Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·27 martie 2017
Senatul · MO 49/2017 · 2017-03-27
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală – procedură de urgență; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate – procedură de urgență; – Lege privind abrogarea articolului 291 din Legea audiovizualului nr. 504/2002; – Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal – procedură de urgență; – Lege pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative – procedură de urgență; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate al persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul București – procedură de urgență; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2016 pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 – procedură de urgență;
· procedural · adoptat
3 discursuri
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 27 martie 2017.
Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 83, cvorumul legal fiind îndeplinit, cvorumul de ședință.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Țuțuianu Adrian și Talpoș Ioan Iustin.
Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită și vă supun atenției dacă sunt intervenții asupra ordinii de zi. Nu sunt.
Atunci, supun la vot ordinea de zi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative: – Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Cel de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanțelor publice și creșterea economică) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 20 decembrie 2016 (b107/2017); – Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele românești (b34/2017); – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru completarea art. 10 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice (b25/2017) 3–4
Vă supun atenției programul de lucru pentru astăzi și acesta este următorul: de la 16.00 la 18.00, lucrări în plenul Senatului; la ora 17.00, vot final pe inițiativele legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.
Dacă sunt intervenții în legătură cu programul?
Nu sunt.
Atunci, vă supun la vot programul.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă supun atenției nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
1. Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală.
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#98402. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#100523. Lege privind abrogarea articolului 29[1] din Legea audiovizualului nr. 504/2002.
· other
1 discurs
<chair narration>
#101374. Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#102875. Lege pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#104776. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate al persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul București.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#108437. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2016 pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#110008. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2016 pentru modificarea și completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, precum și pentru stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#113219. Lege privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei.
· other · respins
69 de discursuri
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Pe procedură și îmi cer scuze că am intrat deja în discuțiile asupra proiectelor ordinii de zi.
Conform regulamentului nostru, aș dori să supuneți la vot solicitarea Comisiei pentru sănătate, în sensul ca să ne aprobați să ne ținem ședințele marțea, la ora 9.30. Pentru acest lucru avem nevoie de plenul Senatului... de aprobarea plenului Senatului.
Mulțumesc frumos.
Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, a fost aprobată procedura de urgență.
2. Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele românești (b34/14.02.2017).
Dacă dintre inițiatori sunt și doresc să intervină? Vă rog, doamna senator Silistru. Microfonul 3.
Domnule președinte de ședință,
Susțin această inițiativă legislativă, având în vedere că sectorul porcin este într-o mare dificultate, iar în programul de guvernare avem un program de susținere a acestui sector.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu. Supun la vot procedura de urgență.
Vot · approved
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
## **Domnul Adrian Tuțuianu**
**:**
96!
96 de voturi pentru.
M-a corectat domnul secretar.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc.
Dacă în legătură cu această propunere sunt intervenții? Nu.
Atunci, supun la vot propunerea făcută de domnul senator.
Vot · approved
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
Cu 96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost aprobat programul pentru Comisia pentru sănătate.
Continuăm lucrările cu punctul 1 de pe ordinea de zi, procedură de urgență.
Din partea Guvernului, vă rog. Microfonul 10.
Vă rog să vă prezentați și să prezentați punctul de vedere.
## **Doamna Diana Severin** – _secretar de stat_
_în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
Ministerul susține procedura de urgență. Este prioritate legislativă a Guvernului.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.
Atunci,
Vot · Amânat
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Programul de guvernare al Partidului Social Democrat cuprinde un amplu proiect de refacere a sistemului de irigații din România și pentru acest lucru avem nevoie de această propunere legislativă, care să devină lege, pentru a fi pus în aplicare acest program.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu.
Vot · approved
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
## Intrăm în ordinea de zi.
La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la București (L41/13.03.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.
Vă rog, domnule secretar de stat Mihai Chirică, de la Ministerul Afacerilor Interne.
Microfonul 8.
secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne
## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Proiectul de act normativ are ca obiect exprimarea consimțământului statului român de a fi parte la acordul bilateral în discuție. Documentul de cooperare are în vedere îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile de frontieră din cele două state și creșterea nivelului de supraveghere a frontierei de stat comune în scopul combaterii trecerilor ilegale ale frontierei în scop de contrabandă și migrație.
Acordul are un conținut preponderent tehnic și reglementează o serie de aspecte, după cum urmează:
– desemnarea autorităților competente pentru punerea în aplicare a prevederilor acordului, iar pentru partea română este Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră;
– obiectivele și modalitățile de efectuare a patrulării comune;
– statutul juridic și răspunderea reprezentanților autorităților de frontieră care participă la patrularea comună.
În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la București.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională pentru prezentarea raportului.
Vă rog, domnule senator Fălcoi Nicu. Microfonul 7.
Raport la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat românoucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la București
În ședința din 21.03.2017, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Potrivit art. 75 alin. (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 89 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt intervenții din partea colegilor senatori? Întrebări?
Nu sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
La punctul 2 de pe ordinea de zi este vorba despre o lege organică. Este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român (L49/20.03.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.
Vă rog, doamna secretar de stat Otilia Sava, de la Ministerul Apărării.
Microfonul 9.
secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale
## Merge?
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român cu o nouă literă, în sensul includerii în categoria misiunilor și operațiilor la care participă forțele armate în afara teritoriului statului român și a misiunilor de implementare a măsurilor de asigurare a aliaților, prezență înaintată și descurajare, precum și a altor acțiuni stabilite prin decizii ale Consiliului Nord-Atlantic pentru asigurarea securității în spațiul Atlanticului de Nord.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul, din partea Comisiei pentru apărare, domnului senator Fălcoi Nicu. Microfonul 7.
Raport la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român (L49/20.03.2017)
În ședința din 21.03.2017, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, membrii comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.
Potrivit art. 75 alin. (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 90 alin. (8) punctul 3 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă din partea colegilor sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 4.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș avea eu o întrebare, pentru care vă rog să-mi permiteți să fac o introducere.
Noi suntem Parlamentul. Modificările semnificative în relațiile internaționale și alianțele pe care deja le avem ne privesc, precum și oportunitatea acestor modificări. Ea trebuie discutată și, dacă e importantă, chiar supusă unei ratificări. Reprezentanții noștri la un summit, fie el și Summitul NATO, nu au această responsabilitate și nici această legitimitate.
De asemenea, consider că pacea este o valoare de apărat în sine, pentru că e condiție și pentru bunăstare, și pentru democrație, și pentru libertate, și pentru tot ce vreți dumneavoastră și că ea poate fi apărată inclusiv cu armele. Dar mai am și un foarte mare obicei – asta din cauză că lucrez de atâția ani pe afaceri europene –, să mă uit la baza juridică legală a oricărei hotărâri și la felul în care afectează, întărește, slăbește, pune în pericol suveranitatea, ce riscuri aduce, ca și la raportul care există între cost și avantaj în cazul deciziei respective. Totdeauna, deasupra noastră e o lege fundamentală. În cazul unei alianțe e tratatul ei constitutiv, adică Tratatul Atlanticului de Nord, care, spre deosebire de tratatele UE, care sunt mari, lungi, cu multe articole interpretabile și în care putem găsi tot felul de scăpări sau hățișuri, e foarte simplu și clar. Are 14 articole.
Ceea ce introducem astăzi... Și e deja transpus cadrul de aplicare pe acest domeniu, sunt chiar prevederile pe care le modificăm astăzi.
Ceea ce am decis să introducem astăzi aparent excedează prevederilor tratatului, în sensul său de alianță defensivă, prin introducerea conceptului de descurajare, care este frate cu războiul preventiv. Noi putem decide, bineînțeles, că e oportun să aprobăm această modificare. Dar întrebarea mea este către domnul ministru: dacă suntem conștienți de consecințele care urmează, și aici mă refer chiar foarte exact la un lucru, la modul în care, dacă unii vor invoca că această prevedere excedează Tratatului Atlanticului de Nord, cum se va activa art. 5 și dacă sunt operaționalizate modalitățile în care acest articol ar putea fi activat, în contextul în care, descurajându-i noi pe alții, ăia reacționează.
Vă mulțumesc pentru intervenții, doamnă senator. Alte intervenții?
Domnul senator Traian Băsescu. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Nu aș vrea să intru într-o polemică cu colega noastră, însă politicile de descurajare se petrec acum. Deplasarea și poziționarea Brigăzii 3 a Statelor Unite, a forțelor terestre ale Statelor Unite, în Țările Baltice, Polonia, România – la Kogălniceanu – și Bulgaria fac parte din politica de descurajare. Deci România participă la politici de descurajare și, ca dovadă, deplasăm o companie în Polonia pentru a consolida forțele NATO.
Mai mult decât atât, împreună cu aliații noștri, din politica de descurajare fac parte manevrele militare navale din Marea Neagră, deci este una din strategiile NATO politica de descurajare. Ceea ce nu înseamnă că ele implică ripostă. Sunt strategii pe care NATO le asumă în momentul în care un stat cum este Federația Rusă masează forțe masive – de la forțe terestre, aeriene și capacități, capabilități de a lovi cu rachete cu rază lungă de acțiune – în Crimeea. În mod cert, NATO are o politică de a descuraja continuarea acestei curse a Federației Ruse.
Deci cred că astăzi facem bine și nu trebuie să punem sub semnul întrebării modificarea legislativă pe care o cere Ministerul Apărării Naționale.
Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Dacă sunt alte intervenții din partea colegilor? Întrebări?
Nu sunt.
Atunci, declar închise dezbaterile generale și vom trece la votul final al proiectului de lege la ora 17.00.
Punctul 3 pe ordinea de zi, proiect de lege... organică... Este Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe (L48/13.03.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorilor pentru prezentarea punctului de vedere.
Sunt?
Nu sunt inițiatorii.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta un punct de vedere.
Nu avem.
##
Neavând nici reprezentantul Guvernului..., scoatem de pe ordinea de zi și va fi dezbătut într-o ședință ulterioară... acest punct de vedere.
Îl amânăm.
Punctul...
Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog. Microfonul central.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Nu cred că este necesar să amânăm până la primirea unui punct de vedere din partea Guvernului, întrucât e vorba de organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe. Această propunere a făcut obiectul analizei și la nivelul nou-constituitei Comisii pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe și reglementează o chestiune rămasă nerezolvată, să spun așa, de foarte multă vreme, după revizuirea Constituției din 2003, când, în ședință comună, între alte atribuții, Camera Deputaților și Senatul numesc, la propunerea președintelui, directorul Serviciului de Informații Externe, alături de directorul... mă rog, pe o procedură similară, directorul Serviciului Român de Informații. De aceea, eu cred că putem proceda la dezbaterea și adoptarea proiectului de lege. Există
un amendament însușit de toți membrii comisiei, pe care l-am formulat eu la momentul dezbaterii în Comisia pentru apărare, și cred că nu este necesar punctul de vedere al Guvernului. E doar o chestiune care revine Parlamentului în exclusivitate.
Mulțumesc.
Deci, ca să înțeleg, propunerea dumneavoastră este să continuăm dezbaterea pe acest punct de pe ordinea de zi.
În regulă, domnule lider de grup.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare.
Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.
Raport la Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe (L48/2017)
În ședința din 21.03.2017, în prezența reprezentanților Serviciului de Informații Externe, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, cu un amendament admis, cuprins în anexă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentul cuprins în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.
Potrivit art. 75 alin. (3) din Constituția României, republicată, și articolului 88 alineatul (8) punctul 2 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.
Voi da citire și amendamentului, pentru informarea dumneavoastră.
„Alin. (1) al art. 6 se modifică și va avea următorul cuprins: Conducerea Serviciului de Informații Externe se asigură de către un director cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, la propunerea Președintelui României.”
Această modificare este necesară pentru armonizarea cu prevederile Constituției României, republicată.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt intervenții din partea colegilor asupra acestui proiect de lege?
Vă rog, domnule senator, domnule lider de grup Șerban Nicolae.
Microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Așa cum am precizat puțin mai devreme, e vorba de două texte. Unul este cel convenit în cadrul negocierilor dintre grupurile parlamentare, în sensul în care Comisia de control privind activitatea Serviciului de Informații Externe să se majoreze la șapte membri, patru deputați și trei senatori, urmând a se completa în consecință după ce această lege va fi promulgată și va intra în vigoare și, de asemenea, un amendament pe care l-am formulat și care a fost însușit de întreaga comisie, în sensul în care armonizăm dispozițiile Constituției României cu Legea de organizare și funcționare a Serviciului de Informații Externe.
Textul propus, în esență, spune că procedura este similară directorului Serviciului Român de Informații, în sensul în care Serviciul de Informații Externe este condus de un director cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, la propunerea Președintelui României.
Cu aceste modificări, practic, a fost de acord toată lumea. Au întrunit unanimitate atât în Comisia pentru control al activității SIE, cât și în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat și grupul nostru va susține.
Vă rog să fiți de acord că este o propunere care nu implică niciun fel de diferențe politice sau doctrinare și este în buna funcționare atât a Parlamentului, în ceea ce privește controlul civil asupra serviciilor de informații, cât și în ceea ce privește conducerea operativă și executivă a Serviciului de Informații Externe.
Vă mulțumesc.
legislativ actual, prin eliminarea discriminării pe care legea actuală o face între absolvenții de studii postliceale din domeniul sănătății și absolvenții din alte sectoare cărora legea le acordă această posibilitate.
Mai exact, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 174 alin. (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011, în sensul acordării dreptului universităților din domeniul medical, în temeiul autonomiei universitare și pe baza condițiilor stabilite de Senatul acestora, de a recunoaște creditele de studii transferabile obținute în învățământul postliceal sanitar.
Vă mulțumesc, doamna senator.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere.
Vă rog, domnule Petru Andea, secretar... cu rang de secretar de stat...
secretar de stat în Ministerul Educației Naționale
Vă mulțumesc foarte mult.
...microfonul...
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Dacă sunt alte intervenții din partea colegilor? Întrebări?
Nu sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și proiectul de lege va merge la votul final de la ora 17.00.
Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 174 alin. (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L64/27.11.2016).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul inițiatorilor pentru susținerea propunerii legislative.
Vă rog, doamna senator Federovici. Microfonul 5.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Distinse doamne și domni senatori,
Formarea cadrelor medicale angajate în sectorul public de sănătate este de o importanță majoră, ce nu mai trebuie argumentată. Inițiativa legislativă pe care o dezbatem astăzi reglementează, dar în mod special corectează cadrul
Aș vrea să spun că prin cele șapte amendamente care au fost adoptate în ședința comună a celor două comisii, pentru învățământ și pentru sănătate, ale Senatului au fost corectate formulările prea generale din textul inițial.
La început se vorbea despre creditele transferabile aplicabile în învățământul superior medical, subînțelegându-se că-n orice formă de învățământ superior medical. Corecturile care au fost aduse vorbesc despre recunoaștere parțială a creditelor obținute în învățământul postliceal sanitar. Și este vorba despre acele persoane care, obținând diploma de bacalaureat sau deținând diploma de bacalaureat, au promovat examenul de admitere la o formă de învățământ superior medical, dar nu la orice formă, ci la asistent medical generalist.
În acest fel, sunt pe deplin create condițiile și de calitate, și de respectare a legislației din învățământ privitoare la modul în care pot fi recunoscute creditele transferabile.
Mai adaug faptul că această recunoaștere se va face de către senatele universitare, pe baza unei metodologii elaborate de către universitățile de medicină – acreditate, firește – din țară, această metodologie urmând să fie aprobată de către ministrul educației naționale.
Cu aceste amendamente, desigur, noi susținem proiectul de lege.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Dorim să precizăm, microfonul 8, că n-am apucat.
Invit la microfon, din partea Comisiei pentru învățământ, știință și tineret și Comisiei pentru sănătate publică... – un raport comun –, domnul senator László Attila. Microfonul 6.
Domnule președinte de ședință,
În ședința din 21 martie 2017, analizând proiectul de lege, membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și ai Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente.
În același timp, aș profita de această ocazie pentru a corecta o eroare materială care a apărut ca urmare a redactării anexei raportului.
La art. 174 alin. (6[3] ) există o eroare materială, în sensul că sintagma „pot beneficia” se va modifica în „beneficiază”.
Comisiile supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.
Mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Vă rog, domnule senator Dănăilă. Microfonul 2.
Cred că aprobarea acestui deziderat este necesară datorită faptului că în Uniunea Europeană avem 100... 710 asistenți medicali la 100.000 de locuitori. În România avem 51 de asistenți medicali la 100.000 de locuitori, astfel încât avem în vedere acest fapt. Eu cred că este absolut necesar să satisfacem aceste doleanțe ale lor prin faptul că nu numai că vor lua ceva în plus ca salariu, dar ei se vor califica, ținând niște cursuri în cadrul universității, având în vedere faptul că universitățile au posibilitatea, datorită autonomiei, să le faciliteze aceste cursuri, care vor cere anumite condiții, bineînțeles, anumite condiții în care putem include examen de admitere și diplomă de bacalaureat și alte deziderate ca să-și urmeze calificarea.
Sigur, eu, ca medic, îmi dau seama cât de important este să lucrez cu oameni calificați în subordine. Dumneavoastră vă dați seama că, în prezent, vedeți și la televizor, situația din sănătate este destul de precară. Având în vedere acest fapt, sigur că asistenții medicali vor căpăta un curaj în plus și vor lucra în condiții mult mai optime.
Eu vreau să menționez și faptul că acești asistenți medicali, care, în sfârșit, la noi sunt plătiți așa cum sunt plătiți – sunt 2.600 de euro pe plan european și 360 de euro în România –, vor lucra în condiții mai optime și vor da rezultate mai bune.
Este vorba, în fond, de sănătatea noastră, a tuturor, și trebuie să ajutăm această categorie de asistenți, mai ales că în străinătate, când pleacă asistenții de la noi din țară, ei sunt primiți cu foarte mari... cu brațele deschise și sunt angajați cu salarii maxime.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Renică Diaconescu. Microfonul central.
Pentru o înțelegere clară a acestei inițiative legislative, precizăm că exista o discriminare.
Până în urmă cu șapte ani, asistentele medicale trebuiau să termine o școală postliceală. În urmă cu șapte ani, adaptându-ne Uniunii Europene, asistentele, de data asta, trebuie să... ca să fie asistente medicale trebuie să termine o facultate de patru ani. Exista deci o discriminare între cele care ajunseseră asistente la data respectivă, ele știind că asta era maximum pentru ele să se pregătească, față de celelalte, care vin acum, în ultimii șapte ani.
Mai mult decât atât, noi am cerut și părerea Senatului, și nu numai a Senatului, ci a tuturor rectorilor din țară. Au fost poziții diferite. Acel amendament care a fost cu „poate să beneficieze” nu a fost o eroare materială, a fost o inițiativă plecată de la... de la Comisia pentru învățământ.
Noi, medicii – Grupul PSD din Senat – din Comisia pentru sănătate, am cerut expres, în mod expres, să se scrie „beneficiază”, pentru că rămânea la latitudinea diferitelor rectorate dacă le dau aceste credite sau nu. Ca să exprim mai bine, e vorba de o asistentă medicală care a lucrat 10 ani de zile, să spunem, într-o secție de terapie intensivă și ea urmând acum... Prin examen, intrând la o facultate, i se cerea să facă acea practică din nou și nu era normal că pe o asistentă care are 10 ani din nou trebuie s-o mai înveți cum să facă o injecție sau să pună o perfuzie.
Asta am vrut să precizez, că acest... „beneficiază”... este hotărârea grupului și a fost votată de..., în unanimitate, de cele două comisii.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumim pentru intervenție, domnule senator.
O invit la microfon pe doamna senator Lavinia Craioveanu.
Microfonul central.
Vă rog, doamna senator.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Vorbea mai devreme colegul meu, domnul senator Diaconescu, despre o discriminare între asistente care absolveau diferite forme de școlarizare și au aceeași fișă a postului. Este vorba și de o discriminare între absolvenții școlilor postliceale.
Dacă posibilitatea de a continua studiile și echivalarea creditelor sunt deja legiferate pentru absolvenții de școli postliceale din alte domenii, pentru absolvenții școlilor postliceale acest lucru nu era posibil până în acest moment.
Din acest motiv și ținând cont și de faptul că această echivalare se va face în condiții foarte bine reglementate de către universitățile de medicină și farmacie, care vor elabora o metodologie, Grupul senatorial al PSD va vota pentru această inițiativă legislativă.
Mulțumesc.
Mulțumim pentru intervenție, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Wiener. Microfonul 2.
Vă rog, domnule senator.
Doar câteva nuanțe referitoare la acest amendament și la ceea ce vom vota astăzi.
Asistentele medicale absolvente de postliceală au exact aceleași atribuții, au exact aceleași obligații și fișa postului ca și asistentele absolvente de învățământ superior.
Practic, în ceea ce privește exercitarea profesiei nu există nicio diferență și nimic nu distinge între ele, e vorba doar de venit. Există diferențe de până la 600 de lei între cele două categorii de asistente medicale, care îndeplinesc exact, repet, aceleași atribuții.
E un gest normal de recunoaștere a expertizei care, în mare măsură în ceea ce privește asistentele, este dobândită la locul de muncă. Este un... sper să nu fie golită de substanță... de exercitarea autonomiei universitare și avizul obligatoriu al ministerului vizavi de metodologia de recunoaștere, în sensul că sper că inserția în secvența de pregătire universitară să fie substanțial ameliorată. Adică nu șase luni sau un an, ci sper să... această recunoaștere a creditelor transferabile să fie una semnificativă.
Grupul USR va vota pentru.
Vă mulțumesc, domnule senator.
O invit la microfon pe doamna senator Ecaterina Andronescu.
Microfonul central. Vă rog, doamna senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Aș vrea să vorbesc și eu de la acest microfon și să spun că, pe de o parte, această propunere cu care noi venim și pe care vă adresăm rugămintea s-o votați, noi, cele două comisii, de învățământ și de sănătate, nu elimină exigența necesară pentru intrarea într-un învățământ superior medical, și anume este vorba de faptul că-și pot continua studiile acei absolvenți de școli postliceale care dețin diploma de bacalaureat și care au promovat un examen de admitere.
Cu aceste condiții îndeplinite, universitățile, pe baza metodologiei despre care s-a mai vorbit aici, pot să recunoască, parțial, din studiile pe care le-au făcut în școlile postliceale.
Cred că această inițiativă legislativă, prin amendamentele pe care și le-au însușit cele două comisii, rezolvă și problema de discriminare, dar, în egală măsură, rezolvă și problema de asigurare a criteriilor de exigență pentru un învățământ medical de calitate, așa cum ni-l dorim și așa cum îl așteptăm.
Vă mulțumesc foarte mult.
## Mulțumesc, doamna senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Doru Pănescu. Microfonul 3.
Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Vreau și eu să fac câteva sublinieri, și anume că, prin amendamentele care au fost formulate, s-a ajuns la un compromis echitabil între cele două tipuri de păreri care s-au formulat în dezbaterile repetate care au fost în comisii în legătură cu acest act normativ. Adică, pe de o parte, au fost cei din domeniul sanitar, care au susținut, inclusiv sindicatele din domeniul sanitar, necesitatea aprobării acestei legi în Parlament, pentru a da posibilitatea celor care au experiență în domeniu, prin școala postliceală, și un anumit grad de cunoaștere să-și echivaleze o parte din traseul educațional, dar, de cealaltă parte, a fost și părerea universităților, care inițial au fost reticente.
Vreau să vă spun că inclusiv colegii de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași și-au arătat inițial reținerea, iar reținerea lor era argumentată prin aceea că, în diferitele școli postliceale, există diferențe suficient de mari în pregătire, pe de o parte, iar, pe de altă parte, universitățile n-au un control asupra curriculei din aceste școli postuniversitare.
După ce am prezentat amendamentele care au fost aduse și aprobate, în unanimitate, în comisii, colegii de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași au fost și ei de acord că își vor putea impune standardul de calitate pe care-l doresc și că legea, în această formă, are efecte benefice. Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Dacă mai sunt și alte intervenții din partea colegilor? Nu mai sunt.
Dacă nu mai sunt, declar închise dezbaterile și proiectul de lege va merge la votul final de la ora 17.00.
Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației (L399/27.06.2016).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea proiectului de lege.
Vă rog, doamna Andronescu. Microfonul 7.
Sunteți inițiator?
Nu avem inițiator.
Neavând inițiator, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să spun că Ordonanța nr. 75 din 2005 reglementează cât se poate de explicit și de clar modul în care se autorizează și se acreditează unitățile de învățământ preșcolar.
Ca urmare, aceste dispoziții derogatorii cuprinse în inițiativa legislativă nu se justifică, întrucât ar crea și discriminare între aceste unități, și introduc câteva măsuri care nu sunt firești. Am să dau exemplu faptul că, conform Ordonanței nr. 75, începerea activității unei astfel de unități nu este posibilă decât cu obținerea prealabilă a autorizării, și nu după un termen de 30 sau 60 de zile, urmând ca, după aceea, eventual, să-și oprească activitatea, să și-o continue..., în funcție de aprobările pe care le poate obține.
Ordonanța nr. 75 se sprijină pe o serie de acte subsecvente, cum este Hotărârea Guvernului nr. 22/2007, care aprobă metodologia după care se realizează autorizarea, respectiv acreditarea, și considerăm că nu se justifică alte măsuri care să complice – pentru că inițiativa legislativă complică foarte mult modul în care se autorizează și se acreditează unitățile de învățământ preșcolar înființate de asociații sau de societăți comerciale.
Cu aceste argumente, Guvernul nu susține adoptarea acestor inițiative legislative.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții...?
Dau cuvântul... Scuze!
Cu scuzele de rigoare, dau cuvântul, din partea Comisiei pentru învățământ, doamnei senator Ecaterina Andronescu. Microfonul 7.
Vă rog, doamnă senator.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
Comisia pentru învățământ a analizat cu toată seriozitatea această propunere legislativă.
Mulțumește și comisiilor pentru muncă și administrație, care au dat un aviz pe această inițiativă legislativă, și, sigur, nevrând să repet argumentele pe care le-a adus domnul secretar de stat, aș spune că este vorba nu numai de o suprareglementare, dar, din păcate, ar introduce și o reglementare care ar genera posibilități de derapaj în asigurarea calității.
De aceea, comisia a hotărât, în unanimitate, să vă propună un raport de respingere pentru această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc și eu, doamna senator.
Dacă din partea colegilor sunt intervenții la dezbateri generale?
Întrebări?
Vă rog, doamna senator Craioveanu Lavinia. Microfonul central.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Învățământul preșcolar a fost de foarte multe ori în atenția presei. Am văzut cu toții că, în multe astfel de grădinițe, activitatea nu a fost așa cum ar fi trebuit să fie. Copiii sunt cel mai prețios lucru pe care noi îl avem, așadar trebuie să fim foarte atenți atunci când permitem desfășurarea educației, chiar și la această vârstă.
Prin această inițiativă legislativă nu am face altceva decât să înlesnim unor entități, indiferent sub ce formă sunt ele, accesul la a furniza servicii de educație. Mai mult decât atât, în această inițiativă se spune că: în situația în care ARACIP-ul ar constata că entitatea respectivă nu corespunde, o să-i ceară acesteia să se autosuspende. Poate să facă sau să nu facă acest lucru.
Prin urmare, considerăm că este nepotrivită pentru educația copiilor noștri o astfel de inițiativă legislativă și că trebuie să fim foarte exigenți, și că Legea nr. 75/2005 reglementează corect autorizarea furnizorilor de educație, motiv pentru care Grupul senatorial al PSD va vota împotrivă. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, doamnă senator. Dacă sunt alte intervenții din partea colegilor? Nu sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul final asupra propunerii legislative.
Stimați colegi, la ora 17.00 avem votul final pe legile organice. Este 17.00 fără două minute, cred că am putea să începem votul. Și, atunci, vă
Vot · approved
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe (L48/13.03.2017).
Propunerea legislativă a fost aprobată de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.
Supun la vot raportul, cu amendamentul admis.
Vot · approved
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
Vot · approved
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
Mergem mai departe, punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 174 alin. (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L647/27.12.2016).
Propunerea legislativă a fost aprobată de Camera Deputaților.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.
Supun la vot raportul cu amendamente admise.
Vot · approved
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
Supun la vot propunerea legislativă.
Vot · approved
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
Vă rog, explicarea votului, doamna senator Federovici. Microfonul 3.
## **Doamna Doina Elena Federovici:**
Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință.
O mică precizare ar fi de făcut: conform datelor transmise de Sindicatul „Solidaritatea”, dar și de către Ordinul Asistentelor din România, peste 60.000 de doamne și domni asistenți medicali vor beneficia de votul pe care noi astăzi l-am dat în plenul Senatului.
În numele lor, în numele meu personal, vă mulțumesc din suflet tuturor!
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumim pentru explicarea votului, doamna senator. Continuăm lucrările.
Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației (L399/27.06.2016).
Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.
Supun la vot raportul de respingere.
Vot · approved
asigurarea calității educației (L399/2016) Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Roxana 11; 12 Natalia Pațurcă, Ion Marcel Vela, Silvia Monica Dinică, Ștefan Radu Oprea, Eleonora Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina Elena Federovici, Allen Coliban, Doru Adrian Pănescu și Adrian Țuțuianu 12–20
## **Domnul Adrian Țuțuianu**
**:**
O abținere!
O abținere și 16 voturi împotrivă. Raportul a fost adoptat, ceea ce înseamnă că proiectul a fost respins.
Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, încheiem aici lucrările Senatului.
Urmează să reluăm activitatea la ora 18.15.
## PAUZĂ
*
* *
## DUPĂ PAUZĂ
Stimați colegi,
Interpelare
Roxana Natalia Pațurcă
Măsuri întreprinse în vederea reabilitării și extinderii Spitalului Județean Călărași
Interpelarea mea este adresată domnului Florian Bodog, ministrul sănătății. Roxana Natalia Pațurcă este numele meu și sunt senator ales în Circumscripția nr. 12 Călărași, Grupul parlamentar al PSD. Obiectul interpelării îl constituie: „Măsuri întreprinse în vederea reabilitării și extinderii Spitalului Județean Călărași”. Stimate domnule ministru, În data de 10 martie anul curent ați efectuat o vizită la Spitalul Județean Călărași, în cadrul căreia cetățenii v-au solicitat sprijinul pentru a beneficia de condiții la standarde europene în sistemul de sănătate, după cum este moral și legal. Problemele din spitalul județean reprezintă o situație marcantă pentru întreaga comunitate, iar eu nu pot rămâne indiferentă la problemele cetățenilor care mi-au acordat votul. Îmi doresc să redăm cetățenilor din Călărași încrederea în serviciile medicale locale. Astfel, vă rog să-mi comunicați care sunt soluțiile identificate cu privire la reabilitarea și extinderea Spitalului Județean Călărași. Cu mulțumiri, solicit un răspuns în scris.
Interpelare
Ion Marcel Vela
Proiectele europene – cofinanțate de către bănci
La solicitarea primarilor veniți în audiență la Ministerul Dezvoltării de a primi răspuns în legătură cu proiectele finanțate de către Uniunea Europeană, ați afirmat că Guvernul nu mai are bani pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene derulate de către administrațiile locale. Deși suntem de-abia în luna martie, s-a atins deja plafonul de cofinanțare de la Guvern. Soluția a venit, la scurt timp după aceste declarații, de la Ministerul de Finanțe, respectiv administrațiile locale „să se împrumute cu dobânzi mai bune decât cele ale Trezoreriei de la băncile comerciale sau de la alte instituții de credit pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor care beneficiază de fonduri europene nerambursabile”. Deși Guvernul din care faceți parte a susținut importanța atragerii de fonduri europene și a afirmat cu tărie că va depăși cifrele din absorbția de anul trecut, observăm că trimite autoritățile locale către bănci și le lasă să se descurce cum pot în această misiune care părea a fi a Guvernului României. Pentru români contează datoriile pe care autoritățile publice le fac în numele lor, dar și bunăstarea pe care o pot aduce proiectele finanțate cu bani europeni. Din dorința de a fi cât mai transparenți în legătură cu aceste costuri ale statului, dar și ale cetățenilor, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care sunt proiectele pe care s-au epuizat deja banii aferenți cofinanțării de la Guvern în acest an, în 2017, în primul trimestru? 2. Mai este menținută, în aceste condiții, ținta de absorbție pe 2017 anunțată de către premierul Sorin Grindeanu, respectiv 5,2 miliarde de euro? 3. Ați luat în calcul, atunci când ați emis soluția împrumuturilor la bănci și ați exceptat, prin ordonanță de urgență, unitățile administrativ-teritoriale de la a respecta limita de îndatorare de 30%, faptul că toate creditele angajate în viitor de administrațiile locale se vor contabiliza la datoria publică și o vor crește în mod necontrolat?
Interpelare
Silvia Monica Dinică
Situația monitorizării calității aerului în București
Conform unui studiu realizat de către Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis pe tema poluării aerului în România, s-a evidențiat că monitorizarea calității aerului din București este deficitară. În sprijinul acestui raport vine și decizia Comisiei Europene de a deschide procedură de infringement în cazul României în legătură cu acest aspect. În studiu se precizează că România nu respectă pe deplin cerințele europene privind monitorizarea calității aerului, iar Directiva nr. 50/2008 a Comisiei Europene nu a fost transpusă integral în legislația românească. În plus, stațiile de monitorizare a calității aerului aflate în administrarea Ministerului Mediului nu funcționează, iar atunci când o fac pe aria Bucureștiului se înregistrează depășiri ale limitelor admise privind substanțele monitorizate, în special în cazul nivelurilor pulberilor aflate în suspensie, PM10 și PM2,5. O altă problemă constă în faptul că nu are loc monitorizarea tuturor substanțelor poluante, iar site-ul pus la dispoziție de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului oferă publicului larg măsurători doar pentru intervale de timp de două zile (curentă și precedentă). De asemenea, în cadrul unui interviu pentru Agerpres din martie 2016, fostul ministru al mediului, Cristiana PașcaPalmer, vorbea despre retehnologizarea și modernizarea stațiilor aparținând Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului printr-un proiect în valoare de 35 de milioane de lei la nivel național, din care 3 milioane urmau să fie alocați Bucureștiului. În urma unei hotărâri de guvern din 5 octombrie 2016, bugetul pe întreg proiectul a fost majorat la 100 de milioane de lei, iar perioada de desfășurare a fost extinsă până în 2020. Având în vedere aspectele prezentate mai sus, vă rog să mă informați cu privire la următoarele: Care este stadiul implementării Directivei 50/2008? Ce acțiuni sunt prevăzute în acest scop și care sunt termenele de realizare? Domnule ministru, vă rog să-mi furnizați raportul de funcționare a stațiilor din București: când au fost acestea funcționale, când nu au avut loc măsurători în anul 2016, care sunt cauzele pentru care acestea nu au fost funcționale. Ce fel de acțiuni au fost întreprinse până în prezent pentru îmbunătățirea calității aerului în București, când măsurătorile rețelei de monitorizare au indicat depășiri ale limitelor? Care sunt substanțele poluante pentru care nu avem capacitatea de a efectua măsurători, deși Comisia Europeană o recomandă? Care au fost investițiile în infrastructura de monitorizare a calității aerului alocate pentru municipiul București în anul 2016 și care este stadiul actual de implementare al acestora? Ce măsuri se au în vedere pentru a face disponibile datele istorice de caracterizare a calității aerului pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului?
Interpelare
Ștefan Radu Oprea
Vizita domnului Dacian Cioloș la Bruxelles
Doresc să adresez o întrebare doamnei Ana Birchall, ministrul afacerilor europene. Obiectul întrebării: „Vizita domnului Dacian Cioloș la Bruxelles”. Doamnă ministru, Fiind preocupat de domeniul afacerilor europene, am urmărit cu atenție programul vizitei domnului Dacian Cioloș la Bruxelles în perioada 20–24 martie 2017: întâlnirile avute cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, cu vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil pentru moneda euro și dialog social, precum și pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, și vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil pentru portofoliul locuri de muncă, creșteri, investiții și competitivitate, cu comisarii europeni Phil Hogan, responsabil pentru agricultură și dezvoltare rurală, Johannes Hahn, responsabil pentru politică europeană de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, Miguel Arias Cañete, responsabil pentru politici climatice și energie, Günther Oettinger, responsabil pentru buget și resurse europene, cu Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Având în vedere că domnul Cioloș a susținut că, în timpul întrevederilor, discuțiile s-au axat pe teme de interes referitoare la România, precum tema consolidării statului de drept și a luptei anticorupție sau poziționarea României în procesul de redefinire a UE, vă rog, doamnă ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări: – dacă domnul Dacian Cioloș a solicitat un mandat de reprezentare și, dacă da, în ce calitate; – dacă domnul Dacian Cioloș a solicitat elemente de opinie pentru a putea prezenta poziția de țară în vederea reprezentării intereselor României în mod unitar.
Interpelare
Eleonora Carmen Hărău
Da. Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelare
Eleonora Carmen Hărău
justiție socială
Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu. Fiind senator liberal, vicepreședinte în Comisia pentru muncă, apreciez preocuparea dumneavoastră, doamnă ministru, pentru elaborarea unei noi legi a salarizării unitare în sectorul public. Deși așteptăm cu deosebită nerăbdare ca proiectul acestei legi să apară efectiv, adică să fie transparentizat și făcut public, elegant ar fi din partea dumneavoastră să o avem chiar înainte de aprobarea în Guvern și de transmiterea către Parlament. În același timp, mi-ar plăcea... și nu constat să aveți vreo preocupare pe măsură și pentru elaborarea unui cadru normativ unitar pentru ceea ce înseamnă sistemul public de pensii, știindu-se faptul că, în ultimii ani, în special în timpul guvernării Victor Ponta, au fost adoptate mai multe acte normative derogatorii de la sistemul de pensii bazat pe contribuțiile individuale – așa-numitele pensii speciale. În contextul în care, vă reamintesc, ați redefinit titulatura ministerului și cu sintagma „justiție socială”, vă rog, cu respect, doamnă ministru, să aduceți următoarele precizări cu privire la intențiile dumneavoastră în legătură cu sistemul public de pensii. 1. La cât anticipați că va ajunge deficitul fondului de pensii în anii următori (2018–2020), în sumă absolută și ca procent în PIB, luând în considerare și majorarea punctului de pensie, programată pentru data de 1 iulie 2017? 2. Care este suma absolută care se plătește anual în contul pensiilor publice derogatorii de la sistemul bazat pe contributivitate, așa-numitele pensii speciale? Care este numărul de beneficiari în anul 2017? Care sunt prognozele de creștere a acestor sume pentru anii următori (2018–2020)? 3. Care ar fi impactul bugetar al anulării pensiilor speciale și cu cât ar putea crește valoarea punctului de pensie dacă acestea ar fi eliminate? 4. Și, nu în ultimul rând, în al patrulea rând, care este strategia Guvernului României pentru anul 2030, atâta vreme cât toate prognozele indică o creștere spectaculoasă a numărului de pensionari la această dată și un efort bugetar extrem de greu de gestionat? Sunt Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara și vicepreședinte al Comisiei pentru muncă și, în această calitate... Și acum introduc, domnule președinte, cu voia dumneavoastră, și prezentarea pe scurt a celor două întrebări. Permiteți, da?
Interpelare
Eleonora Carmen Hărău
uneia dintre întrebări.
Am constatat un deficit de interes, inclusiv privind alocări bugetare, pentru copii minori. Să fie din cauză că acești cetățeni români nu votează la alegeri și că părinții cu copii minori sunt din ce în ce mai puțini în România, pe măsură ce natalitatea se prăbușește? Așa stând lucrurile, am două întrebări. Pe de o parte, pentru guvernatorul Băncii Naționale a României, domnul academician Mugur Isărescu, căruia îi solicit să confirme valoarea banilor, contribuțiilor, beneficiilor României din banii aduși acasă de către persoanele, cetățenii români care lucrează în străinătate. Din statistici, între 2006 și 2015, din străinătate au venit în România nici mai mult nici mai puțin decât 52 de miliarde de euro, în timp ce investițiile directe în România au fost cifrate la 41 de miliarde de euro. Doresc, pentru documentarea și poziția liberală și poziția mea personală, ca politician, confirmarea acestor cifre de către domnul Isărescu. Și acesta este obiectul uneia dintre întrebări. Și a doua întrebare o am tot către Ministerul Muncii, dar, de data asta, doamnei președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în legătură cu care sunt măsurile întreprinse în Executiv în cadrul acestei autorități pentru sprijinul părinților cu copii lăsați acasă, în România, pentru protecția drepturilor și vieții în siguranță a acestor copii. Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Sunt Carmen Hărău, senator liberal din Hunedoara.
Interpelare
Dan Lungu
Verificarea activității și a respectării standardelor impuse de lege pentru ONG-urile de utilitate publică ce desfășoară activități din sfera de competență a Ministerului Culturii și Identității Naționale
Voi începe cu o întrebare adresată domnului Ionuț Vulpescu, ministrul culturii și identității naționale, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24 Iași, Grup parlamentar USR. Obiectul întrebării: „Verificarea activității și a respectării standardelor impuse de lege pentru ONG-urile de utilitate publică ce desfășoară activități din sfera de competență a Ministerului Culturii și Identității Naționale”. ## Stimate domnule ministru, Pentru a ne face o opinie asupra calității ONG-urilor de utilitate publică și a modului în care sunt respectate standardele impuse de lege, vă rugăm să ne faceți cunoscute mecanismele prin care ministerul pe care îl conduceți verifică activitatea și menținerea standardelor impuse de lege pentru ONG-urile de utilitate publică ce desfășoară activități din sfera de competență a Ministerului Culturii și Identității Naționale. De asemenea, vă rog să ne puneți la dispoziție o sinteză a acestor verificări, în cazul în care ele au fost efectuate. Vă mulțumesc.
Interpelare
Doina Elena Federovici
De ce sunt nevoiți românii să accepte produse de calitate inferioară, vândute sub aceleași denumiri și etichete în Uniunea Europeană?
Prima întrebare este adresată domnilor președinți... Marcel Bogdan Pandelică, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, și domnului președinte Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Obiectul întrebării: „De ce sunt nevoiți românii să accepte produse de calitate inferioară, vândute sub aceleași denumiri și etichete în Uniunea Europeană?”. ## Stimați domni președinți, O serie întreagă de fapte concrete, precum și studii mai vechi și mai noi, realizate de specialiști, au indicat diferența de calitate a unor produse alimentare și nealimentare comercializate sub aceleași denumiri și etichete în Est, comparativ cu Vestul Europei. Mai mult chiar, deși sunt mai slab calitative, consumatorii din Est plătesc mai mult pentru aceste produse decât cei din Vest. „În cazul în care un produs este promovat ca fiind identic în mai multe state membre, dar, în același timp, în mod deliberat, acesta este slab calitativ în unele țări din Uniunea Europeană, acest lucru ar putea fi considerat o încălcare a Directivei 2005/29/CE și, în consecință, practica trebuie interzisă de către autoritățile competente ale statelor membre. O modificare recentă a modului de implementare/aplicare a Directivei 2005/29/CE face mai ușor pentru autoritățile statelor membre să urmărească astfel de cazuri”, precizează Comisia Europeană. Conform unor recente analize comparative, se pare că există standarde duble în calitatea alimentelor în Uniunea Europeană, care par să corespundă unei divizări Est–Vest. În anumite sectoare, legislația orizontală în vigoare permite autorităților și instanțelor naționale să pună capăt practicilor comerciale respective, în cazul în care acestea sunt considerate înșelătoare pentru consumatori. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă întreb, domnilor președinți: care sunt măsurile luate de autoritățile române competente pentru stoparea acestui fenomen discriminatoriu la nivelul Uniunii Europene și căruia românii îi sunt ținte sigure?
Interpelare
Allen Coliban
Publicarea pe site-ul Inspectorul Pădurii a istoricului avizelor de transport masă lemnoasă
Am o interpelare adresată doamnei ministru Adriana Petcu, ministrul apelor și pădurilor, din partea mea, Allen Coliban, senator ales în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov, președinte al Comisiei pentru mediu a Senatului României. Subiectul interpelării este: „Publicarea pe site-ul Inspectorul Pădurii a istoricului avizelor de transport masă lemnoasă”. Stimată doamnă ministru Adriana Petcu, În anul 2015 a fost lansat sistemul Radarul Pădurii, care a fost ulterior completat cu aplicația Inspectorul Pădurii. InspectorulPădurii.ro este o măsură a Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, împreună cu Guvernul României, de transparentizare a activității de exploatare de masă lemnoasă din România. În același timp, acest portal este o metodă automată de identificare a tăierilor de pădure din România. Utilizatorii pot observa alerte provenite de la sateliți, care indică cu mare acuratețe și o dată la câteva zile (între două și șapte, în funcție de satelit) orice modificare în structura vegetației forestiere de pe teritoriul României. De asemenea, portalul accesează baza de date SUMAL a Ministerului Apelor și Pădurilor în timp real. Din această bază de date se extrag informații despre actele de punere în valoare, locațiile de unde se încarcă transporturi de masă lemnoasă și informațiile aferente acestor puncte. După ce este în exploatare, din APV începe transportul. Fiecare transport trebuie să conțină un cod unic înainte de a pleca de la locul de încărcare. Acest cod se obține doar după ce s-au introdus informațiile despre transport, inclusiv locația de unde s-a cerut codul. Portalul ar trebui să conțină și un API, un set de reguli, care va permite accesul automat la toate informațiile prezentate în mod public pe acest portal (layere, coordonatele de transport și metadatele aferente, actele de punere în valoare etc.), pentru ca și alți actori interesați să poată face analize care să ducă la stoparea tăierilor ilegale de pădure. Sistemul folosește imagini optice și radar de medie și de înaltă rezoluție de la misiunile Sentinel, Landsat și altele. În ultima perioadă s-a făcut o modificare, în sensul că site-ul nu mai afișează istoricul avizelor de transport de masă lemnoasă, limitând afișarea avizelor doar pe o perioadă de trei zile. Restrângerea intervalului la trei zile al istoricului privind transporturile efectuate face ca societatea civilă să nu mai poată compara pozele camioanelor încărcate cu un anumit volum cu datele din SUMAL aferente. Astfel, dacă cetățenii trimit fotografii cu camioane supraîncărcate ONG-urilor, acestea nu mai pot observa eventualele diferențe dintre faptic și scriptic privind volumele transportate. Totodată, pentru transportatorii care încarcă peste volumul prevăzut în aviz, nu mai pot fi vizualizate nici locațiile din care au transportat cu mai mult de trei zile... din urmă. Aceste date de transport mai vechi de trei zile au stat la baza sesizării pe care Greenpeace a făcut-o Gărzii Forestiere Vâlcea și care a confiscat fizic și scriptic peste 4.500 de metri cubi de material lemnos în zona Gureni, Gorj, în luna ianuarie. Transporturile cu lemn ilegal sunt încă de actualitate și la volume impresionante. Limitarea accesului la date favorizează doar infracționalitatea forestieră, cu implicații directe în finanțarea structurilor de crimă organizată. De aceea, menținerea unei baze de date accesibile publicului larg responsabilizează instituțiile și cetățenii și are conotații directe privind securitatea mediului, combaterea corupției, a evaziunii fiscale și a finanțării grupurilor de crimă organizată. De asemenea, vă solicit ca în niciun caz să nu scoateți alertele sateliților din portal după 30 de zile și să creați o opțiune prin care utilizatorul poate vedea perioada pentru care au fost generate alertele, pentru a se evita confuziile. Stimată doamnă ministru, Vă solicit să răspundeți cu celeritate celor de mai sus și să eliminați această limitare, pentru a transparentiza procesul de urmărire a transporturilor de masă lemnoasă și pentru a ajuta lupta împotriva infracționalității forestiere. Solicit ca răspunsurile și comunicarea măsurilor luate, menționate mai sus, să fie în scris.
Interpelare
Doru Adrian Pănescu
Măsuri ale Guvernului privind politicile de raportare a rezultatelor cercetării finanțate din bani publici în România
Interpelarea mea este adresată domnului Șerban Constantin Valeca, ministrul cercetării și inovării, iar obiectul interpelării se referă la: „Măsuri ale Guvernului privind politicile de raportare a rezultatelor cercetării finanțate din bani publici în România”. Conform raportului emis în luna martie 2017 de către SPARC Europe, România încă nu are politici de cercetare „Open Data” și de raportare transparentă a rezultatelor cercetării finanțate din bani publici. SPARC Europe este una dintre structurile care pledează pentru accesul neîngrădit la rezultatele cercetării finanțate din bani publici atât pentru comunitatea academică, cât și pentru întreaga societate. SPARC Europe este o organizație nonprofit, formată din membri ai unor instituții academice și de cercetare, consorții de biblioteci, organisme de finanțare; printre scopurile urmărite se regăsesc: posibilitatea de accesare liberă a rezultatelor cercetării, ceea ce se numește „Open Access” (acces deschis), și materializarea conceptului de „Open Science”. Directorul SPARC Europe, Vanessa Proudman, aprecia în articolul „Open Data and Open Science Policy in Europe”, apărut recent pe site-ul SPARC Europe, că suntem într-un moment în care este important ca toate țările să-și dezvolte politici adecvate pentru promovarea accesului liber la rezultatele cercetării. În raportul emis de către SPARC Europe, alte țări membre ale Uniunii Europene sunt prezentate ca având stabilite politici adecvate pentru un acces liber la rezultatele cercetării finanțate din bani publici. Sunt citate în acest sens țări precum: Marea Britanie, Islanda, Norvegia, Lituania, Olanda sau Elveția. Este important de menționat și faptul că aceste politici fac parte din setul de măsuri propuse de programul Horizon 2020 al Uniunii Europene. Astfel, în raportul „Guidelines to the Rules on Open Acces to Scientific Publications and Open Access to Research Data in Horizon 2020”, ultima versiune din martie 2017, se stipulează că informația științifică generată de fonduri publice nu trebuie să prezinte niciun obstacol financiar sau de altă natură în ceea ce privește accesul. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să-mi transmiteți date privind strategia Ministerului Cercetării și Inovării în ceea ce privește politicile „Open Science” și „Open Data”, precum și mecanismele ce fac rezultatele cercetării din fonduri publice accesibile în mod liber.
Interpelare
Adrian Țuțuianu
Situația alocărilor financiare pentru proiectele Spitalului Județean de Urgență Târgoviște
Spitalul Județean de Urgență Târgoviște reprezintă cea mai importantă unitate din județul Dâmbovița, cu un număr de 1.519 paturi și o adresabilitate anuală foarte mare (60.000 de internări, 210.000 de consultații în ambulatoriu, 106.000 de primiri urgențe). Unitatea include în componența organizatorică fostul Spital Municipal Târgoviște, secțiile externe de la Voinești și Gura Ocniței și Centrul Multifuncțional de la Titu. Spitalul a beneficiat de proiecte consistente de investiții din fonduri europene în exercițiul financiar 2007–2013, prin Programul Operațional Regional și Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, în valoare de aproximativ 90 de milioane de lei. În urma acestor proiecte, spitalul a fost reabilitat și modernizat, beneficiind și de un sistem informatic integrat. Lor li se adaugă o serie de alte investiții din fonduri proprii sau ale administrației județene, care au vizat refuncționalizarea Unității de primiri urgențe, reabilitarea unor secții ale spitalului, căi de acces și parcări, toate întregind efortul de a asigura o infrastructură modernă celor care se adresează acestei unități medicale. În sensul continuării acestui efort, ne-am propus să ducem la finalizare toate proiectele demarate, să accesăm altele noi. Din datele preliminare pe care le avem de la direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății reiese că alocările financiare pe anul 2017 pentru continuarea investițiilor contractate, respectiv realizarea de investiții noi lipsesc cu desăvârșire. Lucrul acesta este inexplicabil, în contextul în care sănătatea a fost fixată drept prioritate a programului de guvernare pe care ni l-am asumat. În sensul celor de mai sus, vă supun atenției situația următoarelor investiții ale Spitalului Județean de Urgență Târgoviște: 1. Stație de producere a oxigenului medical – contract încheiat în luna decembrie 2016, valoare totală: 3.063.000 de lei. 2. Reabilitare Secție TBC Moroeni – contract încheiat în luna februarie 2016, valoare totală: 15.500.000 de lei. 3. Refuncționalizare Laborator de medicină nucleară, valoare totală: 1.700.000 de lei. Acestor investiții li se adaugă alte peste 30 de solicitări pentru aparatură și echipamente medicale. Față de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să precizați în ce măsură sunt finanțate proiectele amintite și care este situația alocărilor financiare pentru celelalte unități medicale din rețeaua de stat din județul Dâmbovița, respectiv Spitalul Municipal Moreni, Spitalul Orășenesc Pucioasa și Spitalul Orășenesc Găești.
Mulțumesc foarte mult.
Analizând proiectul de lege, cele două comisii sesizate în procedura raportului au adoptat un raport comun de admitere și trebuie să le mulțumesc pentru efortul pe care l-au depus pe parcursul mai multor ședințe.
Distinși colegi, vă adresez astfel rugămintea de a acorda un vot favorabil acestei inițiative legislative, în vederea eliminării situațiilor de încălcare a principiului egalității de șanse privind accesul liber al tuturor absolvenților la educație, formare, dar și la un loc de muncă.