Stenogramă plen

Domnii secretari! Îi rog să-și ocupe locurile.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 27 noiembrie 2017, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în prezent și-au înregistrat prezența un număr de 83.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Radu Ștefan Oprea și Ion Ganea. Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru această zi este următorul: între orele 15.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții?

## Nu sunt.

Da, am mai avut odată o discuție exact în acest sens. Suntem 85, cred, care au semnat; au votat mai puțin de 85. Dacă doriți să solicitați apel nominal pentru a verifica cvorumul, puteți să o faceți.

Dacă sunt intervenții de procedură...? Înțeleg, doamna lider de... vicelider al Grupului PSD. Doamna Lavinia Craioveanu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș dori să fac o propunere în sensul modificării programului de lucru din această săptămână al Senatului, și anume mâine să fie lucrări în comisii, iar poimâine să avem plenul Senatului, ședința de plen, întrucât, am avut și o discuție la Comitetul liderilor astăzi, sunt mai multe suprapuneri de comisii. Și la Camera Deputaților este aceeași modificare.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc pentru intervenție.

Dați-mi voie să vă citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere – procedură de urgență;

3. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea și funcționarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb – procedură de urgență;

4. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2017 pentru completarea art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum și pentru modificarea și completarea art. 26 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 – procedură de urgență;

5. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare – procedură de urgență;

6. Legea pentru completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice;

7. Legea privind externarea persoanelor decedate de religie mozaică din unitățile sanitare;

8. Legea pentru instituirea Zilei minorităților naționale din România;

9. Legea privind realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 – Alba Iulia;

10. Legea privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază – procedură de urgență;

11. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor – procedură de urgență;

12. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică – procedură de urgență;

13. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor – procedură de urgență;

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

2. Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 56/2012 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe ale Securității Naționale (b435/18.09.2017).

Dacă inițiatorul este prezent? În speță, domnul senator Traian Băsescu. Nu este.

Mergem mai departe.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (b438/19.09.2017).

Dacă inițiatorul este prezent? Domnul deputat Boroianu, PNL.

Nu este.

4. Propunerea legislativă privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – SA și pentru modificarea unor acte normative (b574/16.11.2017).

În numele inițiatorilor, îl invit la microfon pe domnul senator Radu Ștefan Oprea, microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul.

Susțin procedura de urgență pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. Este în conformitate cu programul de guvernare pentru care am fost votați și trimiși în Parlament în număr atât de mare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Punctul 5.

Listă!

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista privind votul colegilor.

5. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Dezvoltare a României – SA (b575/16.11.2017).

Dacă susține cineva în numele inițiatorilor?

Tot dumneavoastră.

Domnule Ștefan Radu Oprea, aveți cuvântul, microfonul central.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

Susțin necesitatea urgenței pentru înființarea și organizarea Băncii de Dezvoltare a României, un instrument financiar extrem de util și de important pentru dezvoltarea României.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de vot.

Domnule senator Bădulescu, doreați să interveniți, înțeleg, pe procedură la punctul 2. Dar doar inițiatorul... dacă poate să susțină.

Nu avem cum să facem altcumva.

Vă mulțumesc. Scuze!

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 20 noiembrie 2017, a unor inițiative legislative.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (L140/29.05.2017).

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării și producerii de mijloace imunoprofilactice, terapeutice și antidoturi, în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației (L379/3.10.2017).

Inițiativele legislative se consideră adoptate, prin împlinirea termenului de..., în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 142 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2018.

Dau cuvântul doamnei chestor Doina Elena Federovici, pentru a prezenta proiectul de buget al Senatului pe anul 2018 și proiectul de hotărâre.

Microfonul central, vă rog, doamna senator. Aveți cuvântul.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Informare privind proiectul de buget al Senatului României pe anul 2018.

Proiectul de buget propus de Senatul României pentru anul 2018, finanțat din resurse de la bugetul de stat, este în sumă de 195.336 de mii de lei, din care:

– cheltuieli curente – 188.681 de mii de lei;

– cheltuieli de personal – 6.655 de mii de lei. Îmi cer scuze, cheltuieli de capital.

La fundamentarea bugetului propus de Senatul României pentru anul 2018 s-au avut în vedere următoarele:

– la titlul „Cheltuieli de personal”, asigurarea în principal a creditelor necesare pentru plata indemnizațiilor senatorilor, a salariilor personalului angajat în aparatul Senatului și a contribuțiilor aferente acestora, a sumei forfetare cuvenite senatorilor pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare și a diurnelor de deplasare ale senatorilor în țară și în străinătate;

– la titlul „Bunuri și servicii”, creditele asigură cheltuielile necesare funcționării și întreținerii sediului Senatului, cheltuielile privind deplasările în țară și străinătate ale senatorilor și personalului, cheltuielile pentru materialele necesare desfășurării activității instituției, cheltuieli de protocol și de prezentare, precum și alte cheltuieli cu bunuri și servicii. Menționăm că au fost prevăzute fonduri și pentru realizarea cheltuielilor necesare organizării la București, în anul 2018, a reuniunii Asociației Senatelor, a reuniunii Formatului B9, a sesiunii anuale a APM și a altor acțiuni obligatorii a se realiza în anul 2018 din perspectiva preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către România; – la titlul „Transferuri între unități ale administrației publice”, creditele asigură funcționarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, ordonator terțiar de credite, aflat în subordinea Senatului României;

– la titlul „Alte transferuri”, creditele sunt necesare pentru plata de către Senatul României a cotizațiilor datorate de Parlamentul României la organismele internaționale din care face parte;

Vă mulțumim pentru prezentare. Vă rog, hotărârea.

Domnule președinte,

Având în vedere că proiectul de hotărâre a fost postat pe site-ul Senatului, nu i-aș mai da citire și v-aș ruga să supuneți la vot acest proiect.

Mulțumesc pentru intervenție. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Presadă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc mult. Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Eu cred că este inadmisibil să ni se ceară un vot astăzi. Pe site-ul Senatului, chiar în acest moment, nu există anexa nr. 2. Există doar o înșiruire de cifre despre care noi nu știm mare lucru. Avem nevoie de fundamentarea acestui buget. Nu putem să venim în fața plenului să cerem aprobarea bugetului Senatului pe anul 2018, în condițiile în care noi nu știm care este acesta și pe ce este fundamentat.

Vă rog frumos măcar să ne trimiteți toate documentele înainte de a supune plenului votul pe bugetul anului următor. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna chestor, vă rog, microfonul central, pentru clarificări.

Distinse doamne și distinși domni senatori, Memorandumul cu tema proiectul de buget al Senatului României pe anul 2018 a fost discutat în Biroul permanent al Senatului, Birou permanent din care fac parte reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare.

Mai mult decât atât, în urma acestor discuții și prezentări s-a hotărât includerea pe ordinea de zi a plenului de astăzi a acestui punct și a fost postat pe site proiectul de hotărâre. Dacă dumneavoastră considerați că este util, eu dau citire proiectului de hotărâre.

Domnul senator Goțiu. Vă rog, înțeleg că aveți o intervenție. Microfonul 2.

Vreau să fac doar câteva precizări. În Biroul permanent s-a prezentat acest raport și s-a votat doar includerea pe ordinea de zi. Votul urmează să fie dat acum, în plen, asupra lui, dar pe baza unor documente pe care nu le avem.

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult.

Fac un apel către colegii mei, totuși, să dea dovadă de onestitate și să admită că, de fapt, nu cunosc proiectul de buget al Senatului pe anul 2018 și că, dacă vor vota, vor vota în necunoștință de cauză. Chiar dacă am inclus pe ordinea de zi acest proiect de buget cu câteva ore înainte, în mod sigur, acesta nu a putut fi discutat și analizat. Repet, pe site-ul Senatului nu există proiectul de buget în acest moment. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Nicoară. Microfonul 2.

Mi s-a spus că bugetul este 195.330, în fine... Pe mine m-ar interesa să mi se spună și cât la sută din bugetul României reprezintă această cifră. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Stimate coleg,

Înainte de a supune la vot, doresc să precizez că astăzi votăm în plen doar propunerea de buget a Senatului, și anume înaintarea către Ministerul Finanțelor, dacă nu mă înșel – da, doamna senator? –, urmând ca Ministerul Finanțelor, în momentul în care va face proiectul bugetului pe toți ordonatorii de credite, inclusiv Senatul, să transmită sumele alocate, pe care le vom dezbate aici. Am înțeles solicitarea doamnei senator Presadă și o să rog stafful fie să pună toată anexa pe pagina de internet a Senatului, fie să distribuie către grupurile parlamentare această anexă. Eu am această anexă în față; repet, vorbim doar de propunerea de buget pe care o înaintează Senatul către Ministerul Finanțelor.

Înainte de a trece la vot, doresc să informez colegii că, în conformitate cu procedura, ar trebui să intervină câte unul din fiecare grup. Sunt în acest moment încă patru – patru, dacă nu mă înșel! – intervenții, din cei opt colegi senatori USR. O să vă rog o singură intervenție. Să alegeți între dumneavoastră, o ascultăm, după care...

V-ați hotărât.

Doamna senator Presadă, da? Vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc mult.

Solicităm retragerea acestui punct de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Voi supune votului dumneavoastră propunerea de retragere a acestui punct de pe ordinea de zi.

Cu 13 voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și 10 abțineri,

propunerea, solicitarea nu a fost acceptată.

Imediat, domnule senator!

Procedura ar fi trebuit să o fi invocat și eu înainte. Doamna Presadă, dumneavoastră sunteți vicelider?

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

OK.

Mulțumesc.

Voi supune votului dumneavoastră aprobarea proiectului de hotărâre.

Intervenție pe procedură.

Domnule senator Alexandrescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Domnule președinte de ședință,

Dat fiind că majoritatea Senatului s-a exprimat în favoarea înaintării acestui proiect de buget, vă solicit să dispuneți multiplicarea anexei nr. 2, pe care o aveți, și să ne-o împărțiți tuturor senatorilor acum, astfel încât să știm și noi ce s-a votat în plenul Senatului.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Stimate coleg, doresc să vă informez...

A fost pusă deja pe site?

Înțeleg că a fost pusă deja pe site în formatul în care îl am și eu aici la prezidiu.

Punctul 4 pe ordinea de zi, solicitarea Comisiei pentru mediu de a-și desfășura lucrările marți, 28 noiembrie 2017, ora 9.00, în același timp cu plenul Senatului.

Nu mai este nevoie, pentru că s-a aprobat schimbarea programului Senatului.

Stimați colegi, continuăm cu dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative.

Și avem punctul 1 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe dreptului de autor (L296/4.09.2017).

Termen de adoptare tacită: 27.11.

Comisia pentru cultură și media are un raport de respingere.

Am parcurs raportul comisiei, da?

Dacă sunt dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, așa cum spuneam. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobată prin Legea nr. 564/2001 (L334/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog, domnule senator Salan, microfonul 6, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Este un obiectiv clar definit în programul de guvernare faptul că valorificarea patrimoniului cultural imaterial și conservarea patrimoniului constituit sunt principalele urgențe ale politicilor publice culturale și o prioritate constantă pe termen lung a României.

Adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2000 a reglementat protejarea celor mai importante obiective UNESCO prin efective ale Ministerului Afacerilor Interne. Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că de-a lungul timpului cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost supuse unor intense activități de braconaj arheologic.

Așadar ordonanța de urgență a fost mai mult decât necesară la timpul respectiv.

Prezentul proiect de lege prevede o mai bună protejare a monumentelor UNESCO, propunerea de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobată prin Legea nr. 564/2001. Această inițiativă, vreau să spun colegilor, s-a născut la Hunedoara, din necesitatea de a proteja patrimoniul UNESCO și din experiența directă în administrarea cetății dacice Sarmizegetusa Regia de către consiliul județean. Nu în ultimul rând, dacă va fi aprobat, acest proiect va reglementa situația monumentelor UNESCO pentru care administratorul dorește sporirea pazei și protecției acestora. Și este vorba aici de toate monumentele din România înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO. Fie că ne referim la cetățile dacice, la satele fortificate din Transilvania, la bisericile din Moldova sau la bisericile din lemn din Maramureș, pentru fiecare dintre acestea vor putea fi stabilite măsuri specifice necesare instituirii pazei și protecției, precum și măsuri de ordine și siguranță publică.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnului Alexandru Pugna – da? –, de la Ministerul Culturii. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul. ## **Domnul Alexandru Pugna** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sărut-mâna! Bună ziua!

Doamnelor, domnilor senatori,

Sub aspectul oportunității acestei inițiative, considerăm necesară asigurarea pazei monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, pentru evitarea atât a distrugerii lor, cât și a eventualelor sustrageri ale unor părți din patrimoniu.

Ministerul Culturii și Identității Naționale susține propunerea legislativă în forma aprobată în comisia raportoare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură, domnul senator Preda, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Totodată, propunerea legislativă a primit aviz favorabil de la Comisia pentru administrație publică și aviz favorabil, cu amendamente, de la Comisia pentru buget și finanțe. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură (L354/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnului secretar de stat Alexandru Pugna, microfonul 9. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Inițiativa legislativă are ca scop, așa cum se prevede în expunerea de motive, amendarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare, modificarea condițiilor referitoare la studii și la componența comisiilor de concurs.

Subliniem că textul propus pentru art. 3 lit. c) nu este corelat cu dispozițiile referitoare la programele de studii universitare și cele postuniversitare din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, iar, în lipsa clarificării acestuia, textul, în forma propusă, nu-și va atinge scopul.

Referitor la modificările propuse pentru art. 5 și art. 6 alin. (1), precizăm faptul că proba de departajare este deja prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 189/2008.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui comisiei, domnul senator Preda, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Aviz negativ de la Comisia pentru administrație publică. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere, cu amendamente respinse, și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr. 189/2008. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnule senator Alexandrescu, aveți cuvântul, microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Această inițiativă de modificare a Ordonanței de urgență nr. 189, care prevede felul în care sunt scoase la concurs și organizate concursurile pentru ocuparea funcțiilor de management, de manager, adică de director general al instituțiilor publice de cultură, este un proiect pe care îl considerăm prioritar în domeniul culturii. În momentul de față, considerăm că bazinul de competiție, de concurs, de selecție pentru ocuparea funcțiilor de manager al instituțiilor publice de cultură este prea restrâns.

Noi am încercat prin această inițiativă legislativă să deschidem puțin bazinul de competiție și să transparentizăm concursurile de selecție. Credem că această inițiativă trebuie continuată, pentru că deja foarte multă lume din sistemul instituțiilor publice de cultură se plânge de modul restricționat prin care, de fapt, se îngrădește accesul la competiție pentru ocuparea acestor posturi.

Chiar recent, la Timișoara, la Teatrul German de Stat din Timișoara, s-a înregistrat o situație nedorită, unde directorul de acolo, care ocupa deja de un număr de ani acest post, o personalitate a vieții teatrale, artistice din România, nu s-a mai putut prezenta la concurs pentru că s-a considerat că nu are licență în domeniul teatrului, deși avea licență în domeniul filologiei și deși condusese timp de mulți ani acest teatru.

Noi, prin această inițiativă legislativă, am încercat să deschidem condițiile de studii la masterat și doctorat în domeniul de activitate al instituției, dar s-ar putea să fie necesar să încercăm să redeschidem chiar mai mult, pentru că e vorba de instituții de cultură și credem că, de fapt, condiții de studii, de pildă, în domeniul studiilor umaniste ar fi, poate, o soluție potrivită. De asemenea, poate ar fi cazul să ne gândim la o despărțire între funcția de manager și funcția de director artistic, atunci când e vorba de instituții de spectacol.

Noi vă recomandăm să votați în favoarea acestei inițiative legislative, pentru că este un prim pas pentru deschiderea competiției, e vorba de condițiile de înscriere la concurs, urmând ca juriile de selecție, alcătuite din specialiști și din persoane reprezentând autoritatea tutelară, să poată alege dintr-un număr mai mare de candidați, nu tot timpul aceiași candidați, care, mai mult sau mai puțin, devin abonați la aceste concursuri.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată (L268/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Este vorba despre domnul Florin Mitulețu, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente. Aveți cuvântul, microfonul 8.

## **Domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică** _–_

## _vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Autoritatea Electorală Permanentă a emis un punct de vedere strict cu privire la... că există o decizie politică, în sensul în care decizia este doar la latitudinea Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Voi da cuvântul domnului senator Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație.

Microfonul 6, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După cum ați văzut, obiectul inițiativei vizează modificarea art. 18 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, în sensul următor: suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din produsul intern brut; pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.

Au fost mai multe ședințe ale celor două comisii și, în urma votului, vă propunem un raport de admitere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? La dezbateri generale, doamnă?

Vă rog, doamna senator Gorghiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Da, domnule președinte, la dezbateri generale, pentru că vreau să vă rog să puneți în dezbatere un amendament și vă rog să vă uitați cu toții la art. 101 alin. (2), care dă posibilitatea unui parlamentar ca: „în cazuri deosebite, prin votul majorității senatorilor, se poate aproba depunerea de amendamente în timpul dezbaterii în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative”.

Am o propunere de amendare. Dacă dumneavoastră veți fi suficient de amabil să supuneți la vot această procedură, v-aș fi recunoscătoare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Stimată colegă,

Sunt obligat de regulament, nu trebuie să fiu amabil și nu e nevoie să fiți recunoscătoare.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea făcută de colega noastră, doamna senator, pentru a introduce un amendament în plen.

Doresc să vă informez că, în conformitate cu art. 101, pentru a fi adoptat este nevoie de minimum 69 de voturi pentru.

Vă rog să formulați amendamentul, doamna senator.

O să vă citesc exact. Amendamentul este construit exact pe textul pe care domnul senator Marian Pavel l-a formulat. Singura diferență este următoarea: „Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată” – și aici este singurul cuvânt pe care-l introduc – „dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei”. Vreau să vă și justific necesitatea acestei modificări.

Suntem, bineînțeles, o țară cu reprezentare politică parlamentară mult sub media europeană. Și mă gândesc – eu și colegii mei – că genul acesta de stimulente și pârghii ar putea încuraja liderii partidelor politice din România să îndrăznească mai mult atunci când discută listele. Ca să nu mai vorbesc de faptul că în Cameră, stimați colegi, sunt două inițiative legislative legate de cote de gen, de anul trecut, care nu se discută, că nu e prioritate.

Ca atare, v-aș încuraja pe toți să gândim acest tip de stimulent financiar pentru partidele politice care promovează pe liste candidați femei pe locurile eligibile.

Și vreau să vă spun că și Canada, și Portugalia, și Irlanda, și Italia, și multe alte țări au făcut același lucru simplu și au dat roade modificările legislative.

Le mulțumesc tuturor pentru susținerea acestei idei.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă. Mulțumesc pentru cele prezentate.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul formulat de doamna senator.

##

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Rămâne ca votul final să-l exercităm începând cu ora 17.00.

Punctul 4 este o propunere legislativă cu caracter organic.

Punctul 5, Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare (L336/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog, domnule deputat Márton Árpád, microfonul 5, aveți cuvântul.

## **Domnul Márton Árpád Francisc** _– deputat_ **:**

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă provine dintr-o necesitate. De la data adoptării legii respective, multe legi s-au modificat. În primul rând, prin adoptarea noului Cod civil, comerciant persoană fizică nu mai există în legislația românească. Există însă o interpretare cum că i-ar fi luat locul persoana fizică autorizată. Au intervenit și alte legi, care au fost modificate.

Ca un cetățean care are un petic de pământ sau are un număr de animale să-și poată primi suma de bani pe care o dă Uniunea Europeană, respectiv bugetul de stat, trebuie să fie înregistrat măcar ca persoană fizică autorizată, chiar dacă asta se dă pe proprietate faptic. Ca să poată să ajungă la această sumă de bani, el ori trebuie să-și vândă proprietatea, ori s-o arendeze cuiva.

Există și niște activități liber-profesioniste care pot fi profesate prin această formulă a PFA-ului și, conform Constituției, nu sunt incompatibile aceste activități cu anumite funcții publice, dar, în momentul când ele sunt profesate prin această formulă, intră în contradicție cu această lege.

Totodată s-a mai interpretat că PFA-ul nu poate fi suspendat. Exercitarea PFA-ului trebuie să fie desființată. Ca atare, cea mai bună soluție este, pentru toate funcțiile

enumerate, eliminarea terminologiei, care, conform noului Cod civil, nu mai există. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru prezentare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamnei Sofia Mariana Moț, secretar de stat, de la Ministerul Justiției. Microfonul 10, vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Domnule președinte,

Ministerul Justiției a înaintat un punct de vedere către Guvern prin care a învederat faptul că, în forma propusă, propunerea legislativă poate afecta principiul transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, însă Guvernul până la această dată nu a adoptat un punct de vedere. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Cele prezentate de inițiator au fost dezbătute în cadrul Comisiei juridice în ședința din 21 noiembrie și, cu majoritate de voturi, vă propunem un raport de admitere.

Inițiativa face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2, da?

## Foarte pe scurt.

## Domnule președinte,

Eu sunt chiar curioasă să aud reprezentantul Ministerului Justiției sau pe cel de la Agenția Națională de Integritate, când va veni în plen, să ne poată comunica și nouă răspunsul dacă vreodată în România vom fi capabili să avem o legislație unitară și să avem un cod al incompatibilităților și al conflictelor de interese. Pentru că fiecare inițiativă legislativă nu face decât să mai creeze un pic de nebuloasă în sistemul public.

Avem, și o spun de la acest microfon cred că a 15-a oară, peste 270 de acte normative în acest moment care reglementează incompatibilități și conflicte de interese, controlul preventiv pe aceste situații nefiind unul eficient, din moment ce încă vorbim de zeci și zeci de cazuri de aleși locali și parlamentari în diverse situații de conflict de interese și de incompatibilitate.

Ca atare, aș vrea să știu și eu pe ce toacă statul român bani, de nu putem să generăm acel proiect de care de ani de zile tot promitem că ne ocupăm.

Punctual, vom vota împotriva acestui proiect legislativ. Dar o să rog insistent Ministerul Justiției să-mi dea un răspuns.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

O să rog și eu Ministerul Justiției să prezinte un răspuns doamnei senator.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, încheiem dezbaterile generale, iar votul îl vom exercita la ora 17.00.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 15 mai – Ziua ardelenilor (L315/4.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent? Nu există.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnului Alexandru Pugna, de la Ministerul Culturii. Microfonul 9, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere obiectul de reglementare al inițiativei legislative, Guvernul consideră că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acesteia.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Voi da cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură, domnul senator Preda, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură în prezența secretarului de stat Mădălin Voicu.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

A fost introdus pe ordinea de zi sub rezerva prezentării raportului de către comisie. Înțeleg că nu există în acest

moment raportul, motiv pentru care rămâne să vedem dacă pentru ședința de miercuri vom avea raportul gata, pentru a-l introduce pe ordinea de zi.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind trecerea suprafeței de 180,44 ha fond forestier din proprietatea publică a statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în proprietatea publică a municipiului Buzău (L290/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, care nu este prezent.

Stimați colegi,

În acest moment, în conformitate cu Regulamentul Senatului,

Voi da cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul.

Dați-mi voie, doamna senator, dacă nu vă deranjează, să-l invităm pe domnul senator Bădulescu, microfonul 2.

Solicitase cuvântul înainte și este și parlamentar de Buzău.

Este o scuză a mea și vă mulțumesc că ați înțeles.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă are drept scop trecerea a 180 de hectare teren forestier din proprietatea statului în proprietatea publică a municipiului Buzău.

În primul rând, expunerea de motive nu explică în niciun mod care sunt oportunitatea și necesitatea adoptării unui astfel de proiect legislativ și, pe de altă parte, nu concordă cu afirmațiile lansate în spațiul public de către reprezentanții municipalității.

Vreau să reamintesc faptul că municipiul Buzău este un municipiu al cărui grad de îndatorare este situat peste limită. Majoritatea bunurilor municipiului Buzău sunt gajate către bănci, iar în acest context o sporire a patrimoniului, în acest moment, nu are drept scop decât o creștere a posibilităților de împrumut. Nu trebuie ignorat faptul că există riscul de a folosi pădurea, această pădure, dacă proiectul de lege s-ar adopta, drept garanție pentru eventuale credite pe care municipalitatea va dori să le încheie pe viitor.

Motivația publică a fost aceea că municipiul Buzău nu ar îndeplini norma europeană de 26 de metri pătrați spațiu verde pe cap de locuitor.

Însă a adopta un proiect de lege pentru a eluda o normă europeană nu mi se pare un lucru oportun în acest moment. Pe de altă parte, există soluții privind îndeplinirea acestei norme de 26 de metri pătrați spațiu verde pe cap de locuitor, prin împădurirea pe lunca râului Buzău, între cele două poduri: celebrul pod de la Mărăcineni și celebrul pod de la Vadu Pașii.

Pe de altă parte, nu este de ignorat nici faptul că municipalitatea nu a accesat niciun fond european pe acest subiect și, mai departe, dacă s-ar adopta un astfel de proiect de lege, iarăși nu vom avea vreun proiect, pentru că deja ne-am îndeplinit norma.

Pe de altă parte, de notat este faptul că intenția municipalității este ca, în condițiile în care acest proiect de lege s-ar adopta, actualele spații verzi din municipiul Buzău să fie transformate în locuri de parcare, care, iarăși, este un lucru inoportun.

Vreau să reamintesc faptul că încă din anii ’90 Consiliul Local Municipal Buzău a emis o hotărâre de consiliu în care Parcul Crâng, ca parte a Pădurii Crâng, este așezat în așa fel încât să nu poată fi efectuate construcții în această zonă. Odată cu o eventuală adoptare a unui astfel de proiect de lege, s-ar crea oportunitatea ca o parte din această pădure să fie defrișată și să fie afectată unor interese, grupuri de interese, în vederea sporirii unor cartiere, în vederea construirii unor cartiere imobiliare, lucru care se discută foarte mult la nivel de municipiu Buzău.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Presadă, doriți să interveniți sau era același punct de vedere?

Vă rog, dacă doriți să interveniți, microfonul 2.

## Mulțumesc mult. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Am să încep de data asta prin a-mi exprima aprecierea față de dezbaterile avute în Comisia pentru administrația publică.

Am avut ocazia ca împreună cu colegii mei să discutăm destul de mult pe marginea acestui proiect. Am beneficiat de prezența edililor municipiului Buzău la ședințele pe care le-am avut, precum și de prezența cetățenilor din municipiul Buzău.

Am constatat împreună că proiectul suferă din punct de vedere tehnic. Ne lipseau totuși niște avize și niște puncte de vedere, după cum a fost enunțat și aici astăzi. Nu avem punctul de vedere de la Guvern. Discutăm totuși despre schimbarea regimului proprietății pentru o bucată de fond forestier, până la urmă. Însă mă bucură decizia de a adopta împreună în cadrul comisiei acest raport de respingere.

Dincolo de ceea ce a enunțat înainte colegul meu, aș vrea să amintesc că este bine totuși ca bucățile de pădure

pe care le mai avem în administrare să rămână ale statului și să rămână în administrarea Romsilva. Este extrem de important să păstrăm atât cât mai avem spațiu verde și pădure și să fim în stare să le protejăm așa cum trebuie.

În condițiile acestea, Uniunea Salvați România va vota pentru raportul de respingere.

Mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul..., propunerea legislativă se va afla pe ordinea de zi la ora 17.00, la votul final, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (L346/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul Adrian Vlad Chiotan, microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule președinte al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

**Domnul Adrian Vlad Chiotan** _– președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat prevedea efectuarea unui număr de 72 de ore de muncă în folosul comunității de către fiecare persoană aptă de muncă din familia beneficiară de ajutor social.

În baza comentariilor Comisiei Europene, această reglementare a fost considerată ca element ce conduce la interpretarea de muncă forțată. Din aceste considerente, reglementarea a fost modificată, orele de muncă fiind efectuate ca echivalent al sumelor primite cu titlu de ajutor social.

Revenirea la formula inițială ar constitui încălcarea tuturor documentelor internaționale ratificate și semnate de România.

Ministerul Muncii susține raportul suplimentar de respingere al Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în discuție, pentru un raport suplimentar, această inițiativă legislativă.

În urma dezbaterilor am ajuns la concluzia de a adopta un nou raport de respingere a propunerii și a amendamentelor care au fost depuse, pe de o parte, având în vedere argumentele pe care le-a prezentat reprezentantul Guvernului, pe de altă parte, faptul că această Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 416 este cumva, hai să spunem, neconcludentă, având în vedere faptul că începând cu aprilie 2018 intră în vigoare Legea venitului minim de incluziune, care reglementează o parte din problemele care au fost prezentate și susținute de inițiatori. Și, pe de altă parte, sunt și alte argumente care vin în sprijinul respingerii acestei propuneri legislative, în ideea că este muncă forțată, în ideea că avem deja, deci, această reglementare care va pune, cumva, ordine din punctul de vedere al modului în care este acordat acest venit minim garantat.

Pe cale de consecință, raport de respingere, cu amendamente respinse.

Lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**

Am urmărit cu foarte mare atenție punctul de vedere al Guvernului pe acest proiect legislativ și am observat faptul că este identic – discursul, de fapt, este identic – cu cel pe care reprezentantul Guvernului l-a avut acum două săptămâni cu privire la munca forțată. Același discurs a existat și săptămâna trecută pe un alt proiect legislativ de modificare a Legii nr. 416, inițiat de colegii de la PNL, dacă nu mă înșel. Ei, acest laitmotiv al muncii forțate tinde să devină un motiv neserios de respingere a unor proiecte de modificare a unor inițiative legislative ale unor parlamentari, fără ca această argumentație să fie una viabilă.

În mod categoric, am solicitat, acum două săptămâni, retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, pentru care personal am formulat amendamente care eliminau această inadvertență sesizată de Guvern. Bineînțeles că amendamentele au fost respinse fără vreo justificare pertinentă și raportul comisiei de astăzi vine cu aceleași justificări – puerile, din punctul meu de vedere –, respectiv munca forțată și faptul că s-a reglementat prin Legea privind ajutorul... privind venitul minim de incluziune.

Vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că Legea privind venitul minim de incluziune a fost amânată la intrarea în vigoare pentru 1 aprilie 2019, nicidecum nu mai sunt patru ani de zile, ci mai e un an și patru ani... un an și patru luni, și nu știm dacă, ulterior, nu va fi amânată la intrarea în vigoare încă o dată – deja avem Ordonanța 82, care s-a ocupat de acest lucru –, și atunci justificarea raportului de respingere este total eronată.

În acest sens, aș solicita tratarea cu maximă seriozitate a unor astfel de probleme și să nu respingem proiecte de legi formulate de colegi parlamentari doar de dragul că nu provin de la putere, ci provin de la opoziție.

Din punctul meu de vedere, atâta timp cât proiectul a fost retrimis la comisie, atâta timp cât a fost amendat și problemele sesizate de Guvern și de comisie în primă fază au fost eliminate prin amendamente, nu exista vreun motiv legal, normal, procedural ca amendamentele să fie respinse și să dăm din nou un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic, votul îl vom exercita la ora 17.00.

Vă rog. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Și amendamentele respinse?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Numai puțin, să vă prezint articolul din regulament.

Deci când vom avea...

Domnule senator, când vom avea votul final, voi supune votului plenului raportul suplimentar al comisiei, de respingere, cu amendamentele respinse. În condițiile în care va întruni numărul de voturi necesar, atunci se va considera adoptat raportul de respingere și nu mai puteți să susțineți amendamentele respinse. Dacă raportul suplimentar nu îndeplinește numărul de voturi pentru a fi respins, atunci vom dezbate inclusiv amendamentele respinse, în conformitate cu procedurile Senatului... plenului Senatului.

## Mulțumesc.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii (L310/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Márton Árpád...

## **Domnul Ion Ganea**

**:**

Deputat.

Domnul deputat Márton Árpád. Microfonul 5. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

După cum știți, Constituția garantează creanțele asupra statului. Totodată, avem foarte multe legi care dezvoltă această idee: cum se poate realiza această garantare, adică, atunci când statul este dator cetățeanului, cum trebuie să plătească această datorie? Statul sau instituțiile statului.

Numai că aceste legi reglementează fiecare parțial, un element, și ele nu se intercorelează. Ca atare, în acești 27 de ani, de foarte multe ori am avut situații în care au venit la biroul meu parlamentar cetățeni, reprezentanți ai unor firme cu decizii executorii din partea instanțelor care, pur și simplu, nu au putut ajunge la banii lor, chiar în ipostaza în care ei ar fi fost de acord să se compenseze aceste datorii ale statului cu datoriile lor față de stat. În oricare din aceste situații, am pus întrebare Ministerului Finanțelor Publice, respectiv diferitelor instituții – AVAS, de exemplu –, și am primit același răspuns: că o astfel de compensare, conform legislației în vigoare, nu este permisă.

Ca atare, noi am venit cu o propunere prin care, evident, pornind de la instituția respectivă, care să încerce să-și rezolve problemele parcurgând anumite etape, să se ajungă până la Ministerul de Finanțe, care, evident, poate lua niște decizii de compensare sau de amânare a acestor plăți.

Esența finală este ca cetățeanul să-și primească banii sau să-și compenseze cu datorii pe care el le are față de stat, așa cum prevede Constituția, care garantează creanțele cetățeanului față de stat. Asta este esența legii; încă o dată vă spun, pe etape, până se ajunge la Ministerul de Finanțe.

Vă mulțumesc.

Voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul președinte al Comisiei Naționale pentru Prognoză, domnul Ion Ghizdeanu.

Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul legislativ se referă, așa cum spunea și inițiatorul, la faptul că creditorul va putea solicita instanțelor o decizie de executare silită a Ministerului Finanțelor Publice, precum și la posibilitatea de a se solicita poprire pe conturile Ministerului Finanțelor Publice.

În principiu, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice a fost stabilită prin titluri executorii..., a fost reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 și această inițiativă legislativă vine să schimbe modalitățile.

Cu mențiunea că nu există încă un punct de vedere al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice nu susține, în forma prezentată, proiectul legislativ, pentru că, pe de o parte, sunt multe prevederi generale, fără a fi precizate... Aș vrea să dau un simplu exemplu: insuficiența fondurilor pentru plata titlurilor executorii de la ordonatori principali de credite – ca urmare a neincluderii în proiectul de buget de către acești ordonatori, s-ar transfera către Ministerul Finanțelor Publice, excedând Legii bugetului de stat. Mai sunt și alte prevederi care ar trebui precizate sau clarificate în raport cu alte legi, cum sunt Legea responsabilității fiscale, Legea finanțelor publice, lucruri care nu sunt în actualul proiect clarificate.

Având în vedere conținutul, revin și spun că Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc, pentru a prezenta..., microfonul 6, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru buget și Comisiei juridice. Vă rog, aveți cuvântul.

Da.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Obiectul a fost expus pe larg de inițiator. Aceeași discuție am avut-o și în cadrul Comisiei juridice.

Comisia juridică și Comisia pentru buget au adoptat, cu majoritate, un raport comun de admitere, având în vedere argumentele aduse de inițiator.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Vă aduc la cunoștință...

Închei dezbaterile generale.

Doresc să vă aduc la cunoștință că raportul comun al comisiei este de admitere, cu un amendament respins. Dacă amendamentul respins se susține?

Nu.

Atunci, voi supune votului...

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere că avem raport cu amendament respins, votul ar fi trebuit să fie dat odată cu..., pe raport, inclusiv cu propunerea.

Dar voi supune la vot și propunerea de respingere...

Nu? Atunci, vă rog să constatați doar că, odată cu adoptarea raportului, cu scuze pentru faptul că nu am prezentat, a fost adoptată.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L329/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

- Domnul senator Orțan.

- Aveți cuvântul.

- Microfonul 6.

Modificarea legislativă are două componente: una esențială și câteva marginale, care țin mai mult de formă decât de sensurile Legii nr. 95.

Modificarea esențială constă în introducerea în legislația ce se referă la sistemul sanitar a conceptului de SIEG – societate de interes economic general.

Modificarea legislativă va pune la dispoziția Executivului un instrument pe care acesta îl va calibra după dorință și va rezolva posibilele interpretări ale ajutorului de stat în sistemul sanitar, precum și absorbția fondurilor europene, în special în unitățile sanitare situate la granița României cu alte state membre ale Uniunii Europene.

Modificarea legislativă dă posibilitatea scoaterii unor servicii și situații din noțiunea de piață a serviciilor medicale. De exemplu, o secție complexă de mari arși dintr-un spital regional, un centru de infarct, acestea trebuie finanțate pentru că există, nu ca plată pentru servicii prestate, ideal fiind ca aceste unități să nu funcționeze în urma aplicării legislației ISU sau a prevenirii bolilor cardiovasculare.

De asemenea, dă posibilitatea Executivului să asigure plata salariilor și a utilităților pe parcursul renovărilor, pe parcursul închiderii secțiilor sau chiar a spitalelor din cauza lucrărilor care țin de combaterea infecțiilor nosocomiale. În acest timp, unitățile sanitare nu prestează servicii, prin urmare nu au venituri din contractul cu casa de asigurări.

Mulțumesc colegilor din Comisia pentru sănătate, ministrului sănătății, Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate și, în special, Consiliului Concurenței pentru sprijin în redactarea propunerii.

Mulțumesc, domnule doctor.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Sănătății, domnul Dan Dumitrescu.

Microfonul 8.

Vă rog. ## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună ziua!

Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al inițiativei legislative îl reprezintă modificarea și completarea Legii nr. 95 privind reforma în domeniul sănătății, în vederea reglementării posibilității ca unitățile spitalicești să acceseze fonduri europene pentru susținerea finanțării acestora, precum și introducerea conceptului de serviciu public de interes economic general și compensarea costurilor ocazionate de prestarea acestui serviciu de către spitale, cu respectarea reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.

Având în vedere cele menționate, Ministerul Sănătății susține inițiativa legislativă în forma adoptată de Comisia pentru sănătate.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Președintele Comisiei pentru sănătate. Microfonul 7.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 31.X.2017, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă. Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule profesor. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Deși se spune că este mai bine să te îngrijească un medic foarte bun sau să te opereze un medic foarte bun cu aparatură mai modestă decât unul mai puțin dotat intelectual și cu aparatura cea mai modernă, totuși există anumite limite, prin faptul că spitalele, la ora actuală, sunt foarte prost aprovizionate cu aparatură, în special, medicală și aparatură operatorie, fapt care duce la obținerea, uneori, a unor rezultate foarte proaste. Și faptul acesta se reflectă în special asupra bieților bolnavi care vin să se îngrijească.

Nu am auzit până acum pe nimeni vorbind despre faptul că ar promite să aprovizioneze spitalele cu aparatură foarte modernă, dar toți promit să facă spitale noi, fapt care însă, până în prezent, nu s-a realizat. De fapt, acesta este și un motiv pentru care medicii pleacă de la noi din țară, din cauza faptului că spitalele sunt foarte prost dotate cu aparatură modernă și medicii respectivi nu se pot specializa, nu se pot perfecționa ca și cei din Apus. Datorită acestui fapt, este bine să votăm acest deziderat al fondurilor europene, care trebuie accesate neapărat și de către toate spitalele din țara noastră. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule profesor. Domnule ministru Bodog, aveți vreo replică? Nu.

Domnule senator Botnariu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să știți că sistemele de sănătate sunt unele dintre cele mai mari consumatoare de resurse, în ultimii 30 de ani înregistrându-se o creștere continuă a nivelului cheltuielilor, creștere datorată, în principal, îmbătrânirii populației, descoperirii de medicamente mai eficiente și tehnologii mai avansate pentru diagnosticare și intervenții, dar și mai costisitoare, totodată, creșterii numărului persoanelor care beneficiază de asistență medicală în fiecare an. De asemenea, pentru cele mai multe unități sanitare sunt necesare lucrări de reabilitare a clădirilor, precum și lucrări de înnoire a echipamentelor existente și de achiziționare de noi echipamente medicale, performante și utile derulării activităților specifice.

Mediul rural din România se confruntă cu o lipsă a infrastructurii de sănătate și a dotărilor din sistemul sanitar. De aceea, pentru următoarea perioadă de finanțare sunt necesare alocări financiare în sistemul de sănătate pentru reabilitarea, modernizarea și amenajarea unităților sanitare. De asemenea, sunt necesare măsuri pentru plata și stimularea cadrelor medicale, în vederea perfecționării acestora și asigurării de servicii medicale de calitate. Este important să amintim faptul că atingerea unor standarde europene în ceea ce privește creșterea competitivității, dar și calitatea vieții ține în foarte mare măsură de progresul științei, trecerea la mijloace și tehnologii tot mai moderne și performante.

Practic, prin această inițiativă se creează posibilitatea creșterii finanțării în domeniul sănătății. Introducerea finanțării din fonduri comunitare a spitalelor din România, în contextul încredințării unei obligații de prestare a unui serviciu de interes economic general (denumit SIEG), cu respectarea reglementărilor naționale și comunitare în domeniul ajutorului de stat, reprezintă o mană cerească pentru spitalele publice.

Prin această inițiativă, trebuie să menționez importanța transparenței în ceea ce privește încredințarea misiunii de serviciu public și costurile, care reprezintă un aspect important în sectorul spitalicesc. Nu s-ar mai pune sub semnul întrebării decontarea serviciilor, fiind necesar astfel să se prezinte documentație clară privind serviciile suplimentare furnizate de spitalele publice, care justifică o compensație mai mare.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții? Domnul senator Wiener. Vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Există o lipsă de reglementare fără ambiguități a două concepte în ceea ce privește finanțarea spitalelor. E vorba de conceptul de ajutor de stat sau... și de practică anticoncurențială.

Din acest fapt s-au pierdut... Spitalele publice din România au pierdut oportunități de finanțare foarte multe. Un ultim exemplu este spitalul clinic județean de urgență din Arad, care a pierdut un proiect de 11 milioane de euro pentru o nouă secție de oncologie, din cauza faptului că a existat în permanență această anxietate a ordonatorilor de credite, această teamă ca nu cumva cofinanțarea acestor proiecte, fie că vorbim de transfrontalier sau de operațional-regional, să nu fie considerată ajutor de stat. Prin declararea spitalelor ca furnizoare de servicii de interes economic general se flexibilizează și se suplimentează finanțarea, prin accesibilizarea fondurilor comunitare fără condiționalitățile birocratice de a demonstra întotdeauna că cofinanțarea nu reprezintă ajutor de stat, dat fiind faptul că există și practică privată în medicină.

Grupul USR va vota pentru această inițiativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 704 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L311/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Nu dorește inițiatorul să ia cuvântul sau cineva dintre inițiatori?

Voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prevederile din proiectul de completare a art. 704 din Legea nr. 95/2006 sunt similare cu cele aflate în vigoare, ale art. 84, art. 889, art. 699 și art. 859, rezultând astfel o dublă reglementare a activității de export.

Propunerea legislativă nu este în concordanță cu dispozițiile care reglementează obligațiile și activitățile desfășurate de deținătorii de autorizații de punere pe piață și de distribuitorii angro de medicamente de uz uman, instituite prin Directiva 2001/83 a Comisiei Europene de instituire a unui Cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, transpusă prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Având în vedere cele menționate mai sus, Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumim.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate, domnul László Attila, microfonul 7, pentru a prezenta...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 17 octombrie, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia noastră supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Domnul senator Wiener. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Dragi colegi,

Trebuie să înțelegem faptul că există diferențe semnificative între mecanismele de stabilire a prețurilor de referință la medicamente între diversele state membre ale Uniunii Europene, de la lipsa de reglementare restrictivă, cum este în Germania, până la mecanisme diverse. În România există și mecanismul de clawback, prin care, practic, industria farma coparticipă la susținerea pieței medicamentului în România, până la mecanisme complexe, de tip HTA, prin care se evaluează cost-eficiența medicamentelor.

Dat fiind faptul că piața europeană este atât de mozaicată în ceea ce privește stabilirea prețurilor și dat fiind faptul că piața unică europeană înseamnă, de fapt, că Uniunea stabilește mecanismele de competiție și de concurență pe această piață, întotdeauna va exista acest comerț paralel cu medicamente. Valoarea lui astăzi în Europa se ridică la peste 5 miliarde de euro, iar orice suprareglementare în domeniul ăsta... ori riscăm procedură de infringement, ori accentuăm tendința de retragere de pe piață a producătorilor sau a deținătorilor de autorizații pentru multe dintre medicamente. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2013 pentru finanțarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” în vederea realizării Planului național de intervenție pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populației, generate de epidemii și pandemii, și încredințarea prestării unor servicii de interes economic general instituțiilor aflate în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătății (L341/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Sunt, probabil, inițiatori, dar nu doresc să ia cuvântul.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Menționăm că Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 66/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării și producerii de mijloace imunoprofilactice, terapeutice și antidoturi în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației, prin care a luat decizia ca Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino” să treacă din subordinea Ministerului Sănătății în subordinea Ministerului Apărării Naționale, înființându-se astfel Institutul Național de Cercetare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Având în vedere noile reglementări privind această instituție, inițiativa legislativă a rămas fără obiect, Ministerul Sănătății neavând atribuții privind desfășurarea activităților și finanțarea Institutului Național de Cercetare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Din aceste considerente, Ministerul Sănătății nu susține această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator László Attila, președintele Comisiei pentru sănătate, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17.10, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere. Și comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale?

## **Domnul Ștefan Radu Oprea**

**:**

Domnul profesor.

Vă rog, domnule senator Dănăilă. Microfonul 2, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu am o părere foarte ambiguă cu privire la acest subiect, prin faptul că, dacă Institutul „Cantacuzino” trece sub dependența militarilor, atunci trebuie să afirm faptul că militarii nu dispun de persoane atât de specializate, de cercetători științifici în acest domeniu. Este o faptă foarte nelalocul ei, cred eu, deși ordonanța de urgență a fost dată pe data de 21 septembrie anul curent, iar publicarea în Monitorul Oficial pe data de 25 septembrie anul curent, totuși, cred că a fost făcut ceva prea în grabă. Eu știu un fapt foarte precis, că în școală se învață istoria, care este o istorie a armatelor, și această istorie este criminală, deoarece arată cum unii îi omoară pe ceilalți. Istoria care nu se învață în școli este o istorie benefică, este istoria medicinii, care arată cum unii îi ajută pe ceilalți.

Având în vedere acest fapt, eu sunt de părere ca acest Institut „Cantacuzino” să rămână sub dependența Academiei Române, sub dependența Ministerului Sănătății și a Ministerului Cercetării. Prin faptul că fabrică produse biologice, altele virotice, imuno-terapeutice, care sunt administrate copiilor în special, care au o sensibilitate foarte deosebită la aceste tipuri de terapii, cred că calitatea acestora contează foarte mult și, dacă nu sunt făcute la calitatea superioară pe care, cred eu, Institutul „Cantacuzino” o are până în prezent, atunci pot aduce unele deficiențe în procesul de vaccinare. Vedeți și dumneavoastră câte proteste sunt în legătură cu această vaccinare, prin faptul că vaccinurile sunt și ele de mai multe feluri: sunt vaccinuri foarte bune, vaccinuri mediocre și vaccinuri mai inferioare. Pe noi ne interesează calitatea cea mai bună a vaccinurilor care trebuie administrate copiilor și, dacă aceste vaccinuri se dovedește că nu dau rezultate sau dau rezultate anapoda, atunci lumea se răscoală din ce în ce mai mult și nu va admite procesul de vaccinare. Vedeți și dumneavoastră, la noi trebuie asigurată vaccinarea populației în proporție de 95% pentru ca o endemie sau epidemie să fie jugulată. Dar, în prezent, numai 65-70% din populație este vaccinată. Eu cred că, dacă cineva crede că militarizarea poate aduce un beneficiu în organizare, în general, aș sugera ca mai bine să se militarizeze întregul Guvern, că, poate, o funcționa mai bine.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Domnule senator Bodog, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul? Microfonul 3.

**Domnul Florian Dorel Bodog** _– ministrul sănătății_ **:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Întrucât s-a făcut aici o afirmație cu privire la existența diferitelor tipuri de vaccinuri, vreau să fac precizarea că Ministerul Sănătății achiziționează pentru România doar vaccinuri de calitate, care au toate aprobările în Comunitatea Europeană.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim pentru precizări. Alte intervenții?

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Țuțuianu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Avem două intervenții din partea Grupului PSD. O să vă rog să rămână doar una singură.

Domnul senator Botnariu și cu domnul senator Țuțuianu, doar o singură intervenție de la PSD.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Țuțuianu.

Domnule senator Țuțuianu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

M-am simțit obligat să intervin, pentru că am inițiat procesul de trecere a institutului în subordinea Ministerului Apărării Naționale. Vreau să spun câteva lucruri foarte precise. În primul rând că Armata României are suficienți specialiști care desfășoară activități conexe, complementare sau de același tip cu ale Institutului „Cantacuzino”.

În al doilea rând, Institutul „Cantacuzino” a mai fost în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, în subordinea Ministerului Sănătății și, din păcate, nu s-au înregistrat rezultate în sensul punerii în funcțiune și producerii de vaccinuri românești.

Și, în al treilea rând, o analiză făcută cu privire la activitatea acestui institut ne relevă că sunt necesare câteva decizii importante. În primul rând, o alocare financiară consistentă în fiecare an, undeva la 25-30 de milioane de euro, pentru ca acest institut să producă vaccinuri. În al doilea rând, este nevoie de personal specializat și acest personal specializat nu poate fi pregătit într-o singură zi, de aceea armata poate veni suplimentar cu personal. Și, în al treilea rând, este nevoie de un program pe termen scurt, în așa fel încât în actuala locație să se poată produce vaccinuri, și un program pe termen lung, la Băneasa, unde există un teren disponibil de construcție a unei unități de producție noi.

Eu cred că soluția adoptată de Guvern este corectă și cred că este singura șansă de salvare a acestui institut. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Fiind ora 17.00, o să supun atenției dumneavoastră votul final pentru inițiativele și proiectele de lege cu caracter organic dezbătute astăzi și pentru cele restante de săptămâna trecută.

O să încep, cu permisiunea dumneavoastră, cu cele pe care le-am dezbătut astăzi.

Suntem în... Voi supune votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată (L268/4.09.2017), adică punctul 4 de pe ordinea de zi de astăzi.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm cu punctul 5 de pe ordinea de zi de astăzi.

- Vă rog. Vă rog să precizați dacă sunteți vicelider sau lider,

- domnule Nazare.

Sunteți vicelider. În regulă.

- Domnule Oprea, sunteți de acord și dumneavoastră? Oricare. În regulă.

- A fost solicitată listă.

- Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista

- privind votul la punctul anterior.

Continuăm. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare (L336/4.09.2017).

- Raportul comisiei este de admitere a propunerii

- legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

- Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Continuăm. Propunerea legislativă privind trecerea suprafeței de 180,44 ha fond forestier din proprietatea publică a statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în proprietatea publică a municipiului Buzău (L290/4.09.2017).

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (L346/4.09.2017).

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vom trece la vot asupra amendamentelor respinse, dacă le susțin colegii.

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Deci, așa cum spuneam, stimați colegi, proiectul inițial a fost amendat, astfel că erau îndepărtate temerile Guvernului și ale comisiei cu privire la cele două aspecte, aspectul muncii forțate și aspectul privind intrarea în vigoare, în numai patru luni de zile, a Legii privind venitul minim de incluziune. Astfel că primul amendament... Alin. (2) al art. 6 se modifică și va avea următorul cuprins: „Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, fiecare dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 7[2] , are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăși regimul normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igienă a muncii.” Ăsta este textul amendamentului.

Textul amendamentului?

Da, da. Ăsta a fost.

Mi-am dat seama că opinia PSD-ului este evidentă, nu se vrea trecerea unui astfel de proiect de lege, deși era în beneficiul tuturor.

Vă mulțumesc, stimați colegi de la putere. Sper ca data viitoare să fiți conștienți că astfel de propuneri sunt benefice, nu greșite.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles.

Continuăm votul și voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

**Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Raportul de respingere nu a fost adoptat.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă.

**:**

Notați votul complet.

Cu 34 de voturi exprimate electronic și unul cu mâna ridicată, respectiv 35 de voturi, votul domnului Bădulescu – vă rog să-mi mai arătați o dată –, 55 de voturi împotrivă și 8 abțineri, amendamentul nu a fost adoptat, deci este respins. Doriți să susțineți și alte amendamente? Vă rog. Amendamentul... Microfonul 2.

Alin. (4) al art. 6 se modifică și va avea următorul cuprins: „Orele de muncă prevăzute la alin. (2) se calculează proporțional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă, fără a putea să fie inferioare unui număr de 40 de ore lunare.”

Vă mulțumesc.

Vă referiți la nr. crt. 4, modificarea alin. (4) din art. 6, da?

Da, da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins, susținut de colegul nostru, domnul senator.

Este respins.

Doriți să continuați, domnule senator Bădulescu? Vă rog.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

De acord cu dumneavoastră. Tocmai pentru că nu a fost adoptat raportul de respingere, am supus votului dumneavoastră propunerea legislativă. Nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind lege cu caracter organic, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă și va merge către Camera Deputaților cu propunere de respingere.

Continuăm. Votul final asupra propunerilor legislative dezbătute săptămâna trecută.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 și modificarea art. 110 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic (L294/4.09.2017).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 21 noiembrie 2017.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (L566/10.10.2016).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra legii au fost finalizate în ședința plenului din 21 noiembrie 2017.

În aceste condiții, trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că suntem în faza de reexaminare a legii la solicitarea Președintelui României.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, comisia a admis cererea de reexaminare și a întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, a legii transmise la promulgare, așa cum a fost adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării.

Supuse votului, amendamentele respinse nu au fost adoptate în plen. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Listă!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă, nu?

Vă rog, stafful să pună la dispoziție liderilor de grup lista.

Listă!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de

vot.

Continuăm. Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L351/4.09.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 21 noiembrie 2017. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L343/4.09.2017).

La fel, vă reamintesc că dezbaterile au fost... dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 21 noiembrie 2017.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor

pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L344/4.09.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative

- au fost finalizate în ședința plenului din 21 noiembrie 2017.

- În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii

- legislative.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr. 2 și modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L299/4.09.2017).

- Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative

- au fost finalizate în ședința plenului din 21 noiembrie. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

- Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente

- respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind înființarea și funcționarea pe lângă casele de copii și centrele de plasament a unor ateliere sau centre de ucenicie (L303/4.09.2017).

Vom trece la votul final asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (7) al articolului 15 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (L305/4.09.2017).

La fel, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 21 noiembrie 2017.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Listă!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Cu 71 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat și, implicit, propunerea legislativă a fost respinsă.

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de vot. Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 218 din 23 iulie 2015 privind protejarea și sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanțe nocive provenite din extracțiile de țiței din zona Suplacu de Barcău (L317/4.09.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 21 noiembrie 2017. În aceste condiții, trecem la votul final asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan**

**:**

## Listă!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Imediat. Da.

Cu 91 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat și, implicit, propunerea legislativă a fost respinsă.

Domnul Cseke Attila, din partea Grupului UDMR, solicită listă pentru liderii de grup, listă de vot.

Rog stafful să ne sprijine în acest sens.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 66 alin. (4) din Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L321/4.09.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 21 noiembrie 2017. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de vot. Punctul 12, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (L263/7.06.2016).

Reexaminare.

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra legii au fost finalizate în ședința plenului din 21 noiembrie 2017.

În aceste condiții, trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 534/12.07.2017, prin care se constată că dispozițiile art. I pct. 3 referitoare la modificarea art. 20 alin. (2[1] ) lit. a) teza întâi și ale art. II din legea aflată în reexaminare sunt neconstituționale.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii în forma adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

În acest moment am parcurs toate punctele dezbătute în ședința de săptămâna trecută.

- Continuăm ordinea de zi cu punctul 14.

Vă rog.

Doamna senator Silistru, vă rog. Aveți o intervenție? Microfonul 3.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L309/4.09.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din data de 21 noiembrie 2017.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Domnule președinte de ședință, dacă vreți să faceți specificația că trebuie să se rămână în sală, pentru că la fiecare lege organică o să avem și vot.

Vă mulțumesc pentru atenționare.

La solicitarea doamnei senator Silistru, doresc să fac această precizare, ca, de altfel, la toate ședințele de plen din ziua de luni: în momentul în care pe ordinea de zi se va afla un proiect de lege cu caracter organic, vom supune votului, inclusiv votului final.

De acord, doamna senator?

Mulțumesc.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L274/4.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm oportună modificarea alineatului 3 al articolului 391, ce vizează notificarea angajatorului în ceea ce privește solicitarea de menținere în activitate peste vârsta de 65 de ani a medicilor membri titulari sau membri corespondenți ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, a profesorilor universitari, a cercetătorilor științifici gradul I, a doctorilor în științe medicale, având în vedere deficitul de personal medial existent în sectorul de sănătate.

În ceea ce privește alineatul 7 al articolului 371, considerăm ca acesta să fie menținut în forma actuală, deoarece deja face obiectul amendamentelor admise din raportul Comisiei pentru sănătate.

Ministerul Sănătății susține adoptarea propunerii legislative în forma adoptată de către Comisia pentru sănătate publică.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru sănătate, microfonul 7, domnul senator László Attila, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 14 noiembrie, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis, prevăzut în anexă.

Menționăm că amendamentul cuprins în anexă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunea legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Wiener, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Această propunere legislativă își propune două lucruri: pe de o parte, să transforme o situație derogatorie, aceea a persoanelor peste 65 de ani cărora le încetează de drept contractul de muncă, deci o situație derogatorie, cum ar fi posibilitatea de a continua activitatea după 65 de ani, într-un imperativ. Practic, nu se mai poate negocia între angajator și angajat și managerul spitalului este obligat să accepte notificarea formală a angajatului de a-și continua activitatea până la 70 de ani.

E de înțeles acest lucru, dat fiind faptul că persoanele vizate, și anume profesorii universitari, cercetători, doctori în științe medicale, pot disemina pe orizontală și pe verticală cunoștințe acumulate, expertiză, în schimb, continuarea acestei situații în ceea ce privește funcțiile manageriale este de neînțeles.

Cea de a doua precizare a inițiativei legislative: faptul că pot să continue și activitatea managerială, activitatea de conducere, peste vârsta de 65 de ani, fără acordul, măcar formal, cum era până acum, al managerului sau al consiliului de administrație; adică o situație de excepție, aceea a continuării activității după 65 de ani, devine un imperativ, ceea ce este cel puțin asimetric din punctul de vedere al raporturilor de muncă în România.

Grupul USR va vota împotrivă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru completarea art. III din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare (L492/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește. Doamna senator Arcan Emilia, microfonul 6. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Prezenta inițiativă legislativă propune modificări privitoare la modalitatea de aprobare a documentațiilor tehnicoeconomice aferente proiectelor de investiții cuprinse în Programul național de reabilitare a infrastructurii principale în irigații.

Prin promovarea modificărilor legislative care fac obiectul prezentului act normativ se creează premisele reducerii timpului de implementare a Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, cu consecințe pozitive asupra agriculturii.

Prin urmare, vă rog să fiți de acord cu această propunere legislativă benefică investițiilor din agricultură. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și invit la microfon...

Microfonul 10, da?

Microfonul 10. Domnul secretar de stat Claudiu Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Fără să mai reiau expunerea de motive pe care a făcut-o inițiatorul, ministerul susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului..., președintelui Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată cu întocmirea raportului asupra acestei propuneri legislative și, în urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-au primit un aviz favorabil de la Comisia pentru administrație, un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar, în urma dezbaterilor din comisii, a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente – care, practic, au fost preluate din punctul de vedere al Consiliului Legislativ –, raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului, împreună cu propunerea legislativă.

Legea este organică.

Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Marussi. Da? Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin prezenta propunere legislativă se dorește modificarea procedurii de aprobare a documentației tehnicoeconomice, indiferent de valoarea acestor documentații.

Motivul invocat este acela al duratei foarte mare necesare pentru obținerea avizelor și a aprobărilor, ceea ce nu considerăm că este corect... să amputăm o procedură din acest motiv.

Credem că soluția corectă ar fi eficientizarea procesului și, pentru aceasta, USR votează împotrivă. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Domnule senator Sibinescu? Doriți să interveniți? Mulțumesc.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 65 de voturi pentru, 25 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul nu a fost adoptat.

A fost solicitată listă din partea Grupului PSD.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Punctul 16 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 (L298/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Este vorba despre doamna Camelia Dragomir Bălănică, vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Arii Naționale Protejate.

Da?

Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Bună ziua!

Având în vedere faptul că inițiativa legislativă vizează excepții de la prevederile legale în vigoare pentru anumite categorii de proiecte, precizăm că acest lucru implică încălcarea prevederilor comunitare în domeniu, în special a prevederilor Directivei habitatelor referitoare la evaluarea adecvată, cu risc de declanșare de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc. Dacă sunt...

Dau cuvântul... Atunci, dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnul Allen Coliban, microfonul 5, președintele Comisiei pentru mediu, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, cu amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 1, pe care-l supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 17, Propunerea legislativă privind interzicerea exploatării masei lemnoase din pădurile naționale (L312/4.09.2017).

Stimați colegi, doresc să vă aduc la cunoștință că nu există reprezentant al Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, motiv pentru care voi supune votului dumneavoastră dacă vom continua acest punct de pe ordinea de zi.

Propunerea legislativă privind interzicerea exploatării masei lemnoase din parcurile naționale (L312/4.09.2017).

Am spus altceva?

Dacă am spus altceva, îmi cer scuze! Din parcurile naționale.

Voi supune votului dumneavoastră continuarea procedurii.

Voi supune votului dumneavoastră continuarea dezbaterii la punctul 17 pe ordinea de zi, în lipsa reprezentantului Guvernului.

Nu.

Atunci, voi da cuvântul domnului senator Coliban, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru mediu.

Vă rog, aveți cuvântul.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare interzicerea exploatării masei lemnoase în zonele de protecție din parcurile naționale pe o perioadă de 10 ani.

Membrii celor două comisii au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport

comun de respingere, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 18, Propunerea legislativă privind câinii salvamontiști (L286/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Este vorba despre domnul Bogdan Samoilă, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8, aveți cuvântul.

## **Domnul Bogdan Samoilă** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea propunerii legislative supuse dezbaterii, în sensul înființării unităților canine de intervenție la avalanșă, care vor fi integrate în serviciile publice SALVAMONT din zonele cu risc de avalanșă, prin încheierea unui contract de voluntariat sau de angajare, și care vor fi puse, în caz de nevoie, la dispoziția inspectoratelor pentru situații de urgență, la cererea acestora.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, domnul...

Eu, eu.

...senator Brăiloiu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului, prin adresa nr. 286/2017, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind câinii salvamontiști, inițiată de către doamna deputat Simona Bucura-Oprescu. Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat-o favorabil.

Guvernul României susține această propunere.

În ședința din 17 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport de admitere, cu amendamentele cuprinse, precum și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Domnule senator Salan, aveți cuvântul, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vreau să salut și eu inițiativa colegei mele Simona Bucura-Oprescu de a înainta acest proiect legislativ privind câinii salvamontiști.

Prin această lege se dorește să se reglementeze folosirea efectivelor canine în activitatea de salvare, potrivit recomandărilor Comisiei Internaționale de Salvare Alpină, și se ia în considerare că, într-o evidență a acestei comisii la care am făcut trimitere, România se situează pe lista neagră, respectiv pe locul 9, a țărilor cu accident fatal în avalanșe, cu o medie de 2,78 morți pe an.

Ținând cont că și Ministerul Afacerilor Interne are în dotarea sa o asemenea categorie de efective canine, am venit cu un amendament de susținere a acestui proiect. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 102 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice (L350/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este nimeni dintre inițiatori.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Samoilă, de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 8, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât reglementarea actuală nu este suficientă în realizarea scopului stabilit de către legiuitor, și anume de a garanta ocrotirea valorilor sociale prevăzute în legislația rutieră, fapt dovedit și de întâmplările negative din ultima perioadă în care au fost implicați polițiști rutieri.

În prezent, sancționarea nerespectării semnalelor, indicațiilor și a dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu este prevăzută la art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și presupune aplicarea atât a sancțiunii principale a amenzii prevăzute în clasa a II-a de sancțiuni, cât și a sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Brăiloiu, vicepreședintele Comisiei pentru apărare, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru apărare. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa nr. 350/2017, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și a elaborării raportului comun la Propunerea legislativă pentru completarea articolului 102 din Ordonanța de urgență nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, având anumite observații și propuneri.

Față de cele prezentate mai sus, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport comun de respingere, precum și propunerea legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Respingere, respingere. Am citit eu greșit. Deci raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, respectiv propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 20 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (L233/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege, și o invit la microfon pe doamna Cristina Ionela Tărteață, de la Ministerul Turismului. Aveți cuvântul, microfonul 10.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cele trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise și respinse. Amendamentele admise se regăsesc în anexa nr. 1 a raportului comun suplimentar. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2 la raportul comun.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia economică și Comisia pentru dezvoltare regională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

**Doamna Cristina Ionela Tărteață** – _secretar de stat în Ministerul Turismului_ :

10... 9?

Doamna secretar de stat, microfonul...

9.

Vă rog, microfonul 9. Mă scuzați.

Bună seara!

Mulțumesc.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2017 s-au aprobat următoarele:

– definirea noțiunilor de centru național sau local de informare și promovare turistică, destinație turistică și organizație de management al destinației;

– crearea temeiului legal pentru elaborarea de către Ministerul Turismului a procedurii de înființare, funcționare, acreditare și reacreditare a organizațiilor de management al destinației, care se va aproba prin hotărâre a Guvernului;

– crearea temeiului legal pentru elaborarea de către Ministerul Turismului a normelor metodologice privind funcționarea, acreditarea și reacreditarea centrelor naționale și locale de informare și promovare turistică, care se ocupă prin ordin comun al ministrului turismului și al ministrului de resort în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului;

– definirea funcției de atașat de turism, prin stabilirea în mod concret a competențelor, rangului de reprezentativitate externă și a modalității de recrutare, în vederea reprezentării intereselor României și a sectorului economic al turismului la nivel internațional.

Ministerul Turismului propune și susține aprobarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern, cu amendamente admise, conform raportului comun suplimentar. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru administrație publică, Comisia economică, Comisia pentru dezvoltare regională au elaborat raport comun.

Îl invit pe domnul senator Cârciumaru, microfonul 6, pentru a prezenta raportul suplimentar comun al comisiilor.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Amendamentul respins se susține? Nu.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Punctul 21 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore (L229/4.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege, și îl invit la microfon pe președintele Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, Iulian Offenberg, da?

Microfonul 9, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastră aduce completări și modificări la Legea nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, care reprezintă cadrul normativ de stabilire a cerințelor minime necesare pentru prevenirea accidentelor majore și limitarea consecințelor unor astfel de accidente la Marea Neagră.

Concret, prezentul act normativ stabilește măsurile necesare pentru finanțarea autorității competente în anul 2017, anul de la care funcționează efectiv, introducerea unei conduceri colective, precum și unele măsuri privind salarizarea personalului.

Având în vedere necesitatea adoptării acestui act, susținem aprobarea acestuia de către dumneavoastră. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Butunoi, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiilor. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din plenul Senatului din 17 octombrie acest proiect de lege a fost retrimis la comisiile raportoare, drept care în ședințele din 24 octombrie și 8 noiembrie a fost reluat în dezbatere și cele două comisii, Comisia pentru transporturi și energie și Comisia economică, au hotărât să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu un amendament respins, care se regăsește în anexa la raport.

Drept care supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun suplimentar de admitere, cu un amendament respins, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile... Vă rog. Domnul senator Mihai. Microfonul 2, aveți cuvântul. Mihail!

## Mihail, da.

## Stimați colegi,

Domeniul siguranței offshore este foarte important. Este vorba de riscuri majore pentru mediu și pentru angajații din domeniu. Unele din modificările propuse prin această ordonanță de urgență nu au nimic de a face nici cu creșterea securității, nici cu reducerea riscurilor.

Autoritatea de reglementare are nevoie de experți de calibru mare, de oameni cu experiență, capabili să discute cu inginerii, cu experții, cu managerii companiilor pe care trebuie să le verifice. Autoritatea nu are nevoie de un număr crescut de băgători de seamă, da? Ea are deja management, deci are un președinte, care are rang de secretar de stat, un vicepreședinte, care este subsecretar de stat. Nu are nevoie de încă patru administratori, bine plătiți, care trebuie să aibă experiență în instituțiile publice. Nu are nevoie de poziții unde ministerele și partidele pot să-și trimită oamenii să facă un ban în plus.

E important să dăm posibilitatea autorității să angajeze experți de calitate, plătiți la nivelul muncii pe care o vor presta – și în domeniu salariile sunt mari –, dar nu trebuie să dăm posibilitatea să folosim banul public pentru a crea noi sinecuri, așa cum prevede OUG nr. 11. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament respins.

Se susține amendamentul respins? Nu.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 22.

Mulțumesc, domnule secretar, pentru atenționare. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 100 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice (L349/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru a prezenta... Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Bogdan Samoilă, de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 8, aveți cuvântul.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât în prezent această faptă se pedepsește cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și aplicarea măsurii tehnico-administrative de reținere a certificatului de înmatriculare ori a dovezii înlocuitoare a acestuia.

Luând în considerare scopul urmărit de legiuitor, respectiv ocrotirea mediului și asigurarea sănătății persoanelor, apreciem că sancțiunile aplicate în prezent pentru utilizarea pe drumurile publice a vehiculelor care în mers sau staționare poluează fonic sau emană noxe peste limita legală admisă sunt suficiente, având în vedere că, după reținerea certificatului de înmatriculare ori a dovezii înlocuitoare a acestuia, vehiculul în cauză nu mai poate fi utilizat până la remedierea situației.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului... Brăiloiu?

Domnul senator Brăiloiu, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice, Comisiei pentru transporturi și Comisiei pentru apărare.

Vă rog, domnule senator, microfonul 7, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cele trei comisii au hotărât să adopte un raport comun de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie supusă spre dezbatere și adoptare plenului Senatului, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Fiind ora 18.00, ne încadrăm în programul stabilit la începutul ședinței – pauză de 15 minute, urmată de sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Rămâne să reluăm activitatea de plen miercuri, la ora 9.00 și 10.30.

## Bună seara!

Vă rog să-mi dați voie să începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Ștefan Radu Oprea și Ion Ganea.

Vă rog să-mi dați voie să o rog pe colega noastră, doamna senator Federovici Doina, să poftească la microfon. Este?

Nu.

O rog pe doamna Arcan, atunci.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Tema interpelării mele este adresată domnului ministru Marius Nica, ministrul delegat pentru fonduri europene, și este intitulată „Este birocrația excesivă o piedică în accesarea fondurilor europene?”.

## Distinse domnule ministru,

În ultimul timp au apărut informații contradictorii cu privire la utilizarea de către țara noastră a fondurilor europene programate pentru acest an.

Însă cel mai mult mi-a dat de gândit observația unui eurodeputat olandez, care, fiind într-o vizită în țara noastră, a afirmat că „La fiecare euro luat de Olanda de la Uniunea Europeană, România ar primi 15 euro, dar nu-i ia. (...) României i se pun la dispoziție fonduri substanțiale, dar nu poate să beneficieze de ele din cauza birocrației”, a explicat europarlamentarul, care, în final, ne-a atras atenția că în România nu există suficientă voință pentru a se simplifica birocrația.

În legătură cu modul în care vom realiza obiectivul de absorbție a fondurilor europene pe acest an și cu măsurile de simplificare în continuare a birocrației din acest domeniu, vă rog, domnule ministru, o informare succintă cu privire la măsurile întreprinse în acest sens.

Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

## Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Pîrvulescu Eugen să poftească la microfon și pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să se pregătească, după ce domnul Eugen Pîrvulescu va fi încheiat discuția.

Interpelarea este adresată domnului Ionuț Mișa, ministrul de finanțe.

„Cum veți gestiona, domnule ministru, deficitul bugetar din anii următori?”, este întrebarea interpelării din seara aceasta.

Sunt destule motive de îngrijorare privind politicile Guvernului PSD–ALDE, însă cel mai semnificativ este, din punctul meu de vedere, deficitul bugetar estimat pentru anii următori. Agenția de evaluare financiară Moodyʼs vorbește acum despre politicile fiscale expansioniste ale României și despre perspectiva unei crize economice majore în anii următori. Până anul trecut se putea discuta în țara noastră despre un program vizibil în sensul corectării dezechilibrelor macroeconomice, progrese pe care guvernarea PSD–ALDE vine acum să le erodeze.

Mai mult, reformele economice structurale limitate, persistența slăbiciunilor la nivelul cadrului instituțional și al eficienței instituționale și politicile economice care împiedică creșterea investițiilor private continuă să afecteze negativ potențialul economic de creștere pe termen lung al României. Finanțele publice au continuat să se deterioreze în 2017, iar tendința se va menține și anul viitor, din cauza măsurilor fiscale și bugetare adoptate în 2015 și în 2016, ca parte a noului Cod fiscal, inclusiv reducerea TVA la 19% de la 20%. Specialiștii estimează că deficitul bugetar va rămâne la 3% din PIB anul acesta, dar va depăși cu siguranță 3% din PIB în anul 2018.

Cum veți gestiona, domnule ministru, această mare problemă?

Pentru că e important pentru noi să înțelegem dacă aveți conturată o strategie pe termen lung și dacă sunteți pregătit să gestionați consecințele propriilor politici fiscale dezechilibrate.

De asemenea, în interpelarea din 13.11 v-am solicitat o rectificare de buget pentru funcționarea primăriilor. În caz contrar, vorbim despre falimentul administrației publice locale din România. La ultima ședință de Guvern nu s-a discutat nimic de nicio rectificare de buget pentru primării. Până în acest moment nu am primit un răspuns la această situație și, după părerea mea, este ceva care nu mai suportă amânare.

Fac încă o dată apel la dumneavoastră, ca ministru al finanțelor, ca în următoarea ședință de Guvern să vă gândiți foarte serios la administrația publică și la toate UAT-urile din România.

Vă mulțumesc.

La rugămintea domnului Goțiu, îl rugăm pe domnul Wiener Adrian să poftească la microfon. Se pregătește domnul Baciu.

## Bună ziua!

Adresez o interpelare ministrului sănătății, domnul Florian Bodog, referitoare la sistemul de clasificare în grupe de diagnostice.

Stimate domnule ministru,

Actualul sistem de diagnosticare și raportare folosit în România, sistemul DRG, a fost conceput pentru a evalua evidențe..., a avea evidențe economico-sanitare pe clase mari de afecțiuni. De aceea, acest sistem nu are nuanțarea necesară pentru diagnosticarea cu acuratețe, rafinată și în concordanță cu posibilitățile clinice ale medicinii bazate pe dovezi practicate în majoritatea spitalelor din România. Este folosit, bineînțeles, și pentru calculul complexității cazurilor rezolvate, în funcție de care se efectuează decontările de către CAS. Servește, de asemenea, și pentru raportările epidemiologice și colectarea informațiilor primare care constituie baza de date pentru generarea politicilor publice de sănătate. Astfel, datele despre incidența și prevalența bolilor în țara noastră sunt viciate și lipsite de acuratețe.

De altfel, în ultimul raport al Comisiei Europene asupra sistemului sanitar din România, publicat în 21 noiembrie 2017, este menționat expres: „Există o concordanță slabă între planificarea deciziilor și nevoile de sănătate ale populației, datorată unui sistem inadecvat de colectare a informațiilor.” Opinia în mediul profesional este că un sistem bazat pe Clasificarea internațională a bolilor – ultima variantă publicată de OMS este ICD 11 – este mult mai adecvat pentru un profil epidemiologic real al poverii de boală din România.

În concluzie, domnule ministru, întrebarea mea este dacă, odată cu noua Lege a sănătății, aveți în vedere și reformarea sistemului de diagnosticare, raportare și finanțare a activității spitalicești din România, dacă aveți în vedere și tranziția de la un sistem primitiv și profund viciat, DRG, la un sistem care să reflecte medicina modernă.

Vă mulțumesc.

Senator USR de Arad, Adrian Wiener.

Vă rog, domnule senator Baciu Gheorghe. În continuare, îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să se pregătească.

Bună seara, dragi colegi! Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Subiectul: „Stadiul demersurilor întreprinse în vederea extrădării unor delincvenți dați în urmărire internațională”. Excelența Voastră,

Domnule ministru,

Preocupările dumneavoastră și ale colaboratorilor dumneavoastră pentru îmbunătățirea legislației menite să contribuie, printre altele, la eradicarea corupției au deținut, în ultimul timp, prim-planul agendei publice a misterului pe care îl coordonați în cadrul Guvernului României. Apreciindu-le că sunt meritorii, opinia publică nu poate trece cu vederea faptul că, până la implementarea modificărilor pe care intenționați să le aduceți acesteia, nu același lucru se poate spune

despre preocupările pentru aplicarea legislației în vigoare în privința răspunderii penale pentru actele de corupție dovedite de justiție, în special a acelora săvârșite de către unii din cei care au avut funcții de demnitate publică și care se sustrag condamnărilor stabilite prin decizii provizorii sau definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Este cazul cetățenilor români Markó Attila Gábor – fost secretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, condamnat definitiv, în anul 2014, la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în dosarul despăgubirilor supraevaluate de la ANRP, pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în 19 aprilie 2015, arestarea preventivă în lipsă, și Sebastian Ghiță – fost parlamentar, cercetat penal pentru mai multe dosare de acuzații, precum spălare de bani, folosire de informații confidențiale, șantaj, mită, cumpărare de influență, conducere fără permis, pentru care s-a dispus măsura controlului judiciar și interdicția de a părăsi țara.

Amândoi s-au sustras executării pedepselor decise de justiție, părăsind ilegal România. Primul, dat în urmărire generală prin Interpol în mai 2015, s-a stabilit în Ungaria, punându-se sub protecția Guvernului maghiar. Cel de-al doilea, dispărut din țară în 19 decembrie 2016, fiind depistat de organele de urmărire ale Europolului în Serbia. Pentru amândoi s-a cerut extrădarea, în spiritul normelor juridice și al tratatelor internaționale, precum..., fără ca în prezent să știm în ce stadiu de soluționare se află această cerere.

Domnule senator, vă rugăm să aveți în vedere timpul întregului grup.

Mulțumesc. Gheorghe Baciu.

Mulțumesc de înțelegere.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel și îl rog pe domnul senator Császár Károly Zsolt să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc în seara aceasta să adresez o interpelare domnului Florian Bodog, ministrul sănătății. ## Stimate domnule ministru,

În Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, la art. 78 alin. (3) este prevăzut: „Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul locurilor de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.”

Legea nu mai prevede acum posibilitatea ca aceste instituții să achiziționeze produse sau servicii de la unitățile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

Spitalele clinice din județul Iași au repartizat anual un număr de rezidenți care își desfășoară activitatea în funcție de modulele pe care le au de efectuat pentru curricula de rezident. Deși figurează ca angajați ai unui spital, ei își desfășoară activitatea în alte unități sanitare. Suma plătită de spitale pentru salariile medicilor rezidenți provine din veniturile proprii.

În urma discuțiilor purtate cu reprezentanți ai spitalelor, din care a rezultat faptul că aceste sume decontate din veniturile proprii sunt semnificative pentru bugetul propriu al unei unități medicale, vă rog să analizați această situație și să precizați dacă ministerul are în vedere o strategie pentru protejarea veniturilor acestor instituții, astfel încât banii alocați din fondurile proprii să poată fi folosiți exclusiv în interesul spitalului.

Cu deosebită considerație, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Császár Károly Zsolt și, de asemenea, pe domnul senator Stângă George Cătălin, să se pregătească.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tema interpelării mele este adresată doamnei ministru al mediului, doamna Grațiela Gavrilescu.

Stimată doamnă ministru,

Vă adresez prezenta interpelare pentru a vă sesiza problemele cu care se confruntă localnicii din cauza urșilor, în special în zona Târnavelor și a Nirajului.

Săptămâna trecută am primit multe sesizări legate de faptul că urșii devin vizitatori permanenți, umblă pe străzile principale și laterale, precum și prin parcurile unor orașe mici, cum ar fi: Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Mirajului, Sovata, și în comunele din județul Mureș. Situația este deopotrivă intolerabilă, deoarece oamenii trăiesc cu spaimă, nu îndrăznesc să-și trimită copiii la școală sau verifică înainte de plecare dacă nu cumva pe stradă umblă vreun urs, iar după lăsarea serii le este frică să se mai deplaseze pe străzi.

Este inacceptabil ca actuala legislație să favorizeze viața animalelor în detrimentul vieții umane. În vederea soluționării crizei s-au luat măsuri în trecutul apropiat, însă eficiența acestora lasă de dorit. Ministerul Mediului a aprobat lichidarea a circa 140 de urși, însă până în momentul de față au fost eliminați într-un număr foarte scăzut. Oamenii sunt disperați, trăiesc în pericol continuu, unii chiar au fost și mutilați. Mișcarea urșilor liberă contravine rațiunii.

Pentru clarificarea regimului legal, invoc Directiva Consiliului Europei nr. 43/92, art. 12, care enumeră speciile protejate, printre care este specificat și ursul brun.

Uniunea Europeană este preocupată de protecția mediului și a speciilor de animale, totuși acordă atenția necesară pentru protejarea vieții umane, permițând, prin art. 16, capturarea și eliminarea acestor animale în situații excepționale.

Datele statistice arată foarte clar că ne confruntăm cu o situație excepțională. În primul rând, în întreaga Europă se găsesc 17.000 de urși, din care 6.200 sunt în România, proporția cea mai ridicată regăsindu-se în județul Harghita, într-un număr de 1.350, urmând județul Covasna, unde sunt în număr de 1.203, iar în județul Brașov există 1.007 exemplare. În al doilea rând, comparând cu Finlanda, al cărei teritoriu depășește cu aproximativ 100.000 de kilometri pătrați suprafața României, acolo se regăsesc doar 1.200 de exemplare.

Încercați să încheiați, stimate coleg.

...trebuie avută în vedere protejarea, înainte de toate, a vieții omenești, precum și sprijinirea, în același timp, a păstrării animalelor în habitatul lor natural.

Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris.

Császár Károly Zsolt, senator UDMR, Circumscripția electorală nr. 28 Mureș.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul Stângă George Cătălin să poftească la microfon și pe domnul Arcaș Viorel să se pregătească, în continuare.

Mulțumesc.

Bună seara, domnule președinte!

George Cătălin Stângă, senator PNL, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Întrebarea este adresată domnului ministru al educației naționale, Liviu Marian Pop.

Stimate domnule ministru,

În România există mii de copii supradotați care, din păcate, nu au parte de o educație adaptată nevoilor sau intereselor de dezvoltare pe care le au.

Legea privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă, adoptată în anul 2007, prevede identificarea copiilor cu calități intelectuale superioare și înființarea de centre în care ei să primească educație diferențiată.

De la intrarea în vigoare a legii, niciun ministru care s-a perindat pe la cârma acestui minister nu a aplicat-o, ignorând zeci de mii de copii care astfel ar fi avut șansa să-și atingă potențialul maxim și să exceleze în domenii care ar putea face din România o țară prosperă. Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să-mi transmiteți măsurile pe care ministerul pe care îl coordonați le va aplica pentru ca tinerii supradotați să primească atenția cuvenită din partea statului și nevoile educaționale specifice ale acestora să fie asigurate eficient.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator PNL de Galați. Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, aș vrea să prezint și următoarea întrebare. Este foarte scurtă.

Dacă vă încadrați în 30 de secunde.

## Aproximativ.

Este adresată domnului ministru al sănătății, Florian Dorel Bodog, cu privire la cancerul pulmonar.

Stimate domnule ministru,

Situația în care se află bolnavii de cancer pulmonar din România este una îngrijorătoare, cancerul pulmonar fiind unul dintre cele mai răspândite tipuri de cancer, având cea mai ridicată rată de mortalitate în rândul bărbaților și o clasare pe locul 4, ca răspândire, în rândul femeilor.

În Suedia peste 60% dintre pacienți sunt în viață la un an de la diagnosticare, în Bulgaria peste 40%, iar în România media de supraviețuire este de sub 30%, fapt ce semnalează încadrarea acestui tip de cancer ca o problemă de urgență de sănătate publică.

În urma rectificării bugetare, lipsa unei finanțări corespunzătoare a cauzat, începând cu 1 septembrie, pentru pacienții diagnosticați cu cancer pulmonar în fazele III și IV, privarea dreptului de a beneficia de imunoterapie, tratament recomandat de către Comisia Națională de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății. Tratamentul cu imunoterapie a fost înlocuit de cel cu chimioterapie, care are un efect nesemnificativ asupra bolii, prelungind viața pacienților în stadiul metastatic doar cu câteva zile.

## Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga considerație, vă rog să-mi transmiteți demersurile pe care le aveți în vedere pentru ca problema pacienților cu cancer pulmonar să fie soluționată și aceștia să beneficieze de tratamentul corespunzător stadiului bolii lor.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator PNL de Galați.

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Arcaș Viorel – și pe domnul Ionașcu Gabi să se pregătească după aceea. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea... interpelarea este adresată domnului ministru al transporturilor, Felix Stroe.

Subiectul: „«Mersul trenurilor» a devenit o problemă vitală și în turism”.

## Stimate domnule ministru,

Vă sesizez problemele reclamate în județul Sibiu, și nu numai, în legătură cu modificarea rutei trenului internațional IR-472 (și 473) „Ister”, București-Nord–Budapesta și retur.

Începând cu data de 10 decembrie 2017, odată cu intrarea în vigoare a noului „Mers al trenurilor”, există o modificare a circulației trenului internațional IR-472 (și 473) „Ister”, București-Nord–Budapesta și retur, în sensul că noua rută va fi București-Nord–Brașov–Făgăraș–Sibiu–Vințu de Jos–Arad–Budapesta și retur.

Modificarea rutei actuale, București-Nord–Brașov– Sighișoara–Mediaș–Blaj–Alba Iulia–Vințu de Jos–Arad– Budapesta și retur, înseamnă anularea oricărei legături internaționale directe a patru municipii cu potențial turistic (Sighișoara, Mediaș, Blaj, Alba Iulia), în care trăiesc etnici maghiari și germani, deci tren cu importanță mare pentru zona Mureș–Sibiu–Alba. Înțeleg că, la ora actuală, sunt înregistrate întârzieri pe magistrala 300, între Sighișoara și Alba Iulia, și că, în viitor, vor fi demarate lucrări de modernizare pe tronsonul Sighișoara–Brașov, dar călătorii nu au nicio vină, anularea actualei rute a acestui tren fiind o măsură injustă. În plus, modificarea rutei actuale a trenului „Ister” este și deficitară din punct de vedere economic, deoarece acest tren are plecare din București-Nord la ora 17.45, în timp ce trenul internațional IR-346 pleacă din București la ora 14.00, deci două trenuri ce, practic, se dublează pe ruta BucureștiNord–Brașov–Făgăraș–Sibiu–Vințu de Jos–Arad–Budapesta și retur. Amintesc că există și perechea de trenuri IR-74, IR75, Brașov–Făgăraș–Sibiu–Vințu de Jos–Arad–Budapesta și retur; deci trei trenuri prin Făgăraș–Sibiu și niciunul prin Sighișoara–Mediaș–Alba Iulia.

Având în vedere situația semnalată, vă rog să-mi comunicați care a fost raționamentul care a stat la baza modificării rutei și ce măsuri veți întreprinde pentru menținerea rutei actuale, București-Nord–Brașov– Sighișoara–Mediaș–Blaj–Alba Iulia–Vințu de Jos–Arad– Budapesta și retur, a trenurilor „Ister”.

Vă mulțumesc, domnule Arcaș. Îl rog pe domnul senator Ionașcu Gabi – și pe domnul Goțiu Remus Mihai să se pregătească.

Domnule președinte, vă mulțumesc. Bună seara!

Interpelarea mea este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, de către subsemnatul, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița.

Obiectul interpelării: „Respectarea prevederilor legale privind operarea depozitelor pentru depozitarea deșeurilor nepericuloase”.

## Stimată doamnă ministru,

Prin răspunsul nr. 9.431 din octombrie 2017 al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene la interpelarea mea din septembrie anul curent, în Senatul României, mi se comunică următoarele:

– că societatea care operează un depozit de deșeuri nepericuloase (de care întrebasem) nu deține licențe eliberate de ANRSC;

– societatea, obiectul interpelării..., întrebării, a fost autorizată prin autorizația integrată de mediu eliberată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului – APM Ialomița, cu nr. 1, valabilă..., nr. 1 din 8 mai 2017, și este autorizată să desfășoare activitatea de depozitare a deșeurilor nepericuloase.

Având în vedere prevederile legale:

– Legea protecției mediului nr. 137/1995;

– Hotărârea de Guvern privind depozitarea deșeurilor;

– Hotărârea de Guvern privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;

– Ordinul Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului privind aprobarea Regulamentului de evaluare a poluării mediului;

– și un alt ordin al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor privind Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor;

– respectiv procedura de infringement împotriva României pe problema depozitelor de deșeuri, precum și respectarea prevederilor legale privind operarea depozitelor pentru depozitarea deșeurilor,

Cunoscând faptul că depozitele de deșeuri nepericuloase deservesc în special comunitățile locale, prin delegarea serviciilor de către autoritățile publice locale și, mai ales, faptul că la baza înființării, construirii și a delegării gestiunii depozitelor de deșeuri nepericuloase sunt aprobate strategii regionale de mediu, respectiv finanțări ale Administrației Fondului pentru Mediu pentru constituirea depozitelor de deșeuri nepericuloase destinate să deservească, așa cum spuneam, comunitățile locale pe perioade de timp aprobate de autoritățile competente,

## Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon și pe domnul Lungu Vasile Cristian să se pregătească.

Bună seara, domnule președinte! Bună seara, stimați colegi!

O întrebare din această seară este adresată ministrului afacerilor interne, doamnei Carmen Daniela Dan, și este intitulată „Cine a pus caii în drum?”.

## Stimată doamnă ministru,

În seara zilei de duminică, 27 noiembrie 2017, în timpul protestelor civice pentru apărarea justiției, am fost martor în București la un incident care vine în contradicție flagrantă cu rolul Jandarmeriei Române, precum și cu Legea nr. 60/1991 privind adunările publice.

Mai exact, la plecarea zecilor de mii de protestatari din Piața Victoriei, pe bulevardul Magheru, drumul a fost blocat de un dublu dispozitiv de jandarmi, pe jos și călare. Jandarmii călare au înaintat agresiv către manifestanți. Cu caii tropăind nervos și dând semne vădite de agitație, jandarmii au ajuns în mijlocul oamenilor, generând momente de panică și iritare, care ar fi putut să genereze un conflict pe care nu și-l dorește nimeni.

Aceste momente le regăsiți în numeroase filmări prezentate de televiziuni și în mediul online, însoțite de mărturii ale cetățenilor aflați în primele rânduri.

Stimată doamnă ministru,

Vreau să vă reamintesc că, așa anacronică cum este acum, Legea nr. 60/1991 privind adunările publice arată expres, încă din primul alineat al primului articol: „Libertatea cetățenilor de a-și exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni și orice alte întruniri și de a participa la acestea este garantată prin lege.”

Așadar acesta este scopul legii și toate acțiunile pe care autoritățile publice le desfășoară se subsumează îndeplinirii acestui scop: asigurarea libertății de exprimare. Încercarea de a bloca deplasarea a zeci de mii de oameni pe bulevardul Magheru și, cu atât mai mult, intimidarea acestora prin intermediul dispozitivului de jandarmi călare încalcă în mod flagrant îndeplinirea scopului Legii nr. 60/1991.

În temeiul celor arătate mai sus, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cine a luat decizia de a încerca blocarea deplasării zecilor de mii de cetățeni pe bulevardul Magheru în timpul protestelor din București din seara zilei de 26 noiembrie 2017?

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul Lungu Vasile Cristian...

O rugăminte mai am. După ceilalți colegi, dacă mai pot citi o întrebare.

...și reveniți, da. Suntem la dispoziția dumneavoastră.

Îl rog pe domnul Lungu Vasile Cristian să poftească la microfon și pe domnul senator Vela Ion Marcel să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale.

## Stimată doamnă ministru,

Anul 2017 este aproape de final. Conform celor mai recente statistici Eurostat privind al doilea trimestru al acestui an, țara noastră înregistrează un deficit bugetar de 4,1%, peste pragul admis de Uniunea Europeană, anume de 3%. Astfel, România a înregistrat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.

Guvernul PSD–ALDE și-a luat răspunderea pentru menținerea acestui deficit bugetar în limitele deficitului înregistrat în țările Uniunii Europene. Deși la început părea că își respectă angajamentul, Guvernul PSD–ALDE a trecut rapid de la exces bugetar la un deficit uriaș, prin majorările salariale pentru bugetari, pensii și ajutoare sociale. Acum, pentru a susține aceste creșteri ale cheltuielilor sociale, se reintroduc taxe, cresc impozitele și toți românii încep să fie afectați de aceste creșteri fiscale.

Ca senator cu o viziune politică libertariană (în accepțiunea termenului așa cum este el înțeles în politica americană), consider că multitudinea tipurilor de ajutoare sociale plătite azi în România se numără printre cheltuielile excesive care grevează bugetul țării, fiind una dintre cauzele deficitului bugetar din prezent. Conform cifrelor, cheltuielile cu ajutoarele sociale au un procent mai mare de 14 din PIB, mai ales în ultimii ani, per total.

Având în vedere cele mai sus menționate și pentru a înțelege mai bine dinamica pe care aceste ajutoare sociale o joacă – sau le joacă – în ecuația completă a exercițiului bugetar anual, vă rugăm să ne răspundeți la două întrebări:

1. Care sunt toate tipurile de ajutoare sociale oferite de România în mod concret?

2. Și care este cuantumul per tip de ajutor social din PIB-ul României?

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Vela Ion Marcel să poftească la microfon și pe domnul senator Stângă George Cătălin să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Către domnul Gabriel Petrea, ministrul consultării publice și dialogului social, de la senator Ion Marcel Vela, Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, Grupul parlamentar al PNL.

Obiectul întrebării: „Legea dialogului social”. Domnule ministru,

România a înregistrat un record negativ absolut – de zero zile timp de implementare a unor măsuri în cazul Ordonanței de urgență de modificare a Legii dialogului social, prin care firmele care au peste 21 de salariați, indiferent de forma de proprietate a companiei, sunt obligate la negocieri colective pentru punerea în aplicare a Ordonanței de urgență nr. 79/2017. Aceasta din urmă este ordonanța sinonimă

cu revoluția fiscală, prin care Guvernul din care faceți parte a trecut contribuțiile sociale de la angajator la angajat.

Pentru că mișcarea aceasta afectează veniturile salariaților, precum și pentru că ați ținut să demonstrați românilor că respectați programul de guvernare, neavând niciun fundament logic și nefiind în situația reală de a respecta promisiunile electorale...

Mai aproape de microfon, vă rog.

...ați recurs la un artificiu de natură să adoarmă vigilența oamenilor. Ratat, după opinia mea. Soluția a fost, așadar, obligarea firmelor de a crește salariile brute, astfel încât salariile nete să rămână identice.

Dat fiind faptul că statul nu se poate amesteca în politica salarială a unei firme și nici în modul în care firma negociază salariile cu angajații săi, vă rog să-mi comunicați ce altă justificare legală ați avut la emiterea ordonanței de modificare a Legii dialogului social, alta decât cea politică, detaliată mai sus.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Senator de Caraș-Severin, Ion Marcel Vela.

## Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul Stângă George Cătălin să poftească la microfon și pe domnul Goțiu, de asemenea, să își pregătească revenirea la microfon. Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru al României, Mihai Tudose, de către subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Stimate domnule prim-ministru,

În Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, inițiat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, se stipulează desființarea funcțiilor publice din categoria înalților funcționari publici, prefecții și subprefecții urmând a redeveni demnitari.

Domnule prim-ministru,

Vreau să vă învederez faptul că, în contextul aderării României la Uniunea Europeană, pentru o gestionare adecvată a resurselor umane din administrația publică, ca parte a procesului de reformă instituțională, Guvernul a adoptat reforma Instituției Prefectului, postul de prefect fiind destinat exclusiv înalților funcționari publici, în locul nominalizărilor politice, aceștia neavând dreptul să urmeze, în paralel, o carieră politică.

De asemenea, propunerea de politici publice realizată de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici în cadrul proiectului „Consolidarea performanței prefecților în România în contextul integrării în Uniunea Europeană și al descentralizării administrative și financiare” evidențiază faptul că „statutul de înalt funcționar public al prefecților și subprefecților se aplică din punct de vedere legal, dar efectele acestuia, preconizate la momentul modificării din funcție politică în funcție publică, pot fi limitate prin utilizarea excepțiilor, excepții ce ar putea conduce la o creștere semnificativă a riscului de politizare și deprofesionalizare a funcției” de prefect. ## Domnule prim-ministru,

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să-mi comunicați motivația privind schimbarea actualului cadru legislativ care reglementează statutul funcției publice, având în vedere că depolitizarea funcțiilor publice din categoria înalților funcționari publici a reprezentat o condiție prioritară de îndeplinit pentru România în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană și de aliniere la acquis-ul comunitar.

Îl rog pe domnul Goțiu să poftească la microfon și pe domnul Vela să revină, de asemenea, cu următoarea întrebare.

Cea de-a doua întrebare din această seară este adresată atât Ministerului Mediului, doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, cât și Ministerului Apelor și Pădurilor, doamnei Doina Pană, și este intitulată „Cine își asumă responsabilitatea distrugerii Parcului Național Semenic–Cheile Carașului de către administrarea RNP – Romsilva?”.

Stimate doamne ministru,

Pe parcursul acestui an v-am adresat mai multe întrebări și interpelări legate de situația gravă pe care am constatat-o direct în timpul vizitei de documentare pe care am efectuat-o în luna iulie în Parcul Național Semenic–Cheile Carașului. V-am prezentat imagini cu intervenții și construcții neautorizate într-o turbărie cu statut de habitat de interes prioritar, care au afectat-o grav, tăieri masive fără acordul consiliului științific al parcului (în lipsa unui plan de management a cărui elaborare a fost tergiversată inadmisibil chiar de către Romsilva), exploatări agresive și/sau neglijente, cu refaceri discutabile a zonelor defrișate.

Într-un răspuns primit de la Ministerul Mediului în această toamnă, se recunoaște expres faptul că administrația parcului avea și are cunoștință de construcțiile și intervențiile ilegale din zona turbăriei de pe Semenic, dar nu a luat măsuri pentru remedierea situației și pentru sancționarea celor responsabili.

De asemenea, nici alte instituții ale statului cu atribuții în domeniu nu au fost sesizate ori nu s-au autosesizat. Din același răspuns rezultă că administrația parcului încearcă să scape de responsabilitate, afirmând că nu deține studiul de evaluare a stării de conservare la momentul declarării sitului, chiar dacă e o evidență – care se poate constata direct pe teren – că distrugerile s-au produs în ultimii ani. În schimb, se face trimitere la studiile de mediu realizate de Unitatea de Suport pentru Integrare, la a cărei conducere se afla Sergiu Mihuț, condamnat penal definitiv pentru abuz în serviciu și care se numără (și după condamnarea definitivă) pe lista firmelor „experte” cu care Ministerul Mediului colaborează.

Cum a fost posibil ca ridicarea cabanei care afectează grav turbăria să se finalizeze pe un teren aflat în administrarea RNP – Romsilva, care avea cunoștință de faptul că nu exista certificat de urbanism și alte avize impuse de lege?

Vă mulțumim și noi pentru înțelegere.

Îl rog pe domnul senator Vela Ion Marcel să poftească la microfon și pe domnul Ion Ganea să se pregătească.

Interpelarea este adresată domnului Mihai Tudose, premierul României.

Obiectul interpelării: „Lipsa predictibilității legislative în mediul de afaceri”.

Domnule prim-ministru,

Anul acesta a stat sub semnul modificărilor legislative în domeniul economic. Un studiu rapid relevă faptul că s-au operat nu mai puțin de 261 de modificări ale Codului fiscal. La nivel european, media modificărilor la nivel tehnic (nu fundamental, cum s-a întâmplat la noi) este de 50 de modificări pe an. Dezbaterea și dialogul cu partenerii sociali în privința impactului noilor măsuri pe care le pregătește Guvernul s-au redus, de asemenea, obligați fiind cu toții să asistăm la modul în care Guvernul legiferează, Guvernul execută. Suntem puși în fața faptului împlinit, în absența unui minim efort de a avea o relație interinstituțională corectă. Recordul absolut îl reprezintă cele zero zile timp de implementare a unei măsuri, cum este în cazul Ordonanței de urgență de modificare a Legii dialogului social.

În fața noii Românii, în care predictibilitatea a dispărut și a fost înlocuită de suficiența miniștrilor și a secretarilor de stat care resping pe bandă rulantă proiectele parlamentarilor, dar inventează legi noi, aplicabile peste noapte, vin și vă întreb cum explicați mediului de afaceri că România a devenit atât de ostilă legislativ antreprenorilor și cum susțineți antreprenoriatul, altfel decât declarativ, când faptele vă contrazic.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Senator PNL Ion Marcel Vela, Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Ganea Ion să poftească la microfon.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt senator Ganea Ion, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea, Grup parlamentar al PMP (Mișcarea Populară).

Întrebare adresată domnului Felix Stroe, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Stadiul proiectului drumului expres 8 (DX 8)”.

Domnule ministru,

Drumul expres 8 va avea o contribuție foarte mare în dezvoltarea turismului în regiunea Deltei Dunării, facilitând atât accesul turiștilor din sud, precum și al celor din Moldova și Ucraina.

Conform Master Planului General pentru Transporturi, proiectul drumului expres 8 (Constanța–Tulcea–Brăila) are ca termen de implementare anul 2018.

- Prin urmare, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați: 1. În ce stadiu se află acest proiect?

2. În cazul în care există întârzieri, care este termenul

preconizat pentru finalizarea proiectului?

Solicit răspuns în scris.

Senator Ion Ganea.

Mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Pentru stenograma ședinței noastre de astăzi, dați-mi voie să precizez numele colegilor care la secretariatul ședinței au depus interpelări: Marciu Ovidiu Cristian Dan, Ilea Vasile, Federovici Doina Elena, Toma Vasilică, Teodorovici Eugen Orlando, Caracota Iancu, Mirea Siminica, Nicoară Marius Petre, Badea Viorel Riceard, Bulacu Romulus, Cristina Ioan, Popa Cornel, Wiener Adrian, Coliban Allen, Dinică Silvia Monica, Fălcoi Nicu, Alexandrescu Vlad Tudor, Ghica Cristian, Bădulescu Dorin Valeriu și Covaciu Severica Rodica.

De asemenea, au depus la secretariatul ședinței..., următorii senatori au depus întrebările: domnul senator Țuțuianu Adrian, Stocheci Cristina Mariana, Avram Nicolae, Smarandache Miron Alexandru, Caracota Iancu, Bulacu Romulus, Mirea Siminica, Costel Șoptică, Nicoară Marius Petre, Popa Cornel, Dinică Silvia Monica, Coliban Allen, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu.

Și țin să precizez, de asemenea, că din partea ministerelor au înmânat răspunsuri:

– din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, pentru domnul senator Ion Ganea;

– din partea Ministerului Transporturilor s-a solicitat amânare pentru domnul Constantin Daniel Cadariu;

– din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, pentru domnul Gheorghe Baciu.

Acestea fiind zise, dați-mi voie să închei sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 27 noiembrie 2017, urându-vă noapte bună.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084297]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 174/6.XII.2017 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei