inițiatori.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă propun spre analiză o inițiativă legislativă pentru care, de data aceasta, am solicitat în mod explicit avizul CSM și nici acum nu am reușit să-l obținem.

Subiectul pe care-l propun este abrogarea unui articol care a fost declarat de către Curtea Constituțională neconstituțional într-o speță similară și care a fost considerat neconform în această speță de către Înalta Curte de Casație și Justiție în anul 2014, la 3 decembrie, prin decizia emisă la acea dată.

Pe scurt, comentariul, concluziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt următoarele: profesia de medic este o profesie liberală, dar, ca și alte profesii liberale, nu poate fi exonerată de la prevederile Codului penal în ceea ce privește atribuțiile desfășurate în relațiile contractuale pe care le pot avea cu autoritățile statului.

Cu alte cuvinte, inițiativa pe care v-o propun este pentru a transpune aceste decizii corect în legea reformei sănătății, care creează această impresie falsă că, prin acest articol, medicii pot fi exonerați.

Doresc să fac o precizare. Această inițiativă a mea nu este împotriva medicilor corecți, pe care acest articol actual nici măcar nu-i ajută, pentru că în instanță se va da interpretarea pe care a făcut-o Înalta Curte de Casație și Justiție. Însă consider că prezența acestui articol în legea reformei sănătății nu este îndreptată pentru medicii corecți, ci, în special – cred –, pentru cei care sunt mai mult certați cu legea și încearcă să se folosească de astfel de prevederi care nu sunt conforme... nu sunt constituționale și nu sunt conforme cu concluziile Curții Constituționale.

Vă invit să susțineți această inițiativă. Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat în Ministerul Sănătății, Răzvan Vulcănescu. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În prezent, în dezbaterea plenului Parlamentului, respectiv la Camera Deputaților, ca și Cameră decizională, se află o inițiativă legislativă, Pl-x 327/2015, cu obiect de reglementare identic cu cel al prezentei, motiv pentru care, pentru a evita paralelismul legislativ, Ministerul Sănătății nu susține promovarea prezentei propuneri legislative, în baza raportului de respingere al comisiilor de specialitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru sănătate publică, senatorul Ion Luchian. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 1.03.2016, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Păi, numai dumneavoastră ați vorbit, domnule senator. Microfonul central. Un minut.

Domnule Todirașcu, avem 38 de puncte pe ordinea de zi.

30 de secunde.

Vă rog. Hai.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

O replică la ceea ce a afirmat Guvernul referitor la paralelismul legislativ.

Aș dori să revin cu aceeași observație. Inițiativa de anul trecut pe aceeași speță a fost respinsă prin ocolirea solicitării avizului Consiliului Legislativ.

Am solicitat acest aviz acum pentru ca plenul să fie informat ce consecință are pentru beneficiarii acestui articol pe care eu propun să îl abrogăm, de fapt, care nu are niciun fel de consecință juridică, însă și de data aceasta acest aviz nu l-am obținut.

Cu alte cuvinte, paralelismul invocat de către Guvern mi se pare forțat, pentru că, de fapt, se dorește o... Am încercat să informez corect plenul, dar nici de data aceasta nu am reușit, din păcate, grație conducerii Biroului permanent al Senatului.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Votul va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2007, republicată, privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Educației, Răzvan Vulcănescu. Microfonul 9.

Ministerul Sănătății. Cu permisiunea dumneavoastră, am să vă corectez, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 96/2007, republicată, în sensul în care numărul de mandate pentru membrii organelor de conducere ale Ordinului Tehnicienilor Dentari din România, atât la nivel național, cât și teritorial, să fie stabilit de către adunarea generală națională, prin statutul acestora. Guvernul susține promovarea prezentei propuneri... inițiative legislative, în baza raportului de admitere al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Îmi cer scuze. Ministerul Sănătății, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Ion Luchian. Microfonul 6.

În urma dezbaterilor din ședința din 23 februarie 2016, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Iovescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 23 februarie 2016, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Doriți să interveniți, domnule Iovescu? Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt prezenți inițiatorii? Le dau cuvântul?

Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Sănătății, Răzvan Vulcănescu. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Strategia națională de sănătate 2014–2020, precum și Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică al Ministerului Sănătății acoperă într-un mod comprehensiv problematica prevenției, suicidului și a comportamentului suicidal, încadrându-se în cadrul strategiilor europene din domeniu, precum și în prevederile bugetare privind sănătatea populației în general și sănătatea mintală în special.

Având în vedere aspectele prezentate, Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă, în baza raportului de respingere al comisiei de specialitate.

## Mulțumesc.

Cred că acest fenomen ar trebui să ne pună pe gânduri și vreau doar câteva rânduri să vă expun din... să vă redau din expunerea de motive: Românii sunt din ce în ce mai predispuși la sinucideri, cifrele statistice demonstrând că rata acestora depășește cu mult media raportată de alte state ale Uniunii Europene, în special pe segmentul adolescenților și adulților cu vârste între 50 și 54 de ani. Conform informațiilor prezentate de Eurostat, 6 români cu vârsta între 5 și 19 ani la suta de mii de locuitori aleg să se sinucidă, comparativ cu media europeană de 4,6. De asemenea, numărul bărbaților care aleg să-și pună capăt zilelor este mai mare decât acela...

Domnule Iovescu, spuneți-ne punctul dumneavoastră de vedere. Să citim expunerea de motive... Putem și noi să o citim expunerea de motive. Spuneți-ne punctul dumneavoastră de vedere!

Păi, eu, dacă vă întreb dacă ați citit-o, eu sunt convins că nu ați citit-o.

Domnule președinte,

Lăsați-mă să spun. Vreți să vorbesc liber, să fiu mai dur? Măcar, dacă vorbesc de aici, vorbesc mai liniștit.

Vreau să concentrați, domnule Iovescu, și să ne aduceți punctul dumneavoastră de...

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate, domnul senator Ion Luchian.

Microfonul 6.

Dacă încep să vorbesc... o să încep să vorbesc liber și voi fi mult mai dur decât dacă vă citesc din expunerea de motive. Credeți-mă că e mai bine și pentru dumneavoastră așa. Lăsați-mă să mă descarc încet, să nu explodez aici, în Senat...

Pentru mine sau pentru plenul Senatului, domnule Iovescu?

Nu se mai poate! Dar nu se mai poate continua așa, domnule președinte de ședință!

Vă rog mult de tot să nu intrăm într-un dialog. Spuneți-vă punctul de vedere.

Nu puteți să întrerupeți când vreți dumneavoastră un vorbitor!

Puteți să ne spuneți punctul de vedere? Expunerea de motive face parte din proiectul legislativ. Toți l-au citit.

Tocmai v-am spus. Dacă doriți așa, pun tableta jos și vă spun tot ce am pe suflet. Probabil, atunci, vorbesc doar presei.

Vă mulțumesc.

Mulțumim. Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, votul astăzi, ora 12.00.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate.

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorilor. Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Sănătății, Răzvan Vulcănescu. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

La nivelul Camerei Deputaților, în cadrul dezbaterilor ocazionate de adoptarea proiectului de lege Pl-x 881/2015, a fost depus și adoptat un amendament similar cu obiectul de reglementare al prezentei inițiative legislative, astfel încât apreciem că aceasta a rămas fără obiect, motiv pentru care Ministerul Sănătății nu susține promovarea prezentei propuneri.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate, domnul senator Ion Luchian.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 16 februarie 2016, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raportul de respingere, pentru motivul pe care vi l-a spus și domnul secretar de stat, de comun acord cu inițiatorii, pentru că-și pierduse obiectul de... legislativ, așa încât Comisia pentru sănătate publică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra acestui punct va fi la ora 12.00, astăzi.

Punctul 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 340/2004, republicată, privind prefectul și instituția prefectului.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Tiberiu Trifan. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Apreciem că nu se justifică reglementarea printr-un act normativ la nivel de lege a tipului de studii superioare pe care trebuie să le aibă persoanele care ocupă funcția de secretar al Cancelariei prefectului, de director al Cancelariei prefectului, respectiv de șef al Oficiului prefectural.

Din punctul nostru de vedere, este suficient ca aceste aspecte să fie stabilite în fișa postului prin raportare la activitatea concretă ce va fi desfășurată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Deneș Ioan. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 1 martie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții? Domnul senator Dobra. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că mai rar sunt eu de acord cu punctul de vedere al Guvernului și mai ales al ministerului în cauză – așa e, nu e potrivit, cunosc din experiență personală această problematică –, însă ceva aș vrea totuși să semnalez. Odată cu schimbarea legii prefecților, transformați în înalți demnitari, funcționari publici, statutul lor a trecut din demnitari în înalți funcționari și apar probleme la aceste cabinete prefecturale, pentru că nu se mai pot face transferuri pentru acei funcționari. La asta va trebui să vă gândiți, domnule ministru, fiindcă libertatea de a alege funcționari din cadrul instituțiilor sau din altă parte e oarecum restrânsă. Odată cu această trecere de la demnitari la înalți funcționari publici e o..., nu o lacună legislativă, ci doar o lipsă de corelare pe legea care s-a transformat și, dacă cineva dorește, chiar dintre colegii parlamentari din... lucrul acesta poate fi rezolvat într-un fel sau altul, poate, chiar în colaborare cu ministerul.

Mulțumesc din suflet.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, la ora 17.00.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 155/2010 a poliției locale, republicată.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Nu sunt prezenți.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Tiberiu Trifan, Ministerul Afacerilor Interne.

Cezar Soare.

Da, mă scuzați! Domnul secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, domnul Cezar Soare. Microfonul 9.

## **Domnul Cezar Radu Soare** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii poliției locale nr. 155/2010,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, vizând în principal următoarele: Poliția Locală să poată fi organizată doar ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică, și să nu mai poată fi un compartiment care funcționează în cadrul aparatului de specialitate al primarului. Pentru municipiul București Poliția Locală să fie organizată numai la nivel de municipiu – București –, nu și la nivel de sectoare.

Eliminarea noțiunii de personal contractual, implicarea instituției prefectului în avizarea unor numiri ca, de exemplu, a șefului Poliției Locale sau a numărului funcționarilor publici cu statut special de detașați...

Funcționarii publici din Poliția Locală cu o vechime în muncă de cel puțin cinci ani și care au urmat un program de formare inițială, organizat într-o instituție de învățământ în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, să beneficieze de prevederile Statutului polițistului și ale altor normative care reglementează salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.

Față de acestea, Guvernul vreau să vă spun că a transmis o serie de observații și nu susține această propunere legislativă pentru adoptare.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Ioan Deneș. Microfonul 7.

În ședința din 8 martie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile.

Votul asupra propunerii legislative, astăzi, ora 12.00. Punctul 15 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Tiberiu Trifan. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei din următoarele considerente: precizăm faptul că actul normativ a cărui modificare se propune reglementează apărarea împotriva incendiilor, și nu domeniul echipării construcțiilor cu anumite sisteme de stingere a incendiilor, în cazul de față. Astfel că, din acest punct de vedere, nu se justifică modificarea Legii nr. 307 din 2006 pentru materializarea demersului propus de inițiator. Totodată, semnalăm faptul că echiparea construcțiilor cu instalații de stingere a incendiilor este reglementată de normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor, partea a doua a instalației de stingere, indicativ P – 118/2 din 2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrație publice nr. 2.463 din 2013.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Deneș Ioan.

Microfonul 7.

În ședința din 8 martie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă va fi votată la ora 12.00, astăzi.

Punctul 16 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Tiberiu

Trifan, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Afacerilor Interne și Guvernul nu susțin adoptarea propunerii legislative. Motivația principală este aceea că demersul propus nu se circumscrie obiectului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, ci conține norme specifice cadrului legal din domeniul apărării împotriva incendiilor.

Cu privire la propunerea inițiatorilor referitoare la executarea de controale în comisii mixte, menționăm faptul că aceste acțiuni se desfășoară și în prezent, astfel că reglementarea acestui aspect la nivel de lege nu se justifică. Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Dacă sunt...

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Deneș Ioan. Microfonul 7.

În ședința din 8 martie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative, astăzi, ora 12.00. Punctul 17, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă inițiatorul... Sunteți inițiator?

Da, din partea inițiatorilor, domnul senator Iovescu. Microfonul 6. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Inițiativa completează Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, preconizându-se încadrarea în grupele I și II de muncă a persoanelor care nu au fost nominalizate în liste de unitățile angajatoare, dar care au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în aceste grupe de muncă.

Să știți că nu știu dumneavoastră, dar eu am multe sesizări din teritoriu și mă bucur de această inițiativă, care vine de la domnul Vochițoiu. Am semnat-o aproape toți parlamentarii UNPR, dar nu vreau să fac din ea o inițiativă UNPR-istă, ci doar să vă spun că mă surprinde numărul mare de respingeri. Astăzi sunt... majoritatea inițiativelor sunt respinse, au raport de respingere și asta... mă nedumerește faptul. Credeam că, dacă avem un guvern independent..., așa, nu cu conotație politică, noi, parlamentarii, am putea să ne aplecăm mai mult asupra inițiativelor. Sau inițiativele sunt făcute în alt regim și nu mai corespund actualului regim?!

Eu cred că inițiativa noastră este foarte bună și rezolvă multe probleme. Vreau să vă redau câteva date. Știu că domnul președinte o să încerce să mă întrerupă, dar dacă dumneavoastră îmi spuneți că toți cei din sală, deși suntem foarte puțini, ați citit expunerea de motive, atunci... sau domnul președinte dacă poate să-mi spună că a citit-o, nu o mai citesc, dar eu sunt convins că nu a citit-o. Și aș vrea doar câteva fraze din expunerea de motive. În conformitate cu legislația anterioară datei de 1 aprilie în materie de pensii de asigurări sociale, conducerea unităților angajatoare, împreună cu sindicatele libere din unități, ținând seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășurau activitatea salariații lor, nominalizau atât locurile de muncă – deci nominalizau locurile –, cât și persoanele. Aici era problema!

În intervalul 1990 – 1 aprilie 2001, activitatea desfășurată a fost recunoscută ca fiind încadrată în grupele de muncă I–II, cu ocazia încheierii contractelor de muncă colective prin care angajatorul a acordat unele drepturi pecuniare, dar – atenție! – nu și-a îndeplinit obligația de a nominaliza și persoanele a căror activitate... Oamenii ăștia au lucrat în acele grupe, dar angajatorul nu și-a îndeplinit... E foarte clar: nu și-a îndeplinit obligația de a nominaliza și persoanele a căror activitate se încadrează în grupe de muncă, conform dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990. Dacă angajatorul nu și-a îndeplinit, noi de ce nu vrem să reglementăm acum?!

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu.

Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Ministerul Muncii, Guvernul nu susțin această inițiativă legislativă, asta tocmai pentru că angajatorii nu au respectat procedurile prevăzute de lege în ceea ce privește încadrarea în grupe superioare de muncă și nici nu există dovada că au fost achitate contribuțiile sociale aferente acestor grupe, ceea ce ar conduce la acordarea unor beneficii de reducere a vârstei de pensionare și de creștere a punctajului mediu, creând astfel discriminări între cei care au respectat prevederile legale și cei care le-au ignorat.

Ar mai fi câteva lucruri importante. Foarte pe scurt, vreau să vă spun că o asemenea adoptare a unei asemenea măsuri ar genera consecințe greu de gestionat. În primul rând, faptul că multe societăți angajatoare s-au desființat, arhivele acestora au fost preluate de anumiți deținători de arhive, ar exista riscul de a încadra necuvenit diferite activități

și persoane în grupe superioare. Nu mai pun în calcul aspectul scăderii vârstei de pensionare – vârstei medii de pensionare – în sistemul public și, implicit, o creștere a numărului de pensionari și a deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Alexandru Frătean.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Să știți că această inițiativă foarte serios am dezbătut-o în comisie și pot să spun că, alături de ceea ce s-a mai spus aici de către reprezentantul Guvernului, pot să afirm că și actuala prevedere în lege pentru cei care au documente conform legislației este absolut... aproape imposibil de aplicat la unele persoane tot din cauza unor deficiențe, dar nu de asta este vorba aici. Este vorba de plata contribuțiilor care nu se poate dovedi, este vorba de a nu putea dovedi în fapt această calitate pe care oamenii ar fi... unii ar putea, alții n-ar putea și așa mai departe.

Vreau, de asemenea, să subliniez faptul că, în urma acestor dezbateri, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de respingere a propunerii, pe care îl supunem plenului Senatului.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Da, mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul 18 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor.

Nu sunteți inițiator, domnule Bumbu? Nu doriți?

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu**

**:**

Următorul.

## A! OK!

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă reglementează majorarea indemnizației lunare neimpozabile acordate în baza Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961.

Guvernul, având în vedere numărul mic de beneficiari și faptul că această indemnizație nu a mai fost indexată din anul 2008, este de acord cu raportul comisiei, de adoptare, și vă propune să fiți de acord cu adoptarea acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Alexandru Frătean.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem avize favorabile de la toate comisiile Senatului avizatoare.

Comisia pentru muncă vă propune, în consecință, un raport de admitere a acestei propuneri legislative.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar...

Domnul Iovescu. Microfonul 3, vă rog.

Da. Trebuia să iau cuvântul să spun că această inițiativă face parte din cele aprobate și mă bucur că facem acest lucru pentru acești oameni care, în momentele când și-au satisfăcut stagiul militar, chiar au contribuit la bunăstarea țării. Mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 19 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Bumbu. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În această propunere am abordat o problemă foarte discutată în spațiul public și nerezolvată până acum, și anume ce se întâmplă în cazul în care membrii familiei nu îndeplinesc stagiul minim pentru a primi pensie, dar ambii membri au cotizat o perioadă considerabilă?

Să dau un exemplu: unul a cotizat 8 ani, unul 9 ani. Din motive obiective, și știm foarte bine că nu trăim într-o societate normală, au fost schimbate destine, vieți, cariere, activități.

Noi, prin această propunere, foarte dificil de întocmit domeniul de abordare, avem intenția să cumulăm pe familie cele două stagii îndeplinite. Adică să dăm o nouă abordare, să nu rămână o contribuție inutilă, o contribuție în eter, ci, pentru o familie, să fie cumulate cele două stagii de cotizare, cele două perioade.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

În sistemul public de pensii din România dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei este venit de înlocuire a salariului ca urmare a apariției riscului bătrâneții, acesta fiind calculat în funcție de perioada de contribuție și de nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții active.

Guvernul nu susține această pensie de familie, noțiune nouă în sistemul public de pensii, fiindcă ar încălca principiile generale pe baza cărora funcționează și este organizat sistemul public de pensii, respectiv cel al contributivității și cel al egalității. Nu mai pun în discuție efortul financiar, care este și el foarte mare, considerabil, cu consecințe majore asupra sustenabilității sistemului public de pensii.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Alexandru Frătean. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a analizat iarăși acest proiect. Avem avize negative de la unele comisii, altele favorabile.

CES-ul nu susține această inițiativă.

Noi vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Vreau să menționez, ca și la punctul legat de grupele de muncă, faptul că nu există anexat la dosar, la dosarul inițiativelor legislative, calculul impactului financiar, care este obligatoriu atunci când trebuie să discutăm asemenea chestiuni.

Și îi rog, pe această cale, pe colegi, măcar o evaluare, o estimare a impactului financiar, pentru că este foarte greu de judecat, câteodată, oportunitatea sau posibilitatea aplicării unor măsuri.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Votul va fi luni, ora 17.00, asupra propunerii, care face parte din categoria legilor organice.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să poftiți în sală, să-i invitați pe toți colegii să ia loc în bănci.

Vom avea sesiunea de vot de la ora 12.00.

Da, vom mai face un punct pe ordinea de zi.

Îi rog, între timp, pe liderii grupurilor parlamentare să îi convoace pe colegii senatori în sală.

Punctul 20 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 124/2000 privind structura personalului Curții Constituționale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă aflată acum în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare amendarea Legii nr. 124/2000 privind structura personalului Curții Constituționale, în sensul instituirii pentru personalul auxiliar de specialitate al Curții Constituționale a condiției de studii, respectiv studii juridice sau în științe administrative.

Este o soluție pe care Guvernul nu o susține. Există foarte multe argumente. Unul dintre ele și cel mai important este că modul în care personalul auxiliar de specialitate juridică din cadrul Curții Constituționale este primit în această zonă se face pe baza Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești.

Adoptarea unei asemenea soluții ar produce o fractură între modul în care, să zicem, grefierii din instanțele judecătorești sunt primiți în sistem, față de cei de la Curtea Constituțională.

Legea nu prevede măsuri tranzitorii pentru cei care astăzi fac parte din aparatul Curții Constituționale și nu îndeplinesc noile condiții prevăzute de lege.

Din acest motiv și altele în plus, menționate în punctul de vedere și pe care comisia de specialitate le-a avut în vedere, vă rugăm să fiți de acord cu raportul de respingere.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Alexandru Frătean. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ are observații fundamentale la această lege.

Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului au dat avize negative.

Menționez faptul că o asemenea inițiativă a mai existat și a fost respinsă de ambele Camere ale Parlamentului.

În consecință, și comisia noastră, Comisia pentru muncă, în urma dezbaterii, a adoptat un raport de respingere a acestei inițiative legislative.

Vă supunem acest raport dezbaterii.

Legea este ordinară și Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Votul va fi acum, la ora 12.00, și pentru această propunere legislativă.

Vă propun să trecem la votul inițiativelor pe care le-am dezbătut astăzi, cele care au caracter ordinar.

Îi rog pe toți senatorii să ia loc în sală.

Domnule Șerban Nicolae!

La mulți ani, că e ziua dumneavoastră astăzi, și vă rugăm

să participați și la vot alături de noi.

Revenim la ordinea de zi.

Punctul 1 de pe ordinea de zi de astăzi, doamnelor și domnilor senatori, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 2 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 4 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 25 al Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, este supus votului.

Punctul 6 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 56/2012 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe ale Securității Naționale.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 5 din Legea nr. 35/2007.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și școlarilor din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea alineatului (2) al articolului 375 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2007, republicată, privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 155/2010 a poliției locale, republicată.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 15 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 16 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 18 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 20, Propunere legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 124/2000 privind structura personalului Curții Constituționale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Am epuizat votul pe propunerile legislative pe care le-am dezbătut până la ora 12.00.

Vă propun să continuăm dezbaterile în plenul Senatului cu un amendament: să votăm după fiecare propunere legislativă pe care reușim să o dezbatem și are caracter ordinar imediat, astfel încât să mai putem adopta anumite propuneri.

Sunteți de acord cu această propunere pentru program?

Revenim la ordinea de zi. Punctul 21 de pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru instituirea Zilei limbii sârbe în România.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Alexandru Oprean. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Culturii consideră oportună această inițiativă legislativă și susține adoptarea acesteia.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură și media din Senat, domnul senator Severin Georgică. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Până la data dezbaterii în comisie nu avusesem punctul de vedere al Guvernului, l-am primit acum.

Comisia pentru drepturile omului a transmis un aviz favorabil.

În cursul dezbaterilor au fost menționate toate inițiativele legislative similare, respectiv instituirea Zilei limbii slovace, limbii cehe, limbii bulgare, a limbii maghiare, care au primit raport de admitere din partea comisiei.

În acest context, comisia a hotărât... supune plenului Senatului raport de admitere, fără amendamente, referitor la Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei limbii sârbe în România.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Microfonul 3, vă rog.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să păstrați liniște în sală.

Domnule Grapă, doamnă Anghel!

Vă rog mult de tot, vorbește un coleg!

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

O simplă intervenție. Sigur, nu e nimeni împotrivă, toată lumea apreciază această inițiativă.

Interesant de spus că, dintre toate popoarele sau țările limitrofe României, se spune că sunt două cu care românii nu au avut niciodată conflict: sârbii și Marea Neagră.

De asemenea, vreau să vă spun că există foarte mulți sârbi în România, o minoritate importantă, și care niciodată nu s-au dovedit altceva decât, atunci când sunt în România, că sunt patrioți, începând cu Baba Novac.

Mai departe..., vom susține acest proiect legislativ.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Bumbu.

Microfonul 3.

Bineînțeles că susțin această inițiativă, numai vreau o mică corecție: ceea ce a spus distinsul coleg – rămâne numai Marea Neagră!

Domnul senator Badea Viorel. Microfonul 2.

Vă rog.

## **Domnul Viorel Riceard Badea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Și noi vom susține orice inițiativă care va contribui la promovarea identității conaționalilor noștri de... cetățenilor noștri de naționalitate sârbă, dar, în același timp, trebuie să atragem atenția că și sârbii, autoritățile de la Belgrad, vor trebui să țină cont de faptul că biserica românească de acolo trebuie protejată, că limba română în școală trebuie promovată și că acea comunitate a noastră, care trăiește și în nordul, și în sudul Dunării, va trebui să dispună de toate drepturile pe care le au sârbii din România.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Domnul senator Ben Oni Ardelean.

Vă rog. Microfonul 2.

Sunt președintele Grupului de prietenie din Parlament cu Serbia și vreau să atrag atenția asupra faptului că, deseori, am cerut reciprocitate pe diversele proiecte pe care le avem.

Sper ca, în felul acesta, să se audă faptul că sunt chestiuni pe care le-am dezbătut și discutat, și negociat de ani de zile. Și cred că toate acestea trebuie să se regăsească în ambele părți ale graniței.

Avem o comunitate semnificativ de importantă, mai ales pe zona de Banat, au drepturi foarte multe și libertăți. Ajutăm în mod special toate acele proiecte care sunt de competența noastră și ne bucurăm de o conviețuire foarte bună.

Sperăm, în același timp, ca doleanțele românilor care sunt dincolo de graniță, în Serbia, să poată să-și regăsească același climat de favorabilitate și să poată să primească din partea autorităților de acolo acele aprobări pe care le solicită deja de ani de zile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 22, Propunere legislativă pentru instituirea Zilei limbii turce în România.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii, dacă sunt prezenți.

Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul, atunci, reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Culturii, Alexandru Oprean. Microfonul 9. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și în acest caz Guvernul consideră oportun un astfel de demers legislativ și susține adoptarea acestuia.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură și media din Senat, domnul senator Severin Georgică. Microfonul 7.

Potrivit inițiatorului, data de 5 iunie propusă este legată de stabilirea primilor turci în Dobrogea, în anul 1262. Deci înainte de întemeierea Imperiului Otoman.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului.

În același spirit ca la legea precedentă, Comisia pentru cultură și media a adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Evident că vom susține. Pe aceeași linie de coerență democratică a statului român, susținem și acest proiect legislativ.

Vreau, pur și simplu, să menționez că, dacă ne referim la minoritatea turcă și tătară, voi adăuga, acesta este un exemplu extraordinar de foarte bună integrare în societatea românească, chiar dacă, istoric, am avea foarte multe de comentat de relațiile dintre statul român, indiferent cum s-a numit el la acel moment, și Imperiul Otoman. E un exemplu extraordinar de integrare, care, într-o Europă complicată, reprezintă un model. Spun asta pentru că sunt născut într-o zonă, în Dobrogea, unde există această minoritate turcă foarte, foarte prezentă.

Și voi spune, de exemplu, că în orașul meu natal – turcii știți că nu au moschei, au geamii – geamia este peste drum, în centrul orașului, peste drum de primărie. Biserica Ortodoxă este abia la doi kilometri.

Niciodată, în comunitatea locală, n-au existat probleme, n-am fost deranjați. Dimpotrivă, suntem oameni care

ne respectăm reciproc și cred că este un gest absolut firesc să marcăm, din partea Parlamentului României, statului român, acest lucru, care-i important pentru minoritatea turcă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Varujan Vosganian. Microfonul 2.

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog să-mi permiteți să vorbesc și în calitatea mea de președinte al Uniunii Armenilor din România.

Vreau să vă spun că familia mea, bunicii mei vin din Anatolia. Sunt supraviețuitori ai genocidului din 1915. Nu m-au educat niciodată decât în prietenie față de cultura turcă.

Ei vorbeau adesea limba turcă, pe care, oarecum, o cunosc și eu, și doresc să vă spun că susțin acest act normativ, pentru că promovarea culturii este calea cea mai bună să ne putem înțelege corect trecutul și să comunicăm omenește între noi.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Stimați colegi, tocmai despre toleranță vorbeau colegii noștri. Nu puteți să luați loc în sală și să ascultați liniștiți?!

Domnule Grapă, vă mai rog încă o dată! E a doua oară când vă fac observație.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Domnul Dumitrescu.

Domnule senator Dumitrescu, doriți să mai interveniți? Vă rog. Microfonul 3.

Domnule președinte, dacă nu merge cu toleranța, apelați la disciplină.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 23 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă

pentru modificarea articolului unic al Legii nr. 376 din 28 decembrie 2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul deputat Remus Cernea. Microfonul 5. Vă rog.

## **Domnul Remus Florinel Cernea** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Acest proiect al Catedralei Mântuirii Neamului este un proiect al Bisericii Ortodoxe Române și desigur că Biserica are tot dreptul să inițieze construcții de lăcașuri de cult oricând dorește, oriunde dorește.

Problema asupra căreia trebuie să reflectăm ca legislatori este măsura în care statul român susține construcția acestei Catedrale a Mântuirii Neamului și, în general, construcția de noi biserici.

Cred că veți fi de acord cu mine când voi spune că, în ultimii 26 de ani, a existat un exces evident de resurse publice alocate pentru construcții de noi biserici. Sunt mii de noi biserici construite sau în fază de... în diferite faze de construcție, în timp ce tot statul român nu a reușit să ridice măcar un spital din bani publici, un spital nou.

Acest exces a fost reflectat în media. Deja în societate există un curent tot mai categoric împotriva finanțării din bani publici a Catedralei Mântuirii Neamului și a altor noi biserici.

Cea mai înțeleaptă soluție ar fi să creăm un sistem de finanțare a cultelor bazat pe direcționarea unei părți din impozitul pe venit al fiecărui cetățean. Așa am elimina decizia arbitrară și, uneori, interesată a politicienilor de a aloca bani pentru construcții de biserici. Banii ar veni către biserică din partea contribuabililor, ar fi sume predictibile, ar fi sume consistente și am înlătura foarte multe dintre polemicile publice actuale din societate. Acest proiect de lege vine într-un astfel de sens.

Dacă în 2005 terenul de lângă Palatul Parlamentului a fost dat cu încălcarea Constituției, 11 hectare, în valoare de 200 de milioane de dolari la acea vreme, dați în mod gratuit, cu încălcarea Constituției, care garanta proprietatea publică – proprietatea publică nu poate fi dată gratuit, poate fi închiriată sau concesionată... S-a făcut o lege, o lege prin care s-a adoptat o ordonanță de guvern..., de urgență, prin care s-a dat acel teren, repet, cu încălcarea Constituției. Ulterior, legea respectivă a prevăzut că banii pentru catedrală vor fi alocați de către Biserica Ortodoxă. Un amendament din 2007, propus la inițiativa partidului extremist România Mare, prevede ca banii să fie dați și de către autoritățile publice, Guvern sau autorități locale. Ca urmare a acelui amendament, au fost date zeci de milioane de euro. La o discuție la o comisie din Senat, reprezentantul Patriarhiei a afirmat că 70% din fondurile cheltuite deja ar fi din bani publici. S-au cheltuit 60 de milioane de euro până acum pentru construcția catedralei. 70% înseamnă peste 40 de milioane de euro din bani publici pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

Domnule deputat, vă rog să concentrați expunerea.

În expunerea de motive am prezentat cifre care arată câți bani s-au dus de la Guvern, din Fondul de rezervă bugetară, de la Primăria Capitalei, primăriile de sector, consilii județene, primării din țară. Sunt sume exorbitante, care evident că ar fi trebuit să aibă alte destinații.

Apelez la dumneavoastră și sper să votați în sprijinul acestui proiect legislativ, care, repet, pe de o parte, ar întări autonomia cultelor. Cultele nu sunt cu adevărat autonome cât timp depind, ca finanțare, de deciziile arbitrare ale politicienilor.

Mulțumim, domnule deputat, mulțumim! Haideți să...

Închei. Și, ultima frază, ar fi un pas important ca și în România să avem o legislație privind finanțarea cultelor după modele consacrate în Europa, putem... modelul german, modelul belgian, sunt și alte modele. Dar, fără să avem o finanțare bazată pe principii, lăsând totul la deciziile arbitrare ale politicienilor, nu facem decât să contribuim la căderea de popularitate a bisericii. Uitați-vă că de la 90% a căzut la 60% în câțiva ani...

Am înțeles, domnule deputat.

Vă rog mult de tot, nu mă obligați să vă iau microfonul.

## Da, două cuvinte.

Și întărim chiar și prestigiul Parlamentului, pentru că arătăm că vrem, într-adevăr, o soluție de fond, și nu cârpeli. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a exprima punctul de vedere.

Domnul secretar de stat de la Secretariatul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Victor Opaschi** _– secretar de stat_

_în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Vă rog să-mi permiteți să menționez că finanțarea construcției unei catedrale patriarhale în București a fost asumată de statul român în urmă cu aproximativ 130 de ani. După proclamarea României ca regat în 1881, regele Carol I a înaintat Adunării Deputaților un proiect de lege privind construirea unei catedrale ortodoxe în București. Proiectul a tot fost amânat, fondurile destinate inițial catedralei, 5 milioane de lei, au fost folosite pentru construirea de școli, îndeosebi la sate.

După Marea Unire, proiectul a fost reluat, nu s-a finalizat, a fost suspendat în perioada comunistă și reluat după 1990.

Vă rog să-mi permiteți să menționez faptul că finanțarea construirii și reparării lăcașurilor de cult aparținând celor 18 culte religioase din România constituie sprijinul oferit de către stat pentru exercitarea libertății religioase de către cetățeni, fiind o formulă democratică, asumată de marea majoritate a guvernelor din țările membre ale Uniunii Europene.

Prin cofinanțarea construcției Catedralei Mântuirii Neamului de către Guvernul României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, statul român înțelege să sprijine Biserica Ortodoxă Română, organizație religioasă care integrează peste 86,5% din populația României, în edificarea celui mai important proiect al său. Așa cum foarte multe organizații ale societății civile primesc fonduri din partea Guvernului pentru a înlesni cetățenilor exercitarea diferitelor drepturi și libertăți, partidele politice – pentru drepturile politice, sindicatele – pentru drepturi sociale, universitățile – pentru dreptul la educație și cunoaștere, tot astfel și cultele religioase primesc sprijin financiar pentru că facilitează cetățenilor exercitarea libertății religioase.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe din Senat, domnul senator Viorel Arcaș.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum am auzit mai înainte, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize negative.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu un singur vot� o abținere, de fapt, să adopte raport de respingere, având în vedere considerentele incluse în punctul de vedere al Guvernului, precum și faptul că se încalcă prevederile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, potrivit căreia cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului.

Ca atare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim. Dezbateri. Sunt intervenții? Domnul senator Varujan Vosganian. Microfonul 2.

Microfonul central, mă scuzați!

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mulțumesc foarte mult.

Am dorit să vorbesc la microfonul central pentru că ceea ce spun excedează oarecum doar acestei opțiuni exprimate de domnul deputat.

Să facem un exercițiu de imaginație, să presupunem că, în spațiul celor două principate, Moldova și Muntenia, ar fi existat o astfel de „propunere legislativă” la 1350, încât domnitorii să nu susțină construirea de lăcașuri de cult și să lase doar bisericile să o facă. Nu știu dacă sunteți informați în legătură cu situația urbanistică a celor două principate, dar lăcașuri civile, case, sunt foarte puține. În București case mai vechi de 1800, practic, nu există. E una singură, pe Strada Spătarului, care a fost construită în a doua jumătate a secolului XVIII. Practic, Moldova și Muntenia sunt complet deposedate de clădiri civile înainte de 1800 și asta din cauza faptului că, sub suzeranitate turcească, capitulațiile interziceau comerțul exterior (doar cu dreptul de preemțiune al Porții) și, din acest motiv, nu exista burghezie și, în consecință, nici burguri, practic, nu exista o viziune urbanistică.

Amintirile cele mai prețioase pe care le are Vechiul Regat, de la Alexandru cel Bun până la Constantin Brâncoveanu, sunt bisericile și mănăstirile noastre. Mă întreb ce ar fi turismul nostru în Bucovina, în zona Vâlcei fără bisericile și mănăstirile pe care, în nesăbuința lor, neținând seama de punctul de vedere al domnului Remus Cernea, domnitorii le-au construit!

De aceea, vă rog să aveți în vedere că adevărata cultură românească între anii 1350 și, practic, până la Biblia de la 1688, dacă nu chiar mai târziu, a fost datorată mănăstirilor și bisericilor noastre.

A doua temă: desigur că nu e obligatoriu ca noi să avem o mare catedrală.

Vă întreb: câți dintre dumneavoastră, mai ales după 1990, au vizitat Domul din Köln, Domul din Milano, Catedrala Saint Paul, Capela Sixtină, Catedrala Notre-Dame? Probabil că v-ați simțit mândri de faptul că omul poate construi astfel de edificii. Și ele, fiecare, constituie nu doar edificii religioase, ci constituie efigii ale mândriei naționale a țărilor acestora și, în același timp, embleme ale civilizației europene.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

OK! Microfonul 3, atunci.

Mulțumesc, domnule președinte.

După o asemenea pledoarie, nu sunt foarte multe de spus. Aș fi vrut doar să-mi exprim dezamăgirea că o asemenea propunere încă se mai face în zilele noastre – e adevărat că nu este singurul caz de politicianism –, pentru că argumentația este una care nu are legătură cu realitatea. A pune în permanentă discuție să nu construim sau să nu dăm bani de la bugetul statului pentru biserici, catedrale, pentru că trebuie să dăm pentru spitale și școli este o demagogie greu de acceptat în zilele noastre, chiar dacă unii o practică cu mare entuziasm. Dincolo de faptul că s-au construit spitale și... poate nu suficiente, dar asta nu înseamnă că nu s-a construit absolut nimic.

Față de o populație declarată de 87% creștin-ortodoxă, 62% din lăcașele de cult din România sunt ortodoxe. Mi se pare că este iarăși o exagerare să spunem că în România se construiesc pe bandă rulantă biserici. E adevărat, s-au dărâmat biserici în România și într-o perioadă modernă, într-o perioadă în care nu se justifica din rațiuni urbanistice sau din rațiuni de sistematizare, ci din rațiuni politice.

Și atunci, în aceste condiții, faptul că se construiește o catedrală, care poate să se cheme a „mântuirii neamului” sau putea primi un alt nume, pe bani dați de statul român, care vin de la contribuabilii români, acei 87% declarați creștinortodocși, nu mi se pare nici că este o exagerare, nici că este un lucru nefiresc. În rest, mă alătur celor spuse de domnul senator Varujan Vosganian. A făcut o pledoarie extraordinară. Dacă aș fi știut că s-a înscris la cuvânt, poate reflectam mai mult și nu mai era nevoie de o altă intervenție.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

S-a mai înscris la cuvânt domnul senator Cristian Dumitrescu.

Microfonul 3.

Și domnul Deneș.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că Varujan Vosganian este un foarte bun vorbitor. A fost și un foarte bun ministru de finanțe, pentru că, așa cum vorbește despre istoria poporului nostru, el, care este un etnic...

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Armean!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Armean, sigur!

Dar este un foarte bun român, da. Numai că nu despre asta este vorba. Noi am căzut într-o capcană, în capcana pe care unii ne-o întind din când în când, aceia care vorbesc că a scăzut încrederea populației în biserică de la 90% la nu știu cât la sută, care, din când în când, vehiculează ideea că ar trebui scoasă religia de la studiu din școli, care creează un precedent în ceea ce privește... împotriva majorității populației, sigur.

Există o formă a simbolurilor religioase, cum ar fi icoanele și așa mai departe, și există un fel de exhibiționism intelectual, care generează, din când în când, astfel de discuții și astfel de dezbateri care au enorm de puțină susținere, în raport cu susținerea generală, față de obiectul către care se îndreaptă aceste idei. Nu ne mai miră! Scopul însă a fost atins: s-a adus în plenul Senatului, sub cupola Senatului, în discuție. A trebuit să argumentăm în fața unor argumente care sunt și frivole și sunt și foarte slabe. Însă noi ne-am... ne punem... De aia spun că am căzut în capcană! Și ne-o cam întinde cam de fiecare dată câte un, v-am spus, domn care exhibiționează anumite idei pentru a ieși în prim-planul public foarte bine așezat în momentul în care candidează la o anumită poziție, sigur că da. Nu e normal însă!

Noi ar trebui, pur și simplu, acum să facem justiție de pe scaun, adică, fără dezbatere, să respingem acest proiect legislativ nociv. În felul acesta poate să-i descurajăm pe unii colegi de-ai noștri care exacerbează acest drept al nostru de a face inițiative legislative, pentru a-și crea o platformă personală foarte fragilă, foarte nepotrivită și care nu e deloc onorantă.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Da. Mulțumesc, domnule senator.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mai sunt câțiva colegi înscriși la dezbatere și aș vrea, înainte de a continua dezbaterile, să salutăm, de asemenea, niște invitați – o delegație a Ministerului Educației din Republica Moldova, reprezentată prin:

Doamna ministru al educației, Corina Fusu.

Domnul Vasile Marina, viceministrul educației.

Și domnul Valentin Crudu, șeful Direcției învățământ preuniversitar.

Mulțumim și bine ați venit!

Continuăm dezbaterile.

S-a înscris la cuvânt domnul senator Deneș Ioan. Microfonul central.

## **Domnul Ioan Deneș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă vorbesc în calitate de creștin practicant, nefiind de confesiune ortodoxă, așa că nu pot să fiu acuzat de subiectivism în ceea ce privește această inițiativă legislativă. Însă nu pot să nu observ în ultima perioadă un atac din ce în ce mai furibund asupra bisericii în general, biserică care a fost unul dintre pilonii importanți a ceea ce înseamnă România la ora actuală, mai ales în perioada de dinaintea Marii Uniri.

Să nu uităm că biserica în Transilvania, dacă doriți, acolo unde o mie de ani nu era voie să se vorbească, ca limbă oficială, limba română și unde bisericile pentru români erau biserici de lemn, preoții, biserica a fost cea care a păstrat această lumină nestinsă a vorbirii limbii române în familiile de români.

De altfel, bisericile, dragi colegi, nu sunt ale preoților. Bisericile sunt ale enoriașilor, enoriași care suntem noi.

98% dintre români sunt creștini. Că or fi ortodocși, că or fi catolici, că or fi reformați, că or fi neoprotestanți, suntem creștini. Aceste biserici se construiesc din fondurile noastre. Că or fi taxe și impozite locale prin consiliile locale, hotărâri de consilii locale, că or fi din TVA sau impozit pe profit, sunt din banii noștri, ai celor 98% dintre români.

Sigur, respectăm liber-cugetătorii, îi respectăm pe cei care nu sunt creștini, dar nu putem să acceptăm să vină să ne spună și să facem politică de stat restricționarea și băgarea pumnului în gură, dacă doriți, vorbind plastic, a ceea ce majoritatea covârșitoare a românilor cred, adică sunt creștini.

Mai mult de atât, dragii mei, nu trebuie să uităm un lucru: omul de la țară nu poate să meargă nu știu câți kilometri ca să meargă să se roage duminica. El are nevoie de acea biserică în satul lui, el are nevoie de preot acolo, în satul lui, pentru că preotul, de cele mai multe ori, este mult mai apropiat decât mulți alții față de enoriași.

Închei, spunându-i inițiatorului și invitându-l în județul Bistrița-Năsăud să vadă că s-au construit și spitale sau s-au modernizat: Spitalul Județean Bistrița-Năsăud, policlinica din Bistrița-Năsăud. Dar îl invit, dacă dorește, să meargă să explice această inițiativă legislativă în orice sat din județul Bistrița-Năsăud și o să vadă răspunsul cetățeanului.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să... vă propun, dacă doriți, să epuizăm dezbaterile, pentru că s-au mai înscris doamna Andronescu, domnul senator Badea și doamna Anghel... și domnul Isăilă, să continuăm dezbaterile astăzi, atunci va trebui să prelungim programul până la epuizarea dezbaterilor sau să închidem plenul și...

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Nu vreau să reiau lucrurile care s-au spus aici despre rolul bisericii în istorie. Fără îndoială, toată lumea trebuie să recunoască acest lucru și sigur că îl și recunoaștem, dar aș vrea să mă axez puțin pe prezent și să spun câteva fraze.

Trăim într-o societate din ce în ce mai dezbinată. Sunt foarte puține instituțiile care își asumă rolul de a uni societatea românească și de a-și asuma și rolul social. Biserica este una dintre ele.

De aceea, domnule Cernea, vă respect opinia, vă respect atitudinea pe care o aveți față de religie, dar nu pot să fiu de acord cu dumneavoastră în legătură cu această lege. Cred că România are nevoie de Catedrala Neamului... Mântuirii Neamului și noi trebuie să susținem ca ea să poată fi finanțată și să poată fi finalizată mai repede.

Vă mulțumesc.

Ce votăm?

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Prelungirea programului până la epuizarea...

Nu! Nu!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

OK! Atunci nu mai supun la vot, la ora 13.00 vom întrerupe plenul.

Urmează la vot... La vot! La cuvânt, doamna senator Andronescu Ecaterina.

Bravo!

Mulțumim, doamnă senator.

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrerupem dezbaterile și vom continua în următoarea ședință de plen cu acest punct de pe ordinea de zi.

Închei ședința de plen de astăzi și vă anunț că activitatea din comisii va începe la ora 14.00, iar la ora 13.00 avem un eveniment în sala Biroului permanent al Senatului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943087]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 64/13.IV.2016 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei