Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·13 februarie 2017
Senatul · MO 22/2017 · 2017-02-13
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 8 februarie 2017, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura (L635/2016)
Prezentarea Raportului asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al III-lea
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L636/2016)
· procedural · adoptat tacit
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
67 de discursuri
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Vă rog... Liderii de grup să invite membrii Senatului în sală. De asemenea, să introduceți cartelele.
## PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Doamnelor și domnilor, declar ședința plenului Senatului de azi, 13 februarie 2017, deschisă.
Vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, și-au înregistrat prezența 71, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
122, prin semnătură.
Vă rog, introduceți cartelele.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și Vela Ion Marcel.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Dacă nu sunt comentarii, vă
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Programul de lucru pentru această zi: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, 18.00–18.15, pauză, 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.
Sunt intervenții în legătură cu programul? Dacă nu sunt, vă rog, îl
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 8 februarie 2017, a unei inițiative legislative:
1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 142 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.
La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al III-lea 2016.
Stimați colegi, vă reamintesc că, potrivit art. 171 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. Acest raport este prezentat plenului Senatului la fiecare început de sesiune.
Vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, domnul senator Iancu, pentru prezentarea raportului.
Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul III 2016
În perioada 1 iulie – 30 septembrie 2016, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 134 de petiții. Din cele 134 de petiții analizate, 121 de petiții au fost luate în considerare și 13 petiții au fost clasate.
În 60 de cazuri au fost sesizate organele competente pentru a analiza soluționarea problemelor care fac obiectul petițiilor evidențiate în anexele nr. 2–4, iar în 44 de cazuri comisia s-a adresat direct petenților pentru a răspunde la întrebările formulate la solicitările de comunicare a unor informații sau a unor puncte de vedere la cererile de audiere ori de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă _et cetera_ ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări privind soluționarea petițiilor, ieșind din competența Parlamentului, după caz.
Aceasta a fost sinteza raportului comisiei. Raportul complet se regăsește pe site-ul Senatului. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la punctele 1–8, secțiunea II a ordinii de zi.
La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dacă avem reprezentantul Guvernului?
Vă rog, doamnă.
Doamna Olimpia Negru, secretar de stat, nu? Mulțumesc. Vă rog.
## **Doamna Simona Olimpia Negru** – _secretar de stat_
_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**
Bună ziua!
Vă mulțumesc.
Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege, conform raportului de admitere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură.
Vă rog, doamnă președinte.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu raport pe acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și, în ședința din data de 8.02.2017, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere în forma prezentată de Guvern.
Precizez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Trebuie să fac un mic istoric legat de această lit. c), și anume să vă spun că, încă de la dezbaterile care au avut loc începând cu anii 2013–2014, atunci când s-a dezbătut Legea vânătorii, am avut întâlniri, păreri pro și contra legate de această literă.
Mai întâi aș vrea să vă explic ce presupune această literă, și anume, mai exact, prevede interzicerea pășunatului animalelor domestice în teren agricol – atenție! –, deci nu pe pajiști și pășuni, în perioada 6 decembrie – 24 aprilie.
Vreau să vă aduc la cunoștință aici că, încă din anul 1921, urmând în 1956 o altă schimbare legislativă, în 2006 și, nu în ultimul rând, în 2014, întotdeauna s-au dezbătut aceste lucruri sau, mă rog, acest lucru, iar specialiștii au venit cu argumente care au arătat foarte clar de ce nu este indicat și de ce atâta interval de timp s-a interzis pășunatul în această perioadă.
Eu nu o să revin aici – nefiind o dezbatere pe fond a legii și fiind vorba doar despre o prorogare până pe data de 25 aprilie a acestor chestiuni – cu foarte multe explicații, în schimb pot să vă spun că, în data de 29 noiembrie 2016, această lit. c) a art. 23, precum și lit. k) a aceluiași articol au fost dezbătute în plenul Camerei Deputaților, lit. c) art. 23 rămânând identică în lege în continuare, iar lit. k) fiind modificată, acolo fiind vorba despre acei câini.
De asemenea, consider că proprietatea este un drept sfânt al nostru, al tuturor, și ea nu poate fi perturbată, chiar dacă presiunea – să o numim așa – crescătorilor de ovine, în mod special, e foarte mare. Proprietatea nu poate fi perturbată ori de câte ori aceștia au chef, ca să spun așa.
Și o să aduc aici și un argument. În urma unor discuții pe care le-am avut cu mulți crescători de ovine, organizați în asociații și așa mai departe, am avut situații în care un proprietar a peste 2.000 de oi să nu dețină nici măcar un hectar de teren. Iată că v-am dat suficiente argumente pentru ca, în viitor, să fim mai atenți când vom discuta acest... să spunem, această literă de la acest articol.
În consecință, Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei prorogări.
Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Vă rog, microfonul 2. Domnul... Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte.
Ca un principiu de bază, nu cred că forul legiuitor al României trebuie să ia decizii la presiunea străzii, nici la presiunea oierilor, nici la presiunea celor care cresc bovine, nici la presiunea celor care dețin terenuri în proprietate.
Ar trebui să avem înțelepciunea de a judeca luând în calcul toate argumentele pro și contra și de a legifera în consecință.
Efectele acestei ordonanțe și ordonanței precedente se văd după ce am avut la poarta Parlamentului manifestații din partea oierilor, fiind supărați de această suspendare... de această interdicție de a pășuna pe timp de iarnă. Am făcut și o glumă: am fost de mai multe ori la schi în diverse locuri, și în România, și în alte țări. Nu m-am întâlnit niciodată pe pârtia de schi cu vaca; nici cu oaia. Deci sunt activități care nu se desfășoară în același sezon și, în principiu, n-ar trebui să avem o asemenea problemă nici în România.
Dar ce se întâmplă în cazul oierilor? Pășunatul pe timp de iarnă a devenit o activitate acceptată, practic, de toată lumea, fără să avem în vedere un element de bază, elementul proprietății. Proprietatea este sfântă, sacră, este ocrotită de Constituție și nu cred că este normal ca proprietarul de 2.000 de oi – despre care a vorbit antevorbitorul meu – să umble pe tot câmpul, indiferent dacă este vorba de teren agricol... arabil sau de pășune sau de fâneață, cum vrea și când vrea Domnia Lui.
Această problemă este, așa cum o tratăm acum, falsă. Nu e neapărat vorba despre Legea vânătorii. Nu este vorba neapărat... vorba despre ocrotirea fondului cinegetic. Este o problemă mult mai importantă, ocrotirea proprietății. Dacă eu, proprietar de teren, proprietar de 50 de ari într-un lan de 100 de hectare, nu sunt de acord ca cineva pe 28 decembrie sau pe 5 februarie să pășuneze pe pământul meu, indiferent dacă acel teren este fâneață sau pășune, nu sunt de acord. Și nu poate să vină nimeni, nici cel care are 2.000 de oi, nici cel care are 10 oi, să treacă peste proprietatea mea, dacă eu, proprietar, nu mi-am dat consimțământul.
Se prelungește această suspendare, practic.
Guvernul n-a avut curajul să ia decizie în stânga sau în dreapta. Niciun proprietar de oi nu are dreptul să treacă peste terenurile pe care nu le-a închiriat și unde n-are dreptul de folosință asupra terenului respectiv.
Mulțumesc, domnule senator. Domnul Titus Corlățean.
Microfonul 3, da? Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vă imaginați că nu voi pretinde asumarea unei competențe în materie de pășunat, agricultură, fond silvic și așa mai departe, competență pe care nu o am, așa încât dau credit pe fond colegilor din comisia de specialitate. Totuși am o serie de comentarii care n-ar trebui să surprindă, de natură politică, pentru că trebuie să constat că și acest act normativ în materia pășunatului animalelor domestice pe un teren agricol, și următoarele trei, în total patru acte normative, inclusiv în materie de aliniere la directive europene, sunt... au fost adoptate de către fostul Guvern tehnocrat sub forma unor ordonanțe de urgență.
Cred că trebuie să fiu consecvent, politic vorbind, spunând că cei care, cu multă ipocrizie, anterior, au criticat alte forțe politice în legătură cu ordonanța de urgență... Această atitudine ar trebui totuși sancționată în Parlamentul României, chiar dacă fondul ar fi corect, pentru că, încă o dată, nu văd de ce acest val de ordonanțe de urgență, cinci data trecută, în plenul Senatului... le-am avut, astăzi patru și vor mai urma și altele...
Așa încât, ținând cont de faptul că mandatul meu de parlamentar nu are un conținut imperativ, eu personal voi vota împotriva tuturor celor patru ordonanțe de urgență. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Vă rog, doamna președinte. Microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Aș vrea să spun că și eu, ca specialist, și mai ales specialist în domeniul pajiștilor, sunt împotriva unui pășunat în această perioadă dintre 6 decembrie și 24 aprilie.
Din moși-strămoși se știe că se scoteau oile la pășune imediat după Sfântul Gheorghe, dar sunt foarte multe dezbateri din partea crescătorilor de animale, din partea vânătorilor, din partea specialiștilor. Încă nu s-a ajuns la o concluzie.
Aceasta este o ordonanță de urgență care este în vigoare. Până la 24 aprilie eu cred că nu va reuși să iasă ca lege.
Și, având în vedere faptul că s-a schimbat și Guvernul, am venit cu această variantă, să aprobăm ordonanța de urgență. Între timp, discuțiile cu Ministerul Agriculturii vor continua și ne vom asuma o soluție care să împace pe toată lumea, dar eu...
O a doua părere pentru care am acceptat această ordonanță este și ideea că acest articol nu are ce căuta în Legea nr. 407 a vânătorii și protecției fondului cinegetic. Este o lege specială a pajiștilor în care acest articol ar trebui să se regăsească și, practic, prin amenajamentele pastorale pe care sunt obligate toate UAT-urile să și le întocmească, consiliile locale să aibă răspunderea principală în a stabili o perioadă în care să se pășuneze pe fiecare UAT. Pentru că la un moment începe să crească, să intre în vegetație iarba în zona Timișoarei și în alt moment intră în zona Moldovei sau în altă zonă din sud.
Și cred că în viitorul apropiat, în cel mai scurt timp, vom veni ori cu o inițiativă legislativă, fie a Guvernului, fie a parlamentarilor care lucrăm în Comisia pentru agricultură, pentru a rezolva această problemă.
Mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, doamna președinte. Alte intervenții?
Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal.
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.
Domnul secretar de stat Attila.
Vă rog.
Microfonul 9.
secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice
Mulțumesc, domnule președinte.
Prin Ordonanța de urgență nr. 84/2016 s-au adus modificări mai multor acte normative din domeniul fiscalfinanciar, respectiv Codului fiscal, Codului de procedură fiscală, Ordonanței de urgență privind derularea fondurilor prin trezorerie, respectiv Ordonanței de urgență nr. 88/2013.
Guvernul susține raportul de aprobare al comisiei. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe. Vă rog.
Comisia de buget, finanțe a analizat proiectul de ordonanță și de lege și, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a hotărât să dea un raport de admitere, fără amendamente.
Mulțumesc, domnule președinte Arcaș.
Vă rog, dezbateri.
Dacă nu avem intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
A! Vă rog.
Îmi cer scuze, doamna senator.
Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Salut această ordonanță și vom vota, ca Partid Național Liberal, cel puțin din trei motive, toate cele trei motive figurând în programul nostru politic, și anume scutirea de impozit pe profit pentru utilizarea calculatoarelor și a licențelor și extinderea acestei măsuri pe durată nedeterminată.
De asemenea, după 10 ani de dezastru în învățământul profesional datorat știm bine cui, Ministerului Învățământului condus de doamna Ecaterina Andronescu, prin această ordonanță de urgență se încurajează învățământul profesional și tehnic prin facilități acordate agenților economici intrați în acest sistem de sprijin al elevilor, atât din punctul de vedere al calculului impozitului pe profit, cât și din punctul de vedere al impozitelor aplicate venitului anual impozitat. Cu atât mai mult este meritoriu faptul că beneficiile acordate elevilor nu sunt impozitate.
Și, în al treilea rând, menționez că, prin această ordonanță, se facilitează în mod fundamental comunicarea on-line, ajungându-se până la a se ridica popriri prin sistem on-line, făcând ca încurcăturile pe care le suportă agenții economici să fie mai mici. Debirocratizarea și administrarea, în felul acesta, sunt mult mai lesnicioase.
Vom susține acest act normativ.
Mulțumim doamnei senator Hărău. Alte intervenții?
Vă rog, doamna senator Andronescu. Microfonul central.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
N-aș fi cerut cuvântul dacă doamna senator nu ar fi venit aici cu o acuzație care, fără îndoială, a fost rostogolită toată campania și care este total neadevărată.
Conform Constituției României, structura sistemului de învățământ se stabilește prin lege, și anume printr-o lege organică.
În consecință, niciun tip de școală nu se poate desființa sau înființa decât printr-o lege organică.
Pe perioada cât am fost ministrul educației, niciodată nu am promovat o asemenea inițiativă legislativă sau o modificare a Legii învățământului în așa fel încât să fie desființate școlile profesionale.
Am mai spus de la acest microfon și poate totuși mă auziți și pe mine și nu mai proliferați lucruri neadevărate.
Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumim doamnei senator.
Alte intervenții?
Dacă nu mai sunt, declar dezbaterile încheiate.
Trecem la votul asupra proiectului și vă informez că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2016 pentru modificarea și completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, precum și pentru stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale.
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.
Domnule secretar de stat Attila, vă rog.
Bună ziua! Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Această ordonanță se referă la un program care a început imediat după criză, programul „Prima casă”, și care, din punctul meu de vedere, și sper că al multor colegi liberali, ar fi trebuit să se oprească.
Ceea ce avem în față astăzi este un program care devine mai sofisticat, devine mai complicat și ne arată că n-am înțeles nimic din lecțiile crizei economice. De aceea, eu aș ruga colegii ori să voteze împotrivă, ori să se abțină.
Dar această ordonanță mai cuprinde un element periculos, tot din punctul nostru de vedere. Încearcă să... finanțarea unei analize care să susțină extinderea atribuțiilor băncii de stat, Eximbank.
În acest moment avem în România în jur de 40 de bănci. Mai avem o bancă de stat – CEC –, nu este nevoie să extindem și pentru Eximbank să facă același lucru, ceea ce fac și celelalte bănci..., mai ales că exista și în programul „Prima casă”. Deja se pare că încercăm să aruncăm cu banii în acest sistem.
De aceea, îi rog pe colegi să voteze împotrivă sau să se abțină.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Principala prevedere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2016 este modificarea gradului de acoperire a garanției la „Prima casă”, în mod diferențiat, respectiv: pentru clădirile construite în ultimii ani sau consolidate în ultimii cinci ani, gradul de acoperire este 50%, în timp ce la clădirile vechi este doar de 40%.
Guvernul susține raportul de admitere al comisiei. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget.
Vă rog, domnule Arcaș.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat și, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, domnule președinte. Nu sunteți prea convins. Intervenții?
Vă rog, domnule senator Cîțu. Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule senator.
Alte intervenții?
Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2016 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.
Domnule secretar de stat Attila, vă rog.
Cine reprezintă Guvernul la prezentarea...?
A! Doamna Olimpia, vă rog. Microfonul 10.
Și pentru acest proiect de ordonanță de urgență... Vă rog să-mi permiteți să-l susțin.
Sunt Olimpia Negru, secretar de stat la Ministerul Apelor și Pădurilor. Acest proiect de ordonanță de urgență transpune, practic, în legislația românească Directiva 2014/101 a Comisiei Europene, prin care se modifică standardele pentru monitorizarea elementelor calitative care definesc starea apelor și, totodată, creează temeiul expres pentru aprobarea planurilor de management al riscului la inundații, prin hotărâre de guvern.
Acestea sunt modificările pe care le aduce prezenta ordonanță de urgență.
Susținem aprobarea raportului de admitere al Comisiei de mediu.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnul președinte al Comisiei de mediu, domnul Popa
Ion.
Vă rog, domnule senator.
Nu sunt președinte, sunt doar membru. Președintele lipsește și o să prezint eu raportul.
Vă rog.
În ședința comisiei din 8.02.2017, membrii Comisiei pentru mediu au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere.
Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
## **Doamna Sofia Mariana Moț –** _secretar de stat_
## _în Ministerul Justiției_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Legea pe care...
Legea care se află în dezbatere astăzi se află, de fapt, în procedura de reexaminare, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 710 din 29 noiembrie 2016 de către Curtea Constituțională. Aceasta a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contractele privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii și a constatat neconstituționalitatea, în integralitatea acesteia, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție.
În vederea punerii în acord a dispozițiilor legii, raportul Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului a propus plenului Senatului respingerea Legii privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturile de muncă în baza unor titluri executorii.
Prin urmare, Guvernul României, prin Ministerul Justiției, este de acord cu propunerea Comisiei pentru constituționalitate de respingere a Legii privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturile de muncă în baza unor titluri executorii.
Mulțumesc, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru constituționalitate.
Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc. Declar deschise dezbaterile.
Vă rog, intervenții.
Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii.
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț.
Mulțumesc. Vă rog.
Microfonul 7.
## **Domnul Ionuț Sibinescu:**
Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată cu dezbaterea și elaborarea raportului asupra Legii nr. 623/2013, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 710 din 29 noiembrie 2016, care admite obiecția de neconstituționalitate și constată că Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii este neconstituțională în ansamblul ei.
În vederea respectării dispozițiilor constituționale și luând în considerare motivele cuprinse în decizie, precum și jurisprudența Curții Constituționale, legea urmează a fi respinsă în Senat.
În consecință, în ședința din 1 februarie 2017, Comisia pentru constituționalitate a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Senatului dezbaterea raportului de respingere a legii.
În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi supusă votului plenului Senatului, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, domnule senator Sibinescu. Dacă sunt intervenții?
Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 710/29.11.2016, prin care legea este declarată neconstituțională.
Raportul comisiei este de respingere a legii.
Legea face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Având în vedere raportul comisiei, vă supun la vot respingerea legii transmise la promulgare.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă mulțumesc.
Stimați colegi, întrucât este ora 17.00, trecem la legile organice și avem trei legi pe care le vom și dezbate la sfârșit, votându-le.
La punctul 6 al ordinii de zi este înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.
Declar deschise dezbaterile și dau cuvântul reprezentantului Executivului, domnul Marius Sepi, secretar de stat.
Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Nicolae Marius Sepi** – _secretar de stat_
_în Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social_ **:**
Mulțumesc.
Susținem raportul de admitere, cu amendamente, a legii, raport al Comisiei pentru constituționalitate.
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului comisiei. Vă rog, domnule senator.
Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 681 din 23 noiembrie 2016.
Curtea Constituțională a admis obiecția și a constatat că dispozițiile articolului unic pct. 1 sunt neconstituționale.
În ședința din 1 februarie 2017, Comisia pentru constituționalitate a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente, în vederea corelării și respectării normelor de tehnică legislativă.
În conformitate cu prevederile alin. (4) al art. 147 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României.
Comisia pentru constituționalitate supune, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, cu amendamente, a legii.
Legea face parte din categoria legilor organice, urmează a fi dezbătută în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
Mulțumesc, domnule senator. Intervenții?
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 681/23.11.2016, prin care s-a admis, în parte, obiecția de neconstituționalitate în ceea ce privește dispoziția articolului unic pct. 1.
Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu amendamente admise, în sensul punerii în acord cu decizia Curții Constituționale.
Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.
- Supun la vot raportul, cu amendamentele admise. Vă rog, votați.
Cu 90 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și două abțineri, raportul a fost adoptat.
- Supun la vot legea.
- Vă rog, votați.
Cu 88 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 4 abțineri, legea a fost adoptată.
Domnul senator Șerban Nicolae... listă, vă rog. A, domnul Corlățean. Pe procedură.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Explicația votului.
Grupul parlamentar al PSD, în mod evident, a votat pentru transpunerea deciziei Curții Constituționale în lege. Trebuie însă să constat cu surprindere că un grup politic a votat împotriva transpunerii deciziei Curții Constituționale. Și asta este explicația pentru care Grupul PSD a solicitat lista. Va fi foarte interesant să vedem de ce și cine.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt alte intervenții?
Dacă nu sunt, închei dezbaterea.
Poftim!
Mergem mai departe. Vă rog.
La punctul 7 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor.
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul președintelui Autorității pentru Protecția Drepturilor Copiilor, doamna Gabriela Coman.
Vă rog, doamnă.
președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege pe care l-ați menționat intervine cu câteva reglementări care, pe de o parte, contravin principiilor descentralizării și autonomiei locale, iar, pe de altă parte, aceste prevederi sunt deja reglementate de către cadrul legal existent, drept care Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație.
Vă rog, domnule senator.
Domnule președinte, Stimați colegi,
În ședința din 3 februarie 2017... _(Discuții la prezidiu.),_ membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport suplimentar de respingere. ( _Discuții la prezidiu.)_
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de respingere și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, domnule senator. Intervenții?
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Propunerea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Obținând majoritatea, minimul fiind de 68, propunerea legislativă este respinsă.
La punctul 8 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind „Constituirea, organizarea și funcționarea Zonei Metropolitane București”.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului.
Este prezent? Nu avem.
Doamna Sirma? Nu. A! Vă rog, doamna secretar de stat.
## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat în Ministerul_
_Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare constituirea, organizarea și funcționarea Zonei Metropolitane București.
Punctul de vedere al Guvernului este negativ, întrucât această inițiativă legislativă a fost elaborată în 2010, în baza a cinci studii care au fost în perioada 2003–2005, și, având în vedere dinamica accentuată a dezvoltării localităților din jurul Bucureștiului, considerăm că aceste studii sunt depășite. Mulțumesc.
Mulțumesc, doamna secretar de stat. Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație. Vă rog, domnule senator.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere, în ședința din 3.02.2017.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?
Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Stimați colegi, trecem la votul final pe legile cu dezbatere. La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind schimbarea reședinței comunei Traian Vuia.
Stimați colegi,
Vă reamintesc că dezbaterile asupra acestei propuneri au fost finalizate în ședința plenului din 8 februarie 2017.
În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
Voi supune votului raportul de respingere. Vă rog, votați.
Cu 104 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.
Întrunindu-se majoritatea votului, propunerea legislativă a fost respinsă. La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cu modificările și completările ulterioare.
Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința din 8 februarie 2017.
În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, prezenta propunere făcând parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
Se supune votului raportul de respingere.
Vă rog, votați.
Cu 106 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, prezentul raport a fost adoptat.
Întrunindu-se majoritatea, propunerea legislativă este respinsă.
La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.
De asemenea, vă informez că dezbaterile au fost finalizate în ședința din 8 februarie 2017.
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 262 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.
Dezbaterea legii a fost finalizată în ședința din 6 septembrie 2016.
În aceste condiții, trecem la votul asupra legii.
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, prezenta propunere făcând parte din categoria legilor organice.
Senatul este Cameră decizională.
Propun... Vă
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea instituției Avocatul Copilului. Prezenta lege a fost dezbătută în data de 1 noiembrie 2016. Prin urmare, trecem la votul asupra legii.
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
- Face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.
- Se supune votului raportul de respingere. Vă rog, votați.
Cu 88 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și o abținere, prezentul raport de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.
Stimați colegi, vom lua o pauză. La 18.15 avem interpelări, întrebări.
Vă mulțumesc.
PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ
Bună seara, doamnelor și domnilor senatori!
Interpelare
Adrian Țuțuianu
„Aplicabilitatea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 251/2016 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 962
Întrebarea mea este adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, și domnului Ciprian George Stan, director general – Agenția Națională pentru Locuințe. Obiectul întrebării: „Aplicabilitatea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 251/2016 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 962/2001”. Potrivit acestor acte normative, chiria pentru locuințele ANL se stabilește anual, în baza valorii de înlocuire stabilite prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice pentru anul în curs, în funcție de venitul brut pe membru de familie, și va acoperi cheltuielile de administrare, întreținere, reparații, precum și recuperarea investiției în funcție de durata normată stabilită potrivit prevederilor legale, iar pentru tinerii care au împlinit vârsta de 35 de ani se adaugă și o cotă de maximum 1%, ce reprezintă cota autorității publice locale. Modificările legislative intervenite prin Hotărârea de guvern nr. 251/2016 cu privire la modul de calcul au determinat o creștere de 4-5 ori a cuantumului chiriei și au atras consecințe negative, respectiv înregistrarea unui număr foarte mare de cereri de reziliere a contractelor de închiriere. În sensul celor mai de sus, vă rog să precizați, doamnă vicepremier și ministru, dacă aveți în vedere o corectare a actului normativ din perspectiva aspectelor sesizate, considerând că, prin normele stabilite în anul 2016, se deraiază de la însuși scopul pentru care a fost creat programul, anume: construcția de locuințe pentru segmentul de populație constituit din tinerii aflați la începutul carierei profesionale cărora sursele de venit nu le permit cumpărarea sau închirierea unei locuințe la prețurile pieții.
Interpelare
Adrian Țuțuianu
Reglementarea unor prețuri minimale la nivelul activității Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare
Am fost sesizat de curând de către Corpul Operatorilor Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare cu privire la necesitatea aplicării prevederilor art. 27 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva de Garanții Reale Mobiliare, cu modificările și completările ulterioare. În fapt, în urma solicitărilor numeroase ale operatorilor autorizați și a considerentelor expuse de aceștia, se consideră că, fără aplicarea dispozițiilor legale amintite, practicile de tip „dumping” ale operatorilor și agenților împuterniciți ai acestora, adică oferirea de prețuri sub costurile normale de producție, riscă să afecteze calitatea serviciului public de înscriere în cadrul arhivei, cu consecințe imprevizibile la adresa siguranței circuitului juridic civil din România. Față de cele mai sus, vă rog să-mi precizați dacă Ministerul Justiției are în vedere emiterea unui ordin prin care să se stabilească, în vederea asigurării unui cadru concurențial pe piață, un nivel minim al tarifelor percepute de operatorii de arhivă pentru înscrierile efectuate, aplicând dispozițiile art. 27 alin. (4) din Ordonanța de Guvern nr. 89/2000.
Interpelare
Cătălin Dumitru Toma
Rețele de îndiguire, comuna Broșteni, județul Vrancea
În primul rând, dați-mi voie să vă spun că sunt la primul mandat și chiar mă gândeam că, dacă tot avem interpelări, poate era cineva și din partea ministerului pe care dorim noi să-l..., căruia doresc eu să-i adresez o întrebare, în special doamnei ministru Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene. Obiectul întrebării: „Rețele de îndiguire, comuna Broșteni, județul Vrancea”. Doamnă ministru, Comuna Broșteni din județul Vrancea este o comună mică, cu puțin peste 2.000 de locuitori. Din păcate, zona nu beneficiază de investiții, iar contribuția la bugetul local este foarte, foarte mică. Însă comuna este situată pe marginea râului Milcov, fiind inundată de fiecare dată când râul se umflă, existând patru puncte periculoase pe o lungime totală de 4,5 kilometri. În ultimii ani, din cauza distrugerilor provocate de inundații, o parte a populației a fost strămutată în orașul Odobești, oraș vecin cu comuna. Acest fapt afectează viața cotidiană a locuitorilor. Ca urmare, necesitatea unor lucrări de îndiguire sau consolidare este foarte, foarte mare, comuna având nevoie de sume suplimentare pentru investiții. În acest sens, vă întreb, doamnă ministru, care sunt soluțiile pe care Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene le are și pentru astfel de comune?
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
puși pe liber
Sunt două interpelări în oglindă, în fapt, o singură interpelare adresată ministrului educației naționale și ministrului cercetării și inovării, în contextul împărțirii acestui minister în două și de asta... Practic, obiectul este același, la întrebări, două întrebări diferă. Așadar, voi citi doar interpelarea adresată Ministerului Cercetării și Inovării. Stimate domnule ministru Șerban Constantin Valeca, Cu surprindere am aflat de mesajele transmise recent membrilor Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) prin care au fost înștiințați de faptul că vor fi „puși pe liber” sau, mai exact spus, că urmează să emiteți ordine de ministru pentru reorganizarea organismelor consultative ale instituției pe care o conduceți. O să citez dintr-o astfel de informare primită de președintele CNCS, domnul profesor Alexandru Babeș, din partea secretarului general al MCI, domnul Dan Popescu, fragment făcut public de Asociația Ad-Astra. Așadar: „Având în vedere schimbările efectuate în structura Guvernului, precum și deciziile necesar a fi luate pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor cuprinse în Programul de guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, vă informăm că Ministerul Cercetării și Inovării urmează să emită ordinele de ministru pentru reorganizarea organismelor consultative ale acestuia.” Afirmația că decizia Ministerului Cercetării și Inovării m-a luat prin surprindere este legată de faptul că, din câte cunosc, actuala componență a CNCS, precum și cea a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării au fost stabilite recent (în vara-toamna lui 2016), în baza unei consultări publice transparente, cu o metodologie clară, de asemenea, publică, vizând exclusiv specialiști cu experiență de cercetare de cel mai înalt nivel, certificată de publicări în cele mai prestigioase reviste pe plan internațional, la care candidații aveau o contribuție principală, inclusiv cu afiliere instituțională din afara României. În fine, a existat o perioadă după publicarea listei în care candidații puteau fi contestați. În urma acestui proces de selecție, membrii CNCS au fost numiți în funcție prin ordin de ministru pentru un mandat de 4 ani. În aceste condiții, măsura reorganizării vine să dubleze îngrijorarea și gustul amar cu care am rămas în urma sumarelor audieri (a dumneavoastră și a domnului ministru al educației, Pavel Năstase) înaintea numirii în funcție, audieri din comisiile de specialitate reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, în care nu au fost prezentate motivele care au stat la baza împărțirii fostului minister în două și modul în care se va face acest lucru. Mai mult, din formularea informării menționate mai sus (care se referă la reorganizarea tuturor organismelor consultative ale Ministerului Cercetării și Inovării), rezultă că această măsură a „reorganizării” va viza și Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării și Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare, pe lângă Consiliul Național al Cercetării Științifice deja menționat. Astfel, această decizie a reorganizării organismelor consultative induce o temere justificată că, de fapt, împărțirea fostului Minister al Educației și Cercetării în două ar fi urmărit tocmai acest scop ocult: schimbarea componenței consiliilor, pentru a scăpa de membrii incomozi, înlocuindu-i cu membri apropiați partidelor la putere. Din păcate, experiența postdecembristă ne arată că nu ar fi pentru prima dată când activitatea unor instituții publice a fost dată peste cap prin „reorganizări” ale căror singur scop s-a dovedit a fi înlăturarea „indezirabililor” din diferite organisme, pentru a face loc clientelei de partid. Stimate domnule ministru Șerban Constantin Valeca, Pentru a înlătura această temere care circulă deja în mediul academic, vă rog să-mi răspundeți în scris, punctual și cât mai curând posibil la următoarele întrebări și solicitări: 1. Care a fost motivul pentru care considerați că a fost oportună și/sau necesară împărțirea Ministerului Educației în două ministere? 2. Prin Legea educației, art. 217, și prin tradiție, CNCS a fost asociat Ministerului Educației Naționale. Când și de ce s-a decis preluarea CNCS de către Ministerul Cercetării și Inovării, vitregind astfel învățământul superior de componenta de cercetare? 3. Există vreo ordonanță de urgență sau alt act normativ prin care s-a modificat Legea nr. 1/2011 a educației naționale, atenție, organică, unde, în mod expres, la art. 217, se arată că organismele consultative sunt constituite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului? Cine, când, și prin ce act normativ a decis repartizarea organismelor consultative între noile ministere? 4. De ce doriți să reorganizați organismele consultative și nu le preluați în componența actuală, mai ales în cazul celor ale căror membri au fost numiți recent, pe baza unor selecții transparente și competitive? 5. Care este lista integrală a organismelor consultative pe care doriți să le reorganizați? 6. Vă rog să faceți public calendarul acestor reorganizări, metodologiile pentru fiecare organism consultativ în parte și în ce va consta, efectiv, reorganizarea lor. 7. Ce se va întâmpla cu cercetarea din universități? În ce mod vedeți colaborarea institutelor de cercetare cu cercetarea din universități? 8. Care este limita până la care v-ați propus să vă implicați (sau să nu vă implicați) în cercetarea din universități? 9. Cine se ocupă de competițiile în derulare pe perioada în care CNCS se află în reorganizare? 10. Care este data la care estimați că vor fi organizate noi competiții în cercetare și care este bugetul alocat acestora? În interpelarea către domnul ministru al educației, ținând cont că ar putea fi vizat de această reorganizare și Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare – despre care am înțeles până acum că va reveni la Ministerul Educației Naționale –, este o întrebare care se referă... Intenționați și dumneavoastră să reorganizați CNATDCU și alte organisme din subordinea Ministerului Educației Naționale? Și, în fine, o altă întrebare suplimentară: Ministerul Educației Naționale va mai avea buget pentru organizarea, prin propriile organisme, a unor competiții în domeniul cercetării? Acestea au fost. Mulțumesc. O zi bună!
Interpelare
Derzsi Ákos
Guvernul abandonează furnizorii de servicii sociale
Doamnă ministru, În baza Ordinului nr. 2.324 din 29 decembrie 2016, emis de către ministrul Dragoș Nicolae Pâslaru, privind aprobarea subvențiilor de la bugetul de stat pentru anul 2017 pentru asociațiile și fundațiile române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență socială în baza Legii nr. 34, s-a aprobat lista unităților de asistență socială pentru care se acordă subvenții de la bugetul de stat în sumă totală de 2 milioane de lei. Acest ordin viza 132 de asociații și fundații, cu 279 de puncte de lucru, având, în total, un număr de 11.600 de beneficiari, și prevedea acordarea de subvenții în luna ianuarie 2017. În baza Ordinului nr. 109/31 ianuarie 2017, emis de dumneavoastră, pe luna februarie a anului curent se vor finanța doar 108 asociații și fundații, cu 174 de puncte de lucru, având, în total, un număr de 5.600 de beneficiari, în sumă totală de 1.200.000 de lei. Această scădere drastică presupune, în multe situații, imposibilitatea continuării activității sau reducerea semnificativă a acesteia. Astfel, ajung în situații periclitate atât persoanele asistate, cât și salariații unităților care acordă servicii de asistență socială. Nu se explică nici tăierea fondurilor de la activitatea de îngrijire la domiciliu, fiind cunoscut faptul că menținerea la domiciliu a vârstnicilor, în mediul lor obișnuit de viață, este o alternativă viabilă la plasarea în diferite centre sau alte tipuri de instituții. În România, peste 95% din persoanele cu nevoi de îngrijire sunt îngrijite de membrii familiei sau nu sunt îngrijite deloc. Studiile recente arată că peste 20% din populația României ar avea nevoie de îngrijire acasă și numai 0,2% primesc acest ajutor. În țările europene, media este de 10 ori mai mare. Sunt convins că „economia” făcută, de aproximativ 800 de mii de lei, va presupune o cheltuială mult mai mare în lipsa serviciilor menționate. Este adevărat că, uneori, autoritățile guvernamentale deviază de la rolul lor de protejare a intereselor cetățenilor, dar în acest caz trebuie să aveți în vedere că derapajul o să aibă costuri sociale semnificative. Nu cred că actualul Guvern nu este interesat să susțină asociațiile și fundațiile furnizoare de servicii sociale sau că asistența socială nu va fi o prioritate în anii următori. În acest context, vă rog să-mi comunicați, doamnă ministru, ce demersuri va face ministerul pe care îl conduceți pentru cei peste 6.000 de cetățeni care nu vor beneficia de servicii sociale din cauza subfinanțării furnizorilor autorizați.
Interpelare
Doru Adrian Pănescu
Eu am o interpelare și o întrebare și aș solicita și eu, dacă se poate, să le formulez pe amândouă, ca să nu mai revin.
Eu am o interpelare și o întrebare și aș solicita și eu, dacă se poate, să le formulez pe amândouă, ca să nu mai revin.
Interpelare
Doru Adrian Pănescu
Plata diferențelor salariale pentru personalul didactic universitar
Ambele sunt adresate Ministerului Educației Naționale, către domnul ministru profesor universitar Pavel Năstase. Vreau să subliniez că interpelarea și întrebarea au rezultat din sesizări pe care mi le-au comunicat cei care lucrează în mediul universitar. Interpelarea mea are ca obiect „Plata diferențelor salariale pentru personalul didactic universitar”. Fără să mai dau toate detaliile legislative pe care le-am cuprins în preambulul acestei interpelări, obiectul propriu-zis se referă la plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011 și care s-au acordat pentru cei din învățământul universitar și preuniversitar, conform normelor de bază pe care aceștia le-au avut. Problema este că, în perioada menționată, unele activități didactice au fost desfășurate din posturile didactice vacante rezervate și temporar vacante, fiind aceste activități acoperite în regimul de plată cu ora. Or, aici, legislația nu precizează dacă pentru aceste activități desfășurate în regim de plată cu ora trebuie și pentru ele efectuată plata diferențelor salariale. Întrebarea este cu atât mai mult justificată cu cât în textul de lege apare o precizare pentru învățământul preuniversitar, dar nu apare niciun fel de precizare pentru învățământul universitar. Aceasta este prima parte a interpelării mele. Cea de-a doua parte se referă la aceeași problemă a acestor diferențe salariale pentru cazul, putem spune nefericit, al personalului didactic care a desfășurat activități în perioada octombrie 2008 – mai 2011, dar care, în prezent, este decedat și pentru care membrii de familie cu drept de moștenitor solicită diferențele de drepturi salariale. În acest sens, vă rog să-mi comunicați, referitor la personalul didactic decedat, următoarele: – dacă moștenitorii legali pot beneficia de aceste drepturi salariale în baza certificatului de moștenitor; – dacă diferențele de drepturi salariale se pot acorda într-o singură tranșă, ca și în cazul personalului pensionat, sau eșalonat; – dacă diferențele de drepturi salariale se actualizează cu indicele de inflație; – și, în fine, dacă la întocmirea statelor de plată se rețin contribuții sociale individuale și impozitul pe venit, precum și obligațiile sociale ale angajatorului și dacă se întocmesc declarații fiscale rectificative, în condițiile în care persoanele decedate erau contribuabili în perioada octombrie 2008 – mai 2011.
Interpelare
Eleonora Carmen Hărău
Situației Complexului Energetic Hunedoara
Sunt senator liberal în Circumscripția electorală nr. 22 Hunedoara și îl voi interpela astăzi pe domnul prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu pe tema „Situației Complexului Energetic Hunedoara”. ## Domnule prim-ministru, Complexul Energetic Hunedoara se confruntă cu o situație dificilă: intrări și ieșiri în/din insolvență în mod repetat, salariații protestează, nu sunt respectate prevederile contractului colectiv de muncă, lipsesc investițiile, iar siguranța la locul de muncă a devenit nesiguranță. Totul pare că se rostogolește pe tobogan spre faliment. Vă reamintesc că misiunea Societății Complexul Energetic Hunedoara este de a realiza obiectul de activitate, alcătuit nu doar din producția, furnizarea și comercializarea energiei electrice pe bază de huilă. Aici: – trebuie produsă, dispecerizată, transportată și distribuită energia termică; – se desfășoară, în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, activități de cercetare geologică pentru descoperirea rezervelor de huilă, și nu numai; – se exploatează zăcămintele de huilă; - se face mentenanță; – se dezvoltă și se modernizează capacitățile de producție, concordant cu principiile dezvoltării durabile; – ar trebui să se reducă impactul activităților specifice asupra mediului; – se asigură sistemul calității, pentru satisfacerea cerințelor consumatorilor, astfel încât să se opereze integrat și Complexul Energetic Hunedoara să devină un actor principal în plan regional, prin valorificarea cu maximă eficiență a potențialului de care dispune România în domeniu. Foarte stufos, foarte necesar obiect de activitate, defel îndeplinit pe parcursul ultimilor ani, din motive de proastă gestiune și din motive de căpușare. Vă informez, pentru încunoștințarea dumneavoastră, că, într-o ședință în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, reprezentantul Băncii Mondiale se referea la această structură economică cu următoarea afirmație: „Au, la Complexul Energetic Hunedoara, o structură de costuri care te plesnește peste ochi!” Mai rea chiar decât această situație care pune în dificultate cel mai mare angajator din județul Hunedoara este starea de incertitudine. Angajații, cei 7.000 de angajați din structura care cuprinde termocentralele Mintia și Paroșeni, minele Lupeni, Vulcan, Livezeni și Lonea, precum și angajații care lucrează la Societatea Națională de Închideri Mine din Valea Jiului, minele Paroșeni și Uricani, așteaptă, în urma promisiunilor sistematic făcute și încălcate, ba ajutor de la Guvern, ba investitori chinezi (pe care Guvernul îi promovează)..., ba vin rușii, ba nu se știe cine mai vine, că doar extratereștrii nu le-au fost promiși. Vă redau un paragraf din Strategia energetică a României 2016–2030 și în perspectiva anului 2050, care spune așa: „Resursele de huilă din România sunt costisitor de exploatat, ceea ce face improbabilă construirea unor grupuri noi în locul celor retrase, nefiind justificate investiții ce ar urma să folosească huilă de import. Durata de viață rămasă a grupurilor existente va depinde de măsura în care reușesc să rămână competitive în mixul energiei electrice în urma restructurărilor și să-și îndeplinească obligațiile de mediu.” Este foarte recentă această afirmație și, pornind de la ea, am rugămintea, domnule prim-ministru, să mă informați dacă programul de guvernare cuprinde prevederi ce privesc Complexul Energetic Hunedoara, care sunt pașii pe care intenționați să-i faceți pentru rezolvarea acestei situații și ce perspectivă au acești oameni angajați să-și rezolve viața în continuare ca angajați ai acestei structuri. Nimic nu-i mai rău decât incertitudinea în care ei trăiesc de foarte mulți ani.
Interpelare
Adrian Wiener
Dispariția de pe piață a medicamentelor inovative
Am o interpelare adresată domnului ministru al sănătății, Florian Dorel Bodog, obiectul interpelării fiind „Dispariția de pe piață a medicamentelor inovative”. Stimate domnule ministru, Vreau să încep prin a creiona o stare de fapt îngrijorătoare în sistemul de sănătate românesc, și anume trendul accentuat de retragere de către deținătorii de autorizații de punere pe piață, temporar sau definitiv, a multor medicamente. Vă reamintesc faptul că Agenția Națională a Medicamentului a primit notificări de discontinuitate temporară sau definitivă pentru peste 300 de medicamente începând cu iunie 2016, pentru unele neexistând alternative generice sau biosimilare. Peste 1.500 de medicamente și vaccinuri au dispărut de pe piață după ultima ieftinire impusă în iulie 2015, iar, după recentele întâlniri pe care le-ați avut cu reprezentanții industriei farma și cu asociațiile de pacienți, aceștia au anunțat public că există riscul retragerii a încă 150 de medicamente pentru boli cardiovasculare, diabet și boli neoplazice. Întrebarea este dacă, atunci când ați introdus în Programul de guvernare al PSD reducerea cu minimum 35% a prețului pentru medicamentele inovative al căror brevet a expirat, s-a făcut vreun studiu de impact, ținând cont de constrângerile suplimentare impuse de taxa trimestrială de clawback, care acum este la nivelul de 18,89%, și de discounturile impuse pentru rambursarea de CNAS a medicamentelor? Dacă s-a luat în considerare existența alternativelor terapeutice eficiente, știindu-se faptul că în România nu sunt necesare studii care să ateste dacă medicamentele inovative pot fi înlocuite cu generice, iar studiile de bioechivalență sunt uneori formale? Există vreo strategie guvernamentală pentru asigurarea unei stabilități a prezenței pe piață a medicamentelor pentru boli cronice și pentru asigurarea unui trend descendent al poverii de boală, date fiind incidența și prevalența crescute ale bolilor neoplazice, cardiovasculare și ale diabetului zaharat în România?
Interpelare
Vergil Chițac
Privatizarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța – SA
Stimate domnule ministru, Am apreciat nivelul de ambiție al dumneavoastră atunci când ați prezentat în Comisiile reunite pentru transporturi și energie ale Parlamentului proiectele ce vor fi finanțate în 2017. Am luat cuvântul cu acea ocazie, ridicând o problemă foarte serioasă, care privește transportul naval, mai precis ceea ce eu consider a fi acum o problemă care, nerezolvată, ne poate crea daune incalculabile. Este vorba despre privatizarea Portului Constanța. N-am avut atunci ocazia să elaborez puțin, o voi face acum. Citisem în presă la sfârșitul anului trecut că Ministerul Transporturilor a propus listarea la bursă a unor pachete de acțiuni de 20-25% din capitalul social al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. Evident că această operațiune modifică structura acționariatului Portului Constanța, în favoarea celui privat, care acum este după cum urmează: 80% statul român, prin Ministerul Transporturilor, și 20% Fondul Proprietatea. Domnule ministru, Dintr-o regretabilă eroare, Administrației Porturilor Maritime Constanța i s-a aplicat Ordonanța nr. 109/2011 privind guvernarea corporatistă a întreprinderilor de stat, împreună cu alte 22 de companii din subordinea Ministerului Transporturilor. Însă, spre deosebire de celelalte companii, Administrația Porturilor Maritime nu producea pierderi și, nr. 2, Administrația Porturilor Maritime nu trebuie tratată ca o societate comercială. Iar raționamentul este următorul: o societate comercială pe acțiuni are rolul de a maximiza veniturile acționarilor săi. Având în vedere că Administrația Porturilor Maritime Constanța își obține majoritatea veniturilor din concesionarea terenurilor și din taxele plătite de nave, ea nu poate lucra exclusiv după principiile economiei de piață, fără a pune în pericol importurile și exporturile României, întrucât maximizarea profitului se regăsește în creșterea navlului, motiv pentru care armatorii sau cei care fac managementul navelor de transport maritim se vor gândi serios dacă nu cumva este mai profitabil pentru ei să ocolească portul Constanța. Din punctul meu de vedere, rolul administrației portuare este acela de a crea un mediu economic favorabil pentru toți operatorii portuari și pentru firmele de import-export, iar indicatorul principal de performanță îl reprezintă valoarea traficului de mărfuri prin port, și nimic altceva. Mai mult decât atât, Administrația Portului Constanța este și autoritate de reglementare, întrucât este responsabilă de aplicarea Codului Internațional ISPS privitor la operarea în siguranță a navelor și facilităților portuare, fapt ce reclamă cheltuieli permanente, de la dragaj pentru a asigura pescajul la dane până la securitatea perimetrală. Ca atare, ca să rezum, soluțiile sunt: ieșirea APMC de sub incidența Ordonanței nr. 109/2011 privind guvernarea corporatistă a întreprinderilor de stat, concomitent cu cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de către Fondul Proprietatea la Administrația Portului Constanța, nicidecum privatizarea prin majorarea capitalului social, vânzând acțiuni pe bursă, care ar constitui o a doua gravă eroare. Ca urmare a celor prezentate, domnule ministru, vă solicit următoarele: 1. Să precizați dacă ministerul își păstrează poziția adoptată la sfârșitul anului trecut privind privatizarea Administrației Portului Maritim Constanța prin listarea la Bursa de Valori București a unor pachete de acțiuni de 20-25% din capitalul social. 2. Dacă da, să renunțați la această abordare din motivele expuse mai sus. 3. Concomitent, să luați măsurile necesare pentru scoaterea APMC de sub incidența Ordonanței nr. 109/2011 privind guvernarea corporatistă a întreprinderilor de stat și cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de către Fondul Proprietatea la APMC.
Vă mulțumesc.
Din acest motiv, deși am vrut să votez împotrivă în comisie, m-am abținut.
Am văzut că majoritatea susține această soluție temporară, ceea ce este, practic, o amânare a soluției, nu este o soluție temporară, este o amânare a deciziei. Grupul UDMR se va abține de la vot, dar cred că atât Parlamentul, cât și ministerul de resort trebuie să judece și să ia o decizie în acest sens, având în vedere problema principală, nu cea secundară, problema dreptului de proprietate.
Mulțumesc.
Raportul comisiei este de respingere a respectivei propuneri.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
Se supune votului raportul de respingere.