Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Haideți, cred că suntem în cvorum. Câți și-au înregistrat participarea? Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Rog toți colegii prezenți în Senat care nu sunt în sală să poftească în sală pentru a începe ședința de plen de astăzi _. (Discuții la prezidiu.)_

Insist la colegii senatori prezenți în Parlament să poftească în sală, să-și ridice cartelele, pentru a putea începe ședința de plen a Senatului de astăzi.

Stimați colegi,

Suntem 79 de colegi prezenți în sală. Rog toți colegii prezenți să nu mai părăsească sala, inclusiv pe doamna senator. Și-i rog pe cei prezenți la cafea sau încă în birouri să poftească în sală.

Luați loc, stimați colegi.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi și anunț că, din totalul de 163 de senatori, și-au înregistrat participarea 84, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 82.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Alexandru Pereș.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Sunt comentarii sau întrebări, sau propuneri pentru ordinea de zi?

Vă rog să luați loc toți colegii. Vă rog să ia loc... Urmează vot.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Doamna Câmpeanu.

Pentru ordinea de zi. Da?

Vă rog, doamna senator Câmpeanu dorește să facă propuneri pentru modificarea ordinii de zi.

Domnule președinte și stimați colegi,

Să-mi dați voie să protestez pentru punctul 1 al ordinii de zi și să vă spun că este din nou de neacceptat ca în Senatul României să treacă, prin adoptare tacită, două legi organice de importanță națională, care-i privesc aproape pe toți cetățenii României.

Este pentru a doua oară când fac acest lucru și, domnule președinte, aș vrea să luați toate măsurile ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple. Aceste legi... au cerut procedură de urgență și după aceea le trecem tacit și nu le dezbatem în plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

În totalitate achiesez la punctul dumneavoastră de vedere, însă aș vrea un amendament care să se refere la toți colegii senatori, indiferent de grupuri parlamentare, care nu sunt în comisii în momentul dezbaterilor și, atunci, legea trenează mai mult decât trebuie la comisii. Asta nu înseamnă că scuzăm pe cineva.

Ordinea de zi o supun aprobării dumneavoastră. Stimați colegi, vă rog să luați loc și

Ce votăm?

## Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Cuprinde două acte normative.

1. Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare, semnat la Alger la 7 decembrie 2015.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cu tot respectul, există lege care spune că toți oamenii care muncesc în țara asta au dreptul la 48 de ore libere. Da? În momentul în care pe mine, de trei ani și jumătate, mă înnebuniți, vineri și sâmbătă, teritoriu...

Eu duminica vin înapoi. Câte zile libere pe săptămână am eu?

Câte zile am?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu am făcut un calcul, doamnă senator. Mulțumesc.

Supun... Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă anunț că, începând de astăzi, nu voi mai activa în Grupul UNPR, ci voi activa în grupul senatorilor independenți, neafiliați.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, o notă... Am trecut-o... O notă privind îndeplinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de...

Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 20.04.2016, a unor inițiative legislative, cu privire la care ne-a sesizat și doamna senator Câmpeanu.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 292/2011 a asistenței sociale.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 29 alin. (2) și a anexei nr. 4, punctul 8 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 3. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 26 octombrie – Ziua Mișcării de Rezistență Armată Anticomunistă din 1944–1962 (Ziua Partizanilor Anticomuniști).

Inițiativele... Cele trei inițiative despre care am făcut vorbire se consideră adoptate, prin împlinirea termenului, în respectarea art. 75 din Constituția României.

La punctul 2, secțiunea I, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

1. Proiectul de lege privind aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției din 5 iulie 1890, semnată la Bruxelles, privind înființarea unei Uniuni Internaționale pentru publicarea tarifelor vamale, precum și a Protocolului de la Bruxelles din 16 decembrie 1949, prin care se modifică Convenția privind înființarea Uniunii Internaționale pentru publicarea tarifelor vamale din 5 iulie 1890.

Inițiator, Guvernul României. Susțineți?

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

## **Din sală:**

Nu funcționează...

Aprobat cu 61 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

2. Propunerea legislativă privind măsurile necesare implementării proiectului de dezvoltare pe teritoriul României a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria–România–Ungaria–Austria. Inițiatorii susțin? Nu sunt.

Nu ați fost atentă. Pe scurt, doamna senator, dacă susțineți. Atât.

La punctul 2, pentru procedura de urgență. Cred că este vorba de legea mea, la 263, și susțin.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu sunteți inițiatoare, doamna senator.

Nu e a mea?

Nu. Nu. Inițiatori sunt Iancu Iulian, Bode Lucian, Marin Gheorghe, Mironescu Răzvan și Traicu Rodin.

Deci nu e a mea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu. Mulțumesc.

Punctul următor al ordinii de zi, punctul 3, secțiunea I, aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 25 aprilie, a analizat și a aprobat solicitarea Comisiei juridice privind prelungirea acestui termen la următorul act normativ: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare.

În respectarea prevederilor art. 90 alin. (4) din Regulamentul Senatului, propun aprobării Senatului această solicitare.

Punctul 4, secțiunea I, aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative cu care a fost, în primă fază, sesizat Senatul.

1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată.

Supun aprobării dumneavoastră această inițiativă.

2. Propunerea legislativă pentru completarea art. 12 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, care, apreciază Comisia juridică, este tot de competența Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră și această propunere.

La punctul 5, secțiunea I, proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Regulamentului UE nr. 994/2010 – COM(2016) 52 final.

O rog pe doamna Anca Boagiu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, să prezinte raportul și proiectul de hotărâre, informându-vă că pe site-ul Senatului, pe pagina de internet, de fapt, există în formă electronică proiectul respectiv.

Doamnă senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene a fost analizată propunerea de regulament. Raportor a fost domnul senator Octavian Motoc. La lucrări au participat Ministerul Energiei și Ministerul Afacerilor Externe.

Au fost luate în calcul procesele-verbale ale Comisiei de transport și energie, Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică.

Ca urmare a examinării, comisia formulează următoarele observații:

1. Se constată că propunerea de regulament respectă principiile subsidiarității și proporționalității, dar se apreciază că România rămâne angajată în sprijinirea strategiei Uniunii Energiei și a acțiunilor sale de implementare și va urmări cu atenție diferitele inițiative ale Comisiei care vor fi dezbătute la nivelul Consiliului.

2. În egală măsură facem o serie de recomandări, între care menționez: cerem definirea conceptului de „consumator protejat”, atragem atenția asupra faptului că trebuie luată în considerare plasarea României într-o minoritate de state membre în cadrul UE, respectiv statele cu resurse de gaz proprii semnificative, și, în acest context, există premise în cazul unei crize de aprovizionare ca România să fie statul membru din cadrul regiunii capabil să asigure furnizarea în condițiile regulamentului.

Și, nu în ultimul rând, subliniem necesitatea asigurării unui cadru legislativ bazat pe mecanisme proporționale și nediscriminatorii, cu drepturi și obligații pentru toate statele membre echitabile.

În urma dezbaterilor vă propunem adoptarea unui proiect de opinie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

2. Proiect de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a ratei de ajustare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 pentru plățile directe în ceea ce privește anul calendaristic 2016 – COM(2016) 159 final.

O rog tot pe doamna senator Boagiu să prezinte raportul și proiectul, informându-vă că el se găsește pe pagina de internet a Senatului.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea de regulament a fost analizată. Raportor a fost domnul senator Octavian Motoc. Au participat reprezentanții Ministerului Agriculturii și cei ai Ministerului de Externe. A fost luat în considerare avizul negativ pe care l-am primit de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene au formulat o serie de observații, printre care aceea că se constată că prezenta propunere de regulament respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Menționăm că, la nivelul plăților directe, România este încă sub nivelul plăților directe din celelalte state membre și recomandăm a fi avute în vedere, în contextul crizei de pe piața agroalimentară, care nu poate fi imputată sectorului agricol și care se manifestă la nivel european, găsirea unor soluții și adoptarea unor măsuri europene pentru susținerea sectoarelor afectate, care să beneficieze de finanțare comunitară, însă nu prin aplicarea mecanismului de reducere a plăților directe.

Ca urmare a analizei, Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

La punctul 6, secțiunea I, proiect de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor – COM(2016) 49 final.

O rog pe doamna Anca Boagiu să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Mulțumesc.

Proiectul de comunicare a fost analizat de Comisia pentru afaceri europene. Raportor, tot domnul senator Motoc.

Au participat Ministerul de Externe și Ministerul Energiei.

A fost luat în calcul și analizat procesul-verbal al Comisiei pentru transporturi și energie, precum și al Comisiei economice, industrii și servicii.

Ca urmare a examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații:

Constată că angajamentul României în sprijinirea strategiei Uniunii Energiei și a acțiunilor sale de implementare a acesteia... În acest sens se vor urmări cu atenție diferitele inițiative ale Comisiei Europene care vor fi dezbătute la nivelul Consiliului, dar se consideră că dezvoltarea unui proiect de gaze naturale lichefiate la Marea Neagră ar cuprinde nu numai componenta de securitate în aprovizionarea cu gaze naturale, cât și pe cea de cooperare regională cuprinzătoare și integrată, promovând, în egală măsură, parteneriate cu state membre ale Uniunii, precum și cu state din vecinătatea Uniunii.

Ca urmare a dezbaterilor, Comisia pentru afaceri europene a hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii, pe care o supunem spre dezbatere și adoptare plenului.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Mulțumesc, doamna senator.

La punctul 7, secțiunea I a ordinii de zi, este înscrisă numirea președintelui și a vicepreședintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 8/2016, Consiliul de monitorizare este condus de un președinte și un vicepreședinte, numiți de Senat, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, la propunerea organizațiilor neguvernamentale care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități.

Invit reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități să prezinte avizul și proiectul de hotărâre. Doamna președinte a... drepturile omului?

Din comisie.

Din comisie, un membru al comisiei care are raportul?

Eu sunt mai modest. Sunt de acord și cu un membru al comisiei, dar să fie prezent.

Nu ar fi neapărat o problemă să amânăm, însă discutăm de persoane cu dizabilități. Este prezent candidatul... de președinte.

Doamna... O doamnă în calitate de președinte. Nu știu despre cine e vorba.

Aș fi vrut să lăsăm un pic peste rând, poate vine colegul nostru care este membru în comisie să prezinte raportul respectiv.

Sunteți de acord?

- În principiu, mă uit la liderii grupurilor parlamentare...

-

De acord. Trecem la următorul punct și revenim.

-

Supun aprobării, fără niciun fel de... Am zis că e consens.

Iertați-mă. La acest punct, în continuare dezbatere, domnul Hașotti, înscris la cuvânt. Microfonul 2.

Vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că este o instituție importantă, însă vreau să informez plenul asupra unor chestiuni care s-au petrecut la această comisie.

Audierile au avut loc acum trei săptămâni, dacă nu mă înșel.

Preț de trei săptămâni, colegii de la Partidul Social Democrat fie nu au participat la audieri, și lucrul acesta este regretabil, pentru că Domniile Lor au votat fără să-i audieze pe cei care doreau să ocupe funcția de președinte și vicepreședinte... Și s-a votat nu știu după ce criterii – le pot bănui doar – și două săptămâni la rând, în comisie, s-au făcut înlocuiri. Îmi aduc aminte că, împreună cu alți colegi, cu domnul senator Nicolae Vlad Popa și cu alți colegi, am spus că nu este bine ca la comisiile permanente să se înlocuiască titularii cu diferiți alți senatori, să fie doar supleanți. Nu s-a acceptat acest lucru. Iată, se vede acum că Senatul a procedat greșit.

Deci preț de trei săptămâni această chestiune a fost blocată. De ce? Pentru a se face o nominalizare pornind de la niște considerente strict politice în această chestiune, unde chiar nu ar fi trebuit să fie amestecată politica, chiar n-ar fi trebuit să fie amestecată politica.

Deci voiam să informez plenul asupra acestei chestiuni, iar... Știu, vă cunosc generozitatea și larghețea, dar raportul, mai ales când este vorba de o numire, trebuie susținut de președinte sau de vicepreședinte.

Sau de secretar.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Sau de secretar, dacă vrea.

Întotdeauna mă înțeleg cu dumneavoastră.

Domnule senator Pavel Marian, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Numai o secundă! Îl rog pe domnul secretar Nicolae Vlad Popa, poate este de acord să susțină și raportul la final. Vă rog, domnule...

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa este, n-am participat la audieri, dar ne-am uitat foarte, foarte atent pe CV-urile candidaților.

Dumneavoastră afirmați, domnule senator, că a fost o decizie politică. Eu vin și vă întreb pe dumneavoastră: cum de a fost rezultatul 6 la 5 dacă dumneavoastră n-ați votat politic?

Toți cei cinci colegi senatori au avut aceeași preferință în comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

În sfârșit, revenim, n-are rost să întindem mai mult decât trebuie discuțiile. Îl rog pe domnul vicepreședinte al comisiei, domnul senator Butnaru Florinel, să prezinte raportul.

A, numai o secundă. Numai o secundă! Numai o secundă!

Vă rog, iertați-mă, că nu v-am observat.

Domnul senator Popa, din partea Grupului PNL. Iertați-mă, nu v-am observat, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru că nu este prezent candidatul...

Este, este. Candidatul este.

Este prezent?

Solicit amânarea cu o săptămână – cei doi candidați –, solicit amânarea cu o săptămână.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, sigur că o să supun... Este o cerere regulamentară, venită de la un lider de grup. O s-o supun atenției și votului dumneavoastră, însă vreau să fac două precizări.

Candidatul pentru președinte... candidata pentru președinte este. Candidatul pentru vicepreședinte prezintă dizabilități majore și prezența înseamnă scaun cu rotile și e un pic mai dificil.

Nu cred că e cazul să creăm o asemenea situație în Senat, în niciun caz.

Supun aprobării dumneavoastră amânarea cu o săptămână.

Domnul senator Mihai Fifor, liderul Grupului PSD. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Parcă se clama aici faptul că Partidul Social Democrat întârzie numirea colegilor din această importantă instituție.

Bag seama că noi suntem aici, votăm pe această treabă și liderul Grupului liberal solicită amânarea cu două săptămâni. Mă depășește, să fiu sincer, nu știu cine întârzie acest lucru.

Mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2. Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Aș vrea să răspund colegului meu, domnului senator Pavel.

Dar pe scurt, vă rog eu frumos.

Foarte scurt, domnule președinte: eu am fost la audieri, am consultat și acele curriculumuri vitae. În opinia mea, curriculum vitae este mai puțin important decât audierea, pentru că în curriculum vitae putem trece și doctorate și, când colo, sunt plagiate.

## Mulțumesc.

Îl rog pe vicepreședinte să prezinte raportul. Microfonul 7, vă rog.

În temeiul art. 5 din Legea nr. 8 din 18 ianuarie 2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, prin adresa nr. 329 din data de 3 martie 2016, a fost sesizată în vederea întocmirii unui aviz cu propunerea de candidați pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ai Consiliului de monitorizare, înaintat Biroului permanent al Senatului, împreună cu documentele însoțitoare: CV-urile candidaților, proiectele acestora cu privire la aplicarea efectivă a prezentelor legi, scrisori de susținere a propunerilor din partea organizațiilor neguvernamentale, precum și eventualele recomandări privind expertiza în domeniul apărării drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Comisia, luând în considerare că organizațiile societății civile, legal constituite, au desemnat candidați pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte în cadrul acestui consiliu, îi recomandă plenului Senatului pe doamna Georgiana Pascu pentru funcția de președinte – 6 voturi pentru, din 11 voturi exprimate – și pe domnul Alișteanu Gheorghe, pentru funcția de vicepreședinte – 8 voturi pentru, din 11 voturi exprimate –, în vederea numirii acestora, ca urmare a aprecierii activității desfășurate de aceștia și de organizațiile societății civile în domeniul drepturilor omului.

Hotărâre privind numirea președintelui și a vicepreședintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități În temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) și (6) din Legea nr. 8 din 18 ianuarie 2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1 – Doamna Elena Georgiana Pascu se numește în funcția de președinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, pentru un mandat de 4 ani.

Articolul 2 – Domnul Aștileanu Gheorghe se numește în funcția de vicepreședinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, pentru un mandat de 4 ani.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Există înscrieri la dezbateri? Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul central.

## Stimați colegi,

Cuvântul meu înseamnă protest. Protest împotriva sistemului de politizare a unor funcții.

Și, aici, domnii de la PSD au un dezavantaj enorm. Nu știu ce s-a întâmplat la audiere. Nu știu că la audiere au participat 20 de candidați, iar intervențiile doamnei au stârnit iritare – frumos spus – pentru o anumită jignire – uitați-vă la stenograme –, anumită jignire adusă celorlalți contracandidați. Mai mult decât atât, doamna, aici de față – și-mi pare bine că este și ascultă în direct ceea ce spun eu acum –, a condiționat, atât ea, cât și partenera Domniei Sale, ne-a condiționat votul în a merge în cuplu, președinte – vicepreședinte, din aceeași organizație.

Eu vreau să pun o întrebare cât se poate de simplă. Sunt secretarul comisiei – n-am venit la tribună pentru că domnul vicepreședinte a susținut procesul, respectiv raportul comisiei –, știu exact ce s-a întâmplat. S-a făcut audierea, a venit domnul coleg, a intrat, a cerut amânare și a plecat, după care au venit la vot, au spus că nu au decizie politică și n-au pe cine să voteze. Evident, fiind în majoritate, n-a fost cvorum, s-a amânat o dată, s-a amânat a doua oară din cauza tot a unui cvorum destul de mic. Votul a fost foarte clar și s-a susținut pe față, deodată, doamna Pascu.

Și eu pun întrebarea: cum este posibil ca un grup atât de bine organizat, un grup atât de unit – care, evident, au votat pe față, că fiecare s-a uitat la celălalt ce a votat, a fost un vot specific acestui vot politic, adică să știm exact cum se votează –, cum este posibil să se spună astăzi că nu există o susținere politică directă pentru această...?

Nu am nimic cu dumneavoastră. Eu știu ce s-a întâmplat acolo și știu că ceilalți, care erau reprezentanții unor asociații de persoane cu dizabilități, au fost jigniți. Oamenii aceia au fost jigniți. Și mi-a părut foarte rău că a intervenit acest moment.

Și mă gândesc ce o să fie în continuare dacă comportamentul rămâne același.

Gândiți-vă bine, această funcție, aparent, e ingrată. Se monitorizează activitatea persoanelor cu dizabilități, a persoanelor instituționalizate. Aceste persoane instituționalizate, în principal, sunt persoanele cu dizabilități psihice, nu fizice.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Domnul senator Pop.

Microfonul 3.

Am zis că poate v-ați răzgândit, de asta...

Nu.

Vă rog.

Fiind vorba de persoane cu dizabilități și având o dizabilitate temporară – sper –, am fost nevoit să iau cuvântul, auzind discursul antevorbitorului meu, care spune că, dacă noi votăm 6, de la PSD, „pentru”, iar dânșii votează 5, de la PNL, „împotrivă”, numai votul PSD-ului e politic, al PNL-ului nu este politic.

Făcând abstracție de acest discurs, eu cred că, pe bună dreptate, s-a întârziat foarte mult, iar astăzi ar trebui să definitivăm această problemă, lăsând la o parte discursurile care nu-și au locul astăzi, în Senatul României, pe această temă foarte sensibilă, a persoanelor cu dizabilități. Și cred că de aici ar trebui să pornim, iar cei care, cu câteva săptămâni în urmă, contactau colegi de-ai noștri să facă negocieri politice pe zona aceasta să se abțină de la comentarii de altă natură, cum am auzit înainte un distins coleg de Guvern din 2012, marcat de cererea fostului președinte, pe declarație pe propria răspundere, dacă a plagiat sau nu ca să devină ministru al culturii. Și-a permis astăzi să facă apel la memorie.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Stimați colegi...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Tudor Barbu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Domnule senator, vă rog.

Domnul senator Popa...

Vă rog. Liderul Grupului PNL.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt nevoit să dau un răspuns domnului senator Fifor, liderul Grupului PSD, și să-i spun că senatorii liberali n-au blocat niciodată funcționarea unor instituții. Lucrul ăsta l-ați făcut dumneavoastră până astăzi sau până săptămâna trecută, când ați găsit o soluție care să vă convină.

Prin urmare, senatorii liberali vor vota astăzi pentru numirea președintelui și a vicepreședintelui acestui consiliu. Doamnă, vă urăm mult succes!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumim. Domnul senator Barbu. Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Și Hașotti, drept la replică.

Și, sigur, îl pregătim pe domnul Puiu Hașotti pentru drept la replică.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Am ținut, în mod special, să vin la microfonul central nu pentru a mă vedea altfel în fața sălii, ci pentru a-i vedea pe colegii mei în ochi, atunci când vorbim despre un subiect extrem de important.

Ca jurnalist, am mediatizat și am făcut introspecție în lumea extrem, extrem de delicată și extrem de greu, greu de înțeles într-o țară care se pretinde europeană, lumea persoanelor cu dizabilități, ca să nu spun cu handicap.

Stimate doamne și domni colegi,

Este o lume pe care noi, clasa politică, indiferent de palierul pe care ne situăm, nu numai că am neglijat-o, am folosit-o, în ultimii 26 de ani, în cel mai abject mod.

Am prietene două femei din sectorul 3 al capitalei republicii, ambele persoane cu dizabilități, ambele trăiesc din două milioane șapte sute și nu știu cât – poate mă ajută distinsa doamnă care va conduce –, două milioane șapte sute și ceva fiecare.

Vă imaginați că în sectorul 3 locuiește o familie formată din mamă și fiică, care împreună, într-un apartament de două camere, câștigă cinci milioane și jumătate pe an, și noi discutăm aici, politic, 6 la 5 voturi?

## Poftim?

## Domnule vicepreședinte,

Această familie există cu nume, cu prenume, cu adresă. 5.400 pe lună. Și noi discutăm – 6 la 5 voturi – cine să conducă o asociație care, de fapt, ce face? Nu arătați spre liberali, pentru că, dacă votul era invers, eu veneam și spuneam același lucru, domnule coleg, dacă era 6 la 5 pentru liberali. Nu asta e problema. Problema e cât ne-am bătut joc timp de 26 de ani de niște oameni care, în esență, sunt masă de manevră sindicală sau, dacă nu, sunt masă de manevră electorală, domnule coleg.

Mulțumesc.

Nu am terminat.

Dați-mi voie, o frază, e foarte important.

Vă rog.

Și rar iau cuvântul pe subiecte atât de delicate cum este acesta.

Vă rog. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc mult pentru înțelegere.

Noi, acum, votăm conducerea și, cu tot respectul pentru doamna, o bănuiesc de lucrurile cele mai pozitive, dar noi vorbim despre ceva ce niciodată, în mod serios, n-am analizat. Ne-a convenit și ne convine să-i putem folosi pe acești oameni, în majoritatea lor cu handicap mintal – atenție! –, nu handicap locomotor, handicap mintal, dar cu drept de vot. Nu este niciun om cu dizabilități mintale grave care să aibă interdicție la vot sau să aibă interdicție la lipit afișe, sau să aibă interdicție... ceea ce făceau cele două doamne alaltăieri: strângeau semnături – nu contează pentru cine – într-o manieră abjectă, repet.

Domnul senator Puiu Hașotti. 30 de secunde drept la replică.

Urmează domnul senator Mihai Fifor și domnul senator Georgică Severin.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mie îmi pare foarte rău că domnul senator Liviu Pop a spus, ca de obicei sau nu ca de obicei, ca de multe ori, o minciună. Este specialist în manipulări și în minciuni și domnul Liviu Pop.

Îmi cer dinainte scuze față de toți colegii de la PSD, dar trebuie să lămuresc niște lucruri. Eu mi-am dat doctoratul în 1994. Teza mea are aproape o mie de pagini. Are peste 500 de titluri bibliografice și peste 2.500 de note.

Este adevărat, este adevărat că ex-președintele Traian Băsescu mi-a cerut public și telefonic – o spun acum – să declar că nu am plagiat. Și nu i-am declarat Domniei Sale că nu am plagiat. Așa cum am spus public, m-am dus la Guvern, unde am ținut o declarație și am spus că declarația că n-am plagiat o înaintez prim-ministrului. Și, dacă domnul prim-ministru de atunci, Victor Ponta, găsește de cuviință s-o înainteze domnului președinte... Țineți capul jos, domnule senator. Cred.

Nu, nu, nu, vă rog frumos. O va face. Nu a făcut-o.

Acum, să nu vă supărați. Nu a făcut-o și mi-a transmis foarte apăsat să nu dau o astfel de declarație. Am dat-o, dar i-am dat-o șefului meu, adică șefului Guvernului, lui Victor Ponta, care n-a vrut să i-o dea președintelui Băsescu. Deci declarația am dat-o și n-am dat-o președintelui Băsescu. Și cred că am făcut bine că nu i-am dat-o lui Băsescu.

Mulțumesc. Domnul senator Mihai Fifor.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**

## Stimați colegi,

Am venit să-i dau dreptate colegului meu, domnul senator Barbu. Aveți dreptate, domnule senator.

Facem o discuție de o jumătate de oră pe o chestiune care n-ar fi trebuit pusă în discuție și eu cred că ar trebui să ne vedem de vot și ar trebui să lăsăm instituția asta și să funcționeze, așa cum este firesc.

Colegii mei au fost atenți la CV-urile respective. Colegii mei au fost atenți la ce s-a dezbătut în comisie.

Cred că restul e politică și nu aici ar trebui să fie politica, nu la subiectul acesta.

Așa că aveți dreptate, domnule senator.

Vă propun să

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Severin. Urmează doamna senator Anghel și domnul senator Pop, 10 secunde, drept la replică.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cred că, într-adevăr, ne-am îndepărtat de fondul discuției. Eu nu o cunosc pe doamna candidată – îi urez succes! –, dar am citit și am văzut multe din operele celuilalt candidat de astăzi, pictorul Gheorghe Aștileanu.

Vorbim de unul din cei mai importanți pictori ai României, unul dintre cei mai valoroși autori de icoane ai ultimilor zeci de ani. Este o persoană ale cărei opere le găsim de la Muzeul Vaticanului până la cele mai mari galerii.

Un accident din tinerețe l-a făcut să stea până acum, la aproape 50 de ani, în scaunul cu rotile, dar acest lucru nu l-a demobilizat, l-a transformat într-un mare artist, un om care s-a regăsit, totodată, în munca pentru comunitate și pentru comunitatea persoanelor cu dizabilități.

Vorbim de un adevărat lider în apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. N-are nicio legătură nici cu politica, n-are nicio legătură nici cu, hai să spunem, tendința unora de a câștiga sau nu voturi astăzi. Vorbim de un om de mare valoare, un mare artist și care, într-adevăr, merită să-i reprezinte pe cetățenii care au asemenea probleme.

N-aș vrea să spun decât cum spunea chiar Aștileanu: el nu este un înger, este doar un om care încearcă să trăiască o viață normală și să-i ajute și pe alții să trăiască la fel. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Doamna senator..., doamna senator Anghel.

## **Din sală:**

A renunțat!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Renunț!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Renunță.

Domnul senator Pop, 10 secunde, drept la replică.

Aș vrea să finalizăm totuși dezbaterile, dacă nu vă supărați.

Eu vreau să se consemneze undeva că declarația domnului senator Puiu Hașotti e declarație politică, pentru binele Domniei Sale.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, declarăm dezbaterile închise.

Potrivit prevederilor art. 134 din Regulamentul Senatului, urmează să votăm.

Procedura de vot la această hotărâre poate fi în raport de ce dorim sau ce ni se propune.

Aș vrea să-mi permiteți să propun și să

Supun la vot numirea doamnei Elena Georgiana Pascu în funcția de președinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Supun la vot numirea domnului Aștileanu Gheorghe în funcția de vicepreședinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Intrăm în ordinea de zi, cea care constă în acte normative ce urmează a fi disputate, discutate, votate.

Aș începe cu punctul 1, Legea pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă dintre România și Republica Moldova, semnat la Chișinău la 7 octombrie 2015. Cerere de reexaminare.

Din partea Grupului PSD, liderul acestuia, domnul Mihai Fifor.

Vă rog.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor**

**:**

Continuăm procedura!

Cum? Continuăm procedurile, da?

Din partea Guvernului României, prezent, ca de atâtea ori, domnul Enache Jiru.

Vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Enache Jiru** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să precizez că Guvernul susține Legea pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă dintre România și Republica Moldova, în forma adoptată de către Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Mihai... Mihai... iertați-mă... Viorel Arcaș. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o lege extraordinar de importantă, zic eu, pentru România și pentru relația pe care o avem cu Republica Moldova.

A fost dezbătută, aprobată, trimisă la reexaminare, văzută și în Camera Deputaților, și în Senat.

Aș vrea să fiți de acord, stimați colegi, să mai putem face și astăzi în plen niște amendamente, pentru că este un lucru extrem de important pentru ca această lege să fie una cât se poate de bine gândită și cât de bine judecată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Există o prevedere regulamentară care permite, în condițiile în care plenul aprobă, să dezbatem și să votăm amendamente în plen.

## Îmi pare rău.

Vă aduc la cunoștință că suntem în procedura cererii de reexaminare, la solicitarea Președintelui României.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect...

Vă rog, vă rog, domnule...

Soluția ar fi retrimiterea la comisie pentru o săptămână sau, eu știu?, pentru 10 zile.

Vă rog.

Reamintesc că sunt necesare 82 de voturi pentru a împuternici Senatul ca în plen să se dezbată amendamente, indiferent de caracterul pe care-l are un act normativ.

Avem formula aceea din text, care spune: votul majorității senatorilor. Am mai întâlnit-o, știți, în câteva situații mai recente și la Camera Deputaților. O invocă... Inclusiv la Radioteleviziune e aceeași situație.

Vă rog, o decizie, dacă s-a luat, să fie adusă la cunoștința Senatului.

Vă rog, domnule...

Domnule senator Mihai Fifor, vă rog să ne comunicați decizia liderilor.

Membrii comisiei au analizat legea trimisă la promulgare, legea adoptată de Camera Deputaților după reexaminare, precum și motivele cererii de reexaminare și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să admită parțial cererea de reexaminare și, în consecință, să adopte raport de admitere, cu amendamente asupra legii adoptate.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Vă rog. Domnul senator Teodorovici. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Singura chestiune pe care vreau să o ridic aici este următoarea.

Am fost inițiatorul acestui acord de împrumut pentru Republica Moldova, fiind cunoscută nevoia de finanțare a Republicii Moldova în ceea ce însemnă deficitul bugetar. Nu cred că este corect ca România, față de un stat terț, să impună condiții de orice natură, sau oricare ar fi acestea, pentru ca finanțarea să se acorde. România nu se poate substitui într-un braț extins al Fondului Monetar sau chiar al Comisiei Europene în relația acestor instituții cu un alt stat. Am spus că este un împrumut care se acordă în condiții de piață, la un preț pe care România îl suportă atunci când se împrumută – desigur, mult mai avantajos față de ceea ce Moldova ia de pe piața internațională ca finanțare – și considerăm că această propunere a noastră, de la Comisia de buget și finanțe din Senat, este cea care este logică.

În cazul în care se dorește totuși o modificare sau, în fine, o nuanțare a acestei chestiuni, putem să propunem ca formula care se va prezenta într-un articol distinct în acordul de împrumut să fie următoarea: „Republica Moldova își va respecta obligațiile asumate față de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional”, fără să mai facem trimiteri la obligații și condiții punctuale. Pentru că nu este normal, corect și, mult mai mult decât atât, față de Republica Moldova, care este mai mult decât un stat terț. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. La dezbateri generale, domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Nu numai că-l respect pe domnul ministru, dar sunt și de acord, ca senator, cu principiul care stă la baza acestui demers: un ajutor dat Republicii Moldova, într-un moment de restriște economică și socială în țara vecină. În schimb, nu sunt de acord nici cu domnul Teodorovici și nici cu aceia care pleacă de la o premisă greșită: că România, ca stat care împrumută, în condiții avantajoase, un alt stat – nu este vorba de condiționare –, nu are dreptul să vadă pe cine împrumută și cum.

Pentru că noi, ca stat, suntem în situația similară față de cei care ne-au împrumutat, ne împrumută și probabil o vor face și în continuare. Dăm socoteală ce facem cu banii Europei, îi cheltuim, marea lor parte, în spiritul legii și în spiritul politicii pe care predictibil și-o asumă Bucureștiul față de Europa sau ceilalți parteneri financiari. Or, domnule ministru, știți că am un respect deosebit și pentru dumneavoastră ca ministru, dar și pentru dumneavoastră ca virgulă coleg de Senat, Moldova este un stat prieten, vecin și chiar mai mult de atât, dar este un partener economic în acest contract.

Uitați-vă în ultimele 72 de ore ce s-a întâmplat în capitala Republicii Moldova, țară vecină și prietenă. Uitați-vă care sunt frământările politice și, putem anticipa cu toții, predictibile, predictibile mutări pe eșichierul politic de la Chișinău. Republica Moldova nu este cea pe care o împrumutăm, că este o entitate geografică. Politic vorbind, noi împrumutăm Guvernul Republicii Moldova, clasa politică a Republicii Moldova și poporul moldovean. Poporul nu se schimbă, domnule ministru. În schimb, clasa politică și ocârmuitorii ei la Chișinău se pot schimba. Și întrebarea mea, indiferent de cuantumul sumei: a luat, ia și va lua în calcul România, atunci când face aceste demersuri, și evoluția politico-economică a celui pe care îl împrumută?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Sunt și alte puncte de vedere, întrebări?

Domnul ministru dorește să răspundă la întrebarea ridicată de domnul senator?

Nu.

Dacă nu, puteți să-i răspundeți și în scris, să știți, nu-i nicio urgență acum.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Era retorică!

A, era retorică. Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Costoiu. Microfonul 3.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Aș adăuga două lucruri.

Cu tot respectul pentru domnul senator Barbu, Republica Moldova trece printr-o perioadă complicată. E așa, foarte adevărat. Dar aș vrea să nu uitați că în acest proces complicat Moldova are foarte puțini prieteni. Moldova

are nevoie de ajutor și, fără să... făcând foarte multe... punând foarte multe piedici din România acestui ajutor, riscăm să pierdem ceea ce este important în această dezbatere, și anume sprijinul pentru Republica Moldova. Cred că-s mai importante legea ca atare și sprijinul, indiferent de ceea ce..., de frământările noastre, evident, având grijă de banul public.

Și adaug și eu o rugăminte către Ministerul de Finanțe. Există, exista un program care trebuia urmat și trebuiau monitorizate investițiile făcute deja de România și în grădinițe și așa mai departe. Le știți foarte bine, colegii de la Finanțe le știu foarte bine. Poate că, în momentul în care discutăm legea pe fond, vin toate aceste lucruri, ca să fie un argument în plus pentru domnul senator și colegii Domniei Sale pentru aprobarea acestei legi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Doamna senator Cristiana Anghel. Urmează domnul senator Varujan Vosganian.

V-am văzut și pe dumneavoastră. Sigur.

Vă rog. Dacă se poate, într-o sinteză poziția dumneavoastră.

## O singură frază.

Nouă nu ne convine când vine FMI-ul sau vine altcineva de la Bruxelles, ne bate cu pumnul în masă și ne pune condiții. E aiuritor să punem condiții fraților noștri și să ne amestecăm în treburile lor interne. Ori le dăm, așa cum trebuie să le dăm fraților noștri, ori, dacă nu, mai bine nu le dăm.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Microfonul 3, domnul senator Varujan Vosganian. Vă rog.

Voi face cea mai scurtă declarație pe care am făcut-o vreodată în Senat, evocând cuvintele lui Cioran și parafrazându-le: Moldova trebuie iubită mai ales atunci când îi e greu.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Agrigoroaei.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Eu cred că avem motive să avem încredere în Guvernul de la Chișinău. După toate problemele pe care le-au avut, după arestarea unui prim-ministru, eu cred că nu se mai gândește nimeni acum să cheltuiască banii așa cum nu trebuie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a legii transmise la promulgare, astfel cum a fost adoptată de Camera Deputaților în urma reexaminării, în sensul însușirii în parte a obiecțiilor formulate de Președintele României la cererea de reexaminare.

Supun aprobării raportul, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră legea respectivă.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea art. 188 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezent pentru acest proiect, domnul Valentin Iliescu.

Pe scurt, domnule ministru, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Inițiativa legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu noi prevederi referitoare la instituirea obligativității spitalelor publice și tuturor celorlalți operatori economici de drept public din rețeaua de sănătate, care aparțin Ministerului Sănătății, altor ministere și instituții publice, de a publica în mediul on-line, pe site-ul propriu, toate facturile de achiziții publice aferente ultimului trimestru.

Ca soluție, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, opinând că propunerea este insuficient argumentată, greu de implementat și cu costuri uriașe, chiar riscând să blocheze procesul de achiziții publice, și nu-și atinge scopul pentru care a fost inițiată. Este soluția pe care a îmbrățișat-o și comisia de specialitate: un raport de respingere. Vă rog să fiți de acord cu el.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Din partea comisiei de specialitate, prezent domnul senator Florian Popa.

Vă rog, domnule senator.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale.

Sunt puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Dacă nu sunt, declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii sunt? Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul Valentin Iliescu. V-aș ruga mai succint, domnule ministru. Vă rog.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea prevederilor referitoare la malpraxis din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Guvernul nu susține o asemenea inițiativă, având în vedere că prevederile ei contravin reglementărilor legale în vigoare, respectiv norma stabilită prin Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, unde se statuează clar faptul că toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia.

Din aceste motive și altele, prinse și în raportul comisiei de specialitate, Guvernul este de acord cu respingerea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Domnul senator Florian Popa, din partea comisiei de specialitate.

Vă rog, domnule senator.

Comisia pentru sănătate supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Inițiativa face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun la vot raportul de respingere.

Raportul de respingere, adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente și a Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorii sunt prezenți? Vă rog. Domnul Iovescu. Microfonul 5, pe scurt, domnule Iovescu, vă rog.

Vă mulțumesc. Dragi colegi,

Cred că propunerea noastră putea fi luată mai în serios, pentru că mi se pare corect ca noi, cei care candidăm – că și noi facem parte din această categorie –, să avem dările la zi plătite.

Ce spunem aici? Candidații pentru alegerile parlamentare și alegerile locale ar trebui să informeze electoratul, prin declarații pe propria răspundere, în legătură cu plata obligațiilor fiscale ca persoane fizice și ca persoane juridice față de care candidații au calitate de asociat sau membru în consiliul de administrație.

Este necesară și aprecierea comportamentului candidaților față de prevederile legilor fiscale, pentru că, adesea, sunt alese în funcții persoane care nu respectă minima cerință de a-și plăti, pentru ei, pentru propriile firme sau pentru cele conduse de ei, dările obligatorii către statul pe care pretind că vor să-l servească.

Cred că merita un raport de admitere. Sper ca dumneavoastră să acordați un vot pozitiv în plen. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, este prezent domnul Cezar Soare, da?

Vă rog, microfonul 9, domnule ministru.

## **Domnul Cezar Radu Soare** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei propuneri legislative, cu observațiile pe care le-a făcut Guvernul. Îmi permit să spicuiesc doar câteva.

În ceea ce privește instituirea obligației de a depune declarații pe propria răspundere de către candidații la alegerile parlamentare sau locale, apreciem că normele instituite sunt neclare și imprecise, sunt de natură să conducă la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituția republicată. Astfel: în primul rând, nu se înțelege la care impozite și taxe se face referire în declarația respectivă; nu rezultă dacă este suficient ca declarația să conțină referiri la impozitele și taxele restante la plată, caz în care depunerea unui certificat de atestare fiscală, eliberat în condițiile Codului de procedură fiscală, ar fi mai indicată; de asemenea...

Pe scurt, vă rog să trageți concluziile.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat negativ propunerea legislativă.

De asemenea, Comisia juridică supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raport de respingere asupra propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declarăm închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl

necesar, legea având caracter organic, și a fost respins.

Ca atare, supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. Dacă inițiatorul este prezent...

Nu este.

Din partea Guvernului României, prezentă pentru acest proiect, doamna ministru Gabriela Scutea. Vă rog.

Pe scurt.

Microfonul 8.

## **Doamna Gabriela Scutea** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte al ședinței.

Subliniem faptul că această propunere legislativă nu ține cont de standarde deja consacrate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului referitor la neîngrădirea libertății de exprimare și de asociere în partide politice. Au fost decizii date inclusiv împotriva României.

Iar, pe de altă parte, există legislație în vigoare începând din 2002, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31, referitor la sancționarea celorlalte fapte, respectiv promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război.

În acest context, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul președinte, domnul senator Boboc.

Vă rog.

Concluzia: Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei propuneri legislative.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, președintele comisiei, domnul senator Boboc. Vă rog.

Consiliul Legislativ avizează negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, de asemenea.

Comisia juridică supune spre dezbatere și adoptare plenului raport de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumim.

Dezbateri generale? Nu sunt. Le declarăm închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 din Legea nr. 254/2013...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Pe procedură!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Procedură.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am zis pe procedură! Vreau să întreb ceva!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dacă eu citeam... Titlurile actelor normative sunt extrem de lungi și încerc să fiu atent, să le citesc corect! Puteați să spuneți acum, după ce am terminat eu de citit. Îmi pare rău! Dacă luați cuvântul peste mine, nu avem cum să ne înțelegem.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Domnule președinte!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu nu-mi aduc aminte să vă fi dat cuvântul!

Nu-mi aduc aminte! V-am dat cuvântul cumva?!

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Bun. Atunci... Procedură, domnule președinte!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doriți...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Pe procedură!

Pe procedură. Vă rog.

Dacă e să ne batem joc, ne putem bate joc!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dumneavoastră, de mine, da, înțeleg!

Nu, invers!

Dumneavoastră, de tot Senatul!

Nu. Nu. Am impresia că altul își bate joc...

Vă rog!

...acum de tot Senatul...

Vă rog!

...dacă e să o luăm așa!

Vă rog să ne spuneți și nouă, la senatorii ăștia care am votat, ce am votat noi la Republica Moldova?

Pentru că dumneavoastră ne-ați spus că votăm legea aia, care am votat-o noi înainte. Ca, acum, să aflu că am votat, de fapt, varianta Camerei Deputaților, prin care punem condiții Republicii Moldova! Și majoritatea senatorilor cu care am vorbit au înțeles că noi am votat respingerea cererii președintelui. Ce am votat?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Admiterea în parte.

Nu, stimate domn, dumneavoastră ați spus că votăm legea!

Deci cu acordul unui șef de grup sau așa... votul ăsta trebuie reluat.

Bine. Mulțumesc.

Pentru că nu ați spus ce votăm. Eu nu pot să...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să faceți o solicitare Biroului permanent pentru a lua în discuție problema ridicată de dumneavoastră. De acord. Nu avem o problemă.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Ați spus că votăm legea, nimeni nu știe ce...

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 din Legea nr. 254/2013.

Dacă inițiatorul este... Nu este.

Din partea Guvernului României, doamna ministru Gabriela Scutea.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu referire la această propunere legislativă punctul de vedere al Guvernului nu a fost finalizat, nu a fost transmis.

Subliniez doar faptul că în... acest dosar este o concurență cu procedura de aprobare a Ordonanței nr. 2/2016.

În ceea ce privește soluția care va fi dată, vă rugăm să țineți cont, așadar, de acest fapt.

Mulțumesc. Comisia de specialitate, domnul senator Boboc. Vă rog.

Din același motiv, comisia a decis să supună plenului Senatului un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt, da?!

Le declar închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind declararea UDMR drept organizație ilegală, anticonstituțională și antistatală.

Dacă inițiatorul este prezent...

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect, domnul Costin Florin Mitulețu-Buică. Da? Am spus corect? Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică** _– vicepreședinte_

_al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Autoritatea Electorală Permanentă nu susține această inițiativă de pe ordinea de zi.

Mulțumesc tare mult. Comisia de specialitate. Vă rog, domnule președinte.

Consiliul Legislativ avizează negativ.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru drepturile omului, de asemenea, aviz negativ.

Așadar, Comisia juridică supune plenului Senatului raport de respingere.

Mulțumesc.

Dacă sunt dezbateri generale...

Domnul senator Șerban Nicolae, urmează domnul senator Verestóy Attila și, după aceea, domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu pe fondul propunerii legislative, voiam doar să fac observația că punctul de vedere al Autorității Electorale Permanente, oricât de important și oricât de pertinent, se transmite la comisii, nu în plen, unde avem nevoie doar de punctul de vedere al Guvernului, respectiv al unei autorități învestite de Constituție cu atributul de inițiator legislativ. Deci, din punctul acesta de vedere, cu tot respectul pentru Autoritatea Electorală Permanentă, punctul de vedere exprimat în plen nu este punctul de vedere al Guvernului. Altminteri propunerea este una de respins. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Verestóy Attila. Microfonul 2.

Domnilor președinți, Onorați colegi,

Sigur că eu trebuie să vă mulțumesc anticipat, că am ajuns în 2016 și avem colegi raționali, cumpătați, care se gândesc că o formațiune politică care este în Parlament, dorim să fie în Parlament, luptă cu instrumentele democratice parlamentare pentru această comunitate.

Vom continua pe această direcție, pe acest drum, împreună cu celelalte formațiuni politice. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Aici avem de-a face cu un fel de abuz în funcție, și anume orice parlamentar poate să introducă chiar aceste... nici nu știu cum să-i spun... aberații...

Elegant! Elegant, domnule senator! Vă rog.

Elegant, să spun aberații...

Suntem în plenul Senatului!

...aberații antidemocratice, antidemocratice! Și ar trebui să protestăm, pentru că nu este prima oară! Înainte de alegeri, încep valuri și valuri pe acest fond de extremism. Ăsta este extremism adevărat și o societate democratică trebuie să protesteze împotriva extremismului.

Mulțumesc. Declar dezbaterile generale închise. Supun aprobării... Iertați-mă! Domnul senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

Mă simt dator să iau cuvântul dintr-un simplu motiv, acela că, așa cum, de bun-simț, constata și colegul nostru de la UDMR, trăim într-o altă societate. Au fost și momente – și eu am fost împreună cu domnul senator – când o astfel de propunere legislativă crea valuri uriașe, se discuta o săptămână, erau intervenții și așa mai departe. Din fericire, acele vremuri au trecut.

Dar – că de aia am intervenit –, stimate domnule coleg Verestóy, aici, într-adevăr, așa se întâmplă, în Parlament. Suntem un parlament care are un nivel foarte normal, ca să spun așa, de democrație și de înțelegere a realităților. Din nefericire, în jurul țării noastre, care este – cum spunea cineva la televizor – o insulă de stabilitate, naționalismul câștigă tot mai mult teren. Și cred că este obligația noastră, a tuturor celor..., nu mă refer la vecinii noștri la care vă gândiți dumneavoastră, mă refer în Europa! Așa..., deci un val de naționalism, și cred că este o obligație importantă a societății românești, a clasei politice, așa cum este ea, hulită, dar care punctează și lucruri semnificative în anumite momente, să își păstreze acest echilibru.

Și speranța mea este ca cei care vor veni în Parlament în următoarea legislatură să fie la fel de raționali, să fie la fel de democrați, pentru că aceste bunuri câștigate trebuie păstrate, fac parte din corpul național de democrație al statului român. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel. Vă rog.

## Da. Mulțumesc.

Ce aș vrea să spun este că, într-adevăr, în UDMR există voci extremiste. Da’, ce, la noi nu există?!

Trebuie să ne uităm totuși la poziția oficială pe care o iau conducătorii acestei organizații. Iar poziția lor oficială, de obicei, a fost în favoarea statului de drept și în favoarea respectării actelor constituționale din acest Parlament.

Și o spune Cristiana Anghel, care știți cât este de dură când este vorba de lucrul acesta!

A interzice azi, aici și acum UDMR-ul ar fi cea mai mare idioțenie pe care am putea s-o facem. Le-am da drept..., le-am da apă la moară tuturor extremiștilor maghiari care spun că n-au drepturi.

Nu! Trebuie să existe, trebuie, în continuare, să respecte statul constituțional și trebuie să înțelegem că avem o singură țară și avem un singur popor. Că suntem diferiți, asta este situația!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale...

Da, domnule senator Barbu, poftiți. Microfonul 2.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult și voi fi cât se poate de scurt. Fără să generez un drept la replică, am să-i spun distinsului domn Dumitrescu că în „speranța mea” se referea la extremismul naționalist. Pentru că, dacă se vorbea..., dacă domnul senator vorbea doar de naționalism... Eu sunt un om care percepe și care gândește, și care acționează în numele celor care l-au votat și l-au mandatat să fie senator și prin prisma naționalismului. Eu sunt român și naționalismul nu-mi este străin, nu-mi este rușine de el și-l voi promova!

Vorbim, bănuiesc, și colegul..., distinsul meu coleg de la care am avut multe de învățat în ultimii douăzeci și ceva de ani, bănuiesc că se referea la extremism.

Așa este. Mulțumesc mult!

- Doar pentru stenogramă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl

- Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

## **Din sală:**

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Pentru 3 voturi, nu știu dacă merită, dar cererea dumneavoastră... sunteți liderul grupului parlamentar...

- Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea

- Legii nr. 286 din 2009 – Codul penal cu infracțiunea de „Înșelăciune privind date sau caracteristici ale vehiculelor”. Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezentă pentru această propunere legislativă, doamna ministru Gabriela Scutea. Vă rog, doamna ministru. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă..., Guvernul a exprimat punctul de vedere că nu o susține, având în vedere faptul că ar reprezenta o specie a infracțiunii de înșelăciune care, în reglementarea art. 244 și în concurs real cu alte infracțiuni, asigură flexibilitatea necesară, astfel încât înșelăciunea intervenită în orice raporturi juridice să poată fi acoperită.

Aceste aspecte sunt explicate în punctul de vedere, precum și trimiterea la dispozițiile Codului civil care sunt de natură să stabilească buna-credință a părților la încheierea unei convenții.

Vă rugăm să țineți cont, în votul dumneavoastră, de acest punct de vedere.

Mulțumesc, doamna ministru.

Domnul senator Boboc, din partea comisiei de specialitate.

Comisia pentru drepturile omului avizează negativ propunerea legislativă.

Comisia juridică propune raport de respingere asupra acestei propuneri legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă există? Nu există.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Insist pe o sinteză! Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pe care-l avem în dezbatere se fundamentează pe o serie de modificări menite să dea mai multă consistență reformei în domeniul sănătății. Trei sunt cele pe care le aduce această lege.

În primul rând, să creeze cadrul legal pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice cu venituri din pensii mai mici decât valoarea întregită prin rotunjire în plus la un leu...

Concluzia?!

Raportul comisiei este unul de admitere. Vă rog să fiți de acord cu el.

Mulțumesc. Domnule senator Florian Popa, vă rog.

În ședința din 19 aprilie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată. Legea face parte din legile ordinare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Îl

Raportul a fost adoptat și proiectul de lege, totodată. Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea Legii societăților nr. 31/1990.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, doamna Gabriela Scutea.

Vă rog, pe scurt, doamna ministru.

Vă mulțumesc.

Referitor la propunerea legislativă, subliniem faptul că noul cadru al insolvenței presupune mult mai multe garanții în ceea ce privește stabilirea condițiilor de atragere a răspunderii administratorilor pentru fapte comise cu încălcarea mandatului lor.

În aceste condiții, nu considerăm că propunerea legislativă întrunește susținerea, raportat la cadrul normativ existent, și subliniem și faptul că sensul ei tinde să instituie o sancțiune pentru aceste persoane.

Mulțumim.

Mulțumesc tare mult.

Din partea comisiei de specialitate – economică, industrii și servicii –, domnul senator Belacurencu. Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie și în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt.

Le declar închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl

Punctul 11 – iertați-mă –, Propunerea legislativă pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, domnul Viorel Lascu.

Domnule Viorel Lascu, aveți cuvântul. Vă rog, pe scurt.

## **Domnul Viorel Traian Lascu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și susține raportul de respingere al Comisiei pentru mediu.

Mulțumesc tare mult. Comisia de specialitate. Doamna președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să spun că raportul a trebuit întocmit... A fost un raport comun al Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru agricultură, iar raportul comun suplimentar este de admitere a propunerii legislative.

Comisiile reunite au votat aceasta cu majoritate de voturi și vă propunem spre adoptare un raport de admitere... suplimentar de admitere.

Legea este ordinară, Senatul – primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Există dezbateri generale? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar comun al comisiilor, care este de admitere.

Punctul 12, Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plățile beneficiarilor Sit Natura 2000.

Inițiatorul?

Nu este.

Guvernul României este reprezentat de domnul ministru Daniel Botănoiu.

Vă rog, pe scurt, domnule ministru.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin inițiativa legislativă se reglementează suportarea de la bugetul de stat a sumei de 19.560.747 de lei, reprezentând primele beneficiarilor Sit Natura 2000, acordate pentru pierdere de producție ca urmare a aplicării obligațiilor de acva-mediu.

Având în vedere acest context, în actuala formulă, nu susținem propunerea, inițiativa, înainte ca Autoritatea de Management pentru Pescuit și Acvacultură din minister să clarifice aspectele aflate în litigiu cu Comisia Europeană. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Doina Silistru, președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declarăm închise.

- Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care

- este de respingere.

-

- Vă rog.

-

- Dacă e vorba de 13, lăsați-mă să citesc măcar textul

- legii..., titlul.

- Da, la asta vă referiți?

## **Domnul Laurențiu Florian Coca**

**:**

Da!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Punctul 11, Propunere legislativă pentru modificarea...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

## 13, iertați-mă!

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Declar dezbaterile generale deschise.

Îi dau cuvântul domnului vicelider al Grupului PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș propune plenului Senatului să reîntoarcem la comisie, pentru două săptămâni, această inițiativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră propunerea viceliderului Grupului PSD.

-

- completarea Legii nr. 53 din 2003 – Codul muncii. Din partea inițiatorilor?

Nu sunt... Niciunul prezent.

Din partea Guvernului României, prezentă, doamna

- Ileana Ciutan, președinta Casei Naționale de Pensii Publice. Doamna ministru, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă pot spune că această inițiativă legislativă a fost dezbătută în mai multe ședințe: în 16.03, 5.04, 12.04. În cele din urmă, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## **Doamna Ileana Ciutan** _– președintele_

## _Casei Naționale de Pensii Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și domni senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor prevederi ale Legii nr. 53, prevăzându-se, în principal, următoarele modificări: prelungirea duratei normale a timpului de lucru peste 40 de ore pe săptămână să se facă cu condiția ca media orelor de muncă calculate pe o perioadă de referință de patru luni calendaristice să nu depășească 40 de ore pe săptămână; definirea sintagmei „repaus săptămânal” ca fiind orice perioadă de timp compactă de 48 de ore consecutive de la data încetării programului de lucru în săptămâna curentă până la ora începerii programului de lucru în săptămâna următoare, în aceste situații repausul săptămânal urmând a fi stabilit pentru diferite categorii de salariați prin regulamentul de ordine interioară sau contractul colectiv de muncă, sau fișa postului.

Potrivit art. 2 din Directiva europeană 2003/88, timpul de muncă este definit ca fiind acea perioadă în care lucrătorul se află la locul de muncă la dispoziția angajatorului și își exercită activitatea sau funcțiile, în conformitate cu legislațiile și practicile...

Doamna președinte, concluzia, vă rog, concluzia!

Concluzia: Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri, pentru că ceea ce este propus se regăsește, are ca acoperire art. 114. Deci aceeași propunere se regăsește în art. 114.

Mulțumim.

Mulțumesc tare mult.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Alexandru Frătean, președinte.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri, având în vedere că aplicarea prevederilor acestei inițiative are ca efect majorarea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj, precum și faptul că nu se propun măsuri de compensare sau gestionare și colectare mai bună a veniturilor bugetului de șomaj și reprezintă, de fapt, un rezultat și nu o măsură propriu-zisă.

În această situație, considerăm că nu sunt prevăzute... respectate prevederile art. 15 din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare.

Mulțumesc tare mult. Comisia de specialitate. Domnul senator Frătean. Vă rog.

Comisia propune Senatului României dezbaterea și adoptarea raportului de respingere.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declarăm închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Raportul nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi aprobat.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, doamna președinte Ileana Ciutan.

Pe scurt. Vă rog.

## PAUZĂ

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

Îi dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, stimați colegi!

Întrebarea mea din această seară este adresată domnului Victor Opaschi, de la Secretariatul de Stat pentru Culte, și domnului ministru Vlad Tudor Alexandrescu, de la Ministerul Culturii.

Este posibil să fie necesar și un răspuns din partea Ministerului Justiției, pentru că întrebarea se referă la reglementarea statutului juridic al proprietății în cazul unor biserici.

A. Restaurarea clădirilor monument istoric, precum și a frescelor și picturilor aferente este posibilă în cadrul liniilor de finanțare deschise în programele operaționale pentru perioada 2014–2020; numeroase biserici cu statut de monument istoric pot fi beneficiare ale acestor finanțări; autoritățile locale sunt interesate să atragă aceste fonduri și au început demersurile necesare.

B. Cererile de finanțare inițiate de autorități riscă însă să fie respinse din cauza statutului neclar al proprietății unor biserici. Multe dintre ele au fost construite de comunitățile respective și sunt doar în administrarea episcopiilor, nu în proprietatea acestora; nu există un act de proprietate asupra clădirii respective, act necesar pentru realizarea unor demersuri obligatorii, precum intabularea. Cazurile cunoscute de noi țin de cultul creștin-ortodox, dar nu excludem existența unor situații similare și în cazul altor culte religioase care dețin clădiri cu statut de monument istoric.

C. Clarificarea acestor situații este urgentă, întrucât starea actuală este o piedică în calea dezvoltării multor comunități rurale dornice și capabile să atragă fonduri europene.

Având în vedere cele descrise, solicităm:

1. Verificarea regimului de proprietate și stabilirea cazurilor în care bisericile nu posedă act de proprietate (urgența le privește cu precădere, cum spuneam, pe cele care au statut de monument istoric, motiv pentru care solicitarea se adresează și Ministerului Culturii, minister responsabil de acest domeniu).

2. Formularea și recomandarea unor soluții juridice comune, valabile pentru toate localitățile unde există asemenea cazuri, astfel încât aceste clădiri să intre în legalitatea administrativă, adică să aibă acte de proprietate și comunitățile să poată beneficia de oportunitățile de finanțare existente.

În continuare are cuvântul domnul senator Viorel Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea din această seară este adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș și are ca obiect: „Vânzarea terenurilor către străini”.

Domnule prim-ministru,

Problema acaparării pământurilor de către străini este una extrem de actuală și extrem de gravă. Vânzarea terenurilor românești către străini poate avea consecințe serioase din punct de vedere economic, și nu numai.

România este singura țară europeană în care autoritățile nu au luat măsuri legislative de protejare a terenurilor agricole sau de a impune restricții legate de cumpărarea terenurilor de către străini după aderarea la Uniunea Europeană, astfel încât pericolul iminent este acela al dispariției țăranului român și a agriculturii tradiționale.

În România nu există informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, dar, conform datelor din diverse surse, în prezent, 10% din suprafața

agricolă este deținută de investitori din afara UE, iar până la 30% este în posesia investitorilor din Uniunea Europeană. La această suprafață se adaugă mai multe milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea străinilor. Potrivit mai multor studii, acapararea de terenuri în Uniunea Europeană se concentrează în statele membre din Est, România fiind prima țintă a investitorilor.

Consecințele pe termen lung ale achizițiilor de terenuri agricole sunt de o gravitate extremă. În timp ce alte țări iau măsuri stricte de protejare a terenurilor agricole împotriva fenomenului și consideră acapararea terenurilor agricole de către străini ca fiind subiect de securitate națională, autoritățile române nu au luat nicio măsură până acum.

Rezultatele nefaste pentru economie țin, în primul rând, de faptul că țăranii rămași fără pământ și, astfel, fără posibilitatea de a se întreține devin o povară în plus pentru bugetul de stat. Totodată, prin practicarea agriculturii intensive, prin utilizarea de produse agrochimice în locul agriculturii tradiționale, vom asista la degradarea solului și a mediului înconjurător, iar efectele vor fi devastatoare pe termen lung.

În continuare are cuvântul domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Victor Vlad Grigorescu, ministrul energiei.

Obiectul interpelării: „Starea tehnică a rețelelor de transport și distribuție a energie electrice.”

Stimate domnule ministru,

În perioada 2010–2013, în rețelele electrice de distribuție au fost înregistrate pierderi în valoare de peste un miliard de euro, provocate, în principal, de starea tehnică deficitară a rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, conform unui raport de audit al Curții de Conturi referitor la piața de energie electrică în perioada 2010–2014.

Pierderile au fost acoperite în proporție de 80% prin tariful de distribuție, respectiv de către consumatorii finali. Aceste pierderi au fost înregistrate deoarece rețelele de distribuție a energiei electrice sunt îmbătrânite și au pierderi mari, iar în mentenanța lor s-a investit extrem de puțin.

Din nefericire, toate aceste deficiențe le suportă în special cetățenii, ale căror facturi înregistrează creșteri periodice ale tarifelor.

## Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi precizați care este punctul de vedere al ministrului energiei referitor la această situație și care sunt măsurile care vor fi adoptate în vederea reabilitării stării tehnice a rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și, implicit, pentru reducerea pierderilor.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Îmi permiteți să dau citire și întrebării?

Vă rog.

Vă mulțumesc.

Este adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educației naționale și cercetării științifice, și domnului Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Dependența de dispozitive electronice a tinerei generații.”

Stimați domni miniștri,

Urmând trendul mondial al achiziționării de dispozitive electronice dedicate comunicațiilor și relaxării, de tipul tabletelor, telefoanelor inteligente și laptopurilor, majoritatea tinerilor din România evită tot ceea ce înseamnă efort fizic, ajungând să abuzeze de scutiri medicale pentru ora de sport.

În medie, unii copii și adolescenți petrec aproape 23 de ore pe săptămână, conform unui studiu, în fața calculatorului, tabletei, telefonului sau televizorului, adică aproximativ o zi pe săptămână.

Această atitudine, nepăsarea sau ignoranța părinților pot duce la dezvoltarea unor afecțiuni grave ale sistemului locomotor și ale sistemului nervos, afecțiuni caracteristice vârstei a treia.

Stimați domni miniștri,

Vă rog să ne spuneți care sunt măsurile care vor fi dispuse în vederea conștientizării tinerei generații asupra pericolului utilizării fără discernământ a dispozitivelor electronice și a încurajării copiilor și tinerilor să facă mai mult efort fizic.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

În continuare are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al UNPR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresez o interpelare domnului prim-ministru Dacian Cioloș din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Slugărnicia statului român față de multinaționalele care prejudiciază statul român.”

Ultimele date statistice ale economiei naționale la nivelul anului 2014 ne arată că afacerile românești ocupă 47% din totalul businessului din România. Companiile reprezintă 43%, iar restul de 4% aparține companiilor de stat. Dintr-o cifră de afaceri totală de 1.088 de miliarde de lei, jumătate a fost realizată de firmele private românești, mai exact de 423 de mii de companii, asigurând locuri de muncă pentru 2,4 milioane de români. Cealaltă jumătate aparține companiilor străine, multinaționalelor, ca să fiu mai clar, care au, în schimb, doar cu puțin peste un milion de angajați. Acum vă prezint cifrele care relevă adevărata față a economiei românești. Companiile străine au raportat un rezultat net (profit minus pierderi) de minus 2 miliarde de lei. De partea cealaltă, companiile noastre, românești, au raportat un rezultat final pozitiv de 14 miliarde de lei profit.

Deci multinaționalele au pierderi de 500 de mii de euro, iar producătorii români – profit de peste 3 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, oamenii de afaceri români au de două ori mai mulți angajați decât multinaționalele, au o cifră de afaceri egală cu acestea și scot profit pozitiv. Multinaționalele abia dacă au angajat un milion de români, rulează jumătate din suma totală de afaceri și au pierderi. Toate acestea, domnule prim-ministru, se întâmplă într-o economie în care guvernanții protejează multinaționalele prin toate formele, în timp ce antreprenorii și companiile românești sunt tratați la „diverse”, cu toate că au responsabilitatea unui număr dublu de angajați.

Cum o face, ne întrebăm? Vă prezint. Astfel:

1. Statul subvenționează unele multinaționale importatoare, dar nu și cu producție în România, în timp ce firme cu producție în România și exportatoare sunt îngropate în vagoane de hârtii și descurajate din toate părțile.

2. Fiscul hărțuiește continuu companiile românești, în timp ce o parte din multinaționale, mă refer la cele care doar importă și vând marfă în România, dar care creează extrem de puține locuri de muncă raportat la deserviciile pe care le creează economiei românești, aceste multinaționale sunt protejate la cel mai înalt nivel, aduc prejudicii de miliarde de euro statului român, dar și producătorului și exportatorului din România, care sunt afectați prin concurența neloială.

Da, vă rog.

Vă mulțumesc mult.

Întrebare adresată domnului ministru Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, Ministerul Sănătății, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Epuizarea stocului de vaccin hexavalent.”

Domnule ministru,

Criza de vaccin hexavalent s-a accentuat în județul Iași. Direcția de Sănătate Publică nu a primit niciun răspuns cu privire la refacerea stocului de vaccin hexavalent de la nivelul Ministerului Sănătății. Mai mult, criza e prezentă în majoritatea județelor din țară. Sute de bebeluși nu pot fi vaccinați împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive, hepatitei B, poliomielitei și meningitei.

O criză accentuată, continuă pune în pericol mii de copilași, mai ales în contextul apariției unui focar de răspândire a uneia dintre afecțiunile împotriva cărora e administrat vaccinul hexavalent.

Domnule ministru,

Care sunt măsurile imediate pe care le veți lua pentru a rezolva această situație extrem de gravă?

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, îmi cer scuze...

Încă o întrebare. Vă rog.

Vă rog și cu a doua întrebare să-mi acceptați... E scurtă. Vă mulțumesc.

Adresată tot domnului ministru Patriciu Andrei AchimașCadariu, Ministerul Sănătății.

Obiectul întrebării: „Coplata – un proiect eșuat.”

Domnule ministru,

Prin impunerea sistemului de coplată la internare, Guvernul din urmă cu trei ani dorea să reducă numărul mare de internări din spitale, mai exact prin descurajarea internărilor pacienților cu boli ce pot fi tratate și ambulatoriu.

Spitalele mari din Iași reușesc însă să strângă din această măsură, în fiecare an, sume infime, sub 20.000 de lei. Cu acești bani abia dacă se poate plăti o factură la utilități pe o lună sau se pot cumpăra detergenți.

Conform managerilor unităților sanitare, sunt trei cauze: suma este simbolică, numărul mare de gratuități acordate și neplata frecventă a taxei la externare de către pacienții care sunt prea săraci.

Domnule ministru,

Care sunt măsurile ce se impun, încât să fie modificat sistemul coplății, astfel încât să aibă efecte benefice pentru sistemul sanitar?

Or, cel mai bine, să renunțăm definitiv la acest proiect eșuat.

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus întrebări în scris următorii senatori: – din partea Grupului parlamentar al PSD: Laurențiu Florian Coca și Constantin Augustin Mitu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Marin Adrănel Cotescu, Anca Daniela Boagiu, Paul Ichim, Valeriu Boeriu, Alin Tișe, Dumitru Oprea;

- din partea Grupului parlamentar al UNPR: Haralambie

- Vochițoiu;

- din partea senatorilor independenți: Valer Marian. De asemenea, interpelări depuse în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Nicolae Mohanu, Șerban Constantin Valeca, Ioan Chelaru, Liviu Pop;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Alin Tișe, Marin Cotescu, Nelu Tătaru, Traian Igaș, Marius Nicoară, Anca Boagiu, Paul Ichim;

- din partea Grupului parlamentar al UNPR: Haralambie

- Vochițoiu;

- și senatorii independenți: Valer Marian și Gheorghe

- Saghian.

De asemenea, la răspunsuri:

Doamna Gabriela Scutea, secretar de stat în Ministerul Justiției, și, de asemenea, doamna Cristina Manda, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, i-au răspuns domnului senator Valer Marian la întrebări.

Secretarul de stat Cezar Radu Soare a fost prezent, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrație Publice, pentru a răspunde celor două întrebări puse de domnul senator Haralambie Vochițoiu, care lipsește. Răspunsurile îi vor fi date în scris.

Se amână răspunsurile Ministerului Justiției pentru două întrebări puse de domnul senator Valer Marian.

De asemenea, doamna Gabriela Scutea, secretar de stat în Ministerul Justiției, a răspuns domnului senator Valer Marian pentru două întrebări.

Domnul secretar de stat Cezar Radu Soare, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrație Publice, a fost prezent, dar a lipsit domnul senator Haralambie Vochițoiu pentru a-i fi oferite răspunsurile. Le va primi în scris.

Domnul secretar de stat András Király, de la Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, a fost prezent pentru a-i putea răspunde domnului senator Liviu Pop. Acesta, lipsind, va primi răspunsul în scris.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943261]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 82/4.V.2016 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei