Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 octombrie 2017
Senatul · MO 137/2017 · 2017-10-03
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea pentru modificarea art. 38, 41 și 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor; – Legea pentru ratificarea Protocolului de amendare, semnat la București la 1 decembrie 2016, a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012; – Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 4 august 2016; – Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 14 decembrie
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 (L163/2017)
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
3 discursuri
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Stimați colegi, vă rog să luați loc. Domnii secretari?
## Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 3 octombrie 2017.
Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 103, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ștefan Radu Oprea... și de senatorul Ion Marcel Vela.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită și, în sensul ăsta, v-aș propune să schimbăm ordinea de zi, pentru că avem două proiecte care trec tacit astăzi și nu știu dacă ajungem la ele. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 să-l punem ca prim proiect și Propunerea legislativă de la nr. 12, pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, s-o trecem la punctul 2, restul rămânând așa cum noi le avem în ordinea de zi.
Vă
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Programul de lucru pentru această zi este următorul: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 17.00, vot final; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.
Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program?
Dacă nu sunt intervenții,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vreau să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
1. Legea pentru modificarea art. 38, 41 și 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#61702. Legea pentru ratificarea Protocolului de amendare, semnat la București la 1 decembrie 2016, a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#64133. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 4 august 2016.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
94 de discursuri
## **Domnul Șerban Nicolae:**
## Domnule președinte,
## Ne-am lămurit, s-au făcut câteva modificări. Stimați colegi,
Vă rog să fiți de acord, că e vorba de o lege de o complexitate deosebită, care impune, așa cum am mai luat și în alte situații, necesitatea de a prelungi termenul de adoptare tacită prevăzut de Constituție la 60 de zile.
În aceste condiții, vă propun să fiți de acord, după ce sper că veți da un vot în sensul prelungirii termenului de adoptare tacită la 60 de zile, și cu retrimiterea la comisie pentru o săptămână.
## Vă mulțumesc.
Ținând cont de faptul că la această propunere legislativă s-au mai făcut o serie întreagă de amendamente, în condițiile în care ea, inițial, ea a fost făcută doar pentru punerea de acord cu dispozițiile unei directive europene... Pentru a nu veni cu o altă propunere legislativă..., putem, dacă sunteți de acord, dar ne lungim inutil, să venim cu altă propunere legislativă, când avem o propunere pe rol.
De regulă, a fost o practică în Parlamentul României – și n-a fost o practică rea – ca propunerile legislative cu obiect identic să fie conexate, astfel încât să nu facă obiectul unor dezbateri și soluții diferite de legiferare.
Vă rog să fiți de acord cu o săptămână de amânare, prelungind termenul de adoptare tacită cu 15 zile în plus față de cel general.
Mulțumesc.
Repet, trebuie să fac o precizare – n-am avut toate informațiile –, propunerea legislativă, proiectul de lege nu este susceptibil de prelungire la 60 de zile, întrucât e vorba de o ordonanță.
De aici a fost și confuzia legată de termenul foarte scurt de adoptare tacită.
Retragem propunerea. Mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
## Mulțumesc, domnule Șerban Nicolae.
Și avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazul de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 (L163/12.06.2017).
Din partea Guvernului, îl avem pe domnul...
Doamna Diana Severin, secretar de stat. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 10.
## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat_
## _în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ordonanța de urgență a Guvernului are ca obiect transpunerea în legislația națională a Directivei nr. 2014/104 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire, în temeiul dreptului intern, în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene.
Adoptarea la nivel național a unui act normativ privind reglementarea regimului juridic al acțiunilor în despăgubire trebuia realizată de către autoritățile române până la data de 27 decembrie 2016, fiind necesară pentru a asigura stabilirea în concret a unor măsuri care să conducă la crearea unui sistem eficient și uniform de aplicare privată a regulilor de concurență pe întreg spațiul Uniunii Europene.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamna secretar de stat. Comisia juridică, vă rog. Mulțumesc, domnule președinte, microfonul 5.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Așa cum ați precizat deja, este vorba de transpunerea unei directive cu titlu special, referitoare la norme care guvernează acțiunile în despăgubire, în temeiul dreptului
intern, în cazul încălcării dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre.
Reclamanților, în principiu, li se acordă dreptul de a obține divulgarea probelor relevante pentru cererea lor, iar instanțele pot obține divulgarea probelor de către terți, inclusiv de către autoritățile publice.
Instanțele naționale, de asemenea, pot dispune măsuri prin care să evite divulgarea informațiilor confidențiale în cursul procedurilor specifice acțiunilor în despăgubire.
Sunt câteva mecanisme care țin, cum spuneam, mai degrabă de procedură.
Consiliul Legislativ a acordat un aviz favorabil.
Comisia pentru afaceri europene, de asemenea, un aviz favorabil.
Comisia pentru buget, finanțe, un aviz favorabil, cu mai multe amendamente admise.
De aceea, vă propunem un raport de admitere, cu amendamentele admise.
Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc domnului președinte. Deschid dezbaterile generale.
Vă rog, dacă sunt intervenții!
Dacă nu sunt...
A, microfonul 3, domnul Eugen Teodorovici. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doar vreau să menționez faptul că la această propunere s-a adus un amendament și am ținut foarte mult să modificăm în acest fel cadrul legislativ actual...
Ești la amendamente respinse... La amendamente, nu?
## Da, la amendamente.
Am propus înființarea, în cadrul Consiliului Concurenței, a unei structuri care să aibă ca principal rol analiza și identificarea posibilelor bariere de natură a restrânge sau a împiedica accesul operatorului român pe piața Uniunii Europene, pentru că, știm foarte bine, sunt foarte multe astfel de situații pe fiecare sector de activitate și cred că o astfel de situație pe care Consiliul Concurenței o va propune de două ori pe an Guvernului și Parlamentului va ajuta, să spunem, în fiecare sector de activitate, ca astfel de bariere să dispară.
În mod normal, este sarcina comisarului pentru concurență la nivelul Uniunii Europene, dar, cum așa ceva nu se întâmplă, măcar ca la nivel european statul membru, în speță România, să susțină eliminarea acestor posibile bariere.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
## Mulțumesc.
La amendamente respinse, dacă cineva dorește să susțină amendamentul? Vă rog.
## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**
Am un amendament respins de către Comisia juridică și Comisia economică ale Senatului.
Aș vrea să-l supun atenției plenului.
La art. 23, alin. (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins – art. 23: „În organizarea Consiliului Concurenței funcționează un secretar general și un secretar general adjunct, înalți funcționari publici, numiți și eliberați din funcție prin decizia primului ministru, la propunerea Consiliului Concurenței, în condițiile legii, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate cheltuielilor de personal. Atribuțiile acestora sunt stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare adoptat de Consiliul Concurenței.”
Menționez că nu a fost un aviz favorabil pentru propunerea... pentru amendamentul pe care și l-au însușit colegii mei, avizul nevenind de la Ministerul Finanțelor Publice.
## Mulțumesc.
## **Domnul Robert Iulian Stănescu** _– președintele_
_Casei Naționale de Pensii Publice_ **:**
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Robert Stănescu mă numesc. Sunt de la Casa Națională de Pensii.
Referitor la promovarea proiectului propus, considerăm că propunerea... această propunere ar genera discrepanțe față de persoanele aflate în această situație, pensionate anterior intrării în vigoare a acestei propuneri, și cele care ar urma să beneficieze de această modificare și s-ar menține și institui, în același timp, un tratament discriminatoriu.
Față de cele prezentate, Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Domnule Rotaru, Comisia pentru muncă, familie și protecție.
Știu, n-am mai respectat ordinea, le-am trecut pe cele care trec tacit, ca să...
Vă rog.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
## Mulțumesc, domnule senator.
Vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 11 abțineri, amendamentul a fost adoptat.
Dacă mai sunt amendamente respinse pe care doriți să le susțineți?
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și respinse.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
Vă supun la vot proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
La punctul 2, așa cum am modificat, avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii n r. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/15.05.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului. Este?
Reprezentantul Guvernului, microfonul 8. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Este vorba de o propunere legislativă, așa cum a spus domnul președinte al Casei Naționale de Pensii, care vizează sistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 263.
Comisia a luat în discuție acest raport suplimentar, pentru că l-am mai discutat o dată, și, pe cale de consecință, avem un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.
Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, domnule președinte. Declar deschise dezbaterile generale. Dacă nu sunt...
Vă rog, domnule senator, microfonul 9. Vă rog. Sau 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare completarea cadrului legislativ cu o măsură care are ca scop compensarea celor care au muncit și au trăit în condiții grele pe o perioadă îndelungată, de peste 30 de ani, în zone poluate și, prin măsura propusă, se dorește realizarea unui cadru legislativ care să le permită celor afectați de poluarea produsă de exploatarea unor anumite societăți să se pensioneze anticipat, fără penalități. E vorba de o pensionare anticipată, reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani.
Considerăm că este o măsură corectă, o măsură bună și care va avea multe efecte benefice pentru zonele vizate. Grupul PSD din Senat susține această inițiativă legislativă
- și, în consecință, vom vota pentru acest proiect legislativ. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt...
A! Domnule președinte, îmi cer scuze! Vă rog, microfonul central.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Cred că primul lucru de care trebuie să ținem cont este punctul de vedere al Ministerului Muncii.
Sigur, din demagogie, mulți senatori, mulți deputați au adus sistemul de pensii în halul în care se află acum, cu tot soiul de pensii speciale, cu tot soiul de favoruri pentru diverse categorii care credeați voi că vă aduc voturi. Dar astăzi avem la Ministerul Muncii un proiect al noii legi a pensiilor care este anunțat cu surle și trâmbițe.
De aceea, este inutil să venim azi cu un vot pentru a crea iarăși niște pensii speciale pentru anumite zone.
Cred că acest proiect ar putea fi dat Ministerului Muncii spre analiză, iar Ministerul Muncii s-a pronunțat deja.
Mai mult decât atât, este important să nu luăm decizii de bulversare a altei zone a sistemului de pensii existent, cu atât mai mult cu cât domnul ministru Mișa tocmai azi declara că, da, este gata Legea pensiilor, dar nu se știe impactul bugetar.
În aceste condiții, vă propun să respingem această inițiativă legislativă, ținând cont și de punctul de vedere al Ministerului Muncii.
Vă mulțumesc.
Mulțumim, domnule președinte.
Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Poate că puțin mai devreme a părut că eu aș fi cel în confuzie, dar acum avem certitudinea că altcineva e în confuzie.
Nu e vorba de pensii speciale, nu e vorba de pensii nesimțite, nu e vorba de pensii mai mari. E vorba de pensionarea anticipată cu doi ani, fără penalizări – mici pensiile, să știți. Dacă vreți, vă spunem și ce sume, că e vorba de persoane, indiferent de calificarea pe care au avut-o sau de durata vârstei în activitatea profesională.
E vorba de pensionarea anticipată în zone cu poluare extremă, o poluare deosebit de gravă, cu date medicale certe și care se întind pe parcursul a 30 de ani.
Cred că nimeni nu poate să presupună, în mod rezonabil și rațional, că am pregătit timp de 30 de ani acest proiect legislativ și am acceptat o poluare extremă, cu consecințe medicale deosebit de grave în municipii, în centre urbane, doar ca să fim populiști în anul de grație 2017.
De altfel, există un proiect de lege... există o lege, pardon, a cărei modificare se face astăzi, lege care este în vigoare și care n-a produs bulversări, și care n-a fost făcută pentru voturi, pentru că nimeni nu i-a întrebat pe cetățenii care beneficiază de o măsură slab reparatorie dacă îi votează pe cei care au făcut o asemenea propunere.
Grupul nostru a fost de bună-credință. Propunerea nu aparține unui reprezentant al PSD, ci unui reprezentant
al PNL. Dar, de bună-credință și într-un mod de abordare rațional și responsabil, am făcut așa cum am propus amendamentele necesare, în sensul în care peste tot unde datele medicale au relevat o situație de poluare extremă și o afectare gravă a vieții, a sănătății locuitorilor din acele zone să se beneficieze, dacă aș putea folosi acest termen în sensul său plenar, de o pensionare anticipată cu doi ani, fără sancțiuni.
Dacă i se pare cuiva că asta este o măsură populistă sau că este o măsură nesimțită ori că este un privilegiu pe care-l acordă Parlamentul, eu, în numele Grupului PSD, sunt gata să mi-l asum.
Fiți conștienți însă că nu este așa ceva! Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții? Vă rog, domnule senator, microfonul 2.
## Dragi colegi,
Această lege se vrea a fi o măsură reparatorie de recunoaștere a iresponsabilității în ceea ce privește măsurile de protecție și exploatare minieră fără componenta ecologică în Valea Jiului. E o zonă compromisă ecologic pe alocuri, cu o economie precară.
Mai degrabă, considerăm că este o măsură de protecție socială. E vorba de persoane greu angajabile în zone defavorizate.
Problema este, pe de-o parte, că nu avem un studiu de impact asupra fondului de pensii, care știm că este cu deficit major. Deficitul actual țineți cont că este de aproximativ 14 miliarde, iar prognoza pentru 2018 este de 17,2 miliarde, fără a ține cont de indexarea anuală din aprilie.
Deci nu știm care este povara suplimentară estimată de această lege asupra fondului de pensii, pe de o parte.
Pe de altă parte, în măsura în care vorbim de afectarea gravă a stării de sănătate, poate fi cuantificată din punct de vedere medical și persoanele respective oricum se pot pensiona anticipat, pe caz de invaliditate.
Nu în ultimul rând, se creează un precedent. O să observați, în decursul lunilor și anilor care vor urma, că această listă a localităților incriminate ca fiind cu potențial de risc pentru sănătatea umană va fi extinsă la aproape întreg teritoriul României.
Sunt convins că peste tot există zone care au fost afectate grav de poluare.
În consecință, date fiind cele menționate, Grupul parlamentar al USR se va abține la acest vot.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt și alte intervenții?
Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Întrucât este trecut de 17.00, o putem vota. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
Vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
Vă mulțumesc.
Listă cere domnul lider de la...
Din sală
#24084Motivarea votului.
A, motivarea votului. Păi, e același grup parlamentar. Și listă, și motivare! Complicat.
Vă rog.
Vă rog, domnule vicepreședinte.
## Microfonul 2.
## Bună ziua!
Vreau să subliniez faptul că mă bucură că pentru prima dată se pune problema aici, în Parlamentul României, să se compenseze ceea ce timp de decenii nu s-a făcut, faptul că foarte multe proiecte miniere, proiecte industriale au afectat populația, și nu doar pe cei care lucrau în acele proiecte, ci și pe cei care locuiau. Dar sunt curios, dacă va trece această lege și de Camera Deputaților, cum o veți aplica, pentru că mi-e foarte neclar ce înseamnă acei 30 de ani, în mod real sau doar pe hârtie, ce înseamnă acei opt kilometri și cum au fost stabiliți și, mai ales, ce se va întâmpla când la lista cu localități afectate se va adăuga Ploieștiul, cu mai multe rafinării, care funcționează și acum, județul Cluj, Dejul sau Câmpia Turzii, unde au funcționat alte combinate. Și sunt multe, multe alte localități din România care ar trebui să figureze pe această listă.
Și, da, o măsură compensatorie cred că este necesar să fie luată, dar această lege nu doar că nu rezolvă, ci doar îngreunează aplicarea unor astfel de compensații pentru ceea ce au fost nevoiți să trăiască acei oameni.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, domnule senator. Domnule vicepreședinte, întrebați.
Dacă mai sunt...?
Domnul vicepreședinte Manda.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Domnule președinte,
Eu am o curiozitate. La explicarea votului ar fi trebuit să ne spună și cum a votat, adică nu numai să ne învețe sau să ne dea tot felul de sfaturi colegul nostru senator.
Bună dimineața și așteptăm să ne spuneți și nouă cum ați votat!
Microfonul 2. Vă rog.
## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**
Bună după-amiaza! Cred că am explicat și a explicat și colegul meu că am votat... USR-ul votează abținerea, a spus
înainte. Dacă ați fi fost atent și v-ați fi trezit cu două minute mai devreme sau cu cinci minute, l-ați fi auzit pe colegul meu. Mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc.
Ne întoarcem la ordinea de zi inițială și, la punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.
1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind personalul navigant (b459/28.09.2017).
Inițiator: Guvernul României.
Doamna secretar de stat Suciu. Este? Microfonul 10. Vă rog.
## 10.
Diana Severin sunt. Relația cu Parlamentul. Guvernul susține procedura de urgență.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei 2015/1794 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 octombrie 2015 de modificare a directivelor 2008/94, 2009/38 și 2002/14 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a directivelor 1998/59 și 2001/23 ale Consiliului în ceea ce privește navigatorii, urmărind eliminarea unor prevederi din legislația internă care exclud anumite categorii de navigatori din domeniul lor de aplicare, termenul final de transpunere fiind 10 octombrie 2017.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, doamna secretar de stat Severin.
Vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L297/4.09.2017). Inițiator: domnul senator Hadârcă Ion. Susțineți? Vă rog. Microfonul 3.
Ion Hadârcă, ALDE. Vă mulțumesc.
Rog Senatul României să susțină aprobarea procedurii de urgență a respectivei inițiative legislative. Comunic că există avizul pozitiv al Consiliului Legislativ, cu sugestii suplimentare.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc domnului senator.
Vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem solicitările unor comisii permanente ale Senatului de a-și desfășura lucrările în același timp cu plenul Senatului: 1. Marți, 3 octombrie 2017, ora 16.00 – Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.
2. Miercuri, 4 octombrie 2017, ora 9.30 – Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.
Stimați colegi,
În ședința Biroului permanent de azi, 3 octombrie, s-au analizat solicitările celor două comisii, solicitări formulate în temeiul art. 58 alin. (2) din regulament. La primul punct avem solicitarea Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, care dorește să desfășoare lucrările astăzi, 3 octombrie 2007, la ora 16.00 – s-a întâmplat deja –, concomitent cu lucrările plenului.
Sunt intervenții?
Nu avem intervenții.
Vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
La punctul 2 avem solicitarea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, care dorește să desfășoare lucrările mâine, miercuri, 4 octombrie, ora 9.30, concomitent cu lucrările plenului.
Dacă sunt intervenții?
Dacă nu sunt, vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.
Invit reprezentantul Comisiei pentru regulament pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.
Ambii?
A, inițiatorul. Vă rog. Îmi cer scuze!
Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,
Este vorba de... Venim în fața dumneavoastră cu o propunere de modificare a Regulamentului Senatului. Inițiativa este semnată de liderii grupurilor parlamentare de la momentul elaborării acestei inițiative: PSD, PNL, USR, ALDE și PMP. Este, de fapt, o completare, nu o modificare. Se introduce în prevederile Regulamentului Senatului Comitetul liderilor, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, alcătuit, bineînțeles, din liderii grupurilor parlamentare, constituite potrivit configurației politice a Senatului. Și e de prisos să vă spun că sunt prevăzute atribuțiile respective, dar e important să vă spun faptul că acest comitet al liderilor hotărăște cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporția grupului parlamentar în numărul total al senatorilor, potrivit configurației politice a Senatului.
Se mai introduce, se mai completează regulamentul cu încă două chestiuni importante: „Ora Guvernului” și „Ora prim-ministrului”, care se fac în timpul sesiunilor ordinare, iar
aceste lucruri sunt conforme cu Regulamentul Camerei Deputaților. Acest regulament deja stipulează la Camera Deputaților prevederile acestea.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumim domnului senator Oprea. Reprezentantul Comisiei pentru regulament – prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședința din ziua de 26 septembrie 2017 pentru a aproba un proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, raportul aferent acestuia și dispoziția privind republicarea Regulamentului Senatului.
În urma dezbaterilor, raportul și proiectul de hotărâre au fost aprobate, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți.
Modificările și completările aduse Regulamentului Senatului au fost înscrise în anexa 1 – amendamente admise, care face parte integrantă din proiectul de hotărâre. Au fost depuse și amendamente care au fost respinse și sunt înscrise în anexa 2 – amendamente respinse.
În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 137 alin. (2) din Regulamentul Senatului, republicat, legile organice și hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor.
Comisia pentru regulament supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, cu amendamente, a Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, precum și dispoziția privind republicarea Regulamentului Senatului. Mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc domnului președinte.
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește pe pagina de internet a Senatului.
Dacă sunt intervenții, obiecții, comentarii cu privire la raport?
Dacă nu sunt, vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresată Senatului României, în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Viorel Ilie – ministrul pentru relația cu Parlamentul –, în Dosarul nr. 314/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție.
Stimați colegi,
Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 151 alin. (6) din Regulamentului Senatului, republicat, la dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul președintele comisiei care a întocmit raportul, senatorul la care se referă cererea respectivă și, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot. În legătură cu solicitarea Parchetului, Biroul permanent a hotărât să propună repartizarea timpului alocat pentru dezbateri după cum urmează:
– domnului senator Viorel Ilie i se rezervă 30 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor;
– dezbateri pe grupuri parlamentare, 30 de minute, repartizate astfel: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, 14 minute; Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, 7 minute; Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România, 3 minute; Grupul parlamentar al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților, două minute; Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, două minute; Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, două minute.
În total, 30 de minute.
Dacă sunt intervenții vizavi de această propunere de repartizare a timpilor?
Dacă nu sunt, vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
Îl invit pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități pentru prezentarea raportului și a proiectelor de hotărâre.
Vă rog, domnule președinte.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
După cum vă este cunoscut, în temeiul art. 109 alin. (2) din Constituție, al art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, al art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Senatului la 28 august 2017 referatul întocmit de Secția de combatere a corupției din DNA, în vederea exercitării dreptului de a cere urmărirea penală față de domnul senator Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, fapte prevăzute de art. 47 din Codul penal, cu referire la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
Membrii Comisiei juridice au analizat scrisoarea Parchetului, referatul procurorului, copiile certificate cu originalul ale materialului probatoriu, compus din două volume, notele scrise depuse de domnul senator Viorel Ilie, au procedat, de asemenea, la audierea domnului senator în 19 septembrie anul curent.
În urma dezbaterilor, în ședința din 26 septembrie 2017, s-au pronunțat prin vot secret, hotărând, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte în Dosarul nr. 314/P/2017, transmisă în vederea formulării cererii de urmărire penală împotriva domnului senator Viorel Ilie.
În consecință, vă propunem un proiect de hotărâre prin care Senatul hotărăște să nu ceară urmărirea penală a domnului senator Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul, în Dosarul nr. 314/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție.
Mulțumesc.
Mulțumesc domnului președinte Cazanciuc.
În continuare, îl invit pe domnul senator Viorel Ilie să-și expună punctul de vedere.
Vă rog, domnule senator. Microfonul central.
Domnule președinte de ședință,
Stimate doamne și stimați domni senatori,
Eu, Viorel Ilie, senator în Senatul României și membru al Guvernului României, în calitate de ministru pentru relația cu Parlamentul, având în vedere cererea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României prin care se solicită Domniilor Voastre acordarea avizului favorabil în vederea cercetării penale a subsemnatului, vă solicit să respingeți cererea mai sus menționată, aceasta fiind total nefondată.
Vă rog să-mi permiteți să fac o scurtă prezentare a situației de fapt.
În data de 7 august 2017, domnul Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, a înaintat Senatului României cererea înregistrată sub numărul 2.122/C/2017 prin care, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999, Deciziei Curții Constituționale a României nr. 270 din 10 octombrie 2008 și al prevederilor art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, solicită avizarea cererii de cercetare penală a subsemnatului, Viorel Ilie, membru al Senatului României și ministru pentru relația cu Parlamentul, sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, faptă ce constă în folosirea, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Cererea mai sus menționată a fost însoțită de un referat întocmit de procurorul de pe lângă... din cadrul DNA desemnat pentru a instrumenta dosarul penal înregistrat la Secția de combatere a corupției sub numărul 314/P/2017, în cuprinsul căruia se face o prezentare a faptelor ce fac obiectul cercetării penale în cauză, a calității procesuale a persoanelor implicate, a actelor și măsurilor procesuale, respectiv percheziții domiciliare, mijloace tehnice de supraveghere, declarații ale persoanelor care au calitatea de suspect și declarații de martori, efectuate până la data depunerii.
Scopul acestui referat de prezentare a situației de fapt și a tuturor actelor de urmărire penale efectuate până la data de 7 august este acela de a explica în ce modalitate infracțională au fost încălcate prevederile art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 de către persoanele în raport cu care a fost deja începută urmărirea penală _in personam_ , care au calitatea de suspecți, în calitate de autori sau de complici, și prezentarea argumentelor și a probelor care, în opinia anchetatorului, justifică solicitarea avizării cererii de cercetare penală față de subsemnatul.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumim domnului senator Viorel Ilie. Stimați colegi,
Întrucât votul... procedura este votul cu bile și mai avem încă cinci vorbitori din partea grupurilor parlamentare, vă
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
Intervenții ale reprezentanților grupurilor parlamentare. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Șerban Nicolae.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Cu riscul de a vă repeta lucruri pe care le-am mai spus la acest microfon, mă văd obligat să fac câteva precizări legate de mecanismul asupra căruia trebuie să ne pronunțăm și pe care-l aplicăm în această procedură.
Am văzut deseori în spațiul public idei care nu au de-a face cu răspunderea votului pe care-l dă Senatul, și anume: că noi avizăm o cerere a unui parchet, că noi stabilim dacă ne opunem sau nu justiției, că votăm dacă facem scut sau nu față de o anumită persoană.
Pentru a avea corecta imagine asupra responsabilității votului și asupra a ceea ce trebuie să decidă Senatul, dați-mi voie să fac câteva precizări.
Mai întâi, faptul că Senatul, potrivit Constituției, potrivit Legii responsabilității ministeriale, potrivit Regulamentului Senatului și potrivit Codului de procedură penală, face parte din procedura penală.
Într-o asemenea speță, este una din autoritățile la care se referă legea penală.
Art. 16 din Codul de procedură penală, atunci când enumeră cauzele care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale și angajarea răspunderii penale, la lit. e), nu mai știu exact, alin. (1), vorbește de faptul că lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea autorității competente sau a altei autorități prevăzute de lege.
În cazul de față, raportându-ne la textul constituțional, Senatul cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului pentru fapte săvârșite în această calitate.
Este un text constituțional. De aceea, el nu poate fi bănuit de a fi în contradicție cu dispoziția privitoare la egalitatea în drepturi, fără discriminări și fără privilegii.
Lucrurile sunt foarte simplu de explicat, dar, din păcate, mă văd nevoit să le repet, pentru că în spațiul public, repet, apar teme manipulatorii și parazite, care denaturează obiectivele acestei legi.
Dacă un membru al Cabinetului săvârșește o faptă penală de natura unei infracțiuni cu violență, să spunem, este cercetat ca oricare alt cetățean. Statutul de membru al Guvernului nu induce niciun fel de procedură specială, dar, dacă săvârșește o faptă în calitate de membru al Guvernului, se aplică această procedură.
Domnule senator, mai aveți un minut. Vă rog să vă pregătiți să încheiați.
...că sunt cât se poate de serios atunci când vă spun că nu se pune în discuție dacă suntem sau nu o frână în calea justiției.
Important este... Și eu sunt de acord să votez oricând o cerere de urmărire penală a unui membru al Guvernului pe bază de elemente certe, atunci când avem convingerea și indicii temeinice, nu suspiciuni rezonabile. Rezonabilul ține de subiectiv, ține de apreciere personală.
Indiciile temeinice, fără a stabili cu certitudine vinovăția, ne dau garanția că trebuie făcută o cercetare.
Mi-am spus punctul de vedere. Vă îndemn să verificați, înainte de a vota, dacă vă asumați răspunderea de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului în cunoștință de cauză sau nu.
Mulțumesc.
Mulțumesc domnului senator.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Oprea. Microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Distins Senat, Domnule ministru Viorel Ilie,
Cunoașteți de mult timp poziția pe care noi, liberalii, o avem atunci când vine vorba de cereri privind urmăriri penale adresate Parlamentului.
PNL consideră că justiția trebuie să-și urmeze cursul și că o anchetă judiciară nu trebuie să fie obstrucționată de Parlament.
Nu vă spun o noutate, într-adevăr, senatorii PNL vor vota pentru începerea urmăririi penale a ministrului Viorel Ilie, dar facem un apel către actuala majoritate parlamentară PSD–ALDE să procedeze la fel ca noi.
Domnilor senatori de la putere,
Făcând un zid în jurul unor miniștri asupra cărora planează suspiciuni de corupție, faceți foarte mult rău.
În primul rând, nu le faceți bine, le faceți rău colegilor dumneavoastră, care ar avea posibilitatea să lămurească acuzațiile ce li se aduc și chiar ar putea fi declarați nevinovați în instanță.
În al doilea rând, nu faceți bine României, faceți rău României, blocând toate progresele pe care țara noastră le-a făcut cu mult efort, în ultimii ani, în materie de anticorupție.
Cum îl privesc partenerii străini și investitorii pe prim-ministrul Tudose, câtă vreme Cabinetul său conține nu unul, ci trei miniștri suspectați de corupție? Să spuneți dumneavoastră cum.
Sabotarea justiției de către PSD–ALDE, în ciuda recomandărilor sistematice ale Comisiei Europene, prin MCV, are consecințe grave asupra tuturor românilor, inclusiv din punct de vedere economic, generează reticența investitorilor.
Un vot împotrivă astăzi, adică să nu cerem urmărirea penală, înseamnă că nu va mai exista nicio anchetă în cazul de față.
PNL va vota pentru începerea urmăririi penale a ministrului Viorel Ilie și, în același timp, cerem demisia sau demiterea celor trei miniștri din Guvernul Tudose: Plumb, Shhaideh, Ilie.
Cu prilejul percheziției efectuate la Guvern, premierul Mihai Tudose s-a arătat surprins de anchetarea de către DNA a lui Viorel Ilie.
Aflu acum: „Vom lua o decizie”, a spus prim-ministrul. Sunt atât de mulți miniștri cu probleme în justiție, încât premierul nici nu știe care e și care nu e cercetat.
Mulțumim domnului senator. Din partea Grupului parlamentar USR, domnul... Vă rog, microfonul central.
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
Am asistat până acum la felul în care Senatul s-a transformat într-o judecătorie, în tribunal.
Domnul ministru Viorel Ilie a citit cu foarte multă atenție o pledoarie întocmită de avocat, ca și cum noi am fi jurații sau judecătorii care ar trebui să se aplece asupra acestei cauze.
Un coleg senator a făcut mai mult decât atât, a devenit procuror, a devenit judecător, a devenit jurat, fiind totuși senator.
Permiteți-mi să vă atrag atenția că suntem pe cale, de fapt ne-am și transformat din puterea legislativă în puterea judecătorească, că acest lucru este inacceptabil, că asistăm la o încălcare a separației puterilor în stat, că nu suntem chemați să ne pronunțăm asupra vinovăției domnului ministru Viorel Ilie, că nu suntem chemați să ne adâncim în faptele care s-au petrecut în luna iulie – acest lucru nu ne interesează –, suntem chemați doar de a da cale liberă justiției.
Îmi doresc, ca și dumneavoastră, să trăim într-o țară în care să se poată respira, în care cele trei puteri să poată acționa independent una de alta și să rămână în acel echilibru în care le-a așezat Constituția.
În momentul de față, suntem, practic, pe punctul de a încălca Constituția și cred că, dacă cumva votul va aduce surprize..., în sensul în care nu mă aștept să le aducă, ar trebui să sesizăm Curtea Constituțională.
Vă reamintesc că situația la care asistăm nu este o situație în care domnul senator și ministru Viorel Ilie a fost adus în fața... ar putea fi adus în fața justiției pentru opinii politice sau pentru votul Domniei Sale într-o chestiune politică, deci nu privește convingerile dumnealui. Această situație nu este o hărțuire, un mijloc de hărțuire politică în niciun fel la adresa Domniei Sale.
Prin urmare, vă invit să constatăm cu toții că nu avem niciun cuvânt de spus în fața justiției, care se va pronunța.
Nu suntem procurori, ca să apreciem cazul, și, cu atât mai puțin, nu suntem judecători, ca să pronunțăm vinovăția sau nevinovăția.
În această situație, Grupul senatorilor USR va vota în favoarea trimiterii spre urmărirea penală. Mulțumesc.
Mulțumim domnului senator.
Din partea Grupului parlamentar al ALDE? Din partea Grupului parlamentar al UDMR? Din partea Grupului parlamentar al PMP? Domnul senator Traian Băsescu, microfonul central.
## **Domnul Traian Băsescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
O să încerc să fiu concis în cele două minute.
Dragi colegi senatori,
După cum știți, în viața mea de om politic am trecut de multe ori prin fața procurorilor, adesea trimis chiar de comisii parlamentare, PSD, liberali.
Copiii mei au trecut prin comisii, prin fața procurorilor, din cauza Comisiei parlamentare Nana, unde ați fost liberali, procurori.
Vă pot spune că, pentru bună regulă, soluția corectă este ca domnul senator Viorel Ilie să meargă în fața procurorilor și, dacă argumentele pe care ni le-a prezentat aici sunt corecte, cu certitudine va reuși să stopeze înaintarea unui proces penal sau, dacă va fi deferit justiției, va reuși să se apere.
Cred că cea mai bună soluție, atunci când un ministru este suspectat de încălcarea legii, singura soluție corectă este să meargă să-și limpezească lucrurile în fața procurorilor și, dacă nu, în fața judecătorilor.
De altfel, domnule senator, sunteți un politician tânăr. Faceți parte din comisia mea, chiar îmi faceți impresia unui om foarte bine pregătit, a unui om valoros.
De aceea, vă dau un sfat: nu lăsați în istoria dumneavoastră o evitare a unei anchete penale doar pentru că nu vreți să vă duceți sau pentru că apreciați că nu sunteți vinovat. Istoria dumneavoastră ca om politic va fi definitiv întinată de neprezentarea în fața procurorului pentru a vă apăra.
De aceea, pentru binele dumneavoastră, eu personal și PMP-ul vom vota să mergeți în fața procurorului și să dați explicațiile de rigoare, pe care până acum n-ați putut să le dați din cauza imunității.
Vă sugerez, de asemenea, ca de altfel și pentru ceilalți doi miniștri, să demisionați din Guvern, pentru că a fi în Guvern este o situație tranzitorie. Ministru azi ești, mâine nu ești.
Mâine se poate supăra pe dumneavoastră Dragnea și tot zburați, mai rău decât dacă sunteți în fața unui procuror. Dar pentru imaginea Guvernului este bine să demisionați și din Guvern, indiferent care va fi votul majoritar de astăzi.
Pentru viitorul dumneavoastră faceți-o, pentru că sunteți un om politic care poate să evolueze foarte frumos. Iar dacă veți avea câștig de cauză în această dispută, pentru că, deocamdată, nu sunteți urmărit penal, sunt convins că veți deveni un om politic mai puternic.
Mulțumim domnului senator. Stimați colegi,
Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, cererea de urmărire penală se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 și ale art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, iar votul este secret și se exprimă cu bile.
Totodată, la art. 151 alin. (7) din Regulamentul Senatului se prevede expres că hotărârea privind cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 35 de voturi.
Potrivit dispozițiilor regulamentare, constatarea rezultatului votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
Urmează să alegem o comisie de numărare a voturilor și pentru întocmirea procesului-verbal, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
Rog grupurile parlamentare să prezinte propunerile nominale pentru comisia de numărare a voturilor.
Grupul parlamentar al PSD, propunerea.
Grupul PSD îl propune pe domnul senator Ioan Deneș. Mulțumesc.
Mulțumim. Grupul parlamentar al PNL.
Cu 108 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, comisia a fost aprobată.
Stimați colegi, urmează să exercităm votul.
În acest sens, vă reamintesc procedura de vot secret cu bile, prevăzută la art. 133 alin. (6) din Regulamentul Senatului, republicat, respectiv bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot „pentru” cererea de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator; bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot „contra”; de asemenea, ambele bile introduse în urna neagră înseamnă abținere.
Începem procedura de vot.
Rog chestorii să vină pentru înmânarea bilelor. Doi chestori...
Îi avem, da?
Mulțumesc.
Rog secretarul...
Cine dă citire listei senatorilor în ordine alfabetică? Domnule Vela?
Vă rog _. (Discuții în sală.)_
În ordine alfabetică.
Grupul PNL o propune pe doamna senator Siminica Mirea.
Mulțumesc. Grupul parlamentar al USR.
Grupul USR îl propune pe domnul senator Nicu Fălcoi.
Mulțumesc. Grupul parlamentar al ALDE.
Grupul parlamentar al ALDE îl propune pe Simionca Ioan.
Mulțumesc. Grupul parlamentar al UDMR.
Grupul UDMR îl propune pe domnul senator Császár Károly.
Mulțumesc. Grupul parlamentar al PMP.
Grupul nostru parlamentar îl propune pe domnul Talpoș Iustin.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc.
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/2017)
## **Domnul Ion Marcel Vela:**
|**Domnul Ion Marcel Vela:**|| |---|---| |Fifor Mihai Viorel|| |Alexandrescu Vlad Tudor|| |Andronescu Ecaterina|| |Arcan Emilia<br>Arcaș Viorel<br>Baciu Gheorghe|| |Avram Nicolae|| |Badea Viorel Riceard<br>Bădălău Niculae|| |Bădulescu Dorin Valeriu|absent| |Băsescu Traian<br>Benea Adrian Dragoș<br>Bodog Florian Dorel|prezent<br>prezent<br>prezent| |Botnariu Emanuel Gabriel<br>Brăiloiu Tit Liviu|prezent<br>prezent| |Breaz Valer Daniel|prezent| |Bulacu Romulus<br>Butunoi Ionel Daniel|prezent<br>prezent| |Cadariu Constantin Daniel<br>Caracota Iancu<br>Cazan Mircea Vasile|absent<br>prezent<br>prezent| |Cazanciuc Robert Marius|prezent| |Cârciumaru Florin|prezent| |Unde-i Cârciumaru?|| |Cârciumaru Florin! Absent?|| |Chirteș Ioan Cristian|prezent| |Chisăliță Ioan Narcis|prezent| |Chițac Vergil|prezent| |Cîțu Florin Vasile<br>Coliban Allen|prezent<br>prezent| |Corlățean Titus<br>Costoiu Mihnea Cosmin|prezent| |Covaciu Severica Rodica||
Covaciu Severica Rodica! Absentă.
## **Doamna Severica Rodica Covaciu**
**:**
Dar eu sunt prezentă! Sunt prezentă! **Domnul Ion Marcel Vela:** Marin Nicolae prezent Marussi George Nicolae prezent Păi de ce nu spuneți?! Păi dar eu sunt cameră de luat Matei Constantin Bogdan prezent Mazilu Liviu Lucian prezent Craioveanu Elena Lavinia prezentă Meleșcanu Teodor Viorel absent Crețu Gabriela prezentă Mihail Radu Mihai prezent Cristina Ioan absent Mihu Ștefan prezent Császár Károly Zsolt prezent Mirea Siminica prezentă Cseke Attila Zoltan prezent Moga Nicolae absent Dan Carmen Daniela absentă Nicoară Marius Petre prezent Dănăilă Leon prezent Nicolae Șerban prezent Deneș Ioan prezent Niță Ilie absent Derzsi Ákos prezent Novák Csaba Zoltán prezent Diaconescu Renică prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Diaconu Adrian Nicolae prezent Oprea Ștefan Radu prezent Dinică Silvia Monica prezentă Orțan Ovidiu Florin prezent Dinu Nicoleta Ramona Pavel Marian prezent **Din sală:** Pațurcă Roxana Natalia prezentă Pauliuc Nicoleta absentă E și Dinu, și... Pănescu Doru Adrian prezent **Domnul Ion Marcel Vela:** Pereș Alexandru absent Pîrvulescu Eugen absent Dircă George Edward Pop Gheorghe prezent Unde-i Dircă? Pop Liviu Marian prezent Popa Cornel prezent **Din sală:** Popa Ion prezent El este absent. Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent Preda Radu Cosmin absent **Domnul Ion Marcel Vela:** Presadă Florina Raluca prezentă Absent. Resmeriță Cornel Cristian prezent Dogariu Eugen prezent Romașcanu Lucian prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Rotaru Ion prezent Dumitrescu Iulian prezent Ruse Mihai prezent Dunca Marius Alexandru absent Salan Viorel prezent Fălcoi Nicu prezent Savin Emanoil prezent Federovici Doina Elena prezentă Sbîrnea Liliana prezentă Fejér László Ődőn prezent Scântei Laura Iuliana absentă Fenechiu Cătălin Daniel absent Sabinescu Ionuț prezent Filipescu Răducu George prezent Sibinescu Ionuț. Ganea Ion Vă rog să mă scuzați! Ganea Ion? Silistru Doina prezentă Domnule Ganea, votați? Simionca Ioan prezent Prezent. Smarandache Miron Alexandru prezent Ghica Cristian absent Soporan Aurel Horea prezent Gorghiu Alina Ștefania prezentă Stan Ioan prezent Goțiu Remus Mihai prezent Stănescu Paul prezent Hadârcă Ion prezent Stângă George Cătălin prezent Hărău Eleonora Carmen absentă Stocheci Cristina Mariana prezentă Ilea Vasile prezent Șoptică Costel prezent Ilie Viorel Talpoș Ioan Iustin prezent Tánczos Barna prezent Nu votați?! Prezent. Teodorovici Eugen Orlando prezent Toma Cătălin Dumitru prezent Ionașcu Gabi prezent Toma Vasilică prezent Iordache Virginel prezent Trufin Lucian absent Iriza Scarlat prezent László Attila prezent **Din sală:** Leș Gabriel Beniamin prezent E prezent. Lungu Dan prezent Lungu Vasile Cristian prezent **Domnul Ion Marcel Vela:** Lupu Victorel prezent Prezent. Manda Iulian Claudiu prezent Manoliu Dan prezent Turos Lóránd prezent Marciu Ovidiu Cristian Dan prezent Țapu-Nazare Eugen absent Marin Gheorghe prezent Țuțuianu Adrian absent
**:**
Nu m-ai văzut, eram aici, în sală.
## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**
Dacă nu se oferă nimeni, se oferă să o deschidă domnul senator Marcel Vela, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Imediat. Verestóy Attila, prezent. Și Țuțuianu Adrian, prezent. Îmi cer scuze! Vulpescu Ioan prezent Wiener Adrian prezent Zamfir Daniel Cătălin prezent
Reiau apelul pentru colegii care poate nu au fost în sală și i-am declarat absenți.
Bădulescu Dorin Valeriu, absent. Cadariu Constantin Daniel, absent. Cârciumaru Florin, absent. Cristina Ioan, absent. Dan Carmen Daniela, absentă. Dircă George Edward, absent. Dunca Marius Alexandru, absent. Fenechiu Cătălin Daniel, absent. Ghica Cristian, absent. Hărău Eleonora Carmen, absentă. Meleșcanu Teodor Viorel, absent. Moga Nicolae, absent. Niță Ilie, absent. Pauliuc Nicoleta, absentă. Pereș Alexandru, absent. Pîrvulescu Eugen, absent. Preda Radu Cosmin, absent. Scântei Laura Iuliana, absentă. Țapu-Nazare Eugen, absent. Valeca Șerban Constantin, absent. Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Rog comisia de numărare a voturilor...
Poftim?
A, și domnul Chisăliță!
Vă rog, domnule senator.
Vă propun să suspendăm ședința până la numărarea voturilor și să continuăm cu sesiunea de întrebări, interpelări, ca să reușim să ne încadrăm în timp.
Vă rog, domnule vicepreședinte Goțiu.
Bună seara!
Sunt Mihai Goțiu și, asistat de domnul senator Marcel Vela și domnul senator Radu Oprea,
Interpelare
Ion Ganea
Delta Dunării
Adresez o întrebare domnului ministru Mihai Busuioc, secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Obiectul întrebării: „Eficiența Comisariatului de Control Integrat «Delta Dunării»”. Stimate domnule secretar general al Guvernului, Planul de management al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” constituie documentul oficial prin care se reglementează desfășurarea tuturor activităților de pe cuprinsul acestei arii naturale protejate, precum și din vecinătatea ei și a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015. Analizând acest document, se identifică temele managementului care cuprind obiectivele ce stau la baza proiectelor pe care ARBDD trebuie să le implementeze. În 2016 a fost aprobată Strategia pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării, elaborată de Ministerul Mediului... și Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru perioada 2016–2020. Din analiza informațiilor existente pe pagina de internet a ARBDD, rezultă o multitudine de semne de întrebare referitoare la modul în care este angajat bugetul pe 2017 și, în special, cel referitor la proiecte și investiții, semne de întrebare cu privire la faptul că proiectele demarate prin fonduri europene în acest moment sunt finanțate de la bugetul de stat. Analizând Hotărârea Guvernului nr. 1.217/2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a structurii organizatorice ale Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, administrația rezervației, prin Comisariatul de Control Integrat „Delta Dunării”, coordonează, din punct de vedere pragmatic și funcțional, toate organismele și unitățile de control ce se află în subordinea/structura/coordonarea sau sub autoritatea altor autorități ale administrației publice centrale ori deconcentrate ale acestora, în cazul săvârșirii contravențiilor prevăzute la art. 12 din Legea nr. 82/1993. Din organigrama ARBDD se poate remarca o structură stufoasă a acestui comisariat, cu multe funcții de conducere și cu multe atribuții, care în continuare se suprapun cu atribuțiile altor organe de control și, în special, ale Gărzii Naționale de Mediu și ale Comisariatului RBDD. Consider că este interesant de cunoscut eficiența activității acestui comisariat în raport cu cheltuielile angajate pentru susținerea acestei structuri. Ținând seama de cele menționate mai sus, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este eficiența Comisariatului de Control Integrat „Delta Dunării”, care coordonează, în raport cu atribuțiunile ARBDD stabilite prin lege, și cheltuielile angajate pentru salarii și funcționare? Dorim să cunoaștem care sunt cheltuielile de funcționare a comisariatului și care sunt rezultatele funcționării acestui compartiment funcțional al ARBDD în domeniul combaterii braconajului piscicol și al încălcării prevederilor legale din domeniul protecției mediului și a patrimoniului natural al RBDD. 2. Cum au fost recuperate de către ARBDD sumele identificate de Curtea de Conturi Tulcea ca plăți ilegale pentru sporuri de izolare acordate inspectorilor Comisariatului de Control al ARBDD, plăți efectuate prin decizii date de guvernator? Domnule președinte, dați-mi voie să prezint și interpelarea, pe scurt. Interpelare adresată domnului Mihai Busuioc, secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, și domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul interpelării: „Desfășurarea activității de agricultură ecologică în perimetrul RBDD”. Stimate domnule ministru, Stimate domnule secretar general al Guvernului, Statutul de rezervație a biosferei conferit Deltei Dunării și zonelor naturale adiacente prin Legea nr. 82/1993, cu modificările și completările ulterioare, impune un regim de administrare special, stabilit prin Planul de management al rezervației, prin care sunt reglementate prevederile legislației naționale, comunitare și internaționale. Prin regulamentul rezervației sunt stabilite regulile care trebuie respectate în desfășurarea activităților economice din perimetrul Rezervației Deltei Dunării. Una din activitățile importante care se desfășoară în Delta Dunării o reprezintă și agricultura, alături de alte activități importante, cum sunt: pescuitul comercial, pescuitul recreativ-sportiv, exploatarea stufului et cetera. Această activitate se desfășoară în principal în amenajările agricole realizate prin îndiguirea terenurilor inundabile și desecarea acestora, dar și pe terenuri neamenajate, neinundabile sau care sunt inundate temporar. În prezent, în Delta Dunării există o suprafață de 79.541 de hectare de terenuri îndiguite în secolul trecut, din care: 39.567 de hectare pentru piscicultură, iar 39.947 de hectare sunt amenajate pentru agricultură. Mai mult, o parte din terenurile îndiguite și amenajate pentru piscicultură este utilizată pentru agricultură, din cauza dificultăților întâmpinate în exploatarea piscicolă pentru care au fost amenajate. Se poate aprecia în acest fel că suprafața totală de teren folosită în prezent pentru culturi agricole este apreciată la peste 50.000 de hectare, din care cea mai mare parte este utilizată în principal pentru cultura cerealelor (orz, grâu, porumb) și a plantelor tehnice (precum rapița, floarea-soarelui). După cum se cunoaște, desfășurarea activității de agricultură presupune, pe lângă lucrarea terenului cu utilaje specifice sau chiar cu mijloace manuale, și utilizarea unei game variate de produse chimice, atât pentru combaterea bolilor și dăunătorilor, cât și pentru fertilizarea solului. Având în vedere statutul de arie naturală protejată al RBDD, care impune stabilirea unui regim special de reglementare, și analizând actele normative în vigoare în legătură cu practicarea agriculturii în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, constatăm o serie de discrepanțe și prevederi contradictorii, care fac dificilă atât desfășurarea activității de producție agricolă, cât și procesul de control al modului în care sunt respectate aceste prevederi legale. O scurtă incursiune în prevederile actelor normative în vigoare scoate în evidență următoarele: Regulamentul rezervației, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015, prevede, în art. 54 din capitolul 6.4 – „Valorificarea terenurilor ieșite temporar de sub ape”, că „Utilizatorii terenurilor trebuie să respecte următoarele condiții: a) aplică tehnologiile tradiționale aprobate prin permis; b) execută lucrările de combatere a bolilor și dăunătorilor culturilor folosind numai mijloace ecologice admise, atât tradiționale, cât și noi; c) nu folosesc semințe tratate cu produse chimice interzise pe teritoriul rezervației; d) asigură fertilizarea terenului numai cu produse permise pentru practicarea agriculturii ecologice.” În capitolul 7.1 – „Practicarea agriculturii în amenajările agricole”, art. 71 prevede că: „Utilizatorii terenurilor agricole din amenajările agricole sau din afara acestora trebuie să respecte următoarele condiții: a) execută lucrările de combatere a bolilor și dăunătorilor culturilor folosind produsele chimice aprobate de Administrația Rezervației Biosferei «Delta Dunării»; b) nu folosesc semințe tratate cu produse chimice interzise pe teritoriul rezervației; c) protejează solul și apele împotriva poluării sau degradării; d) execută lucrări de fertilizare a solurilor prin aplicarea cu precădere a îngrășămintelor organice sau a celor chimice, monitorizând evoluția calității solurilor, evitând supradozarea și levigarea îngrășămintelor chimice în sursele de apă.” Față de cele menționate în regulamentul rezervației și analizând prevederile Legii nr. 82/1993, constatăm că folosirea substanțelor chimice este controversată și neclară, după cum urmează: – art. 10 alin. (3) prevede: „Persoanele fizice și juridice care desfășoară activități în perimetrul Rezervației Biosferei «Delta Dunării” sunt obligate să folosească numai mijloace ecologice admise, atât tradiționale, cât și noi, în condițiile de reglementare și autorizare stabilite de administrația rezervației, iar în ceea ce privește practicarea agriculturii ecologice, în condițiile stabilite de către autoritatea centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală și Secretariatul General al Guvernului.”; – și alin. (14): „Pe teritoriul rezervației, folosirea îngrășămintelor chimice și a produselor de protecție a plantelor în activități de agricultură, silvicultură și piscicultură este interzisă.”; – art. 12 pct. 34: „Constituie contravenție folosirea pe teritoriul rezervației, în activitățile de agricultură, silvicultură și piscicultură, a unor produse chimice și utilaje de administrare a acestora, fără actele de reglementare emise de administrația rezervației sau cu încălcarea prevederilor acestora.” Față de cele prezentate mai sus, vă supun atenției următoarele întrebări: 1. Cum se realizează efectiv controlul modului în care sunt respectate prevederile privind utilizarea substanțelor chimice în perimetrul RBDD? 2. Au fost elaborate condițiile pentru aplicarea agriculturii ecologice în perimetrul RBDD de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, așa cum prevede Legea nr. 82/1993, și, dacă nu au fost elaborate încă, când se va întâmpla acest lucru, având în vedere că această obligație există de peste 5 ani? Mulțumesc, domnule președinte. Senator de Tulcea, Circumscripția electorală nr. 38.
Interpelare
Doru Adrian Pănescu
Start-up Nation
Întrebarea mea este adresată domnului Ilan Laufer, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat. Obiectul întrebării: „Situația finanțării Programului «Start-up Nation»”. Am susținut în campania electorală dezvoltarea Programului „Start-up Nation” despre care am crezut de la început, cum cred și acum, că este unul dintre cele mai apreciate puncte de către întreprinzători din programul de guvernare al PSD. Aplicat cu inteligență și o atentă selecție, el poate însemna o încurajare a creativității, o valorificare a cercetării și a potențialului de creștere economică a României. Aici nu mai trebuie multe explicații: România nu trebuie să fie doar o țară în care se asamblează produse proiectate în exterior sau, în cazul zonei IT, se scrie cod pentru sisteme software proiectate în alte țări, ci se valorifică potențialul creativ al inginerilor români. Sunt îngrijorătoare unele informații – nu știm cât de sigure – despre întârzierea unei rectificări bugetare pozitive sau insuficiența sumelor prevăzute în rectificare, astfel încât să se poată transforma creditele de angajament pe care a fost construit proiectul în credite bugetare și, în acest fel, cei care au fost acceptați deja în program să poată demara investițiile. Domnule ministru, prin sprijinirea companiilor care creează, care inovează, putem progresa, apropiindu-ne de țările dezvoltate. Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi transmiteți următoarele informații: 1. Care este situația cu privire la finanțarea Programului „Start-up Nation”, dacă s-au identificat resursele bugetare pentru a acoperi toate nevoile beneficiarilor? 2. Care este calendarul acordării acestor finanțări și dacă se întârzie în vreun fel graficul stabilit la depunerea dosarelor?
Interpelare
Ioan Deneș
Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra formulării cererii de urmărire penală față de domnul senator Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul, în Dosarul nr. 314/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției
Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra formulării cererii de urmărire penală față de domnul senator Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul, în Dosarul nr. 314/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției Procedându-se la numărarea voturilor exprimate de către senatori, prin vot secret cu bile, asupra formulării cererii de urmărire penală față de domnul senator Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul, în Dosarul nr. 314/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, s-au constatat următoarele: - numărul total al senatorilor – 136; - numărul total al votanților – 115; din care: - voturi pentru – 37; - voturi contra – 77; - abțineri – 1. Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, nu a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, În conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cele ale art. 151 alin. (7) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Senatul nu cere urmărirea penală a domnului senator Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul, în Dosarul nr. 314/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției. Mulțumesc.
Interpelare
Mircea Vasile Cazan
Stadiul Legii de recalculare a pensiilor conform principiului contributivității
Am o interpelare și o întrebare scurtă. Interpelare adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale. Obiectul interpelării: „Stadiul Legii de recalculare a pensiilor conform principiului contributivității”. Doamna ministru, Vă întreb care este stadiul Legii privind recalcularea pensiilor, în presă apărând informații că sunt trei variante de lucru, și, dacă aveți în vedere una din variante, dacă va funcționa și principiul contributivității. La ora actuală, pentru un pensionar care a lucrat câteva luni într-un an punctul de pensie este calculat ca și cum ar fi lucrat 12 luni și calculul nu se face numai pe perioada efectiv lucrată. În această situație, punctajul anual stabilit de casa de pensii este diminuat. De exemplu, un angajat care a început activitatea în luna septembrie 1975, deși a realizat venit doar pe 4 luni, pentru respectivul an, punctul de pensie este împărțit la 12. Concret, pentru un salariu brut de 1.448 de lei, cât a avut angajatul, împărțit la 1.813, cât era salariul mediu brut, are un punctaj de 0,8. Acesta se înmulțește și se împarte la numărul de luni pe care le-a lucrat efectiv și-i rămâne punctul de pensie..., ar trebui să-i rămână punctul de pensie de 0,80. Dar astăzi, conform actualei legi, se împarte la 12 luni, se înmulțește cu lunile efectiv lucrate și în acest caz punctul de pensie anual ajunge la 0,26, de trei ori mai mic. Vă întreb, doamna ministru, dacă în noua variantă a legii se corectează această eroare și dacă punctajele vor fi calculate conform principiului contributivității, adică cât ai lucrat, cât ai contribuit la buget, la această valoare să se calculeze pensia. Mulțumesc.
Interpelare
Dan Lungu
„Situația de la Teatrul «Odeon»”.
În această seară vin cu o interpelare adresată domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale, pe tema: „Situația de la Teatrul «Odeon»”. Stimate domnule ministru, În ultimii 20 de ani, Dorina Lazăr a avut în Teatrul „Odeon” o funcție de conducere, fie cea de director artistic sau, după 1989, când s-a instituit, cea de director, respectiv manager. Aceasta a fost mereu o voce a actorilor pe care i-a condus, a protestat când i s-a cerut tăierea bugetului de către Primăria Municipiului București, a atacat în contencios administrativ când atelierele Teatrului Giulești au fost transferate din pix către Opera Comică pentru Copii, spații esențiale pentru desfășurarea activității Teatrului „Odeon”. ## Stimate domnule ministru, Vă solicit să vă îndreptați atenția asupra modului în care Domnia Sa a fost demisă. În primăvara anului 2017, activitatea Dorinei Lazăr este analizată de către Comisia de evaluare anuală a managementului, comisie care îi oferă nota 9,23 din 10 maximum posibil. Legea, dar și obiceiul aparatului administrativ arată că în una, maximum două luni, decizia de numire în funcție trebuie să ajungă la Teatrul „Odeon”, semnată de primarul general Gabriela Firea. Hârtia ajunge abia pe 17 august, deși în ea este precizat faptul că de la 1 iulie Dorina Lazăr este reîncadrată în funcția de manager. Două săptămâni mai târziu, o altă adresă sosește de la primărie, semnată de viceprimarul Aurelian Bădulescu, care dispune încetarea contractului de management încheiat între primarul general și Dorina Lazăr. Practic, înainte ca Dorina Lazăr să poată să ia act de demitere și să încerce orice formă de protest, angajați ai primăriei deja îi strângeau bunurile din birou. Mai mult decât atât, necesitatea demiterii directorului Teatrului „Odeon” a fost atât de urgentă pentru Primăria Municipiului București, încât procedurile au fost demarate pe 30 august, când Dorina Lazăr era în concediu de odihnă (de pe 10 august până pe 10 septembrie), și fără cele 15 zile de preaviz, prevăzute chiar în contractul de management. Peste 90 de persoane, angajați și colaboratori ai Teatrului „Odeon”, au semnat o scrisoare deschisă prin care se declară bulversați de decizia demiterii doamnei Dorina Lazăr, de faptul că demiterea și numirea unui director interimar au avut loc în decurs de numai câteva zile, fără explicații și fără preaviz, și își declară sprijinul necondiționat pentru aceasta. Într-o altă conferință publică, și-au arătat sprijinul pentru aceasta alte nume importante din teatrul românesc, de la Ion Caramitru la Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Marina Constantinescu, Ludmila Patlanjoglu, George Mihăiță sau Marcel Iureș. Solicit implicarea Ministerului Culturii în soluționarea acestui grav conflict din lumea culturală românească, prin toate mijloacele permise de lege. Dacă legislația permite, solicit trimiterea Corpului de control al ministrului culturii, pentru a ridica toate documentele necesare și pentru a discuta cu toți cei implicați în acest conflict, astfel încât orice formă de abuz din partea Primăriei Municipiului București să fie oprită. Mai mult decât atât, propun instituirea unei comisii independente de experți (întruniți de Ministerul Culturii), care să evalueze activitatea Dorinei Lazăr la Teatrul „Odeon”, dar și acuzele primăriei, din referatul Direcției managementului resurselor umane nr. 8.102/8.08.2017, pe care primăria nu l-a făcut încă public. Raportul final să fie prezentat public, pentru a confrunta faptele invocate cu realitatea, iar apoi să fie înaintat primarului Gabriela Firea, pentru a încerca soluționarea acestei crize cât încă mai există un cadru legal favorabil. Voi propune și colegilor din Comisia pentru cultură a Senatului să-i oferim o audiență Dorinei Lazăr, pentru a putea prezenta toate documentele necesare, astfel încât toți colegii de pe acest domeniu, indiferent de culoarea politică, să-și poată forma propria părere despre situația de la Teatrul „Odeon”. Domnule ministru, vă rog să-mi comunicați în scris care este situația ajunsă la dumneavoastră în legătură cu Teatrul „Odeon” și să identificați pașii care trebuie urmați pentru a putea interveni în acest conflict. Vă asigur că veți beneficia, în acest sens, de tot sprijinul pe care îl pot oferi în calitate de senator. Vă mulțumesc. Senator Dan Lungu, Circumscripția nr. 24, Uniunea Salvați România.
Interpelare
Gheorghe Baciu
ive au fost predate autorităților locale, fără a se asigura resursa financiară pentru continuarea și finalizarea construcțiilor, stadiul fizic al investițiilor la data predării menținându-se,
Interpelarea mea din această seară se adresează doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru al Guvernului României, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene. Excelența Voastră, doamnă viceprim-ministru, La începutul anilor ʼ90, în speranța renașterii culturii naționale inclusiv prin asigurarea unor spații decente pentru cultivarea ei, în unele localități urbane mici din țară, lipsite de condiții minime pentru găzduirea actului de cultură, s-a ivit oportunitatea construirii unor sedii moderne ale caselor orășenești de cultură, titulare de plan ale acestor investiții fiind consiliile județene. La sfârșitul anului ʼ99, aceste obiective au fost predate autorităților locale, fără a se asigura resursa financiară pentru continuarea și finalizarea construcțiilor, stadiul fizic al investițiilor la data predării menținându-se, în cele mai multe cazuri, și în prezent, deși au fost cheltuite însemnate sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale. Două asemenea obiective se află în județul Covasna, în orașul Întorsura Buzăului, în care vechea casă de cultură este amenajată într-un fost grajd comunal, și în stațiunea balneoclimaterică Covasna, unde clădirea fostei case de cultură s-a dărâmat la cutremurul din ʼ77. Resursele financiare ale consiliilor locale nu pot asigura finalizarea acestor construcții, deși necesitatea lor pentru comunitatea locală nu poate fi pusă la îndoială, date fiind cunoscutele condiții geografice și meteorologice din orașul Întorsura Buzăului și importanța națională și internațională a resurselor de sănătate ale stațiunii Covasna. Rămase în stadiul în care au fost preluate, efortul financiar al localnicilor asigurând doar punerea zidăriei sub acoperiș provizoriu, aceste construcții se degradează în mod natural, cheltuielile de până acum dovedindu-se inutile, iar întârzierea dării în folosință a acestor investiții resimțindu-se în calitatea actului cultural. Dată fiind imposibilitatea investițiilor din buget local, în pofida repetatelor apeluri pe care autoritățile locale le-au întreprins la cei care au guvernat în ultimii 25 de ani, de la începerea la abandonarea lucrărilor de construcție a acestor obiective, până în prezent nu s-au găsit resurse financiare necesare finalizării lor. Personal am apelat, fără succes, la guvernele anterioare, atât în calitate de fost primar al orașului Întorsura Buzăului, cât și din actuala calitate de senator. Cunoscând onorabilele dumneavoastră preocupări de a găsi și de a asigura surse de finanțare pentru reabilitarea infrastructurii din administrația publică, îmi exprim speranța că veți aborda și veți analiza la nivelul conducerii ministerului pe care îl coordonați problema reală a asigurării accesului la cultură în toate localitățile țării, inclusiv prin posibilitatea acordării de la bugetul de stat a sprijinului financiar necesar realizării acestor construcții din localitățile menționate din județul Covasna. În acest sens, în perspectiva elaborării bugetului de stat pentru 2018, vă rog să-mi comunicați intențiile și posibilitățile concrete de rezolvare, odată pentru totdeauna, a acestor probleme cu care se confruntă autoritățile locale din cele două orașe ale județului Covasna, de așa natură încât să se asigure și în această zonă baza materială necesară efortului comun de păstrare a identității naționale.
Interpelare
Victorel Lupu
Reglementări legislative privind simplificarea procedurilor de achiziții publice
Doresc să adresez o interpelare domnului Ionuț Mișa, ministrul finanțelor publice. Titlul interpelării: „Reglementări legislative privind simplificarea procedurilor de achiziții publice”. ## Stimate domnule ministru, În luna ianuarie a acestui an, consilierii județeni ieșeni au aprobat, în ședință ordinară, demararea procedurilor de achiziție publică pentru atribuirea Acordului-cadru privind lucrările de întreținere a drumurilor județene pe timp de vară pentru anii 2017 și 2018. Anunțul de participare a fost publicat de Agenția Națională pentru Achiziții Publice pe platforma SEAP în data de 12 aprilie 2017. De asemenea, în luna mai, consiliul județean a aprobat, în cadrul unei ședințe ordinare, Hotărârea privind aprobarea demarării procedurii de achiziție publică – Acord-cadru pentru activitatea de deszăpezire a drumurilor județene pe perioada 2017–2019. Astfel, Agenția Națională pentru Achiziții Publice a afișat anunțul de participare pe platforma SEAP după aproximativ 60 de zile, în data de 25 iulie 2017. Ambele proceduri au fost contestate și, bineînțeles, au urmat întârzieri pentru desemnarea câștigătorilor. Nici în acest moment cele două licitații nu sunt adjudecate. După cum se observă, la mai bine de 9 luni de la demararea procedurilor pentru lucrările de întreținere a drumurilor județene pe timp de vară și la aproximativ 5 luni de la demararea procedurilor pentru serviciile de deszăpezire a drumurilor județene pe timp de iarnă, Consiliul Județean Iași este pus în situația de a nu putea asigura ieșenilor drumuri viabile și este în pericol de a nu putea asigura deszăpezirea drumurilor județene pe timp de iarnă. Din discuțiile purtate cu reprezentanții direcției județene de administrație a drumurilor și podurilor, instituție subordonată consiliului județean și autoritate contractantă în acest caz, a reieșit faptul că, pe lângă termenele mari de timp impuse de legislația actuală, răspunsurile formulate de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice, dar și de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sunt la limita de timp maximă prevăzută de lege. Sunt convins că această situație mai este întâlnită și la alte județe. Stimate domnule ministru, Consider că este absolut necesar ca măsurile cuprinse în strategia Ministerului Finanțelor Publice în acest domeniu să conducă la simplificarea procedurilor privind achizițiile publice, la operaționalizarea activității instituțiilor care reglementează achizițiile publice. Cu deosebită considerație, Victorel Lupu, senator Circumscripția electorală nr. 24 Iași.
Interpelare
Gabi Ionașcu
Referitor la situația aplicării unor prevederi ale deciziilor Camerei de Conturi a Județului Ialomița rămase definitive și executorii
Am o întrebare și o interpelare. Întrebarea este adresată Curții de Conturi a României, respectiv domnului președinte Nicolae Văcăroiu, de subsemnatul, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița, membru al Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară. Obiectul întrebării este „Referitor la situația aplicării unor prevederi ale deciziilor Camerei de Conturi a Județului Ialomița rămase definitive și executorii”. Stimate domnule președinte, În sesiunea parlamentară a semestrului I – 2017, Curtea de Conturi a României a pus la dispoziția grupurilor parlamentare raportul public pe anul 2015, ale cărui concluzii sunt de natură să pună serioase semne de întrebare asupra execuției bugetare a unor instituții ale statului român, dar mai ales asupra recuperării sumelor constatate de organele de audit. În cuprinsul raportului sunt enunțate date și informații despre execuția bugetară a instituțiilor din județul Ialomița. La o parte din acestea am solicitat, în data de 25 septembrie 2017, camerei de conturi a județului date și informații despre punerea în aplicare a unor decizii rămase definitive și executorii prin hotărâri judecătorești. Răspunsul directorului instituției Camera de Conturi Ialomița..., răspunzându-mi în aceeași zi, prin adresa nr. 1.487/25 septembrie 2017, precum că: „Vă comunicăm că cererea a fost redirecționată Serviciului de comunicare, imagine și relații publice din cadrul Curții de Conturi a României.” Domnule președinte, Ținând cont de prevederile legale privind accesul la informații publice, ale transparenței decizionale, inclusiv cele ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, vă rog să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Dacă deciziile camerelor de conturi teritoriale sunt publice și care sunt mijloacele destinate publicității. 2. Dacă camerele de conturi teritoriale au obligația de a răspunde solicitărilor de acces la informații publice privind propriile decizii emise ca urmare a misiunilor de audit la instituțiile publice aflate în aria de competență. 3. În cazul în care solicitările privind accesul la informațiile publice adresate camerelor de conturi teritoriale sunt redirecționate către răspuns structurii centrale, Curtea de Conturi, ca structură centrală, deține toată arhiva deciziilor structurilor teritoriale și hotărârilor judecătorești de contestare rămase definitive? Vă rugăm, răspunsul dumneavoastră să fie formulat în scris. Vă mulțumesc. Senator Gabi Ionașcu. Interpelarea este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, de către subsemnatul, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția electorală nr. 23, județul Ialomița, membru al Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară. Obiectul interpelării: „Noua taxă de poluare calculată ca impozit asupra autovehiculelor”. ## Stimată doamnă ministru, Având în vedere că în spațiul public sunt făcute cunoscute de către oficiali ai Administrației Fondului de Mediu și ai Ministerului Finanțelor Publice inclusiv unele clarificări ale dumneavoastră despre o eventuală înființare a unei noi taxe de mediu sub forma impozitării autovehiculelor, Respectiv având în vedere că tot Guvernul PSD a eliminat taxa de primă înmatriculare, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, Vă facem solicitarea de clarificare privind această acțiune, deoarece, din toate comunicările publice ale ministerului pe care îl conduceți, nu rezultă nicio strategie în legătură cu investițiile destinate protecției mediului. Pentru a înțelege noi și opinia publică românească în ce direcție se îndreaptă protecția mediului în România, vă rugăm să faceți clarificări referitoare la: 1. Sumele încasate de către Administrația Fondului pentru Mediu în perioada ianuarie–septembrie 2017 și destinația sumelor încasate. 2. Sumele ce vor putea fi încasate ca urmare a noii inițiative de impozitare a autovehiculelor în funcție de gradul de poluare. 3. Direcțiile prioritare de investiții pentru Ministerul Mediului în perioada 2017–2020 care vor fi finanțate din veniturile rezultate. 4. Programele de finanțare active în acest moment, cu sumele alocate și sursele de finanțare, respectiv la proiectele care au fost depuse în perioada ianuarie–septembrie 2017 și rămase fără finanțare. 5. Având în vedere situația gravă în care se găsește România în ceea ce privește colectarea și reciclarea deșeurilor, vă rugăm să ne detaliați strategia Ministerului Mediului în acest domeniu pentru perioada 2017–2020, respectiv să comunicați strategia în vederea extinderii serviciilor de canalizare și epurare a apelor menajere, precum și cea în domeniul neutralizării nămolurilor de epurare pentru orizontul de timp 2020. Fără a vă limita strict la aceste solicitări, vă rugăm, doamnă ministru, să expuneți și alte elemente de strategie în domeniul protecției mediului și conservării biodiversității pentru care aveți în proiect sau în derulare programe de finanțare și sursele aferente. Vă mulțumesc. Răspunsul dumneavoastră să fie formulat în scris. Senator Ionașcu Gabi. Vă mulțumesc, domnule președinte.
Odată cu cererea mai sus menționată, Ministerul Public a înaintat și o copie certificată a dosarului penal, compus din două volume care... la care am avut acces spre consultare atât eu, cât și dumneavoastră.
După examinarea întregului material de urmărire penală realizat de DNA în dosar, până la momentul formulării cererii de avizare a cercetării penale a subsemnatului, am constatat următoarele: sesizarea organelor de cercetare penală cu raportare la prevederile art. 290 din Codul procedură penală a fost făcută în data de 24 iulie 2017, ca urmare a unui denunț formulat și depus la sediul DNA de către un martor denunțător, care a sesizat posibila comitere a unor fapte penale în legătură cu organizarea și derularea unui concurs pentru ocuparea unor posturi vacante din organigrama ministerului mai sus menționat. Din acest denunț rezultau indicii că la nivelul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul se pregătea fraudarea concursului pentru ca anumiți candidați să obțină posturile.
Așa cum rezultă din expunerea făcută de procurorul de caz și din opinia sa, pe care noi o considerăm pur ostentativă și total nefondată, din probele administrate până în prezent, ar rezulta o activitate infracțională în care aș fi fost implicat și eu, care a fost planificată, conceptual, încă din perioada celei de-a doua jumătăți a lunii iulie 2017, înainte de învestirea noului Guvern, și a cărei derulare etapizată s-ar fi consumat la 31 iulie 2017. În emiterea acestei ipoteze acuzatorii, procurorul anchetator invocă ca fiind probe pe care le consideră relevante și concludente declarațiile unora dintre persoanele audiate în calitate de suspect sau martori, dar face în mod constant referire și redă ample pasaje din procesele-verbale de transcriere a înregistrărilor de convorbire autorizate. Fără a emite judecăți de valoare a priori, înaintea prezentării și a evaluării acestor probe, raportându-mă exclusiv la persoana mea, consider că niciuna din aceste probe mai sus menționate, dacă ar fi fost analizate și administrate cu imparțialitate și loialitate, individual sau colectiv, nu îndrituiește cererea de avizare a cercetării penale ca instigator, raportat la art. 47 din Codul de procedură penală, în raport cu infracțiunile prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
În prezentarea și analizarea probelor invocate de Ministerul Public apare o declarație de martor care... prin care s-a cerut transformarea unui post de consilier gradul I într-unul de gradul II. Menționez că nimeni nu face referire la comiterea vreunei ilegalități, prin transformarea postului de consilier dintr-o gradație superioară în una inferioară, de aici și concluzia că dispoziția dată în acest sens era și este una perfect legală.
În legătură cu această situație, de fapt, cu ocazia audierii din data de 13 septembrie 2017 din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României, am mai făcut următoarele precizări: am preluat funcția de membru al Guvernului României în calitate de ministru al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul în luna aprilie 2017, în Cabinetul Grindeanu, și am fost reînvestit în aceeași demnitate de stat în noul Guvern, avându-l ca prim-ministru pe domnul Mihai Tudose. După o analiză a activității din cadrul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, am constatat o serie de deficiențe de natură organizatorică, motiv pentru care, la aproximativ o lună de la preluarea mandatului de ministru, am decis în data de 5 mai 2017 și am emis Ordinul nr. 148/2017 privind aprobarea Planului de integritate pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016–2020 și desemnarea persoanelor responsabile cu această activitate.
În plan sectorial, am aprobat, în 8 mai, „Riscuri și vulnerabilități la corupție” și am dispus măsuri de remediere a activităților ce reprezentau un potențial în acest
sens, care se manifestau în cazul direcției respective, cu obligația de sesizare și protecție a avertizorului de integritate, aprobat sub numărul 6.921 din 13 mai. Am ales o modalitate transparentă și legală pentru ocuparea acestor funcții vacante din organigrama ministerului, care erau absolut necesare pentru buna funcționare a acestuia.
Precizez că aceste funcții erau necesare datorită faptului că Ministerul pentru Relația cu Parlamentul era recent înființat, până în luna ianuarie funcționând ca departament în cadrul Secretariatului General al Guvernului, și, în raport cu noua sa dimensionare instituțională, vechea organigramă nu mai era funcțională.
Sub acest aspect se manifestau grave disfuncții pe zona administrativă, economică și de resurse umane, acolo unde am solicitat scoaterea cu prioritate la concurs a trei posturi ce au făcut obiectul concursului din 31 iulie.
Pentru a exemplifica care era precaritatea situației de personal din minister, fac referire și la faptul că, de la momentul la care am preluat această funcție, în aprilie 2017, și până în prezent, posturile de secretar general și secretar general adjunct ale acestuia sunt vacante și toate competențele funcționale ale acestora, inclusiv pe zona de resurse umane, mi-au revenit mie, ca ministru.
Procurorul de caz consideră, fără niciun temei, din mijloacele de probă, că s-a dorit transformarea unei funcții pentru un anumit candidat. În opinia mea, probele mai sus prezentate nu fac altceva decât să demonstreze legalitatea actelor și faptelor făcute în legătură cu concursul respectiv, până în acel moment, de mine, ca ministru care și-a exercitat prerogativele legale, fără a comite sau instiga la comiterea unei fapte ilegale, în scopul fraudării concursului ce urma să se desfășoare în perioada 31 iulie – 8 august.
În totală opoziție ideatică cu realitatea situației de fapt, raportată la probele prezentate, procurorul, folosind aceeași sintagmă lipsită de conținut, respectiv „toate mijloacele de probă”, consideră drept un alt element probatoriu în susținerea acuzațiilor sale faptul că unul dintre suspecți este originar din Moinești, ca și ministrul, fiind o persoană foarte apropiată acestuia. Pentru a-și întări această aserțiune fără nicio valoare probatorie, procurorul anchetator invocă și o discuție între martorul denunțător și un alt martor. Chiar și în situația în care nu punem la îndoială această probă, discuția celor doi martori, ea nu relevă decât o opinie, o percepție proprie a acestora, determinată de un zvon public care este posibil să se fi vehiculat între anumite persoane din cadrul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, neavând niciun suport probatoriu al vreunei manifestări de voință exprimate în mod direct sau mediat prin persoane de către mine, Viorel Ilie.
Din susținerea punctului de vedere anterior exprimat și analizând declarațiile tuturor martorilor și suspecților existente în acest moment în dosarul de urmărire penală, nu rezultă nicio probă care să îndrituiască cererea de urmărire penală față de mine, ca ministru. La data de 27 iulie au avut loc mai multe discuții între persoanele implicate în derularea concursului mai sus menționat, cu precizarea că acestea au fost monitorizate tehnic, notele de redare ale lor fiind mijloacele legale de probă aflate în dosarul cauzei.
Fără a anticipa expunerea și considerațiile pe care le voi face în legătură cu aceste probe, a căror legalitate și autenticitate nu o punem la îndoială, nu pot să nu constat faptul că dialogurile inițiate exclusiv de către martorul denunțător cu suspecții au o vădită tentă de scenariu cu caracter provocator, elaborat de către DNA cu scopul de a-i determina pe interlocutori, inclusiv pe mine, să facă afirmații care să producă în mod neprocedural probe și/sau să consolideze probatoriu din acel moment, care nu avea nicio incidență acuzatorie în raport cu mine.
În data de joi, 27 iulie, martorul denunțător se deplasează din proprie inițiativă cu tehnica de interceptare asupra sa spre cabinetul meu și al șefei de cabinet. Pe fondul discuțiilor cu șefa de cabinet, martorul denunțător mă abordează în momentul când eu doream să părăsesc biroul și clădirea pentru a pleca din minister și încearcă să mă provoace, solicitându-mi o discuție cu toată comisia de concurs. Replica mea este lipsită de orice echivoc, respectiv Legea nr. 286, confidențialitatea este personală. Deci fiecare membru al comisiei face subiectele sale, este replica pe care i-am dat-o.
În disprețul unei evidențe probatorii necontestate până în prezent de părțile din dosar, procurorul consideră că „ministrul Ilie Viorel încearcă să creeze în mod fals impresia că solicită prezentarea subiectelor doar pentru a asigura confidențialitatea acestora până în ziua concursului și că, de fapt, scopul real urmărit de ministrul Viorel Ilie era exact contrar, adică acela de a afecta confidențialitatea acestora, prin aducere la cunoștință și altor persoane din afara comisiei.”
Doresc să subliniez faptul că prima mea discuție legată de desfășurarea acestui concurs a avut loc la solicitarea președintelui comisiei, așa cum am precizat, martor denunțător, și a avut loc la data de joi, 27, în jurul prânzului, în biroul șefei de cabinet. Atunci l-am cunoscut personal pe acesta și în toată discuția mi-am arătat îngrijorarea cu privire la desfășurarea corectă a concursului și, de aceea, am cerut, în loc de cinci subiecte de concurs, ca fiecare din cei trei membri ai comisiei să facă câte 10, urmând ca în dimineața zilei de 31 iulie, când urma să se desfășoare proba scrisă, cu o jumătate de oră înainte de a începe examenul, să se stabilească variantele de subiecte. Această declarație a mea este... De fapt, nu este o declarație, este o înregistrare ambientală a mea, se găsește și la dosarul cauzei.
Am solicitat acest lucru tocmai pentru a securiza confidențialitatea subiectelor de concurs, motivat de faptul că la concursurile anterioare pentru ocuparea unor posturi vacante din organigrama Ministerului pentru Relația cu Parlamentul au existat zvonuri în sensul dubiului exprimat de mine.
## Stimați colegi,
Din moment ce am solicitat prezența membrilor comisiei de concurs cu jumătate de oră înainte de începerea concursului, să vină cu subiectele la mine la birou, cum puteam eu sau altcineva să mai afectăm confidențialitatea acestora cu jumătate de oră înainte de concurs?
Așa cum am mai afirmat și reiese și din dosar, după această discuție, eu am părăsit sediul ministerului, joi fiind, după-amiaza, și am plecat din București, revenind luni dimineața.
Luni dimineața am stat în minister între orele 8.30 și 9.15, fără a discuta cu vreo persoană problema subiectelor sau a concursului.
Am plecat la o întâlnire urgentă și am revenit în minister în jurul orei 15.00, moment în care am constatat prezența echipelor de la DNA.
## Stimați colegi,
Închei prin a spune că acest dosar și-a atins deja scopul. Afirm aceasta bazându-mă pe următoarele: în primul rând, contextul politic și juridic de la acea dată, cu referire la discuțiile pe care ni le amintim cu toții din interiorul DNA cu privire la faptul că trebuie ca procurorii să ajungă la un ministru. Astăzi constatăm chiar mai mult, au ajuns la trei.
Faptul că, așa cum s-a văzut de la primul comunicat dat de DNA, s-a urmărit să se arunce o anatemă pe întreg Guvernul României, comunicatul venit din partea ministerului care preciza că perchezițiile nu au fost la Guvern, ci la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul a deranjat procurorii, determinându-i să-mi facă o nouă plângere, în încercarea lor de a fi agățat cu ceva, știind că nu au alte dovezi cu privire la faptele ilegale pe care eu le-aș fi comis în calitate de ministru.
Așa cum am văzut cu toții, vineri, pe 29 septembrie, procurorul general a răspuns celor de la DNA și a clasat cazul.
Fără a face alte considerații, consider că, în raport cu întregul material probatoriu administrat, cererea ce v-a fost înaintată Domniilor Voastre de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, prin care se solicită acordarea avizului de cercetare penală pentru mine, senatorul Viorel Ilie, membru în Guvernul României, ministrul pentru relația cu Parlamentul, nu este întemeiată și, pe cale de consecință, vă rog să o respingeți.
Așa stând lucrurile, nu-mi rămâne decât să constat situația în care ne aflăm: eu, în situația de a vă cere să respingeți cererea procurorului general, conștient fiind de faptul că vor fi voci critice la adresa mea, iar dumneavoastră, dragi colegi, în situația de a judeca și de a vota pentru sau împotrivă, în funcție de conștiința fiecăruia, mai mult sau mai puțin subiectiv, cu influențe politice sau nu, așa cum credeți fiecare dintre cei prezenți astăzi în plenul Senatului României.
Având conștiința că nu am făcut nimic din ceea ce mi se impută, mă simt nevoit totuși să vă cer scuze dumneavoastră și colegilor din Guvern pentru situația în care ne aflăm cu toții astăzi.
Vă mulțumesc.
Motivația este foarte simplă și ea a apărut încă de la începutul Constituției postdecembriste: pentru că Parlamentul este cel care numește Guvernul.
Dacă o altă autoritate intervine în componența Guvernului și modifică această componență sau buna funcționare a Guvernului pe proceduri judiciare care țin însă de exercitarea funcției de membru al Guvernului, atunci Parlamentul își pierde rolul său în raporturile cu Guvernul.
Nu uitați că în Constituție raporturile dintre Parlament și Guvern sunt reglementate distinct, pentru că fac parte din construcția constituțională a statului român.
De aceea, vă rog să fiți de acord că este responsabilitatea fiecărui senator care votează să hotărască dacă cere urmărirea penală – în cazul de față, a senatorului Viorel Ilie – sau nu cere urmărirea penală a senatorului Viorel Ilie pentru faptele care ne-au fost sesizate.
Am făcut o verificare. Cu excepția membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, niciun alt senator nu a cercetat dosarele înaintate nouă de Parchetul General, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție.
Mi-e greu să cred că o persoană care nu a văzut sesizarea, care nu a citit documentele însoțitoare, își asumă
responsabilitatea de a cere urmărirea penală a oricărei persoane din această țară.
În cazul de față, noi suntem chemați să ne pronunțăm în legătură cu o persoană care are calitatea de senator și de membru al Guvernului.
Personal, am făcut acest lucru chiar când nu eram membru al Comisiei juridice. În legislatura trecută, pentru că procedura îmi permite, am verificat întotdeauna documentele transmise, pentru a mă pronunța în cunoștință de cauză.
Bineînțeles că fiecare membru al Senatului are libertatea de a cerceta sau de a nu cerceta aceste documente, dar, repet, mi-e greu să cred că este un vot în cunoștință de cauză atunci când se cere urmărirea penală pentru cineva care nu a văzut la ce se referă acuzațiile, care sunt elementele pe care se susține o asemenea acuzație, care sunt circumstanțele personale.
N-am să fac niciun fel de apreciere, pentru că nu sunt consultantul Senatului și nu am să vă comunic ce anume am citit și ce anume am înțeles eu din documentele transmise de Parchet.
Vă spuneam doar de responsabilitatea noastră ca parlamentari atunci când votăm, pentru că pregătirea profesională este un atu al fiecăruia dintre noi, în niciun caz o scuză pentru a ne pronunța greșit sau în necunoștință de cauză.
Toți votăm legi care privesc sistemul de educație, chiar dacă nu am lucrat în sistemul de educație, votăm legi care privesc sistemul sanitar, sistemul fiscal-bugetar și așa mai departe, agricultura, cultura.
Asta nu înseamnă că votăm în necunoștință de cauză sau fără a avea responsabilitatea votului fiecăruia dintre noi.
De aceea, vă rog să fiți de acord să nu mai folosim argumente de tipul: nu sunt de specialitate, nu am pregătire juridică, nu pot aprecia.
Cine nu poate aprecia nu poate acționa.
Aveți deplina libertate de a decide în acord cu propria conștiință și cu informațiile pe care le aveți.
Eu vă pun doar în vedere faptul că trebuie să știm dacă cerem urmărirea penală sau nu cerem urmărirea penală.
Legea responsabilității ministeriale a fost elaborată în anul 1999. Președinte – Emil Constantinescu, prim-ministru, dacă nu mă înșel, Radu Vasile. Deci nu are legătură cu vreo culoare politică.
Atunci s-au instituit mecanisme care aveau o anumită cursivitate în ceea ce privește procedura. Era o viziune unitară și rațională în privința angajării răspunderii penale a unui ministru pentru fapte săvârșite în exercițiul acestei funcții.
Atunci se spunea că, la nivelul Parlamentului, comisiile juridice preiau rolul de anchetă, de comisii de anchetă sau se poate institui o comisie specială de anchetă la Parlament, iar Președintele României avea la dispoziție o comisie specială de anchetă.
V-am spus la începutul intervenției mele că suntem parte a procedurii penale, suntem instituție la care se referă Codul de procedură penală atunci când vorbește de începerea urmăririi penale și de angajarea răspunderii penale a unui membru al Cabinetului.
Tocmai de aceea Parlamentul nu este cel care dă un aviz sau nu este o instituție de tip filtru, dacă cineva merge sau nu în fața unui judecător.
De altfel, problemele sunt mult mai complexe. L-am văzut pe Președintele României făcând o eroare fundamentală în această privință. Și este un lucru foarte grav că nimeni nu-i spune care este cu adevărat rolul acestei proceduri.
Spunea Președintele României că o doamnă din Guvern, dacă este acuzată, ar trebui să demisioneze. Și a spus tot Domnia Sa: nu se stabilește dacă-i vinovată sau nu, asta stabilește judecătorul.
Păi, dacă aplic o sancțiune și o înlătur din Guvern până ajunge la un judecător, se mai stabilește dacă nu este vinovată o anumită persoană?
Nu.
Am aplicat o sancțiune, înseamnă că am certificat deja o formă de vinovăție.
De aceea, subliniez faptul că avem fiecare dintre noi responsabilitatea votului.
Grupul parlamentar al PSD a decis să voteze fiecare după cum consideră necesar.
Am făcut informări în cadrul nostru și vă pot spune că eu voi vota împotriva cererii de începere a urmăririi penale pentru domnul senator Viorel Ilie.
Voi pune bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă, pentru că eu, văzând documentele, nu în necunoștință de cauză, ci la nivelul meu de înțelegere, nu cred că suntem în faza în care să cerem urmărirea penală pe ceea ce ni s-a adus. Poate sunt lucruri pe care nu le cunoaștem, poate sunt și alte elemente, dar pe ceea ce am avut n-am găsit niciun fel de element pentru a-mi asuma eu, senatorul Șerban Nicolae, răspunderea de a cere urmărirea penală a unui ministru.
Să știți că, în perioadele trecute, s-au mai făcut erori. Paul Păcuraru a fost senator în Senatul României. S-a admis solicitarea și Senatul a cerut urmărirea sa penală, considerând că există forme de vinovăție, și a fost achitat atât la instanța de fond, cât și la instanța de recurs, ambele la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe motiv că fapta nu există.
A fost înlăturat din Guvern, a fost scos din viața politică și s-a constatat prin hotărâri judecătorești definitive că fapta nu există, pentru că atunci s-a decis politic să nu ne opunem justiției. Nu despre asta e vorba. Vă rog să înțelegeți...
Domnul Liviu Dragnea susținea, în urmă cu numai doi ani, exact contrariul față de ceea ce spune astăzi, făcând pledoarii în favoarea respectării statului de drept, în raport cu solicitările adresate Parlamentului pentru ridicarea imunităților.
Domnia Sa pleda pentru încuviințarea solicitărilor de orice astfel de gen, în vreme ce acum cere, efectiv, blocarea lor. Domnule ministru Viorel Ilie,
În momente dificile, oamenii au posibilitatea să-și demonstreze adevărata lor putere și valoare. ## Domnule ministru,
Aveți tot respectul nostru, dacă fructificați prilejul să demonstrați că sunteți un om valoros.
Cereți-le colegilor de la PSD–ALDE să voteze pentru începerea urmăririi penale în ceea ce vă privește și, apoi, demisionați!
Mulțumesc.
Uitați-vă la unul pe care l-ați trimis de multe ori în fața procurorilor!
Vă mulțumesc.
Păi de ce nu spuneți?! Păi dar eu sunt cameră de luat vederi?!
Turos Lóránd prezent Țapu-Nazare Eugen absent Țuțuianu Adrian absent
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/11.X.2017
Valeca Șerban Constantin absent Vela Ion Marcel prezent Verestóy Attila
**Domnul Adrian Țuțuianu**