Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 19 iunie 2017 · monitorul.ai

Mulțumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna secretar de stat Mariana Moț, de la minister, să răspundă.

Deși, cu nemulțumire, vă informez că nu este încă în sală. Dar rugămintea..., dacă vreți, să mai așteptați. Înțeleg că e pe drum, nu? Să sperăm.

Dacă nu, trecem la următoarea întrebare.

Și aș dori să notez și eu, pentru stenogramă, faptul că Ministerul Justiției nu e astăzi prezent pentru a vă răspunde. Și să vă exercitați drepturile de parlamentar în raport cu această atitudine.

A doua interpelare. Este adresată de domnul deputat Nicolae Georgescu, de la PSD.

Sunteți aici?

Tot Ministerul Justiției ar trebui să vă răspundă.

Eu vă invit să vă exercitați, un minut, dreptul de a reaminti tema. Măcar să rămână scris.

O depuneți scris. Bine.

A venit doamna secretar de stat?

Nu.

Domnul deputat Vasile Axinte, PSD. Pentru Ministerul Economiei, interpelarea adresată.

Domnul deputat nu este în sală, dar are dreptul să depună în scris această interpelare, ceea ce probabil că va și face.

Trecem mai departe, la domnul deputat Nicolae Georgescu, PSD. Este? Interpelare pentru Ministerul Culturii și Identității Naționale. Vă rog, domnule deputat, dacă vreți, un minut, să aduceți aminte. Dacă nu, se trece direct la răspuns.

O invit pe doamna Irina Cajal, subsecretar de stat, să vă răspundă.

Vă rog, doamnă ministru. Aveți trei minute.

Apăsați pe microfon.

## **Doamna Irina Sanda Cajal-Marin** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră formulată în ședința Camerei Deputaților din data de 29 mai 2017, având ca obiect „Reprezentarea românilor din Transilvania pe stema oficială a statului”, vă comunicăm următoarele:

Stema țării reprezintă simbolul heraldic suprem, de o importanță deosebită, imaginile care o compun fiind menite a evoca atât istoria și tradiția țării, cât și idealurile și aspirațiile cetățenilor.

Potrivit art. 12 din Constituția României, stema țării este unul dintre cele cinci simboluri naționale, alături de Sigiliul statului, Drapelul național, Imnul național și Ziua Națională a României.

Dată fiind importanța deosebită a acestui simbol heraldic, Ministerul Culturii și Identității Naționale consideră că Parlamentul României este singurul în măsură să decidă cu privire la elementele care compun stema țării.

Cu aleasă considerație, ministrul culturii și identității naționale, Ioan Vulpescu.

Vă mulțumesc.

Marian Cătălin Predoiu

#5231

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Următoarea interpelare. Domnul deputat Adrian Matei Dobrovie, de la USR, pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Dacă domnul deputat nu e în sală, atunci se va depune în scris, conform regulamentului.

Următoarea interpelare. Domnul deputat Gabriel Cristian Seidler, de asemenea, pentru Ministerul Educației Naționale. Dacă domnul deputat Seidler nu e în sală... Sunteți?

Atunci îl invit pe domnul secretar de stat Petru Andea, de la Ministerul Educației Naționale, să răspundă domnului deputat.

Ministerul Educației nu e prezent? E la lift.

Vă rog să notați, domnule deputat, că domnul secretar de stat e la lift și urmează să ajungă.

Trecem atunci la următoarea interpelare.

Domnul deputat Nistor Laurențiu, PSD, pentru Ministerul Transporturilor.

- Ministerul Transporturilor e tot la lift sau e în sală? Vă rog.

Doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore.

Laurențiu Nistor, PSD, vă întreabă referitor la posibilitatea finanțării lucrărilor pentru DN 66A – Câmpul lui Neag–Băile Herculane – interpelarea nr. 346B.

**Doamna Maria Magdalena Grigore** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Bună ziua!

## Mulțumesc.

## Stimate domnule deputat,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră privind posibilitatea finanțării lucrărilor pentru DN 66A – Câmpul lui Neag–Băile Herculane, vă comunicăm următoarele:

Sectoarele de drum din DN 66A cuprinse între kilometrul 47+600 până la kilometrul 66+204, respectiv kilometrul 66+204 până la kilometrul 88 sunt drumuri de pământ, închise circulației publice, impracticabile și periculoase din punctul de vedere al siguranței circulației.

Sectorul de drum de pe DN 66A de la kilometrul 88 până la kilometrul 99 este din beton de ciment degradat și descompus, iar sectorul de la kilometrul 99 până la 109+308 este pietruit și pe acesta se execută lucrări de întreținere curentă în cadrul contractelor multianuale, lucrări care constau în aport de material pietros și reprofilare.

Inițial, sectorul de drum DN 66A de la kilometrul 47 până la kilometrul 66 a fost inclus în programul BEI (2) și apoi retras. Pentru revizuirea, respectiv actualizarea studiului de fezabilitate drum de legătură DN 66A de la kilometrul 47 până la kilometrul 66 – Câmpul lui Neag până la Cerna –, a fost emis un acord de mediu în anul 2011, iar în anul 2014 fosta Companie Națională de Autostrăzi, respectiv CNADNR, actuala CNAIR, a demarat procedura de atribuire a contractului de servicii. Procedura mai sus menționată a fost anulată în iulie 2015, conform prevederilor art. 209 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, din cauza ofertelor depuse, care au fost inacceptabile sau neconforme.

Proiectul DN 66A de la kilometrul 47+600, respectiv kilometrul 66+204, și anume Câmpul lui Neag până la Cerna, nu se regăsește în anexa Master Planului de Transport ori în lista proiectelor fără clauză de reformă structurală și nici în lista proiectelor cu clauză de reformă structurală, iar în prezent nu a fost identificată o sursă de finanțare pentru acesta în bugetul anului 2017.

Cunoscând importanța acestui drum național, vom analiza în continuare, în raport cu sursele de finanțare destinate Programului de modernizare a drumurilor naționale, posibilitatea de a include în programele prioritare acest obiectiv de investiții și, desigur, o analiză privind posibilitatea includerii acestui obiectiv de investiții la rectificarea bugetară din acest an.

Vă mulțumim pentru interesul exprimat.

Și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Maria Magdalena Grigore

#10987

Pentru „Pasarela pietonală DN 2 – Afumați”, vă comunicăm următoarele:

Dată fiind situația legată de traficul rutier din comuna Afumați, CNAIR analizează cele solicitate de dumneavoastră și, ca urmare a execuției bugetare până în prezent, va include, ca propunere, asigurarea sumelor necesare acestei pasarele pietonale, cu încadrare în bugetul de investiții.

Având în vedere cele de mai sus, Ministerul Transporturilor va urmări, cu respectarea limitelor bugetare aprobate, asigurarea resurselor financiare necesare execuției pasarelei pietonale din localitatea Afumați.

Vă mulțumim.

Interpelarea nr. 367B, referitoare la „Giratoriu DN 2 – Afumați”.

În scopul creșterii siguranței traficului în zona respectivă, Primăria Comunei Afumați a înaintat, spre avizare, către DRDP București, respectiv CNAIR și IGPR – Direcția Rutieră un proiect pentru realizarea unui sens giratoriu pe DN 2, la kilometrul 16+100, și a unui punct de întoarcere la kilometrul 17+450. Aceste proiecte au fost avizate în cadrul CNAIR.

Iar, în anul 2014, Primăria Comunei Afumați a solicitat autorizațiile pentru a pune în operă cele două lucrări.

După analizarea documentațiilor depuse, au fost obținute autorizația nr. 401 din 18 septembrie 2014, pentru realizarea punctului de întoarcere, respectiv autorizația nr. 402, tot în aceeași perioadă, 18 septembrie 2014, pentru amenajarea sensului giratoriu.

Totodată, Primăria Afumați a solicitat prelungirea acestor autorizații.

Astfel, în data de 28 septembrie 2015, primăria a primit de la DRDP București, ca urmare a adresei din 28 septembrie 2015, prin care trebuia ca, în termen de 30 de zile de la data solicitării, să actualizeze datele necesare prelungirii autorizațiilor, astfel că aceste completări, solicitate prin adresa CNAIR, prin DRDP București, erau referitoare la: certificatul de urbanism sau autorizația de construire, fundamentarea necesității prelungirii autorizațiilor, informații referitoare la desfășurarea lucrărilor, respectiv mențiuni cu privire la faptul că nu există modificări de la data obținerii autorizației și până la data solicitării prelungirii autorizațiilor și, totodată, copia cărții de identitate a persoanei care răspunde de respectarea condițiilor impuse prin autorizație.

Precizăm că Primăria Afumați nu a mai răspuns la solicitarea CNAIR.

Mai trebuie menționat că, pentru amenajarea sensului giratoriu conform normativului în vigoare, trebuie să se ocupe suprafețe de teren din afara amprizei și zonei de siguranță a drumului național, care nu sunt în administrarea CNAIR.

Astfel, trebuie făcute exproprieri de terenuri, acestea fiind necesare în vederea asigurării unor elemente geometrice optime care să permită desfășurarea traficului rutier în condiții de siguranță în zona respectivă și relocarea rețelelor de utilități, după caz.

Mulțumim.

Maria Magdalena Grigore

#13964

Interpelarea nr. 368B/2017, cu privire la „Pasarela pietonală și trecerea de pietoni la Tâncăbești, Snagov”. Vă comunicăm următoarele:

Proiectul Pasarela pietonală DN 1, kilometrul 28+644, la Tâncăbești, a fost, la sfârșitul anului 2014, în procedură de achiziție publică la DRDP București, pentru servicii de proiectare, fazele PT, DE și AP, și execuție lucrări, prin publicarea în SEAP.

Deoarece nu au existat ofertanți înscriși, la acel moment, care să depună ofertă, această achiziție s-a anulat de trei ori, ultima dată fiind în februarie 2017.

În acest moment, la nivelul DRDP București, Departamentul investiții, se întocmește o nouă documentație de atribuire pentru achiziția publică de servicii de proiectare, fazele PT, DE, AP și execuție lucrări, în conformitate cu Legea nr. 98 și cu avizul CTE–CNADNR.

În ceea ce privește termenul pentru începerea contractului de proiectare și execuție lucrări, în funcție de modul în care se va desfășura procedura de achiziții, estimăm că acest termen ar putea să fie la finele lunii august 2017.

Referitor la aplicarea de benzi rezonatoare din marcaj rutier pe DN 1, în zona trecerilor de pietoni de la Tâncăbești și Snagov, vă facem cunoscut că acestea se vor aplica după terminarea lucrărilor de întreținere la partea carosabilă, și anume covoare.

În ceea ce privește indicatoarele de semnalizare suplimentară, lămpi cu lumină intermitentă la trecerea de pietoni, precizăm că DRDP București nu are contract pentru acest tip de iluminat stradal, dar, în normativul nr. 1.848/1 din 2011, indicatoarele rutiere pentru reglementarea circulației, aceste lămpi cu lumină intermitentă, nu sunt prevăzute.

Menționăm că indicatoarele la care faceți referire vor putea fi montate de autoritățile publice locale.

Totuși, pentru a fi în măsură să avem o situație cât mai clară, CNAIR, prin direcția regională de drumuri și poduri, va începe verificarea sectorului respectiv, împreună cu Serviciul Poliției Rutiere Ilfov, pentru a stabili, de comun acord, măsurile care se impun pentru completarea semnalizării rutiere, astfel încât traficul rutier să se desfășoare în condiții de siguranță.

Vă mulțumim, domnule deputat. Și mai e una...

Andrei Daniel Gheorghe

#16349

Mulțumesc pentru răspunsuri doamnei secretar de stat. Au fost, de data aceasta, niște descrieri mai concludente decât la alte interpelări pe care le-am formulat pe această temă a siguranței traficului în județul Ilfov, unul dintre județele cu cele mai mari probleme în ceea ce înseamnă atât accidentele rutiere, cât și problemele legate de ambuteiaje și aglomerații în circulația rutieră.

În primul rând, cred că este evident pentru toți că fostul CNADNR s-a mișcat cam greu în ceea ce privește amplasarea acestor... În primul rând, a pasarelei de la Tâncăbești, din câte îmi amintesc, care este una de natură urgentă și care, din păcate, tot a întârziat și tot a fost amânată, de la an la an, de CNADNR, lucru care, din păcate, a dus la tragedii rutiere pe care le cunoaștem cu toții.

Sunt două puncte foarte fierbinți ale traficului rutier, atât DN 2 Afumați, cât și DN 1 Tâncăbești–Snagov, și două puncte unde au avut loc o serie de accidente rutiere deosebit de grave și unde, foarte frecvent, aproape lunar, au loc incidente rutiere de natură mai mult sau mai puțin a afecta viața și siguranța participanților la trafic.

De aceea, cred că este obligația ministerului să solicite CNAIR-ului – cum se numește acum fostul CNADNR – să facă cât mai rapid posibil, atât de rapid cât permite legea, toate demersurile posibile, legale și administrative, în vederea soluționării acestor două situații pe care cetățenii din Ilfov le semnalează de foarte mult timp și care, din păcate, au întârziat foarte mult în ultimii ani.

De aceea, cred că siguranța traficului și siguranța vieții personale ar trebui să fie prima prioritate a Ministerului Transporturilor, pentru că știm cu toții că România suferă din plin pentru ceea ce presupune siguranța traficului și foarte mulți români, din păcate, sunt implicați în accidente deosebit de grave.

De aceea, sper că în acest an vom vedea cele două pasarele, de la Afumați și Tâncăbești, și sper să vedem și sensul giratoriu de pe DN 2, unul dintre cele mai nevralgice locuri din ceea ce înseamnă ansamblul circulației rutiere din Regiunea București–Ilfov.

Vă mulțumesc.

Maria Magdalena Grigore

#29745

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră privind „Stadiul lucrărilor la varianta de ocolire a municipiului Suceava”, vă comunicăm următoarele:

Realizarea intersecției dintre drumul național DN 17 și varianta de ocolire, realizată sub formă de sens giratoriu, a fost impusă de necesitatea fluidizării traficului în zona respectivă, bazată pe studiile de trafic efectuate pentru acest sector de drum.

Aprobarea documentației tehnico-economice privind realizarea sensului giratoriu s-a efectuat potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

După anul 2013 au fost realizate două expertize tehnice, astfel: servicii de proiectare – tronsonul I și II – pentru varianta de ocolire Suceava, respectiv servicii de expertiză tehnică – varianta de ocolire pentru tronsonul III, de la km 7 până la km 12.

Inițial, indicatorii tehnico-economici ai obiectivului „Varianta de ocolire a municipiul Suceava” au fost aprobați prin hotărâre de guvern în 2007 și, ulterior, au fost modificați, ca urmare a modificărilor parțiale ale traseului, în urma inundațiilor zonei în anul 2009, ca urmare a evitării demolării unor imobile și, totodată, ca urmare a schimbării soluțiilor tehnice la unele lucrări de artă: poduri, viaducte și pasaje.

Indicatorii aprobați prin hotărâre de guvern în 2007 au fost astfel: valoarea totală a investiției – aproximativ 223.000 mii lei, respectiv construcții montaj – 187.150 mii lei.

Indicatorii modificați și aprobați prin hotărârea de guvern din 2011 se prezintă astfel: valoarea totală a investiției – 361.000 mii lei, respectiv construcții montaj – 265.407 mii lei.

În prezent, se află în derulare contractul semnat în data de 19 august 2016, anul trecut, pentru asistență tehnică în vederea elaborării documentației de atribuire pentru achiziția contractului de lucrări rămase de executat pentru construcția variantei de ocolire a municipiului Suceava.

După avizarea proiectului tehnic revizuit în CNAIR va fi demarată și licitația de lucrări pentru restul lucrărilor de executat.

Vă mulțumim.

Marian Cătălin Predoiu

#32715

Atunci, îl invit pe domnul secretat de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății, să-i răspundă domnului deputat Dumitru Lovin.

pentru care măsurile dedicate ei constituie unul dintre obiectivele generale ale Ariei strategice prioritate I – Sănătate publică, din cuprinsul Strategiei de sănătate publică 2014–2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.028 din 2014.

Pentru reducerea poverii cancerului la populație prin depistarea în fază incipientă de boală și reducerea pe termen mediu și lung a mortalității specifice prin intervenții de screening organizat, în cuprinsul strategiei sunt evidențiate următoarele direcții strategice: creșterea capacității de planificare și coordonare în domeniul controlului cancerului, concretizată în elaborarea și aprobarea unui plan național integrat de control al cancerului; consolidarea programului de screening pentru cancerul de col uterin, în paralel cu intervenții vizând prevenirea primară a acestei forme primare de cancere, prin vaccinarea HPV; implementarea de proiecte-pilot cu bază populațională, pentru dezvoltarea capacității tehnice și organizatorice în domeniul depistării precoce a cancerelor de sân și colorectale.

În aceste condiții, potrivit prevederilor strategiei naționale mai sus menționate, inițierea unei noi acțiuni de prevenție sau depistare precoce în cancer, în cadrul Programului național de sănătate publică, se va realiza după finalizarea Planului multianual privind activitățile de prevenție și depistare precoce a afecțiunilor oncologice, parte integrantă a Planului național integrat de control al cancerului.

De asemenea, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155 din 2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, implementarea unui program de depistare precoce activă a cancerului de sân și a celui colorectal este condiționată de elaborarea planului mai sus menționat.

În ceea ce privește tratamentul de specialitate al cancerului, acesta se regăsește printre obiectivele Programului național de oncologie, finanțat din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În conformitate cu art. 4 al Hotărârii Guvernului nr. 155 din 2017 privind aprobarea Programului național de sănătate pentru anii 2017–2018, implementarea Programului național de sănătate se realizează prin unități de specialitate prevăzute în normele tehnice, cu respectarea unor criterii care se referă atât la structura organizatorică a unității sanitare, cât și la dotarea acesteia.

În cadrul criteriilor care se aplică unităților sanitare pentru derularea Programului național de oncologie, conform anexei nr. 13B.1 la Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 45 din 2017 pentru aprobarea normelor tehnice de realizare a Programului național de sănătate curative...

Cuprins

Stenograma

Ședința