Stenogramă plen

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017, în sensul definirii, în mod mult mai clar, a atribuțiilor și competențelor ministrului delegat pentru fonduri europene, care funcționează în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Astfel, se prevede în mod expres faptul că ministrul delegat pentru fonduri europene este reprezentant în relațiile cu terții și îndeplinește atribuțiile de ordonator principal de credite pentru activitățile aferente domeniului pentru care a fost învestit, precum și înființarea funcției de viceprim-ministru fără portofoliu, care va funcționa în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

De asemenea, se prevede înființarea Agenției Naționale pentru Competitivitate, precum și stabilirea faptului că Secretariatul General al Guvernului va îndeplini atribuțiile de minister de resort față de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, față de Regia Autonomă „Monitorul Oficial” și față de Administrația Națională de Meteorologie. De asemenea, proiectul conține și dispoziții referitoare la funcționarea Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

În urma dezbaterilor din Comisia pentru administrație publică, la care au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 25, și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Are caracter organic.

Vă rog să ne propuneți timpul de dezbatere, domnule Roman.

Sunt zece amendamente admise.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Timpul de dezbatere este de două săptămâni.

## Două săptămâni?!

Păi nu, dezbaterea în plen... Stați puțin, trebuie să ne propuneți... Dezbaterea în plen a raportului pe care tocmai l-ați prezentat dumneavoastră... Trei minute, cinci minute, șapte minute, 25 de minute...

Domnule președinte, m-am referit la termenul de intervenție, pentru că am intervenit în calitate de deputat al Partidului Național Liberal.

Timpul de dezbatere este de cinci minute.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Cinci minute.

Voi supune votului, stimați colegi, timpul de dezbatere – cinci minute.

Dumneavoastră ați prezentat raportul în calitate de membru al Comisiei pentru administrație.

Mulțumesc.

Timpul propus a fost adoptat.

Acum dau cuvântul, la dezbateri generale,

reprezentanților grupurilor parlamentare. La dezbateri generale?

Domnul Roman, Grupul PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Din punctul de vedere al Partidului Național Liberal – și din acest motiv votul în comisie a fost mixt –, nu se justifică încărcarea organigramei guvernamentale.

La ora actuală avem 116 miniștri – miniștri delegați, secretari de stat și subsecretari de stat –, o structură guvernamentală care n-a atins niciodată după Revoluție o asemenea cifră.

Din acest motiv, avem un guvern „dodoloț”, dar din păcate nu întotdeauna foarte eficient.

De exemplu, la Ministerul Culturii, domnule Solomon, înainte de reorganizare aveam un ministru și doi secretari de stat – unul pentru culte și unul pe partea de cultură. Acum avem la Ministerul Culturii un ministru, patru secretari de stat și un subsecretar de stat.

Din acest motiv, Partidul Național Liberal nu susține acest proiect care, practic, dă „botez” unei structuri guvernamentale stufoase, vă repet, cea mai stufoasă de după Revoluție până astăzi.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale dacă sunt? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

La articolul unic observații? Nu.

La articolul I dacă sunt observații? Nu.

Articolele II, III, IV, V, VI, VII, VIII?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final; caracter organic.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul președinte Bode. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere și avizare în fond, cu examinarea acestui proiect de lege.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicat, și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru muncă și protecție socială au dat, de asemenea, aviz favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare/atestare și de efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru aderarea României la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare/atestare și de efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Neavând amendamente, rămâne la votul final; are caracter ordinar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așadar, odată cu intrarea în vigoare a protocoalelor de amendare a art. 50, respectiv a art. 56 din Convenția de la Chicago, numărul membrilor Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale se va mări la 40, iar comisia de navigație va ajunge la 21 de membri.

Pentru Grupul Central-European de Rotație, și implicit și pentru România, creșterea numărului membrilor Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale este benefică, putând constitui o garanție a continuității prezentării acestui grup de rotație în consiliu, plecând de la premisa că unul dintre locurile suplimentare va fi alocat Europei.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Bode, vă rog, raportul Comisiei pentru transporturi și infrastructură.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu examinarea acestui proiect de lege.

Conform dispozițiilor legale, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru politică externă a dat, de asemenea, aviz favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Protocolul referitor la amendarea art. 50 lit. (a) al Convenției privind Aviația Civilă Internațională și a Protocolului referitor la amendarea art. 56 al Convenției privind Aviația Civilă Internațională, încheiate și semnate la Montreal la 6 octombrie 2016.

Odată cu intrarea în vigoare a celor două protocoale, numărul membrilor consiliului se va mări de la 36, în prezent, la 40 de reprezentanți ai statelor contractante, iar Comisia de Navigație Aeriană va ajunge de la 19 membri la 21 de membri experți în domeniul aviației civile.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Și eu vă mulțumesc.

Raport comun – Comisia pentru apărare și Comisia pentru transporturi.

Cine prezintă raportul?

Vă rog, domnule deputat.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate în fond, pentru dezbatere și avizare, cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la București, 2016.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru industrii și servicii au avizat favorabil acest proiect de lege.

Obiectul de reglementare prevede stabilirea cadrului, a termenilor și a condițiilor, a procedurilor generale și a aranjamentelor pentru transportul militar din Ucraina în România sau în tranzit pe teritoriul României și din România în Ucraina sau în tranzit pe teritoriul Ucrainei. Este o modalitate de sprijinire a operațiunilor internaționale, a exercițiilor militare comune și a altor activități de cooperare militară internațională în cadrul acordurilor internaționale la care România și Ucraina sunt părți.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și Comisia pentru transporturi și infrastructură au decis, în cadrul dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, să ofere aviz favorabil acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale invit colegii.

Nu sunt.

Neavând amendamente, urmează votul final; caracter ordinar.

Trecem la secțiunea propunerilor legislative care au propunere de respingere.

## Mulțumesc frumos.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015

Propunerea legislativă pentru completarea ordonanței de urgență este dezbătută în Camera Deputaților, care este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 27 septembrie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii unui nou articol, art. 13[1] , potrivit căruia personalul Agenției Zonei Montane, structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să beneficieze de nivelul de salarizare aferent funcțiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul comun de respingere, întrucât a rămas fără obiect, deoarece măsurile privind salarizarea în anul 2015 a personalului din sectorul bugetar, cuprinse în capitolul I, și-au încetat aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2015.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă doriți să interveniți? Nu dorește nimeni să intervină.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se eliminarea discriminării apărute între persoanele pensionate după anul 2000 și cele pensionate în baza Legii nr. 3/1977.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în ședința din 13 septembrie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât, în forma propusă, aceasta ar institui un tratament discriminatoriu, în primul rând între persoanele pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001 și cele pensionate ulterior și în al doilea rând între femeile și bărbații pensionați în baza Legii nr. 3/1977, lege în prezent abrogată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din partea grupurilor dacă sunt? Nu sunt.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat.

Proiectul se referă la modalitatea în care furnizorul de energie electrică își desfășoară activitatea în relația cu consumatorul privind citirea lunară a contorizării și modalitatea de facturare, respectiv facturarea estimativă pentru consumul de energie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât regulamentul de furnizare actual, existent, în vigoare, regulament ce se adresează furnizării energiei electrice la clienții finali, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 64,

cu modificări ulterioare, instituie obligația fiecărui furnizor de energie de a asigura clienților finali posibilitatea de a citi ei înșiși indexul în termenul convenit prin contract și de a-l transmite furnizorului, în cadrul conceptului de „autocitire”. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă vreți să interveniți? Domnul Iancu? Bine.

Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Rămâne la votul final; caracter ordinar. Următorul.

## Stimați colegi,

Avem o altă propunere legislativă adresată comisiei noastre, spre dezbatere și avizare în fond. Este vorba despre o modificare a Legii nr. 121 din 2014 privind imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.

Aș vrea să vă spun că în cadrul dezbaterilor Comisia pentru administrație publică a avizat negativ proiectul, iar Comisia pentru industrii, în urma dezbaterilor, propune plenului respingerea acestui proiect, întrucât obiectul de reglementare propus de inițiativă, respectiv modificarea Legii gazelor naturale și a energiei electrice, Legea nr. 123/2012, adică a art. 57 alin. (2), contravine Directivei 2012/27 a Uniunii Europene.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă vrea să intervină cineva? Nu vrea nimeni.

Rămâne la votul final, neavând...

Suntem la poziția 14, domnule Munteanu.

## Stimați colegi,

De această dată avem o propunere care se referă la Legea-cadru pentru energia termică, Legea nr. 325/2006. Aici Guvernul nu a susținut adoptarea acestei inițiative legislative.

Inițiativa legislativă își propunea să modifice art. 23 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, în sensul să elaboreze și să aprobe ANRSC-ul, adică autoritatea care la vremea respectivă răspundea de acest domeniu din punctul de vedere al reglementării secundare. Li se cerea acestora să aprobe, prin ordin al președintelui, condițiile tehnice de acces la rețele termice, în scopul instalării sistemelor alternative de producere a energiei din surse regenerabile.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului, în unanimitate, respingerea acestei inițiative legislative, din următorul considerent: inițiativa limitează cadrul legal existent cu privire la accesul la rețelele termice.

Da. Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

Următoarea.

15. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Manageriale din România; Pl-x 471/2016.

Dacă inițiatorii doresc?

Nu.

Doamna președinte Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră, pentru învățământ, a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Manageriale din România.

Am analizat avizul negativ al Comisiei juridice, avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctele de vedere negative, primite, succesiv, din partea Guvernului, în momente diferite.

Propunerea se referă la... ca obiect de reglementare, la înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Manageriale din România, ca for național de consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științelor manageriale.

Se dorește a fi o instituție publică cu personalitate juridică, de drept public, autonomă, continuatoare în drepturi și care să preia tradițiile științifice ale Institutului Român de Organizare a Muncii, înființat în anul 1927, și ale Societății Academice de Management din România, înființată în 2007.

Este vorba de o lege ordinară.

La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați din totalul de 24.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Senatul a respins propunerea.

Iar motivele pentru care și comisia noastră, cu 14 voturi pentru respingere, un vot împotrivă și 3 abțineri, motivele, deci, spuneam, pentru care a respins această propunere sunt următoarele:

– Inițiativa legislativă nu conține un limbaj juridic consacrat, creează neconcordanțe între textele diferitelor articole și alineate, nu respectă norme și rigori de redactare a actelor normative.

– Din punct de vedere științific, managementul este un domeniu multidisciplinar, transdisciplinar, nu are o delimitare ca obiect _per se_ , deci în sine, care să justifice sau să fundamenteze oportunitatea creării unui for de consacrare sub forma Academiei de Științe Manageriale.

– Prevederile inițiativei copiază structurile organizatorice ierarhice și funcționale ale Academiei Române și ale altor academii de ramură, creându-se impresia unei imitări a unei perpetuări a acestor instituții preexistente.

– Propunerile legislative legate de atribuții sunt destul de vagi, legate de patrimoniu, de modalitatea în care se preiau prin atribuții modul de organizare și funcționare, sursa de finanțare etc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cherecheș, Grupul PNL.

Grupul PNL va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative, pentru că prevederile imită structurile organizatorice ierarhice și funcționale ale Academiei Române și ale altor academii de ramură și nu se respectă normele și rigorile de redactare a actelor normative.

Prevederile sunt foarte vagi, pentru că se spune că Academia de Științe Manageriale din România este autonomă, dar nu se specifică față de care autoritate. De asemenea, trebuie știut că instituțiile publice autonome se află în mod obligatoriu sub controlul sau coordonarea unei autorități publice și textul inițiativei nu menționează nimic în acest sens.

Pe de altă parte, Academia de Științe Manageriale din România se prezintă ca fiind o instituție juridică de drept public, dar spune în același timp că este continuatoarea în drepturi și că preia tradițiile științifice ale unei asociații de drept privat, înființată după Ordonanța nr. 26 din 2000, și anume a Societății Academice de Management din România, care a fost înființată în 2007 și care există și în prezent.

În atare condiții, Grupul PNL va vota pentru respingerea acestei inițiative.

Da.

Vă mulțumesc. Domnul Turcescu, reprezentantul PMP.

## Bună ziua!

Grupul PMP va vota pentru respingerea acestei inițiative legislative. Dar am vrut să iau cuvântul pentru a spune că n-ar fi rău să reflectăm, în perioada imediat următoare... Și am propus colegilor din Comisia pentru învățământ să facem chiar și niște audieri la comisie în acest sens...

Cred că România s-a umplut de academii și academicieni, ceea ce... de la Academia pentru Științele Securității Naționale până la... ba chiar și Academia Oamenilor de Știință, Academia Agricolă... ar putea isca, spun eu, tot soiul de confuzii în societatea românească. Suntem plini de academii și academicieni. Unele dintre forurile acestea sunt stipendiate din bugetul de stat.

Ar fi bine să luăm în considerare faptul că, eu cred, în Europa suntem printre puținele țări care au și academie, cum e Academia Română, și niște academii mai micuțe. Practic, în România, aș spune că, mai ales după 1989, numai cine n-a vrut nu și-a făcut o mică academie.

Era, în acest context, nefiresc să dăm aviz favorabil pentru o astfel de inițiativă legislativă.

Și, spun din nou, poate ar trebui să reflectăm cu toții la folosirea în spațiul public și în astfel de contexte a termenului de „academie”. Academia e una singură, de fapt – Academia Română –, și așa ar trebui să rămână. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Bacalbașa, Grupul PSD.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Sunt de acord cu colegul Turcescu că în această țară sunt prea multe academii.

Din păcate, sunt și prea mulți colonei, domnule Turcescu.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Vă mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt?

## Nu sunt.

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ; Pl-x 290/2016.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva? Nu.

Raport comun – Comisia pentru administrație și Comisia pentru învățământ.

Cine prezintă raportul?

Doamna Gavrilă.

A, mă scuzați, inițiatorii?

Nu... Dar nu sunteți inițiator...

Din partea Comisiei pentru învățământ, să prezentați raportul.

Discutăm... Nu... Discutăm de Propunerea... Pl-x 290/2016... 290/2016, la care inițiator am un deputat neafiliat și restul – deputați ai PSD.

Păi, nu, doamnă, discutăm de PL-x 290, uitați-l!

Deci, doamnă deputat, dumneavoastră sunteți la Pl-x 258, cred.

Ia, vedeți, verificați, vă rog!

Deci noi acum suntem la Pl-x 290 – raport comun – Comisia pentru administrație și Comisia pentru învățământ. Nu am... Aveți dumneavoastră altă listă? Bun.

Vă rog.

Doamna Turcan, ca inițiator, vă rog.

Această inițiativă legislativă are ca obiect instituirea generalizării în purtare a unor însemne distinctive pentru elevii care urmează cursurile în unitățile școlare.

Această propunere are mai multe considerente favorabile. Primul – și cel pe care îl resimt cel mai direct copiii – este acela al eliminării inechității care există în momentul de față între copiii care merg la aceeași școală sau în aceeași clasă și care, dacă nu ar avea niște însemne distinctive cât de cât unitare, s-ar simți, poate, unii, marginalizați sau chiar deranjați, frustrați de imposibilitățile materiale pe care le au familiile lor.

Așadar, este, dacă vreți, o formă de echitate și de întărire a echității între copiii care merg la școală.

În plus, este și un instrument de creștere a siguranței în școală. Pentru că în momentul în care un copil poartă un însemn distinctiv, pentru o anumită unitate școlară, atunci, în cazul absenței, al prezenței în alte locuri care nu țin de spațiul școlar, ar putea fi identificat și adus la cunoștința responsabililor.

În momentul de față, această măsură există într-un regulament de funcționare și foarte multe școli din România țin cont de lucrul acesta și au așa-zisele uniforme. Dar nu este obligatorie aceeași ținută pentru toți copiii din această țară, ci sunt ținute stabilite la nivelul consiliilor de administrație, în urma discuțiilor cu părinții, cu profesorii și, pe forma veche, acum s-a schimbat, cu reprezentanții autorităților locale.

Așadar este o inițiativă legislativă care presupune instituirea, prin lege, a unui comportament comun pentru toate unitățile școlare.

Din nefericire, nu am reușit, în comisie, să aducem toate îmbunătățirile de tehnică legislativă, pentru că s-a dezbătut destul de repede acest subiect.

Și, de aceea, vă propun, și în calitate de inițiator, și după discuția cu liderul Grupului PSD, retrimiterea acestui proiect comisiei, astfel încât să poată să fie îmbunătățit, în raport cu textul care există în momentul de față în regulamentele interne.

## **Domnul Florin Iordache:**

Voi supune votului dumneavoastră, stimați colegi... Numai puțin...

Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterile din prima parte a ședinței noastre.

Urmează ședința consacrată răspunsurilor la interpelările membrilor Guvernului.

## PAUZĂ

Domnule președinte de ședință,

Obiectul interpelării pe care am adresat-o doamnei ministru Grațiela Gavrilescu e legat de emiterea Ordinului privind recoltarea, colectarea celor 140 de urși și 97 de lupi.

În speță, întrebările mele se refereau la temeinicia, modalitatea practică, cum au fost stabilite cifrele de recoltă/captură.

Și așteptam să mi se explice acest lucru, pentru că eu am mari dubii cu privire la modalitatea tehnică de stabilire a numărului exemplarelor respective.

Cred că în spate fie este vorba de o crasă incompetență, fie este vorba de alte interese, pe care mi-aș dori să le lămurim astăzi, prin răspunsul la această interpelare.

Mulțumesc.

## **Domnul Ben Oni Ardelean:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, din partea ministerului? Domnul secretar de stat Ion Cîmpeanu? Sau domnul secretar de stat Istrate Stetco? Dacă este cineva prezent în sală?

Păi și de ce sunt amândoi la Senat?

Din partea Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, cine poate vorbi?

Vă rog, cine e secretar de stat de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul?

Vă rog.

Avem un deputat care așteaptă un răspuns.

Bun, vă dau ceva timp să rezolvați situația, dar este absolut anormal, doamnă secretar de stat sau nu știu ce poziție aveți dumneavoastră!

Or fi... Nu pot să fie amândoi acolo, sunt doi secretari de stat care și-au anunțat prezența aici!

*

Trec mai departe.

* *

DUPĂ PAUZĂ

Domnul deputat Dobrovie Matei Adrian, de la USR, dacă este în sală?

Mulțumesc.

Vă invit la microfon.