Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Vă rog să îi invitați pe toți colegii în sală. Domnul secretar Pereș o să facă un apel nominal, pentru a verifica cvorumul.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

|**Domnul Alexandru Pereș:**|| |---|---| |Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!|| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|| |Anghel Adrian|| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|prezent| |Bodea Cristian Petru||

|Bodog Florian Dorel|delegație| |---|---| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|delegație| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|| |Cristache Iulian|| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin|| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel|| |Dumitrescu Iulian|| |Durbacă Eugen|| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|| Federovici Doina Elena Fifor Mihai Viorel prezent Filip Petru prezent Firea Gabriela prezentă Florian Daniel Cristian învoire Flutur Gheorghe Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan Ghilea Găvrilă Ghișe Ioan prezent Grapă Sebastian Grigoraș Viorel prezent Hașotti Puiu prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin Iliescu Lucian prezent Ilieșiu Sorin prezent Ioniță Dan Aurel Iovescu Ioan Isăilă Marius Ovidiu prezent Jipa Florina Ruxandra Klárik László Attila prezent László Attila prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luchian Dragoș Luchian Ion Marian Dan Mihai Marian Valer prezent Marin Nicolae Markó Béla prezent Mazăre Alexandru Mihai Alfred Laurențiu Antonio Mihai Cristian Dănuț Mihai Neagu Mihăilescu Petru Șerban prezent Miron Vasilica Steliana Mitu Augustin Constantin prezent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Motoc Octavian prezent Mutu Gabriel Nasta Nicolae Năstase Ilie prezent Neagu Nicolae Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicolae Șerban Nistor Vasile prezent Niță Mihai Obreja Marius Lucian prezent Oprea Dumitru Oprea Gabriel Oprea Mario Ovidiu prezent Oprea Ștefan Radu prezent Pașca Liviu Titus prezent Pașcan Emil Marius Pataki Csaba Comisia

Comisia juridică prezent

Pavel Marian Păran Dorin Păunescu Teiu Pelican Dumitru Pereș Alexandru Pop Gheorghe

prezent

prezent concediu medical prezent

Pop Liviu Marian Popa Constantin Popa Florian

prezent

|Popa Ion|| |---|---| |Popa Mihaela|| |Popa Nicolae Vlad|| |Popescu Corneliu|prezent| |Popescu Dumitru Dian|prezent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Purec Ion Simeon|| |Rădulescu Cristian|| |Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel|prezent<br>delegație<br>prezent| |Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Vosganian Varujan||

Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința plenului Senatului și să vă anunț că, din totalul de 163 de senatori, și-au înregistrat prezența 82, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința de astăzi o voi conduce asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Mario Ovidiu Oprea.

Înainte de a intra pe ordinea de zi, dați-mi voie să dau cuvântul domnului senator Agrigoroaei Ionel, care are de făcut un anunț.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Începând de astăzi nu mai fac parte din Grupul UNPR. Voi fi senator independent.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim.

Mai avem încă un anunț: domnul senator Teiu Păunescu. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Teiu Păunescu:**

Subsemnatul, Păunescu Teiu, senator ales în Circumscripția electorală nr. 30, Colegiul uninominal nr. 2, începând de astăzi nu mai activez în Grupul UNPR. Voi activa ca senator independent.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte anunțuri, dați-mi voie să continuăm cu ordinea de zi.

Ordinea de zi pentru plenul de astăzi v-a fost distribuită. Intervenții?

Domnul senator Fifor Mihai, liderul Grupului PSD, microfonul central.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să păstrați liniștea. Suntem la ordinea de zi...

Suntem la ordinea de zi.

Mă așteptam la mai multă susținere, domnule senator, dar bag seama că nu e.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă propun retrimiterea la comisie a Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, pentru două săptămâni. Și, totodată, v-aș ruga să introducem în ordinea de zi de astăzi Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Este raportul gata. Deci practic întrunește toate condițiile pentru a putea fi introdus în ordinea de zi, pe punctul 6, dacă se poate.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Am înțeles, domnule senator.

Dați-mi voie să supun pe rând propunerile pe care le-a făcut liderul Grupului PSD, dacă nu mai sunt și alte intervenții înainte.

Nu mai sunt.

Deci prima propunere este de retrimitere la comisie a punctului 1 de pe ordinea de zi, pentru două săptămâni. Domnule senator, e în regulă?

**Domnul Mihai Viorel Fifor**

**:**

Da.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

A doua solicitare pentru ordinea de zi de astăzi este de introducere a unui proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență la punctul 6, L207.

Și această propunere a fost aprobată.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă

Ordinea de zi pentru astăzi a fost aprobată.

Punctul următor, programul de lucru pentru această zi: lucrări în plenul Senatului, între orele 10.00 și 14.00, așa cum a decis Biroul permanent al Senatului, interval în care vom avea dezbaterea și votarea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, iar după ora 14.00, lucrări în comisii.

Sunt intervenții legate de programul de astăzi?

66 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri. Doamna Anghel, doriți să interveniți?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Da.

Microfonul 3. Suntem la programul de lucru.

Da, la programul de lucru.

Pe poziția 14 văd că este propunerea mea legislativă pentru modificarea Legii de organizare a SIE. Ceea ce vreau să spun este că au fost trei membri din 11. Deci normal ar fi să fie întoarsă la comisie.

Nu știu dacă cineva va cere, dar procesul-verbal poate fi oricând contestat.

Doamna Anghel,

Ordinea de zi a fost aprobată. Când vom ajunge la acel punct, mai aveți posibilitatea, conform regulamentului, dumneavoastră sau un lider de grup, să solicitați retrimiterea.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Înainte de a trece la programul pentru săptămâna următoare, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege: Lege pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă dintre România și Republica Moldova, semnat la Chișinău la 7 octombrie 2015.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 26 aprilie 2016.

Termenele sunt calculate luând în calcul ziua anunțului, adică ziua de astăzi, 26 aprilie.

Mai departe vă supun atenției programul pentru săptămâna viitoare. Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program:

– luni, 2 mai – zi liberă;

– marți, 3 mai: 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare; ora 14.00, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 14.30, Biroul permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în comisii; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot la ora 17.00 pentru legile cu caracter organic; 18.15–19.45, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri;

– miercuri, 4 mai: 9.00–10.30, declarații politice și, așa cum în ședințele reunite de ieri ale Birourilor permanente ale Camerei și Senatului s-a hotărât, vom avea un plen comun începând cu ora 10.00, o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, urmată apoi de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 5 mai – lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale.

Sunt intervenții legate de programul pentru săptămâna viitoare?

Pentru program?

Vă rog, doamna Anghel, microfonul 3.

Am spus-o și ieri, o repet și astăzi: vreau și eu o explicație legală și logică pentru care noi avem inclusiv sâmbăta program de lucru. Deci suntem singurii din această țară care n-avem dreptul la două zile libere pe săptămână.

Vreau o explicație de la cei care hotărăsc programul acesta.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Da, o să vă răspundă Biroul permanent al Senatului. Înainte de a trece la vot, vă mai întreb o dată dacă sunt intervenții legate de program.

Nu sunt intervenții.

Vă rog să votăm programul pentru săptămâna viitoare.

Înainte de a intra în secțiunea a II-a a ordinii de zi, vreau să vă anunț că declarațiile politice pentru această săptămână sunt acceptate și depuse, fără a fi susținute în plen, având în vedere că nu mai avem sesiune de declarații politice.

Continuăm ordinea de zi: secțiunea a II-a – Inițiative legislative.

Punctul 1 a fost retras, așa cum am votat.

Punctul 2 al ordinii de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul Valentin Iliescu. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea anexei la Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în sensul majorării numărului de mandate de senator, de la doi la șase, și al celor de deputat, de la patru la 12, pentru Circumscripția electorală nr. 43, pentru cetățenii cu domiciliul în afara țării.

Ca în toate proiectele de legi care au legătură cu legislația electorală, Guvernul, prin punctul său de vedere, consideră că Parlamentul este singura instanță care poate să decidă asupra oportunității adoptării acestei propuneri legislative.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, pentru a ne prezenta un raport comun.

Mă scuzați, dau cuvântul președintelui Comisiei pentru constituționalitate, pentru a ne prezenta un raport comun întocmit cu Comisia juridică.

Domnul senator Ovidiu Donțu, microfonul 7.

În ședința din 26 aprilie 2016, ora 9.30, membrii Comisiei pentru constituționalitate și ai Comisiei juridice au luat în dezbatere inițiativa legislativă și au hotărât, cu majoritatea de voturi a senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Intervenții, dacă sunt? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nicolae Vlad Popa. Păi așa?! O țineți așa?!

Mă scuzați, domnule senator. Dacă domnul secretar nu v-a văzut, eu cu atât mai puțin.

Microfonul 2, vă rog.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Procedural, remarc că cel mai reprezentat partid din Senat nu a fost în stare să respecte regulamentul și să delege un secretar și, cum știu eu, în regulament există o prevedere clară din punctul ăsta de vedere, dar e... Altceva voiam eu să spun.

Voiam să spun că e păcat că s-a ajuns la un astfel de vot în Comisia așa-zisă de constituționalitate – îmi permiteți să fac această mențiune –, pentru că nu e normal ce se întâmplă în România. Știți foarte bine, domnilor colegi, care este numărul de români care sunt domiciliați în străinătate. Nu mai avem zeci de mii, nu mai avem sute de mii, avem milioane. Sunt aproape 3 milioane de români care sunt domiciliați în străinătate. Și aceste 3 milioane de români sunt reprezentate, conform legii noastre, de un număr insuficient de parlamentari.

Nu s-a cerut ceea ce ar fi fost normal, și anume să facem același calcul cu cei din țară. Adică 170.000 de locuitori – un senator, 70.000 sau 80.000 – un deputat, cum s-a calculat acum. Nu s-a făcut lucrul ăsta. S-a cerut doar ca numărul de senatori să nu mai fie doi, să fie patru, și numărul de deputați să nu mai fie patru, să fie opt. Nu s-a cerut nimic exagerat. Era un gest cât se poate de simplu și, să zic eu, de bun-simț juridic, ca să fie reprezentativitate cât de cât în diasporă.

Încă o dată spun: dacă dumneavoastră credeți că doi senatori pot reprezenta un număr de 3 milioane de români care sunt domiciliați în străinătate, înseamnă că ceva în logica lucrurilor nu este de înțeles.

Încă o dată spun: vă rog foarte mult să votați împotriva acestui raport. Cererea aceasta este de bun-simț și ea trebuie să fie aprobată, din respect pentru toată diaspora românească. Nu-i corect – și cu asta închei – să avem o astfel de reprezentare în Parlamentul României, reprezentare, evident... Și domnul ministru a spus un lucru absolut logic. De noi depinde această chestiune. De noi depinde dacă diaspora este sau nu mai bine reprezentată, pentru că în niciun caz nu va fi reprezentată la număr de persoane.

Domnule senator Iovescu, microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să mulțumesc Guvernului că ne dă posibilitatea să luăm singuri decizia. Noi trebuie s-o luăm în serios. Noi totdeauna trebuie să luăm singuri decizia, să ținem cont doar de punctul de vedere, dar nu este imperios necesar să adoptăm acel punct de vedere. Nu aș fi luat cuvântul, dar, când am auzit populismul domnului senator Popa, nu am putut să mă abțin. Nu se poate să venim aici să cerem o reprezentare la număr. Acei oameni sunt cetățeni români care doar pe o perioadă scurtă, sper eu cât mai scurtă... să facem totul ca ei să vină înapoi în țară. Soluția nu este să le dăm parlamentari acolo; soluția este să facem economie, să vină să muncească aici, în țară. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Domnule senator Severin Georgică, microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vreau să dau doar două cifre. La alegerile din 2012 pentru Senat, pe Colegiul nr. 1 s-a câștigat cu 21.700 de voturi, iar pe Colegiul nr. 2, cu 2.400 de voturi. Cred că este edificator.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Domnule senator Nicolae Vlad Popa, mai doriți să interveniți?

Microfonul 2, vă rog.

Sigur că nu pot să nu răspund domnului senator Iovescu, care a făcut parte dintr-un partid într-adevăr populist... într-adevăr populist, iar acum a trecut într-o altă zonă, mult mai serioasă.

Încă o dată spun: faceți un calcul elementar, vedeți câți oameni sunt și locuiesc acum în străinătate și care vor vota și veți vedea că reprezentativitatea, care se ia la număr de alegători, este foarte mică față de ceea ce se numește „români din străinătate”. Ăsta nu este populism. Asta este o cerere normală, firească, de bun-simț.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Permiteți-mi să declar încheiate dezbaterile generale și să vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Așa cum v-am comunicat, programul pentru astăzi a fost aprobat de Biroul permanent și vom avea vot după fiecare dezbatere a inițiativei legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi, de 82.

A fost respinsă.

Listă!

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea

și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961.

- Declar deschise dezbaterile generale.

- Inițiatorii nu sunt prezenți.

- Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

- Valentin Iliescu, secretar de stat.

- Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961, respectiv persoanelor care au efectuat stagiul militar în detașamentele Ministerului Forțelor Armate după aceleași drepturi.

Guvernul nu susține o asemenea inițiativă, asta tocmai pentru că există o deosebire esențială între cei care au efectuat stagiul militar în cadrul DGSM și cei care l-au efectuat în cadrul Ministerului Forțelor Armate, în detașamente de muncă necombatante, diferența fiind dată, în primul rând, de statutul celor două categorii, și nu de activitatea în sine desfășurată în perioada respectivă.

Și aș vrea să argumentez puțin. Militarii în termen care au desfășurat activități în economia națională în acea perioadă, așa cum sunt ei, cei care fac obiectul propunerii legislative, nu au fost încadrați în structuri speciale în afara organizării forțelor armate, ci au făcut parte din unități militare, au purtat uniformă militară, au îndeplinit planul pregătirii de luptă și au depus jurământul militar.

Cu alte cuvinte, suntem de acord cu raportul de respingere al comisiei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, domnul senator Alexandru Frătean, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a citi raportul, dați-mi voie să atenționez ministerele din actualul Guvern de faptul că la anumite dezbateri, cel puțin în comisia mea, un minister susține un punct de vedere, altul, alt punct de vedere, iar Guvernul nu s-a pronunțat.

Mă bucur că acest Guvern, până la urmă, s-a pronunțat pe o speță – și s-a pronunțat corect, în opinia mea –, dar atrag această atenție public, rugând încă o dată ca la comisiile de specialitate să se vină cu un punct de vedere corect formulat, și nu să se certe ministerele în comisii, ca să nu mai știe senatorii pe cine și cum să asculte. Vă rog să țineți cont de acest lucru, să transmiteți observația mea domnului prim-ministru Cioloș.

Relativ la această propunere legislativă, raportul comisiei este de respingere și legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Nu sunt. Declar...

Doamna Anghel, puteați să ridicați puțin mai devreme. Doriți să interveniți? Microfonul 3, vă rog.

Reacționez și eu cu efect întârziat, cum reacționează câteodată și Biroul permanent.

De ce să fim împotrivă? A avut cineva vreo cunoștință sau pe cineva care a fost în detașamentele de muncă forțată? Știe cineva ce a fost acolo? Eu am citit despre lucrurile astea. Eu voi vota pentru.

Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Frătean, microfonul central. Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Petru Alexandru Frătean:**

Dacă-mi permiteți, aș dori să îi răspund doamnei Anghel și apreciez grija pe care o poartă tuturor situațiilor sociale speciale.

Cei din detașamentele de muncă, stimată doamnă, sunt recompensați de o asemenea prevedere, deci nu se referă această lege la dânșii. Să fie foarte clar. Dimpotrivă, se încearcă extinderea, care ar însemna vreo 15 milioane de soldați care au făcut stagiul militar, au purtat arma și, din când în când, au mai fost... au fost la muncă.

Deci să nu facem vreo confuzie. Și de asta raportul este de respingere, pentru că cei din detașamentele de muncă forțată la care se referă doamna au fost deja rezolvați printr-o lege specială.

Mulțumesc frumos.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am drept la replică.

Nu v-a invocat numele, doamnă. Nu mai e nevoie de drept la replică. Vă rog mult de tot. ( _Rumoare, discuții în sală.)_

Microfonul 3, doamna Anghel, vă rog, 30 de secunde. Microfonul 3, vă rog.

Nu-l contrazic pe domnul Frătean. Dar, întrebare: 15 milioane?!

Păi nu mai suntem atâți în țară! Și vorbim de anii ’50 – ’61. Unii-s oale și ulcele; majoritatea. Despre ce discutăm?

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Viorel Lascu, secretar de stat în Ministerul Mediului. Microfonul 9, vă rog.

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului, de respingere.

Mulțumim, domnule secretar de stat. Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru Doina. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru agricultură a luat pentru a doua oară în dezbatere această inițiativă legislativă și, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport suplimentar de respingere, cu aviz negativ de la Comisia pentru mediu.

Senatul este prima Cameră sesizată. Caracterul legii este ordinar. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, doamna senator. Sunt intervenții pe baza propunerii legislative? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Domnul senator Bumbu, justificarea votului. Microfonul 3, vă rog.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am fost inițiator. Nu am susținut-o pentru că m-am convins că în fața unui mecanism nu te poți opune. Vreau doar atât să atrag atenția: a fost retrimisă la pachet și cu alte legi la comisie, nu au fost eliminate acele, știu eu?, neconcordanțe artificiale, dar să știți că va avea ca efect venirea din nou a ciobanilor, pentru că se referă strict la numărul de câini și la pagubele produse de animalele sălbatice.

Am avut șansa să corectăm acest lucru. Nu știu cum o să răspundă cei care sunt atât de bine înfipți, parlamentari de carieră, și nu au eliminat aceste probleme sau nu le-au rezolvat.

Vă mulțumesc. Îmi cer scuze.

## Mulțumim, domnule senator.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Viorel Lascu.

Microfonul 9, vă rog.

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru Doina.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Propunerea legislativă a fost dezbătută de Comisia pentru agricultură și, cu unanimitate de voturi, a fost admis un raport suplimentar de respingere, cu aviz negativ de la Comisia pentru mediu.

Senatul este prima Cameră sesizată. Legea este ordinară. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Intervenții, dacă sunt?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă este respinsă.

Doamna senator Doina Silistru, doriți să luați cuvântul? Microfonul central, vă rog.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș fi vrut să iau cuvântul după ce a vorbit domnul senator Bumbu – nu am fost observată că am ridicat mâna –, pentru că aș vrea să-i dau un răspuns.

Nu este vorba de un parlamentar cu experiență sau fără experiență. Toată Comisia pentru agricultură a votat împotriva acestei propuneri legislative și, mai ales, pentru faptul că această inițiativă chiar nu-și avea obiectul, pentru că era vorba de câini de vânătoare care însoțeau turmele, și așa ceva nu există, iar fondul cinegetic, adăugat în inițiativă, din extravilan... Nu există fond cinegetic decât în extravilan. Deci nu-și avea rostul această...

Fond cinegetic nu este în intravilan, ci numai în extravilan.

Iar în ceea ce privește despăgubirile, există Hotărârea Guvernului nr. 1.679/2008, în care sunt prevăzute toate condițiile în care sunt despăgubiți cei care au pagube în urma vânătorii.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, doamna senator.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, păstrați liniștea, să-i respectăm pe colegii care iau cuvântul.

Vă rog să-i poftiți pe toți colegii în sală, să ia loc în bănci, să putem continua dezbaterile.

Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi; este un punct suplimentar introdus. Este vorba de Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Educației, Király András. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Király András György** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice susține Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2016 în forma adoptată de Guvern. Adică după art. 146 se introduce un nou articol, 146[1] – „Diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a titlului.” –, și, mai departe, lit. c) și d) ale art. 324 se abrogă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc, domnule secretar de stat.

O să rog un reprezentant al Comisiei pentru învățământ să ne prezinte raportul. Doamna președinte nu este aici. Domnul senator Costoiu...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Este, este.

A, bun. Avem asigurată și prezența doamnei președinte Andronescu. O să îi dau cuvântul imediat. O să avem câteva minute răbdare.

Doamna Andronescu, este vorba de L207.

Deci președintele Comisiei pentru învățământ, doamna senator Ecaterina Andronescu, microfonul 7.

Vă rog, doamnă ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba de o ordonanță a Guvernului pe care atât comisia de la Cameră, cât și Comisia pentru învățământ de la Senat au analizat-o cu foarte mare atenție și care, fără îndoială, vine astăzi în fața dumneavoastră cu un raport pe care îl supunem dezbaterii și pentru care vă rugăm să dați un vot favorabil.

Este vorba de regândirea, puțin, a școlilor doctorale și a doctoratelor, în jurul cărora în ultima vreme s-au stârnit foarte multe discuții, ca și când esența acestor școli ar fi doar derapajul la care persoane sau instituții pot să ajungă la un moment dat.

De aceea, prin ceea ce a adăugat Comisia pentru învățământ de la Senat, noi vă propunem o creștere a responsabilității universităților, pentru că ele sunt cele care acordă acest titlu și, ca urmare, trebuie să-și regândească structurile așa cum le propunem prin aceste amendamente la ordonanța Guvernului, în așa fel încât, prin creșterea exigenței, să nu mai fie posibile derapaje în ceea ce privește calitatea profesională a acestui ciclu de studii și în ceea ce privește abaterile de la etica universitară.

Noi considerăm că, prin dezbaterile pe care le-am avut în comisie, și nu numai în comisie, am venit în fața dumneavoastră cu acele elemente care ar fi de natură să protejeze acest al treilea ciclu de studii de învățământ superior de derapajele care au adus în presă atât de multe dezbateri, din păcate, nefericite atât pentru sistemul de învățământ, cât și pentru societate în general. Potrivit ordonanței, exigența crește... Potrivit amendamentelor pe care le-am adus, exigența crește atât la nivelul universității, cât și la nivel național, prin Consiliul Național de Atestare, consiliu care este o instanță de recurs pentru acele situații care nu se rezolvă corespunzător la nivelul fiecărei universități. Cu speranța că veți fi de acord cu propunerile noastre și veți da votul favorabil acestui raport, vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim mult, doamnă președintă.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnule senator Hașotti, microfonul 2, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Din capul locului spun că trebuie să dăm un vot favorabil, deoarece mai puțin înseamnă mai mult decât nimic.

Cum a spus foarte bine doamna senator Andronescu, doamna președinte al comisiei – dar eu spun mai apăsat –, acesta este doar un prim pas pentru creșterea exigenței atunci când vine vorba despre doctorate. Cred că în textul actului normativ poate ar fi trebuit să fie mai clari, mai bine explicați anumiți termeni, pentru a fi mai clară situația pe care foarte corect a expus-o doamna ministru.

Stimați colegi,

Noi trebuie să fim foarte onești și am să vă spun ceea ce trebuie – cred eu –, am să vă spun ceea ce trebuie să modificăm în perioada următoare, în anii ce vin. Este o disfuncționalitate, un defect, o chestiune negativă care vine din istorie, dacă vreți, vine de acum 25 de ani, când s-a dat drumul la înființarea unor universități, mai ales a unor universități private, care organizează doctorate. Nu toate, am spus „a unora”.

Calitatea învățământului universitar diferă foarte mult: de la universități de mare prestigiu, Universitatea din București, Politehnica din București – pentru a-i aduce un omagiu doamnei rector –, Universitatea „Babeș-Bolyai”, la alte universități, mult mai mici, private sau de stat, acreditate și autorizate, care au un nivel al exigențelor inferior, mult mai jos decât al acestor universități pe care le-am pomenit. Una este când cineva își dă un doctorat la Politehnica din București, la „Babeș-Bolyai”, la Universitatea din București și altceva este când cineva își dă un doctorat la o universitate de care poate nici nu am auzit.

Calitatea acestor teze de doctorat diferă foarte mult, exigențele diferă foarte mult. Iată de ce ARACIS-ul va trebui să aibă un rol din ce în ce mai important, astfel încât, aducând universitățile acestea mai puțin cotate la un nivel superior, și nivelul tezelor de doctorat, nivelul doctoratelor să fie mai ridicat. Aceasta este o chestiune fundamentală pentru învățământul românesc.

Este fundamentală pentru că, stimați colegi, știm foarte bine cum s-au dat unele doctorate, din păcate. Vă spuneam și cu altă ocazie, acum vreo trei-patru săptămâni, cum un fost coleg de-al nostru, un personaj public, de altfel, și-a dat două doctorate în trei luni la Chișinău. Ce facem cu acestea? Pe acestea unde le contestăm?

Mulțumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt...

Domnul senator Cristian Dumitrescu. Vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

La dezbateri generale nu vreau să spun decât un singur lucru: că, uitându-mă pe text, față de textul inițial al legii, la un moment dat, la art. 4, se vorbește că IOSUD-urile sunt evaluate instituțional în vederea acreditării. Din păcate, în punctul 2, la 158, spune „școlile doctorale acreditate sau autorizate provizoriu”, ceea ce nu există. Acest „autorizat provizoriu” trebuie eliminat.

Și cer să fac un amendament oral, dacă o să fie de acord colegii, că, altfel, este inoperabilă, pentru că autorizarea provizorie există numai pentru autorizarea universităților. Corect?

Da, domnule senator, o s-o rog pe doamna președinte a Comisiei pentru învățământ să vă răspundă. Înțeleg că e vorba de o situație... o greșeală, da? Doamna ministru, vă rog. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-mi permiteți să-i mulțumesc și domnului senator Hașotti pentru ceea ce a spus la microfon și să-l asigur că, prin această ordonanță, prin amendamentele pe care le-am adus, pentru toate universitățile care sunt organizatoare de doctorat s-au creat două filtre suplimentare: o comisie a senatului și chiar senatul (prin votul pe care îl dă) reprezintă aceste filtre care sunt de natură să crească exigența față de propria producție de teze de doctorat din fiecare universitate.

În ceea ce privește intervenția domnului senator Dumitrescu, este o eroare materială și vă rog s-o acceptați. Că, într-adevăr, școlile doctorale, ca și masteratele, au doar procedura de acreditare, nu și de autorizare provizorie. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, permiteți-mi să declar încheiate dezbaterile generale și, înainte de a trece la vot, îi invit pe liderii grupurilor parlamentare, pentru consultare.

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog mult de tot să veniți să discutăm puțin.

PAUZĂ

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc pentru înțelegere. Doamnelor și domnilor senatori,

În urma consultării liderilor grupurilor parlamentare, vă propun o modificare de program, în sensul în care vom dezbate toate legile, fie ele ordinare, fie organice, în sesiunea de astăzi, iar votul pentru legile organice îl vom da marți, în sesiunea de vot clasică de legi organice.

În concluzie, punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, pe care l-am dezbătut, va avea vot marți, săptămâna viitoare, la ora 17.00.

Continuăm ordinea de zi...

Și atunci vom avea și votul asupra propunerilor pe care le-au făcut domnii senatori în plen. Mă refer la ce a propus domnul Dumitrescu.

Punctul 6 de pe ordinea clasică, pe care o aveți deja în mape, ca să nu vă încurc cu numerele, doamnelor și domnilor senatori, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 21 iulie – Ziua Banatului.

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului. Microfonul 5. Domnul... deputat... presupun, da?

Vă mulțumesc, domnule președinte. Zsolt Molnar, deputat UDMR de Timiș. Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră să susțin această inițiativă în numele colegilor deputați și senatori care au semnat această propunere. Toți provenim din Banat și am dori să ne susțineți, să ne aprobați această inițiativă, datorită faptului că, din păcate, la acest capitol, Banatul nu mai este „fruncea”.

Acest subiect a mai fost discutat în Parlamentul României. Avem lege pentru Ziua Bucovinei, avem lege pentru Ziua Dobrogei, și inițiatorii, împreună cu mine, au considerat că ar fi important să avem și o zi a Banatului.

Am propus această dată, 21 iulie, pentru că este data la care s-a constituit Banatul modern, Banatul pe care-l cunoaștem cu toții astăzi, Banatul care își are rădăcinile..., își are rădăcinile bogăției lui de astăzi în acea dată.

În afară de acestea, aș mai avea un argument, mai degrabă procedural, și aș avea rugămintea să țineți cont de el: data de 21 iulie este în mijlocul vacanței parlamentare, dumneavoastră sunteți prima Cameră sesizată în acest sens, deci, dacă aveți îngăduința să treceți această inițiativă legislativă, o putem trece și în Camera Deputaților înainte de data propusă de noi.

De aceea, v-aș mulțumi pentru susținere și vă doresc o zi frumoasă!

Mulțumim, domnule deputat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu, secretar de stat. Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Teza legii pe care ne-o propun inițiatorii prezenți în fața dumneavoastră este prima declarare a zilei de 21 iulie ca Zi a Banatului�, dar și o a doua teză care se referă la fondurile necesare organizării evenimentelor prilejuite de sărbătoarea Zilei Banatului, care, conform Domniilor Lor, ar trebui asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităților publice centrale ori ale instituțiilor publice.

Guvernul are rezerve și din punctul de vedere al argumentației istorice, dar, în primul rând, din motive de natură financiară. Și de mult prea multe ori se uită că orice inițiativă legislativă are nevoie și de o fișă financiară, dar, sigur, și de faptul că orice inițiativă trebuie să respecte prevederile constituționale, respectiv alin. (5) al art. 138, care spune că „Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare”, prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, ale Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și, nu în ultimul rând, art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Cu alte cuvinte, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Deneș Ioan. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele succesive derulate la 15 martie, 30 martie și 5 aprilie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Intervenții, dacă sunt? Doamna senator Câmpeanu. Microfonul central, doamna senator?

## **Doamna Mariana Câmpeanu**

**:**

Da.

Microfonul central, vă rog.

Nu pot decât să-mi exprim o mare nedumerire față de punctul de vedere al Guvernului. Sunt, pur și simplu, stupefiată!

Am avut, așa cum s-a spus și în argumentație, aici tot felul de zile: și a mărțișorului, și a comunității tătare și tot ce vreți pe lumea asta, și Guvernul nu s-a opus. Ce i-a cășunat acum să se opună, exact când este vorba de Ziua Banatului, chiar nu înțeleg! Chiar e de râs, nu vă supărați! Astfel de puncte de vedere din partea unui Guvern serios nu cred că ar mai trebuie citite în Parlamentul României.

O să votăm această zi, pentru că, într-adevăr, chiar... Banatul merită.

Mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tocmai mă pregăteam să iau cuvântul, când un coleg mi-a atras atenția asupra paradoxului numit „Guvern serios”. Chiar dacă nu este un paradox, chiar dacă există Guvern serios, aș vrea să-mi exprim și eu nedumerirea față de punctul de vedere al Guvernului.

Textul actului normativ sau al propunerii de lege nu prevede nicio cheltuială obligatorie, creează doar cadrul necesar organizării unor evenimente culturale cu ocazia Zilei Banatului și creează premisele legale pentru alocarea unor resurse de la bugetele locale sau bugetul național. Mai departe, bugetul aprobat al fiecărui minister, bugetul aprobat al fiecărui consiliu local poate să finanțeze aceste evenimente. Nu cred că este obligatorie în acest mod..., în acest moment și în acest text de lege specificarea resurselor exacte.

Pe de altă parte, este bine-venită inițiativa legislativă, pentru că o Românie puternică se poate constitui doar din regiuni istorice puternice, și aceste inițiative, aceste zile ale regiunilor istorice aduc numai plusvaloare, aduc o identitate mai bine păstrată și aduc elemente pozitive în tot ce înseamnă regiunile istorice ale României. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Severin Georgică. Microfonul 4, vă rog.

## **Domnul Georgică Severin:**

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul.

Aș vrea să fac câteva precizări. Am senzația că va începe acum lungul șir al zilelor regiunilor istorice, după care va urma lungul șir al zilelor județelor și așa mai departe.

Trecând peste acest precedent pe care-l creăm astăzi, pe mine mă uimește faptul că noi dorim să oficializăm aniversarea Păcii de la Passarowitz – de fapt, despre asta este vorba –, prin care Imperiul Otoman, fără să aibă dreptul, a cedat Banatul și Oltenia Imperiului Habsburgic. Deci, practic, noi vrem să sărbătorim faptul că Banatul a devenit, din 1718 până în 1918, o provincie habsburgică. Asta este Pacea de la Passarowitz!

În același timp, vă reamintesc că, prin aceeași pace, a fost cedată Oltenia, care a revenit la Țara Românească în 1739. Deci concluzia care ar fi?! Să vorbim și despre sărbătoarea Olteniei, pentru că este cu același eveniment.

Nu mă deranjează că vrem o Zi a Banatului, dar, dacă momentul când Imperiul Habsburgic a preluat Banatul de Timișoara în componența sa merită sărbătorit, în curând o să vrea cineva să sărbătorim Ziua Basarabiei pe momentul din 1812, când s-a constituit, de fapt, Basarabia ca provincie!

Haideți să nu ne mai jucăm cu istoria României, vă rog frumos!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dobra. Microfonul 2.

De trei ani ascult despre pericolul precedentelor: să nu dăm voie, să nu scăpăm controlul zilelor naționale, pentru că, atunci, sigur și alte zile naționale stau să vină..., comunități regionale, comunități locale și așa mai departe.

Susțin astăzi inițiativa aceasta, pentru că Banatul există! În primul rând.

Doi. Susțin această inițiativă pentru că oamenii aceștia vor să-și sărbătorească ziua regională din banii lor! Și au dreptul s-o facă.

Trei. Aș vrea să ieșim din blocajul ăsta, pe care-l aminteam mai devreme, cu pericolul nu știu care, și să spun că sunt țări în lumea aceasta în care în fiecare zi e o sărbătoare, găsesc oamenii aceia ce să serbeze, și asta le-a adus turism foarte mult! Fără să mai spun că le dă voie și Parlamentul lor să se bucure din banii lor, dacă au dreptul să se bucure.

Mulțumesc frumos.

Domnul senator Deneș Ioan. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Voiam să fac doar o remarcă legată de punctul de vedere al Guvernului. Parcă vorbim în două registre diferite. Sigur, punctul de vedere al Guvernului, care este exprimat de domnul ministru, bănuiesc că a fost redactat în interiorul Guvernului și agreat de către Guvern; de aceea, personal, nu am o opinie, să spunem, care să exprime o contradicție cu cine a citit acest punct de vedere, ci cu punctul de vedere efectiv.

Scrie foarte clar în textul legii: pot să finanțeze, pot bugeta, dacă doresc. Pe principiul autonomiei locale, aceste unități administrativ-teritoriale locale sau centrale, dacă consideră că e nevoie ca această zi să fie bugetată, o pot face sau nu o pot face.

De aceea, vreau să vă spun foarte clar: Guvernul trebuie să se aplece mai atent asupra inițiativelor și, atunci când are argumentație de genul acesta, mai bine să nu o spună, decât să vină în plenul Parlamentului, în plenul Senatului cu astfel de argumentații.

Aș fi înțeles dacă ar fi venit să spună că deschidem cutia Pandorei cu zilele regiunilor, poate că ar fi fost o argumentație mult mai veridică și mult mai aplicată, decât să ne spună că nu există o fișă de bugetare a acestei zile.

Păi cum să facem această fișă de bugetare, din moment ce unitățile administrativ-teritoriale au autonomie și pot sau nu să organizeze astfel de zile?!

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

## Stimați colegi,

Cu calm, putem rezolva și această problemă.

Evident că se deschide cutia Pandorei, s-a deschis, de fapt, cutia Pandorei, în momentul în care nu judecăm un lucru elementar, și anume nivelul de reglementare. Noi aici reglementăm pentru întreaga țară, nu reglementăm probleme regionale, nu reglementăm chestiuni regionale!

Autonomia locală dă dreptul fiecărei regiuni, fiecărui județ, fiecărei localități să-și desemneze și să-și voteze, să-și bugeteze, că de acolo se bugetează, zile, așa cum doresc ei. Aici, se încalcă un principiu și, din cauza aceasta, avem discuții și vom avea discuții. Pentru că, dacă stabilești la nivel de lege o astfel de zi, ne poate întreba oricare maramureșean, oricare dobrogean sau oricare ardelean: de ce noi nu avem aceleași drepturi la acel nivel de reglementare?

Dacă are, are... Dacă are, este o greșeală, încă o dată spun!

Încă o dată spun: găsim formula aceasta, o continuăm așa cum continuăm și alte greșeli (cum sunt legi pentru plata unor cotizații)?! Noi votăm legi pentru plata unor cotizații!

E, evident, o lipsă de principii... respectarea unor principii de reglementare. Asta-i toată problema! Nimeni nu le încalcă dreptul de a se hotărî la nivel local și regional o anumită sărbătoare.

Domnul senator Tudor Barbu. Microfonul 2.

Și vă propun să închidem dezbaterile, doamnelor și domnilor senatori.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. N-ai cum să nu fii alături de distinșii noștri colegi de suflet, bănățenii, și în Senat, și colegi de națiune română, de vreme ce precedentul s-a creat. Asta-i explicam valorosului senator Popa: deja există legi date de legiuitorul țării în privința unor provincii istorice. Și au fost date exemple chiar de către inițiator.

Pe mine m-a surprins alegerea datei, distinse coleg! Și plec..., fără să repet, pentru că a fost la nivelul elocinței prezentarea făcută de domnul senator Georgică Severin, să vă întreb dacă, într-adevăr, susțineți în continuare în plenul Senatului ca 21 iulie, o dată cu conotații istorice bizare, ca să fiu eufemistic în exprimare, bizare pentru România, nu pentru Banat – dar chiar și pentru Banat! –, trecerea de la un imperiu la alt imperiu..., dacă este moment de sărbătorire, eu, Tudor Barbu, sunt la limita înțelegerii!

Poate găsiți o dată..., pentru că Banatul are, probabil, în 365 de zile, cel puțin 10–15 momente extrem de importante îndelungul anului, de-a lungul anului, și găsiți o dată care să se lege un pic mai mult de națiunea română decât de un moment trist. E adevărat, poate important pentru Banat, nu știu!

Îmi spunea colegul Tánczos Barna că habsburgii au construit prima cale ferată în Banat. Bravo lor! Să le dea Dumnezeu și Măicuța Domnului sănătate! Dar nu cred că-i un motiv de sărbătoare trecerea, de la un imperiu la altul, a unei provincii istorice!

Mulțumesc.

La încheierea dezbaterilor generale, îi dau cuvântul inițiatorului, domnul deputat Zsolt Molnar.

Microfonul central, vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Reiterez și eu încă o dată că nu se creează niciun fel de precedent, avem deja două legi în vigoare în legătură cu Ziua Dobrogei și Ziua Bucovinei.

Și, răspunzând la întrebare, și bănățenii cunosc acest lucru. Bănățenii sunt cei care au înțeles semnificația acestei date. Înainte de această dată, înainte de această schimbare de imperiu, dacă doriți s-o numim așa, Banatul era o regiune pustie, o regiune unde nu se producea aproape nimic, era o mare mlaștină zona Timișoarei de astăzi. Tot ce știm, tot ce cunoaștem, tot ce avem astăzi în Banat se trage de la această dată: sistemul de irigații, satele, drumurile, cadastrul. Bănățenii știu! În Banatul montan: exploatările miniere, agricultura. Tot ce înseamnă bogăție astăzi în Banat se trage din această dată. Și noi, bănățenii, cunoaștem acest lucru! Am propus această dată pentru că știm bine că asta este originea bogăției, bunăstării din acea zonă și de aceea dorim să sărbătorim această zi, și nu altă zi.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc.

Este și, într-un fel, procedură, dacă doriți, domnule președinte de ședință.

În primul rând, nu neg faptul că, atunci când Banatul a trecut de sub Imperiul Otoman sub Imperiul Habsburgic, într-adevăr, a cunoscut o perioadă de transformări care se văd și astăzi. Acesta este adevărul!

Rămâne însă valabilă și întrebarea pe care a pus-o domnul senator Tudor Barbu: este cazul să avem o sărbătoare, când o provincie românească de astăzi trece de la un imperiu la celălalt, adică de la Imperiul Otoman la Imperiul Habsburgic?

Poate că da! Poate că da, însă vreau să-i spun distinsului nostru coleg, domnului deputat, că cele două – și de aceasta iau cuvântul și am spus că este, într-un fel, pe procedură – date pentru Dobrogea și pentru Bucovina sunt următoarele: pentru Dobrogea, când Guvernul României a luat act de Congresul de Pace de la Berlin și a publicat în Monitorul Oficial și s-au făcut toate procedurile legislative ca Dobrogea să vină la Principatele Române, adică la România, iar Ziua Bucovinei este ziua când Bucovina s-a unit cu România. Deci aici e cu totul alt argument!

Încă o dată, închei spunând: a fost binefăcător pentru Banat să se treacă de la Imperiul Otoman la Imperiul Habsburgic. Mai departe, rămâne la latitudinea fiecăruia dintre dumneavoastră să aprecieze dacă trebuie sau nu trebuie să votăm această propunere.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnilor senatori.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

V-am dat cuvântul, domnule deputat.

Haideți să votăm! Eu cred că au fost suficiente dezbateri, astfel încât să-și formeze o opinie colegii senatori.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

- Deci vă

Punctul 7 de pe ordinea de zi, așa cum a fost distribuită inițial, ca să nu greșim numerele curente, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2010.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a ne exprima...

Nu e inițiator, am înțeles, domnule Motoc, stați liniștit! Urma să dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Microfonul 9.

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Doamnelor și domnilor senatori,

Față de propunerea legislativă L56/2016, Guvernul României nu a formulat un punct de vedere.

Cu toate acestea, vreau să precizez că Guvernul a formulat un punct de vedere față de propunerea legislativă L77/2016, care este următoarea pe ordinea de zi și identică, în forma inițială, cu această propunere legislativă nr. L56/2016, în sensul respingerii acesteia.

Ministerul Energiei nu susține propunerea legislativă L56/2016.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Butunoi Daniel. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 18 aprilie, Comisia pentru transporturi și energie a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

În acest sens, comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri, dacă sunt?

Nu sunt dezbateri.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul cu amendamentele admise este supus votului.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 123/2012 – Legea energiei electrice și gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 485 din 16.07.2012, cu modificările și completările ulterioare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți.

Domnule Dian, sunteți inițiator? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu. Microfonul 9. Vă rog.

Bună ziua.

Guvernul nu susține acest proiect legislativ. Mulțumesc frumos.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Dan Butunoi. Microfonul 7. Vă rog.

Comisia pentru transporturi și energie a întocmit un raport de respingere nu pentru că legea nu ar fi fost bună, ci pentru că este identică cu cea pe care am dezbătut-o anterior, și, atunci, prin procedură legislativă, am adoptat doar una, și celeilalte i-am adoptat un raport de respingere.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Dezbateri.

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

-

- legislativă este respinsă.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 2 din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate. Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Educației Naționale, Király András. Microfonul 8. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Restricția de vârstă prevăzută în forma actuală a Legii nr. 248/2015 blochează accesul la acest program de interes național a cel puțin 20.000 de copii, exact înainte de începerea școlii. Din acest motiv, punctul de vedere al ministerului și al Guvernului este favorabil.

Mulțumim. Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ din Senat, doamna senator Ecaterina Andronescu. Microfonul 7. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o lege pe care Senatul a votat-o în urmă cu câteva luni de zile și care avea două restricții legate de vârsta copiilor școliți în învățământul preșcolar. Până în 3 ani era limita de vârstă, 3 ani și 6 ani.

Întrucât în funcționare apar situații în care copilul poate ajunge la grădiniță puțin înainte de trei ani sau poate împlini șase ani în timpul anului școlar, dar după intrarea în clasa pregătitoare, am considerat că este de datoria noastră să eliminăm aceste două restricții.

Ca urmare, prin amendamentele comisiei, venim și facem corectura Legii nr. 248/2015 și vă adresez rugămintea să votăm acest raport al comisiei. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Dezbateri, dacă sunt?

Nu sunt dezbateri.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar votul îl vom avea săptămâna viitoare, marți, probabil.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale. Declar deschise dezbaterile generale. Domnule Bumbu, sunteți inițiator? Microfonul 5.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Bumbu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Evoluția agriculturii o vedem cu toții, o constatăm chiar de pe șosea, privind ce utilaje lucrează, și ne dăm seama de complexitate. Din păcate, în ultimii 25 de ani s-au făcut niște erori. Au fost închise o mulțime de licee de specialitate. De exemplu, în 1997, erau 238 de licee cu profil agricol. În 2010, mai erau 56. A fost distrus patrimoniul specific acestor licee. Au fost subfinanțate. Gradul de pregătire, din păcate, a fost foarte scăzut în acestea și, din păcate, și mai mult, nu totdeauna, curricula a fost adaptată în funcție de evoluția agriculturii. Noi nu propunem altceva decât trecerea acestor licee de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii și coordonarea Ministerului Învățământului și Cercetării, în speranța – având și acordul celor implicați – că vor reuși să fie refinanțate, să fie privite cu un ochi specific și adaptat. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Király András, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale. Microfonul 8.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Punctul de vedere al ministerului și al Guvernului este negativ, din următoarele considerente: liceele agricole, ca orice alte unități de învățământ profesional și tehnic, funcționează în subordinea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice în ceea ce privește organizarea și funcționarea procesului de învățământ; salarizarea cadrelor didactice se face de către minister, iar cheltuielile de administrare sunt asigurate de autoritățile locale.

Liceele agricole fac parte din filiera tehnologică și, pe deasupra, Guvernul consideră că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu poate acorda sprijin financiar pentru dotarea și modernizarea liceelor agricole, deoarece Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020, prin submăsura 7.2. – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică –, a stabilit că liceele agricole pot depune proiecte pentru extindere, modernizare și dotare prin intermediul administrației locale.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ din Senat, doamna Ecaterina Andronescu. Microfonul 7.

Am toată încrederea în specialiștii care există în comisiile pentru învățământ. De obicei, soluțiile care s-au luat au fost în majoritate foarte bune. De aceea, o să fim de acord cu soluția propusă.

Ceea ce vreau să vă spun este că ar trebui să acordăm mai multă atenție acestor licee de specialitate. Și am să vă dau un exemplu, fără să fiu specialistă în domeniu, pentru că am fost în județul Caraș-Severin, pe Valea Almăjului, o vale deosebit de frumoasă – chiar vă invit să vă duceți să o vedeți, cu toate acele mori care încă funcționează pe apă. Acolo activitatea de bază este agricolă: creșterea animalelor, fânețe. Exista un liceu agricol foarte important, care a fost desființat. Nu știu dacă s-a reînființat, dar oamenii de acolo asta mi-au cerut. Au nevoie de un liceu agricol și probabil că nu este singurul loc din țară. Este foarte bine să facem licee specializate și este foarte bine, în sfârșit, să ajutăm agricultura.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Domnul senator Costoiu Mihnea. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este o inițiativă modificată de comisie, așa cum spunea doamna președinte, este un apel la Guvern să ia în serios această modificare și un apel la Ministerul Sănătății... la Ministerul Agriculturii să ia în serios această modificare, pentru că, dacă Ministerul Agriculturii înțelege sensul celor prezentate și de către doamna senator mai devreme, și de către doamna președinte și de inițiatori, salvează și sprijină cu adevărat aceste licee, și nu distruge, așa cum a distrus institutele agricole pe care le-a avut în subordine.

Este un mesaj extrem de serios pe care aș vrea să-l înțeleagă foarte bine. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ a Senatului a analizat cu toată responsabilitatea de care este în stare inițiativa aceasta legislativă. Considerăm că, în acest moment, să fragmentăm învățământul preuniversitar, prin introducerea în subordinea altor ministere, nu este de acceptat, pentru că am produce foarte multe perturbații în sistem, dar am intervenit pe inițiativa legislativă și am amendat, să spunem, inițiativa, în sensul în care Ministerul Agriculturii poate să dea sprijin liceelor agricole în ceea ce privește infrastructura, dotarea cu mijloacele de învățământ necesare, cu burse și, sigur..., și dreptul Ministerului Finanțelor de a opera în bugetele ordonatorilor de credit.

De aceea, vă propunem, spre dezbatere și adoptare, raportul comisiei, cu amendamentele despre care am vorbit, cu care, de altfel, a fost de acord și Ministerul Educației. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim, doamna senator. Dezbateri. Doamna senator Mariana Câmpeanu. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În cazul în care o adevărată descentralizare nu o să aibă loc și în sistemul de învățământ, aceste școli vor fi ale tuturor și ale nimănui.

Vor fi trei-patru ministere care pot interveni, dar niciodată nu intervin așa cum ar trebui pentru a dezvolta infrastructura. Mai multe ministere ar putea aloca fonduri, dar nu alocă fonduri pentru a susține școlile de specialitate, agricultură sau pentru industrie. Atâta timp cât aceste școli nu ajung în administrarea reală și de facto a autorităților locale și a autorităților județene, nu vom avea o infrastructură performantă, nu vom avea o descentralizare reală.

Chiar dacă sunt relativ singur cu această opinie, cred, sincer, că autoritatea locală, cea care este aproape de aceste instituții, este cea mai competentă și cea mai în măsură să investească, să ia decizii pentru aceste institute de învățământ.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale, și votul asupra propunerii legislative îl vom avea săptămâna viitoare, aceasta făcând parte din categoria legilor organice. Punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Viorel Lascu, secretar de stat în Ministerul Mediului. Microfonul 9. Vă rog.

Guvernul susține raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului. Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru agricultură, doamna senator Federovici...

Doina Silistru. Microfonul 7.

Vine Paștele. Îmi dați un miel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură s-a aplecat asupra acestei inițiative legislative și, în unanimitate de voturi, a făcut un raport suplimentar de respingere, cu un aviz negativ de la Comisia pentru mediu.

Vă supunem, spre dezbatere și adoptare, raportul suplimentar de respingere a propunerii legislative. Senatul este prima Cameră sesizată; legea, ordinară. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamna senator. Dezbateri, dacă sunt?

Nu sunt dezbateri.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 407 din 2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Dau cuvântul domnului senator Barbu, pentru a ne face un anunț.

O solicitare?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș dori să le solicit colegilor retrimiterea proiectului legislativ la comisie pentru două săptămâni.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Am înțeles.

La solicitarea liderului unui grup parlamentar, avem propunerea de retrimitere la comisie, pentru două săptămâni, a punctului 12.

Punctul 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc și al munițiilor.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Tiberiu Trifan, Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 8. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Afacerilor Interne susține adoptarea proiectului legislativ, fiind de acord cu amendamentele din raportul de admitere al Comisiei pentru apărare.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru apărare, domnul senator Obreja.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 30.03.2016, în prezența inițiatorilor și a reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și adoptare, plenului, raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Timotei Stuparu. Microfonul 4. Vă rog.

Susțin ceea ce președintele comisiei a spus aici, ce s-a întâmplat în Comisia de apărare.

Vreau să aduc doar unele clarificări. Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor a venit să modifice puțin și să completeze Legea nr. 17 privind regimul armelor și munițiilor, care data din 1996.

Prin aceste modificări însă, prin Legea nr. 295, s-au păstrat intacte un număr de articole – de la 46 la 52 – care privesc personalul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării ordinii și securității. S-a introdus acum termenul de „securitate”, prin această propunere legislativă, în loc de „siguranță națională”, și sunt prevăzute în aceste articole situații clare în privința executării tragerii cu arma de foc, în cazurile în care ele există.

Actuala propunere legislativă, în schimb, aduce și situații noi, vine să completeze cu situații noi, ivite în fața celor care execută foc cu arma, și anume, în situații în care animale pun în pericol viața sau integritatea corporală a trăgătorului, atunci când este cazul să fie imobilizate anumite persoane care comit violențe și nu se supun imobilizării sau somațiilor, punând în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor. De asemenea, în cazul imobilizării – o situație nouă – persoanelor care se sustrag de la executarea unor măsuri privative de libertate, în cazurile în care există teroriști și se acționează asupra reținerilor acestora și pentru eliberarea ostaticilor.

De asemenea, un punct nou, se aduc clarificări deosebit de importante în privința situațiilor de uz de armă.

De aceea, cred că erau necesare aceste modificări, aceste clarificări și comisia a adoptat o poziție, în consecință, în ceea ce privește promovarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi săptămâna viitoare, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor organice.

Domnule Dobra, doriți să interveniți?

A! OK.

Înainte de a trece la punctul 14, îi dau cuvântul domnului senator Dobra.

Vă rog.

Aș cere, domnule președinte, o verificare de cvorum. A cam căzut intensitatea dezbaterilor și ar fi păcat să discutăm legi fără să le asculte mai multă lume și să intervină.

Vă rog, o verificare a cvorumului.

Imediat. Înainte de a trece la punctul 14, îi dau cuvântul domnului senator Barbu Daniel și imediat o să facem și o verificare a cvorumului.

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, aș vrea să-i rog pe colegi să decidă retrimiterea la comisie, la rugămintea Grupului ALDE, a proiectului legislativ de la punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Voi supune la vot propunerea liderului unui grup parlamentar și avem și șansa de a verifica cvorumul.

Este în regulă, domnule Dobra? Sunteți de acord?

## **Domnul Dorin Mircea Dobra**

**:**

Da.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă rog, propunerea domnului senator Barbu, de retrimitere la comisie a punctului 14 pentru două săptămâni.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost adoptată.

Dați-mi voie să verific câte cartele sunt prezente în sală, pentru că cvorumul trebuie luat în calcul și cu acele cartele.

Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare să luăm o decizie împreună.

Vă rog mult de tot.

## PAUZĂ

Mulțumesc liderilor grupurilor parlamentare.

În urma verificării cvorumului, am constatat că sunt prezenți, așa cum, de altfel, și la votul electronic am văzut�am numărat 52 de doamne și domni senatori. Cvorumul legal de lucru nu este îndeplinit, numărul minim fiind de 82.

În concluzie, voi suspenda, voi închide ședința plenului Senatului de astăzi.

Înainte, vreau să vă reamintesc, pentru declarațiile politice de mâine, că ele se pot depune, nu este nevoie să fie susținute.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943278]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83/4.V.2016 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei