Stenogramă plen · Camera Deputaților · 28 decembrie 2016

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 28 decembrie 2016 · monitorul.ai

46 · final vote batch

Supunerea la votul final a: – Propunerii legislative privind promovarea investițiilor în exploatațiile agricole mici și mijlocii (Pl-x 384/2014; respinsă); – Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (Pl-x 585/2015; respinsă); – Propunerii legislative privind utilizarea, conservarea și protejarea solului (Pl-x 72/2011; respinsă); – Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (PL-x 525/2009; respins); – Propunerii legislative privind înființarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor și comercializarea cărnii (Pl-x 604/2015; respinsă); – Propunerii legislative privind stabilirea unor măsuri de organizare și funcționare a piețelor volante mobile pentru comercializarea produselor agroalimentare (Pl-x 799/2015; respinsă); – Propunerii legislative privind transferul cu titlu gratuit al exploatațiilor miniere Berbești-Alunu din domeniul public al statului și din administrarea Societății Naționale a Lignitului Oltenia în domeniul public al statului și în administrarea Consiliului Județean Vâlcea (Pl-x 310/2014; respinsă); – Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorului (Pl-x 377/2014; respinsă); – Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (Pl-x 657/2015; respinsă); - Proiectului de lege pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic (PL-x 867/2015; respins); – Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (Pl-x 231/2015; respinsă); – Propunerii legislative privind asociațiile de elevi (Pl-x 503/2015; respinsă); – Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de Guvern nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente (Pl-x 297/2014; respinsă); – Propunerii legislative pentru eliminarea inegalităților salariale rezultate în urma aplicării Legii nr. 118/2010 în cadrul instituțiilor bugetare (Pl-x 500/2015; respinsă); – Propunerii legislative pentru modificarea art. 42 și 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Pl-x 40/2016; respinsă); – Proiectului de lege privind combaterea risipei alimentare (PL-x 842/2015; respins); – Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 33 alin. (1) lit. g) și a art. 34 alin. (2) din Legea nr. 241/2006, republicată în 2013, cu modificările și completările ulterioare (Pl-x 16/2016; respinsă); – Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară (Pl-x 149/2015; respinsă); – Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990[1 ] a societăților și reglementarea echivalării funcțiilor (Pl-x 816/2015; respinsă); – Propunerii legislative pentru completarea art. 382 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (Pl-x 752/2015; respinsă); – Proiectului de lege privind prima intabulare a terenurilor agricole și forestiere (PL-x 334/2015; respins); – Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Pl-x 836/2015; respinsă); – Propunerii legislative pentru modificarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (Pl-x 897/2015; respinsă); – Proiectului de lege privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată (PL-x 302/2008; respins); – Proiectului de lege privind reorganizarea terenurilor agricole prin comasare (PL-x 584/2011; respins); – Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (PL-x 556/2014; respins); – Propunerii legislative privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic (Pl-x 140/2015; respinsă); – Proiectului de lege privind conflictele de muncă (PL-x 633/2015; respins.) – Propunerii legislative pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003 (Pl-x 119/2015; respinsă); – Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției (Pl-x 592/2014; respinsă); – Proiectului de lege privind regimul juridic al averilor ilicite (PL-x 72/2012; nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie); – Propunerii legislative pentru completarea prevederilor art. 199 din Codul de procedură penală (Pl-x 105/2014; nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie); – Proiectului de lege pentru completarea art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (PL-x 29/2016; respins); – Propunerii legislative pentru abrogarea OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, cu modificările și completările ulterioare, republicată (Pl-x 34/2016; respinsă); – Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (Pl-x 390/2015; respinsă); – Proiectului Legii turismului (PL-x 578/2015; respins); – Propunerii legislative pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic (Pl-x 894/2015; respinsă); – Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea forței de muncă (Pl-x 167/2015; respinsă); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și al protecției sociale (PL-x 170/2015; respins); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (PL-x 510/2016; adoptat); – Legii privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 473/2016/28.12.2016; adoptată legea cu amendamente)

176 de discursuri

Florin Iordache
#19827
Bună dimineața, stimați colegi!
Rog colegii să ia loc în sala de plen, pentru a putea începe ședința.
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința și vă anunț că, din totalul celor 327 de deputați ale căror mandate au fost validate, până la acest moment au fost validați 326. 205 colegi și-au înregistrat prezența.
Potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de miercuri, 28, și joi, 29 decembrie; programul de lucru pentru perioada 27–31 decembrie. Iar membrii Biroului permanent și Comitetul liderilor au propus suplimentarea ordinii de zi cu PL-x 473/2016 și PL-x 510/2016.
Dacă sunt comentarii? Nu sunt.
Vă rog, procedură, domnul Voicu.
Mihai Alexandru Voicu
#20613
Mulțumesc mult. Domnule președinte, Stimați colegi,
Este prima sesiune de vot pe legi a actualei legislaturi și, din păcate, această sesiune nu începe foarte bine. Pentru că aș fi sperat ca moștenirea, așa-zis tehnică, a mandatului trecut să fie remediată în această perioadă și să putem, în sfârșit, în interesul public al transparenței, să votăm prin mijloacele electronice, cu cartelele de vot.

Gigel Sorinel Știrbu

#38556

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei pentru industrii și servicii, Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În redactarea raportului, comisia a ținut seama de avizele favorabile transmise de Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, precum și de avizele negative transmise de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și, respectiv, de Comisia pentru industrii.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat inițiativa legislativă în data de 5 mai 2008.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, cu o anexă care să cuprindă în lista zonelor arheologice de interes prioritar și perimetrul localității Roșia Montană.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă propune respingerea proiectului de lege.

Motivarea respingerii se întemeiază pe următoarele considerente: luările de cuvânt și opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor au condus la votul în favoarea respingerii inițiativei legislative, ținând cont de faptul că, în prezent, perimetrul localității Roșia Montană este clasat, fiind astfel protejat prin efectul legii.

Vă mulțumesc mult.

Mihai Alexandru Voicu

#41419

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Modificarea și completarea Legii nr. 334 cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale a fost o lege curajoasă, fără niciun fel de îndoială. Nu are însă pretenția de perfecțiune, asta este evident, iar modificările

ce s-au adus, prin efortul comun al unor colegi, eforturi ce au trecut dincolo de apartenența politică, sunt, după părerea noastră, a Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, de natură a îmbunătăți prevederile acestei legi. Nu sunt primele modificări ce s-au făcut și cred eu că nu ar trebui să fie ultimele și cred că, profitând de faptul că următoarele alegeri vor fi peste doi ani și jumătate, sunt de părere că ar trebui ca acei colegi din toate grupurile parlamentare care au lucrat în ultimii ani la această lege trebuie să mai facă un efort suplimentar. Cred că mai avem datorii; de exemplu, introducerea votului prin corespondență și la alegerile europarlamentare și prezidențiale. Trebuie să mai facem niște reglaje cu privire la problemele cu care ne-am întâlnit practic în timpul acestor două campanii electorale în care a funcționat noua lege a finanțării și cred că în următoarele sesiuni o să prezentăm un proiect mai amplu de modificare și completare a Legii nr. 334.

În ceea ce privește proiectul supus astăzi spre dezbatere și aprobare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota în favoarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență, cu modificările aprobate în comisie.

Profit de prezența mea la microfon pentru a face și o precizare de procedură cu privire la lucrurile ce s-au întâmplat cu privire la acest proiect de lege, și anume că ar trebui cumva, chiar și atunci când există consens, să respectăm procedurile cu privire la retrimiterea la comisie: cine o poate cere, în ce situație, mai ales că s-a dovedit că modificările ce au fost făcute erau, cred eu, de natură a fi fost făcute inclusiv în plen, pe prevederile articolului cu privire la erorile materiale.

Vă mulțumesc foarte mult.

Simona Bucura-Oprescu

#56259

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au luat în discuție Propunerea legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic, trimisă cu adresa Pl-x 140 din 2 martie 2015.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în ședința din 25 februarie 2015.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților a avizat negativ inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă. În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63, am examinat această propunere, în ședințe separate.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că inițiativa legislativă nu îndeplinește cerințele necesare de claritate și previzibilitate ale normei juridice, întrucât nu cuprinde nicio definiție a noțiunii „steag cu caracter etnic”, nu rezultă cum anume ar putea fi afișate steagurile pe unitățile administrativteritoriale de orice fel și nici care anume sunt manifestările oficiale ale statului român și ale instituțiilor acestuia cu ocazia cărora ar putea fi afișate steaguri și nici care sunt alte reprezentări cu caracter oficial pe care ar putea fi afișate steaguri.

În lipsa acestor prevederi exprese, care să confere claritate reglementării, dispozițiile inițiativei legislative nu pot fi aplicate.

În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că dispozițiile legale trebuie să fie clare și precise, ca o condiție esențială a calității și constituționalității normei juridice, în caz contrar aducându-se atingere art. 1 alin. (5) din Constituție.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Cristian Buican

#72961

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința plenului Camerei Deputaților din 2 noiembrie 2015, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de Guvern nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în vederea examinării și depunerii unui nou raport.

Pentru această propunere legislativă s-a întocmit raportul prin care s-a propus respingerea propunerii legislative.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în ședința din 2 iunie 2014, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în ședința din 8 martie 2016.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților menținerea raportului inițial de respingere a propunerii legislative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Guvernul României nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat negativ inițiativa legislativă.

Comisia juridică, de disciplină și imunități propune plenului Camerei Deputaților un raport de respingere.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Andrei Daniel Gheorghe

#76345

Mulțumesc, domnule președinte.

Nouă, Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, ni se pare o mare greșeală și o nedreptate față de frații noștri basarabeni propunerea de respingere a acestui proiect.

Basarabia este o parte identitară și o parte din România. Mi se pare total greșit să venim cu astfel de premise, că ne costă prea mult, că pur și simplu am discrimina pe cineva. Păi pe cine discriminăm? Și o spun astăzi atât ca deputat național liberal, cât și ca nepot de refugiat politic.

Mi se pare o greșeală imensă să respingem acest statutcadru cu privire la drepturile românilor din Republica Moldova! Românii de acolo trebuie să aibă un acces facil pe piața muncii din România, trebuie să aibă dreptul la educație în țara lor, în patria unică și indivizibilă a tuturor românilor, și trebuie să aibă dreptul de a intra pe teritoriul românilor, pentru că sunt niște oameni care au fost batjocoriți și umiliți de 40 de ani de ocupație sovietică.

Păi așa vrem noi să facem unirea?! Spunem că suntem unioniști, însă o facem doar în declarații politice și în interviuri. Hai să o facem și prin proiecte de lege!

Alte națiuni își apără comunitățile istorice nedreptățite de vitregiile sorții care nu se mai găsesc în teritoriul național! Care este proiectul nostru? Așa vrem să aducem noi Basarabia în Uniunea Europeană, Republica Moldova de astăzi?!

Haideți să încercăm să gândim din perspectiva interesului național și a identității noastre! Suntem cu toții români, nu trebuie să ne mai discriminăm!

Vă spun sincer, mulți dintre noi avem rădăcini și peste Prut. Astăzi este o formă de discriminare respingerea acestui proiect pe baze absolut puerile, pe aceleași motivații, că ne costă nu știu cât sau că nu putem din pricina nu știu cărei legi sau reglementări europene fictive.

În primul rând, noi trebuie să înțelegem că, dincolo de „dodoni” și rusofoni, trebuie să facem unirea! Nu știu dacă acest Parlament, dar sigur generația noastră politică trebuie să fie generația unirii.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Viorel Ștefan

#83507

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere cu Propunerea legislativă privind modificarea art. 42 și 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările

ulterioare, trimisă spre dezbatere în fond cu adresa Pl-x 40/2016 din 22 februarie 2016.

Conform prevederilor art. 75 din Constituție și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională, iar Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea în ședința din 16 februarie 2016.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare includerea în categoria veniturilor neimpozabile a indemnizațiilor, primelor sau recompenselor din bugetul propriu, obținute ocazional din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese, în cadrul persoanelor juridice cu scop patrimonial.

Inițiativa legislativă prevede și excluderea acestor sume de la aplicarea regulilor de impunere proprii veniturilor din salariu, urmând ca aceste reguli să se aplice numai sumelor primite de reprezentanții în Adunarea generală a acționarilor, în Consiliul de administrație, de membrii directoratului și ai Consiliului de supraveghere, precum și de membrii comisiilor de cenzori din cadrul societăților comerciale și regiilor autonome.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat propunerea în ședința din 8 martie.

În urma examinării propunerii legislative, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, deoarece începând cu 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a abrogat Legea nr. 571/2003. Astfel, propunerea a rămas fără obiect de reglementare.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Viorel Ștefan

#97444

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre reexaminare, la solicitarea Președintelui României, cu Legea privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, transmisă cu adresa PL-x 473/2016 din 28 decembrie 2016.

În data de 23 decembrie 2016, Președintele României solicita reexaminarea legii trimise la promulgare, apreciind că se impune o reanalizare a acesteia de către Parlament, sub aspectul efectelor resimțite de cetățeni, în condițiile în care aceasta a fost declarată constituțională în raport cu criticile formulate.

În motivarea cererii de reexaminare se arată că înlocuirea unei plăți directe cu una indirectă, precum și absența unor măsuri legislative conexe care să asigure servicii publice de calitate ar putea determina, pe lângă efectul deplasării poverii fiscale de la beneficiarii acestor servicii către toți contribuabilii, și accentuarea disfuncționalității serviciilor publice, cu referire la cele două servicii publice de radio și televiziune. Modul de finanțare a celor două servicii este în legătură directă cu funcționarea acestora, iar, din această perspectivă, stabilirea surselor de finanțare trebuie să facă obiectul unei dezbateri autentice în forul legislativ, care să conducă la identificarea acelor soluții de natură să asigure realizarea rolului constituțional al acestora.

Având în vedere argumentele expuse, precum și competența legislativă, exclusiv a Parlamentului, Președintele României solicită reexaminarea Legii privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare în ședința din 27 septembrie 2016 și a adoptat Legea privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisia noastră a dezbătut cererea de reexaminare în ședința din 28 septembrie 2016.

În urma reexaminării cererii și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea cererii

de reexaminare și adoptarea Legii privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentul admis prezentat în anexa nr. 1 la prezentul raport.

În cursul dezbaterii, comisia a respins amendamentul care se regăsește în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Raluca Turcan

#100613

Domnule președinte, Dragi colegi,

Această lege a generat, la finalul sesiunii trecute, ample discuții. Eu cred că acea patimă din ajunul campaniei electorale trebuie lăsată la o parte și să ne concentrăm foarte mult pe viitor.

Din nefericire, formula care a rezultat astăzi din comisia de specialitate, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, lasă un gust amar și o pată neagră pe destinul a două instituții fundamentale pentru democrația din România. Și ne referim la Radioul public și la Televiziunea publică.

Solicitarea de reexaminare a Președintelui României viza renunțarea la eliminarea taxei radio-TV, tocmai pentru că această eliminare a fost făcută fără o amplă dezbatere în Parlamentul României cu reprezentanții celor două instituții, cu specialiști în domeniu, pentru a găsi cea mai bună formulă, astfel încât aceste două instituții să funcționeze cu adevărat, să servească interesului public, să-și respecte misiunea constituțională pe care o au. Nu s-a întâmplat lucrul acesta și, la grămadă, s-a ajuns ca două instituții, atât de importante, să aibă parte, de la o zi la alta, de un viitor incert. Nu se știe ce se va întâmpla cu statutul angajaților acestor două instituții. Se mută sursa de finanțare de la beneficiarii acestor două instituții la bugetul de stat și riscăm să transformăm aceste două instituții în simple anexe ale finanțatorului, adică ale Guvernului.

În același timp, cât această taxă se colecta de la o mare parte a populației, aveam garanția că această parte a populației putea fi servită printr-o anumită tematică, printr-o anumită acoperire teritorială.

Mai mult decât atât, renunțăm la sursa de finanțare, riscând fie să semnăm decesul acestora două instituții, fie să le transformăm în societăți comerciale, fie în anexe ale Guvernului, fără măcar să fi încercat o reorganizare a acestor două instituții.

Cu mulți ani în urmă, am depus o inițiativă legislativă care a trecut, în unanimitate, într-o Cameră a Parlamentului, în Camera Deputaților, care viza fix reorganizarea acestor două instituții în funcție de misiunea pe care trebuie să o aibă în societate și regândeam inclusiv formula de finanțare a acestor instituții. Din nefericire, acea propunere a fost respinsă și găurile, găurile bugetare în cele două instituții s-au adâncit, cheltuielile s-au mărit, datoriile s-au rostogolit. Am ajuns într-o situație cu adevărat dificilă. Avem foarte mulți jurnaliști performanți în aceste două instituții care se întreabă ce vor face de mâine, ce statut vor avea.

Avem, pe de altă parte, bani strânși de la populație care încă nu au o justificare cu privire la modul în care au fost cheltuiți. Chiar de aici, din Parlamentul României, am făcut o solicitare DNA-ului de a vedea modul în care au fost cheltuiți banii publici și modul în care s-a desfășurat managementul în cele două instituții.

Sperăm ca această anchetă să meargă la final și, dacă au fost scurgeri de bani publici, cineva să plătească pentru lucrul acesta.

Însă solicitarea Partidului Național Liberal, astăzi, este de a accepta cererea de reexaminare a președintelui, de a renunța la eliminarea taxei radio-TV, urmând ca în Camera Deputaților și în Senatul României să supunem dezbaterii o inițiativă legislativă de reorganizare a acestor două instituții, de regândire inclusiv a formulei de finanțare a acestor două instituții, astfel încât să nu știrbim democrația românească de rolul pe care Televiziunea și Radioul publice le pot avea.

Eu cred că funcționarea corectă a acestor două instituții reprezintă un semnal de vitalitate democratică pe care România trebuie să-l dea și pe care riscăm să-l primim astăzi într-un mod nefast cu privire la viitorul acestor două instituții.

Așadar solicităm supunerea la vot a amendamentului făcut în comisia de specialitate de către parlamentarii Grupului Partidului Național Liberal și să votăm cererea de reexaminare cu amendamentul de eliminare a taxei radio-TV din cele 102 taxe.

Mulțumim.

Kelemen Hunor

#104752

Domnule președinte, Stimați colegi,

Față de septembrie, foarte multe lucruri nu s-au schimbat și revenim la acest microfon să vă supunem atenției dumneavoastră următoarea problemă. Din cele 102 taxe propuse pentru eliminare, nu avem nicio obiecție pentru 100 de taxe, dar sunt două taxe, despre care a vorbit și doamna Turcan, despre care ar trebui să discutăm foarte serios.

Este vorba despre taxa pentru bugetarea celor două instituții publice, Radioul și Televiziunea. Și eu cred că în acest moment Parlamentul României nu poate lăsa în nesiguranță cele două instituții, eliminând, prin această lege, taxa radio și TV și nelăsând nimic în locul acestor două taxe. Se schimbă toată filosofia de bugetare a celor două instituții și, mai mult, se schimbă prin această eliminare și toată filosofia de funcționare a celor două instituții publice.

Eu nu neg că se poate gândi la o altă modalitate de finanțare a Radioului și Televiziunii publice. Se poate. Există și modele în Uniunea Europeană, în trei-patru țări, unde societățile publice de radio și televiziune sunt finanțate de la bugetul de stat.

Dar acest lucru ar însemna să modificăm și Legea nr. 41 din 1994, ar însemna să schimbăm și filosofia de funcționare a celor două instituții. Și vă spun ce va apărea anul viitor, după ce Curtea de Conturi va merge la cele două instituții: vor fi puse în discuție inclusiv salarizările din cele două instituții și ne vom trezi că am creat, prin acest vot, un haos general în cele două societăți, fiindcă, în acest moment, după acest vot, cele două instituții vor fi considerate instituții bugetate sută la sută de la bugetul de stat. Asta înseamnă și o altă modalitate de salarizare. Dacă apar situații în care

trebuie să se angajeze la studiourile teritoriale sau la studioul central, nu se poate face, dacă mergem pe această filosofie propusă prin eliminarea celor două taxe, fără o aprobare din partea Guvernului. Deci, și din punctul de vedere al resurselor umane, va apărea un blocaj total.

De aceea, eu cred că ar trebui să ne gândim foarte serios să scoatem din acest pachet cele două taxe, așa cum am propus și în Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Și încă un lucru ar trebui să discutăm astăzi. Dacă vrem să redăm Parlamentului credibilitatea, greutatea în ceea ce privește legiferarea și controlul, atunci eu cred că acest proiect de lege ar fi trebuit trimis și la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, fiindcă în Constituție scrie, în legea de funcționare scrie, „controlul parlamentar se realizează prin comisiile de specialitate”. Nu se poate spune că acest control se realizează doar prin Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Să ocolim comisiile de specialitate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților este o greșeală uriașă.

De aceea, ar trebui să ne gândim să trimitem înapoi. Am înțeles, ne grăbim, se apropie 31 decembrie, vrem să eliminăm toate taxele, dar eu cred că nu am pierde foarte mult timp dacă am lua în serios rolul Parlamentului, rolul comisiilor de specialitate și rolul de control al Camerei Deputaților și al Senatului, până la urmă.

De aceea, când vom ajunge la articolul respectiv, vom solicita și retrimiterea în comisia de specialitate, în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Bineînțeles, problemele Televiziunii nu se vor rezolva de la o zi la alta, fiindcă acolo există o datorie de peste o sută de milioane de euro și o putem prelua la bugetul de stat, nu este nicio problemă, dar atunci ar trebui să spunem foarte clar și foarte răspicat că vom modifica și Legea nr. 41. Altfel, noi vom lăsa în incertitudine și în ceață cele două instituții, nemaivorbind de transparență bugetară, nemaivorbind de funcționarea fără ingerință politică în acest moment, fiindcă toată filosofia rămâne pe baza Legii nr. 41, doar finanțarea se schimbă.

Eu cred că este momentul să ne gândim foarte bine înainte de a da un vot și am putea regândi aceste două taxe, și am putea reașeza funcționarea celor două instituții la începutul anului viitor prin modificarea Legii nr. 41.

Vă mulțumesc.

Robert Nicolae Turcescu

#109261

## Bună ziua!

N-am să vă rețin foarte mult. Vreau doar să vă aduc la cunoștință câteva aspecte care cred că trebuie luate în calcul în momentul în care vorbim despre eliminarea sau menținerea taxei radio-TV.

În primul rând, discuția aceasta trebuie să fie una extrem de serioasă, pentru că în momentul de față consider că refacerea stratului de credibilitate pentru foarte multe dintre mijloacele de informare în masă din România ar trebui să plece, din punctul meu de vedere, de la Societatea Română de Radio și Societatea Română de Televiziune. Ele sunt singurele care, în acest moment, ar putea reface prestigiul profesional al acestei bresle.

Pe de altă parte, vă rog să luați în calcul o sumă. Este vorba de un miliard de euro. Acesta este nivelul colectării taxei radio-TV din 2003 până astăzi, decembrie 2016.

Deci Televiziunea Română – TVR doar, atenție! – a obținut venituri de aproape un miliard de euro în ultimii 13 ani.

Ce s-a întâmplat cu acești bani? Unde s-au dus acești bani? Mai ales că reprezintă aproape jumătate din veniturile încasate de TVR în această perioadă. Iertați-mă, un miliard de euro este un buget, chiar și raportat la o perioadă de 13 ani, pentru o televiziune fie ea și publică, fie ea și din România, fie ea și în comparație cu o televiziune publică din alte țări – vă puteți uita, de asemenea, pe astfel de documente –, e o sumă mare, să știți!

În ce fel s-a reflectat banul public cheltuit, practic, adunat de TVR, în calitatea programelor, a dezbaterilor, în calitatea transmisiei chiar? Cred că acesta este un subiect, spun din nou, foarte delicat.

Și, domnule președinte, nu știu dacă acum este momentul să fac o astfel de propunere, dar, atunci când discutăm despre TVR, dincolo de a avea sau a nu avea taxa radio-TV, colectată în felul în care s-a întâmplat până acum sau direct, alocată de la Guvern, cred că ar trebui să ne gândim, mai ales că suntem la începutul unei noi legislaturi, la constituirea, spuneți-i „comisii”, „grup de lucru”, cum vreți, care să analizeze însă și de pe aceste paliere felul în care se cheltuie banii publici, practic, într-un astfel de sistem.

Repet, rețineți această cifră, un miliard de euro, în 13 ani!

Pentru frauda din dosarul EADS, care era de 800 de milioane de euro, s-a discutat ani de zile în spațiul public din România. I-aș invita pe toți șefii TVR din ultimii ani să dea un raport, nu în fața Parlamentului neapărat, dar măcar în fața cetățenilor, în legătură cu această sumă.

Iar aici dați-mi voie – sigur, eu sunt un parlamentar nou-intrat pe băncile Parlamentului –, dar dați-mi voie să bat obrazul celor care au făcut parte din comisiile parlamentare care au analizat activitatea TVR, inclusiv din punct de vedere financiar, pentru felul absolut superficial în care mulți dintre ei s-au uitat asupra rapoartelor de activitate, mai ales asupra celor de natură financiară.

Rețineți: un miliard de euro! Vă mulțumesc.

Remus Adrian Borza

#115876

Domnule președinte, Dragi colegi,

Grupul ALDE va vota împotriva solicitării Președintelui României de reexaminare a acestei legi, câtă vreme Legislativul țării s-a mai pronunțat pe această chestiune, câtă vreme și Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a acestui act normativ.

Așa cum spunea și antevorbitorul meu, trebuie să ne gândim la cetățean, care este împovărat de tot felul de taxe și impozite care nu au nicio noimă. Impactul bugetar, în accepțiunea inițiatorilor, e undeva la 0,02. Din punctul de vedere al Guvernului, chiar și ieri, un secretar de stat de la Ministerul de Finanțe a spus că nu e 0,02, ci 0,2, fără un zero. Dar, în orice caz, în sume absolute, înseamnă 1,6 miliarde de lei.

1,6 miliarde de lei raportat la PIB-ul României, care, anul acesta, a fost de 758 de miliarde de lei, e nimic. Raportat chiar și la bugetul statului, de 244 de miliarde de lei, iarăși nu înseamnă mare lucru.

În comunicatul remis opiniei publice ieri de către Ministerul de Finanțe, într-adevăr, e un element care mă îngrijorează. La 11 luni de zile, ANAF-ul a colectat doar 205 miliarde de lei, cu 1,9% mai puțin decât anul trecut, o medie a colectării de 27%.

Asta este, de fapt, marea problemă a României, colectează prea puțin. Invariabil, independent și indiferent de politica fiscală a statului român, fie că vorbeam de cotă progresivă sau cotă unică, în cei 26 de ani nu am reușit să colectăm mai mult de 32,5%.

Sigur că susținem eliminarea acestor taxe, care nu însemnau altceva decât uzură de nervi, înseamnă timp pierdut. Și dau un exemplu concret: pe 23 decembrie m-am dus la Secția nr. 14 să-mi reînnoiesc buletinul, pentru că îmi expiră în ianuarie. Evident, lumea, cu vinul pe masă, m-a trimis: „Du-te, mă, la poștă și plătește 7 lei.” Sigur, m-am dus la Oficiul nr. 53 și am stat o oră și cinci minute la o coadă ca să plătesc 7 lei pe un drept cetățenesc, până la urmă, de a avea acte de identitate – certificat, buletin. La fel vorbim de societăți comerciale. Spunem, domnule, în România, încă, o societate comercială... durează și o lună de zile. În Anglia de pe o zi pe alta se face o societate comercială. Evident că erau niște taxe, cum v-am dat și exemplul cu 7 lei, altele erau cu câțiva bani.

Timpul trebuie gândit ca o resursă. Nu doar banul este singura resursă care concură la bunăstare și la creștere economică. Și timpul trebuie privit ca o resursă și un cost.

Evident că impactul acestor 102 taxe este nesemnificativ în ceea ce privește PIB-ul României și în ceea ce privește veniturile de la bugetul consolidat al statului.

Dar cetățeanul – și aici vorbim de peste 8 milioane de români – câștigă o oră sau câștigă mai multe ore fără să îndure acea umilință a unor funcționari blazați și irascibili, care uită că, de fapt, ei sunt în slujba cetățeanului, și nu noi în slujba lor. Așa am fost tratat și eu la Oficiul nr. 53 în urmă cu o săptămână.

Acum, din punctul de vedere al taxei radio-TV, sigur, chiar și în această instituție – cea mai reprezentativă instituție a națiunii, Parlamentul României – se fac discuții de vreo patru ani de zile vizavi de necesitatea imperativă a reformării acestui serviciu public care se cheamă Televiziunea publică. Din păcate, toate aceste tentative au eșuat.

TVR-ul, astăzi, este o gaură neagră care mănâncă în fiecare an în jur de 650 de milioane de lei. Bugetul TVR-ului este de două ori mai mare decât bugetul comun al Antenelor

și al ProTV-ului. Chiar și organigrama TVR-ului este mai mult decât expandată și supradimensionată: 2.517 salariați. Antenele și cu ProTV-ul au 900 de salariați. Cota de piață a TVR-ului, că ne lamentăm, și e multă ipocrizie aici, „domne, privăm poporul de un serviciu de utilitate publică, de o informație de calitate”... Care informație, care calitate, care audiență, câtă vreme TVR-ul a căzut la o cotă de piață de 0,93%? Acesta e impactul TVR-ului.

Știți, e un banc care circulă prin curtea TVR-ului: dacă intră un copil în curte și strigă „mamă”, ies vreo 300 de gospodine la ferestrele Televiziunii și zic: „Da, mamă.”

Aici, evident, evident că trebuie să ne asumăm acea modernizare a unei instituții fundamentale și sunt de acord cu antevorbitorii mei. România are nevoie de o presă independentă, are nevoie de emisiuni de calitate. Are nevoie de emisiuni care să promoveze cultură și educație. Dar trebuie să vedem dacă TVR-ul, în actuala formă de organizare, chiar răspunde unui astfel de imperativ. Și trebuie să ne asumăm acest proces de modernizare și de eficientizare a Radioului și a Televiziunii publice.

Lia Olguța Vasilescu

#122889

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș începe prin a comenta puțin ceea ce a spus domnul Robert Turcescu și vă spun sincer că nu sunt o simpatizantă de-a dumnealui, dar am rezonat perfect cu discursul pe care l-a avut mai devreme în Parlamentul României, pentru că trăiesc o senzație de déjà-vu.

Acum 12 ani eram membru în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților și discutam aceleași lucruri. Despre reforma în televiziune și în radio, despre depolitizare, despre faptul că se plătește o taxă care duce la aberații. Mai precis, dacă sunteți cultivatori de roșii și aveți o seră, vreau să vă spun că plătiți taxa radio-TV, chiar dacă nu se uită plantele la televizor. De asemenea, dacă aveți un cavou la cimitir pentru cineva din familie și acolo este tras un fir de electricitate, plătiți taxa radio-TV, deși nu se uită mortul la televizor.

Din păcate, aberațiile acestea de 12 ani sunt tot necorectate. Și, atunci când se vine, în sfârșit, cu o inițiativă ca să se elimine această taxă aberantă, ajungem iarăși la discuții de acum 12 ani, nerezolvate.

Să ne gândim la faptul că este vorba de un miliard de euro, așa cum foarte bine spunea domnul Turcescu? Sau să ne gândim la faptul că este vorba de 3 miliarde 900 de milioane de lei comision către firmele care colectează această taxă? Depinde din ce punct de vedere vrem să analizăm situația. Cert este că Parlamentul a avut peste 12 ani să rezolve această chestiune și nu a făcut-o.

Am trăit astăzi și să văd cum de la tribuna Parlamentului României este sesizat DNA-ul. Să știți că instituția denunțătorului funcționează în România, și cu foarte mare succes. Pentru asta însă nu trebuie să întinați această tribună.

Parlamentul României trebuie să dea legi – și legi bune. Aceasta este o lege bună, pe care vă rog să o votați, pronunțându-vă împotriva cererii de reexaminare din partea Președintelui României.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#128139

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă rog să luați loc, stimați colegi, ca să putem începe. Domnule Cozmanciuc, haideți, să putem începe.

Rog colegii să ia loc în sala de plen, colegii să poată număra.

Începem cu legi ordinare, respingeri.

1. Propunerea legislativă privind promovarea investițiilor

în exploatațiile agricole mici și mijlocii.

Comisia pentru agricultură propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? Nu. Colegi care nu-și exprimă votul? Abțineri? 27 de abțineri. 28 de abțineri, da? 213 pentru și 28 împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată.

Abțineri, Grupul USR, ca să știm.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? 77 de abțineri. Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Și, cu 165 de voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

3. Propunerea legislativă privind utilizarea, conservarea și protejarea solului.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. 165. Voturi împotrivă? PNL-ul. 65. Abțineri? 28. 40 de abțineri. Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Deci, cu 165 de voturi pentru, a fost adoptată propunerea de respingere.

4. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Comisia pentru cultură propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? 28 plus 12, 40. USR plus PMP. 203 pentru, 40 s-au abținut. A fost adoptată propunerea de respingere.

5. Propunerea legislativă privind înființarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor și comercializarea cărnii.

Comisia pentru agricultură propune respingerea. Cine este pentru?

Mulțumesc. Abțineri? 40 de abțineri. USR plus PMP. Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

212 voturi pentru. Propunerea de respingere a fost adoptată.

6. Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri de organizare și funcționare a piețelor volante mobile pentru comercializarea produselor agroalimentare.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru industrii propun respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? 40. Deci PMP plus USR, 40 de abțineri. Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Cu 223 de voturi pentru, a fost adoptată.

7. Propunerea legislativă privind transferul cu titlu gratuit al exploatațiilor miniere Berbești-Alunu din domeniul public al statului și din administrarea Societății Naționale a Lignitului Oltenia în domeniul public al statului și în administrarea Consiliului Județean Vâlcea.

Comisia juridică și Comisia pentru industrii propun respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? 40. Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Cu 223 a fost adoptată.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorului.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru industrii propun respingerea.

Cine este pentru?

Florin Iordache

#131451

Mergem mai departe.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 21.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru industrii propun respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? 41 de abțineri. Și, cu 224 de voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

9. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? Adună și PNL-ul.

Cu 165 de voturi pentru și 89 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

10. Proiectul de lege pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru administrație publică propun respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. 43 de abțineri. Sunt 3 de la PNL. Cu 43 de abțineri și 220 de voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? Tot 44.

218 voturi pentru, 44 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

12. Propunerea legislativă privind asociațiile de elevi. Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? Da.

Deci, cu 192 de voturi pentru și 62 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Guvern nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

Comisia pentru administrație propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 43, că a plecat unul de la USR. Cu 43 de abțineri și 211 pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

14. Propunerea legislativă pentru eliminarea inegalităților salariale rezultate în urma aplicării Legii nr. 118/2010 în cadrul instituțiilor bugetare.

Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă propun respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? 40... E și domnul Nicolăescu... 45.

Deci, cu 45 de abțineri și 218 voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 42 și art. 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia pentru buget propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 43, cu 3 de la PNL. Cu 43 de abțineri și 220 de voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

16. Proiectul de lege privind combaterea risipei alimentare. Comisia pentru industrii propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 40 și cu doi de la PNL, 42. Cu 42 de abțineri și 222 de voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

Următoarea.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 33 alin. (1) lit. g) și a art. 34 alin. (2) din Legea nr. 241/2006, republicată în 2013, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru industrii propun respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri. Sunt 5 de la PNL. 45, că sunt 5 de la PNL. Deci, cu 45 de abțineri și 222 de voturi pentru, propunerea a fost adoptată.

220. OK!

18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară.

Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 45.

Deci, cu 45 de abțineri și 220 de voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 a societăților și reglementarea echivalării funcțiilor.

Comisia juridică și pentru politică economică propun respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri?

Deci, cu 175 de voturi pentru respingere și 90 de abțineri, propunerea a fost adoptată.

20. Propunerea legislativă pentru completarea art. 382 din

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil.

Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 42.

Cu 223 de voturi pentru și 42 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată. Următorul.

21. Proiectul de lege privind prima intabulare a terenurilor agricole și forestiere. Comisia juridică și Comisia pentru agricultură propun respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? PNL și PMP. Da! Abțineri? Deci, cu 171 de voturi pentru, 44 de abțineri și 50 împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată. Trecem la secțiunea legi organice – respingeri.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? 90.

Cu 175 de voturi pentru și 90 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată. Următoarea.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139

alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Deci, cu 220 de voturi pentru și 42 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

24. Proiectul de lege privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată.

Comisia pentru cultură propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Deci, cu 222 de voturi pentru și 43 de abțineri, a fost adoptată.

Mai departe.

25. Proiectul de lege privind reorganizarea terenurilor agricole prin comasare.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică propun respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Cu 175 de voturi pentru, cu 90 de abțineri, propunerea legislativă de respingere a fost adoptată.

26. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun respingerea.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? USR plus PMP. Deci, cu 222 de voturi pentru și 41 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

27. Propunerea legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Cu 224 de voturi pentru și 41 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

28. Proiectul de lege privind conflictele de muncă. Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 90.

Cu 174 de voturi pentru și 90 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru industrii propun respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? UDMR-ul împotrivă. 16. Abțineri? 41.

Cu 207 voturi pentru, 41 de abțineri și 16 voturi împotrivă, propunerea a fost adoptată.

Următoarea.

30. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției.

Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Deci, cu 43...

Vă dau imediat explicarea votului.

Cu 220 de voturi pentru și 44 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

Vă rog, PNL-ul, doamna Cherecheș, vă rog.

Florin Iordache

#141832

## **Domnul Florin Iordache:**

OK! Bun.

Vă rog să luați loc, că am început, să putem continua, da? Deci 31. Proiectul de lege privind regimul juridic al averilor ilicite.

Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. PNL-ul este pentru respingere, și PMP-ul. Bun. Abțineri? 13. Împotrivă? Deci împotrivă 164, pentru – a fost PNL cu PMP – 69 și abțineri 14.

Propunerea de respingere nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi respinsă.

32 marginal. Propunerea legislativă pentru completarea prevederilor art. 199 din Codul de procedură penală. Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru respingere? PNL – 53, da? Abțineri? 16. Împotrivă? 164. Propunerea de respingere nu a întrunit numărul de voturi. Mergem mai departe.

33. Proiectul de lege pentru completarea art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea. Cine este pentru? ALDE, PSD, minorități... Da. Mulțumesc. Împotrivă? Nu. Abțineri?

Cu 177 de voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

34. Propunerea legislativă pentru abrogarea OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, cu modificările și completările ulterioare, republicată.

Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? PMP plus USR.

Cu 218 voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

35 marginal. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? La fel, PMP și USR.

Cu 214 voturi pentru și 36 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

Hai că mai avem puțin.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia juridică propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? La fel. 40 de abțineri.

Cu 213 voturi pentru și 40 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

36. Proiectul Legii turismului. Comisia pentru industrii propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? Deci, cu 166 de voturi pentru respingere, 53 de voturi împotrivă și 40 de abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

37. Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Comisia juridică, agricultură și mediu propun respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? 43.

Deci, cu 43 de abțineri și 216 pentru, a fost adoptată.

38. Următoarea. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea forței de muncă.

Conform prevederilor art. 104, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare.

Deci voi supune votului dumneavoastră – stimați colegi, vă rog să urmăriți – propunerea de adoptare. Cine este pentru adoptare? Nu.

Abțineri? PMP-ul. 40. Împotrivă? Cu 219 voturi pentru... Abia în acest moment a fost respinsă, cu 219 voturi pentru.

39. Următorul. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și al protecției sociale. Și în cazul acestui proiect, potrivit art. 104, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare.

Deci cine este pentru adoptare? Nimeni.

Abțineri? 42. Împotrivă?

Cu 217 pentru și 42 de abțineri, a fost finalizată și această procedură.

Și ultimele două legi.

Stimați colegi, vă rog să fiți foarte atenți!

Urmează secțiunea de legi organice – adoptări.

40. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Comisia juridică propune adoptarea.

Deci este lege organică. Cine este pentru adoptare?

Varujan Vosganian

#152218

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul ALDE a susținut anularea integrală a acestor taxe. Și aș vrea să explic și votul nostru, pentru că, sigur, în condițiile în care opiniile sunt atât de împărțite, e bine ca opinia publică să cunoască punctele de vedere și să judece în consecință.

Eu am privit cu îngăduință această înverșunare a colegilor noștri care apără acum această taxă. Dar aș vrea să-i întreb pe colegii noștri ce răspuns au dat atunci când s-a pus problema creșterii acestei taxe. Avem o taxă care din 2003

stă nemișcată. Au fost mai multe solicitări de creștere a taxei, pentru ca ea să fie un real sprijin pentru Televiziune.

Consiliile de administrație succesive au semnalat că taxa care a fost stabilită printr-o hotărâre din 2003 nu mai corespunde și că rata inflației de atunci și până acum a făcut ca acest suport, chiar dacă el a fost învelit într-o cifră atât de impresionantă..., nu este suficientă. De fiecare dată, parlamentarii s-au opus. E limpede deci că parlamentarii, ei înșiși, ca voință politică, au socotit că această taxă nu este suficientă, dar, în același timp, s-au temut s-o mărească.

Deci, atunci, stimați colegi, dacă dumneavoastră considerați că această taxă care a fost votată în 2003 nu mai poate fi mărită și nu este un instrument real pentru funcționarea Televiziunii, atunci nu înțeleg de ce această înverșunare de a o menține, doar ca s-o transformați într-un instrument ridicol de luptă politică împotriva celor care vor s-o anuleze.

Dacă dumneavoastră aveați această opinie, că taxa asta este un sprijin real, atunci de ce de atâția ani v-ați ferit s-o indexați, așa cum totul se indexează pe această lume, și, dacă socotiți că din 2003 și până astăzi rata inflației are deja de mult încă două zerouri, atunci vă întreb dacă sunteți cu adevărat sinceri în a apăra taxa sau dacă doriți cu tot dinadinsul să vă opuneți unei măsuri care v-a scăpat printre degete, și anume aceea a eliminării unor taxe?

Și încă ceva. Refuz să cred că orice ban care pleacă de la buget este rezultatul unei presiuni de natură politică. Noi nu-i cumpărăm nici pe profesori dacă le dăm lefuri de la buget, nu-i cumpărăm nici pe medici dacă le dăm lefuri de la buget, nu cumpărăm nici anumite sectoare de activitate atunci când, cu îngăduința Uniunii Europene, le dăm subvenții și sunt convins că Televiziunea, care are un consiliu de administrație, care este, potrivit structurii politice a Parlamentului..., deci în niciun caz nu putem spune că Televiziunea nu are o administrare cu vector politic, a doua zi se va pune la remorca Parlamentului, la remorca majorității parlamentare.

De aceea, eu spun să dăm la o parte orice tentativă de a masca jocul politic explicit prin argumentații de natură economică, să acceptăm faptul că noi până acum am fost cu totul neîndemânatici în a aborda această taxă, prin înghețarea ei la nivelul anului 2003, și că, de fapt, soluția aceasta vine să dea o viziune clară, limpede de susținere în viitor a Televiziunii, a cărei restructurare sigur că trebuie s-o avem în vedere.

Și nu vă temeți atât de mult că în luna ianuarie Televiziunea va fi într-un vacuum financiar, pentru că există resurse ca, până la votarea bugetului, lucrul acesta să poată fi îndeplinit, și vă asigur că bugetul va fi votat foarte repede. Mulțumesc.

Cuprins

Stenograma