Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 7 iunie 2017 · monitorul.ai

Bună dimineața! Mulțumesc, doamna președinte. Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice de astăzi – „Secretul de la Colibași”.

Textul declarației:

Programul de susținere pentru tomate introdus în România pe următorii opt ani beneficiază în anul 2017 de o valoare alocată de 40 de milioane de euro. Programul de sprijin pentru tomate românești reprezintă o măsură de contracarare a importurilor, precum și de asigurare a necesarului de consum intern din producția autohtonă pentru populație și de creare de noi locuri de muncă. El se adresează, în măsură egală, atât producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, cât și producătorilor agricoli persoane fizice..., juridice, pardon.

Din acest program, producătorii agricoli din România beneficiază... Prin acest program, producătorii agricoli din România beneficiază de ajutoare anuale de până la 3.000 de euro/beneficiar/an, respectiv 13.481,4 lei, la fel, pe beneficiar/an, pentru 1.000 de metri pătrați cultivați cu tomate în spații protejate: sere sau solarii.

În cadrul programului, la nivel național sunt înregistrați astăzi circa 6.000 de producători de tomate. Cu cei peste 1.000 de producători înregistrați la 1 iunie 2017, județul Giurgiu se situează pe primul loc la nivel național și putem afirma, pe drept cuvânt, că județul Giurgiu a devenit tărâmul cultivatorilor de roșii. Sunt de interes următoarele date privind producătorii agricoli de tomate înregistrați în județul Giurgiu: din Colibași – 482, în Vărăști – 190, în Comana – 60, Gostinari – 60, Valea Dragului – 61, Hotarele – 20, Adunații-Copăceni – 15.

Există și solicitări mai reduse, cu tendințe crescătoare, având în vedere că recent, prin hotărâre de guvern, s-a mărit termenul-limită de depunere a documentației pentru subvențiile vizând cultivarea roșiilor din spații protejate, de la 31 mai la 15 iunie, beneficiind de această prorogare următoarele unități administrativ-teritoriale: Ulmi, Călugăreni, Băneasa, Izvoarele, Greaca, Letca, Grădinari, Buturugeni, Vedea, Izvoarele, Gogoșari, Schitul Stănești, precum și orașele Mihăilești și Bolintin-Vale.

Desigur că, dacă Giurgiu este primul la nivel național și dacă aproape 50% din producătorii înregistrați în județul Giurgiu provin din comuna Colibași, acestora trebuie să le alocăm și o atenție suplimentară!

Care este secretul de la Colibași? La Colibași, 2.000 de locuitori trăiesc de pe urma acestei activități, transmisă din generație în generație. În trecut, până și specialiștii Institutului de la Vidra se minunau de producțiile obținute de legumicultorii din Colibași. Astăzi, tradiția continuă și nu există niciun petic de pământ nelucrat, nu există termenul pârloagă. Legumicultorii nu înțeleg cum alții pot lăsa pământul, pe care ei îl exploatează la maximum, nelucrat. Legumicultorii dețin solarii și sere pe o suprafață de 400 de hectare și au convenit să se organizeze într-o cooperativă pentru a-și putea valorifica mai bine pe piață marfa obținută.

Astfel, la finele lunii februarie 2017, a fost construită cooperativa... A fost înființată cooperativa BioProd din localitatea Colibași, județul Giurgiu, prin intermediul căreia sătenii vor comercializa producția, dar vor realiza și investiții importante pe întreg fluxul, începând de la producție până la procesare. Cooperativa BioProd are în plan construirea unui sediu și a unui depozit de legume finanțat din resurse proprii. Construcția urmează a se finaliza în lunile iulie-august, iar dotarea depozitului va fi făcută prin accesare de fonduri europene, prin măsuri din programul PNDR 2014–2020.

Numărul membrilor Asociației BioProd Colibași va crește în viitor, cu legumicultori atât din localitate, cât și din satele învecinate. Primarul spune că vrea ca toți cei 500 de legumicultori din Călărași să ajungă să fie membri în viitor. Din cauza unor restricții de ordin legislativ, legumicultorii care au accesat programe din PNDR – este vorba de submăsura 6.1. „Instalarea tinerilor fermieri” – nu au putut să devină membri ai cooperativei. Oficialii de la Agricultură spun că această problemă s-a rezolvat, iar peste un an se vor putea înscrie noi membri.

Programul va permite tuturor beneficiarilor obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, precum și o eficiență economică în realizarea și valorificarea acestora. De asemenea, va contribui la creșterea și stabilizarea cantitativă și calitativă a producției de materii prime, la echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mai stabilă și mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu.

Viorel Salan

#10155

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „Cinci luni de guvernare social-democrată – un bilanț provizoriu”.

Au trecut cinci luni de la învestirea actualului Guvern prin votul Parlamentului și un bilanț, fie el și provizoriu, rămâne cea mai eficientă metodă de a constata dacă așteptările expuse de... prin programul de guvernare și rezultatele mai sunt în concordanță. Putem deja avea o imagine despre direcția în care merg lucrurile în România.

Deși timpul a fost foarte scurt, multe angajamente electorale au fost deja onorate de către actualul Guvern, care s-a străduit constant să păstreze viteza de implementare în graficul inițial de măsuri. Voi aminti aici doar câteva pe care le consider mai importante pentru oameni, și anume: creșterea salariului minim la 1.450 de lei; creșterea punctului de pensie de la 871 la 1.000 de lei; creșterea pensiei minime de la 400 la 520 de lei; eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei; eliminarea a 102 taxe nefiscale; creșterea alocării pe student pentru fonduri de bursă de la 83 de lei pe lună la 201 lei pe lună; transport gratuit pe calea ferată pentru toți studenții din România pe toată perioada anului, inclusiv în vacanțe; deschiderea programului „Tomate românești”; alocarea a 2% din PIB pentru apărare; adoptarea normelor metodologice pentru programul „Prima chirie”. Și lista măsurilor nu se oprește aici.

Există și alte rezultate care să confirme validitatea politicii guvernamentale? Desigur. În primele trei luni ale acestui an a fost înregistrat un excedent bugetar de peste 1,64 miliarde de lei, respectiv 0,2% din PIB, un argument politic și financiar care demonstrează faptul că impactul măsurilor din programul de guvernare va fi cel pe care cetățenii îl așteaptă – venituri mai mari și mai multe locuri de muncă. Deja datele statistice ale Oficiului European pentru Statistică, pentru primul trimestru al anului 2017, plasează România pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene, cu o creștere a PIB-ului cu 5,6%.

Un climat economic general mai bun influențează favorabil și economiile locale. În județul Hunedoara, de exemplu, turismul este o activitate importantă și efectele s-au simțit imediat în acest domeniu. Participarea Agenției de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Hunedoara la Târgul de turism al României de la București, din februarie anul curent, a fost un succes și rezultatele nu au întârziat să apară. Aproape 30.000 de turiști au vizitat Cetatea Devei. De asemenea, peste 21.000 de turiști au vizitat Castelul Corvinilor de la 1 ianuarie și până la 28 martie, cu peste 20% mai mult decât în anul trecut.

Este un început promițător și autoritățile locale sunt decise să nu piardă acest start. O demonstrează și semnarea cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în luna mai, a contractului de finanțare pentru restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Castelul Corvinilor și am convingerea că în scurt timp și alte domenii de activitate vor constata semnalele relansării economice.

Consider și sper că sunteți de acord cu mine că răspunderea pe care un partid și-o asumă pentru proiectele naționale cu care vine în fața cetățenilor ar trebui să depășească cu mult durata unui singur ciclu electoral. După ce în aprilie anul curent a fost adoptată Strategia generală de descentralizare, scopul fiind aducerea tuturor serviciilor publice mai aproape de cetățeni, săptămâna trecută un nou document programatic a primit avizul Guvernului – Strategia de dezvoltare teritorială a României pentru următoarele două decenii. Aceasta reprezintă tocmai expresia unei abordări politice mai largi, integrate și duce seria de măsuri la un alt nivel al viziunii politice.

Strategia a dorit să includă toate aspectele dezvoltării, problemele, tendințele, potențialul de dezvoltare, posibilele riscuri și obstacole. Ea asigură suportul pentru evaluare a impactului teritorial al implementării exercițiului bugetar național și al Uniunii Europene.

Obiectivele generale pe care Guvernul și le propune în cadrul acestei strategii vizează asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice și de transporturi. Și aceste obiective nu pot fi doar obiectivele Guvernului Grindeanu sau ale programului electoral al Partidului Social Democrat. Pe termen mediu și lung, ele sunt obiectivele de dezvoltare ale României și ar trebui privite ca atare, cu claritate și discernământ, de către întreaga clasă politică.

În momentul de față, spațiul Uniunii Europene este definit de câteva coordonate fundamentale: infrastructura la cel mai înalt nivel mondial, orașe gestionate inteligent și eficient, politică social-democrată, economie bazată pe specific local, scăderea inegalităților sociale și păstrarea identității naționale și a bogăției culturale naționale. Toate acestea înseamnă o viață mai bună pentru oameni. Este ceea ce ne dorim și pentru cetățenii României, și, în special, pentru tinerii ei.

Politica Partidului Social Democrat și obiectivele programului de guvernare, care a primit votul Parlamentului României, se integrează perfect în contextul european și sunt în concordanță cu direcția în care merge acum Europa.

Viorel Salan, senator al Partidului Social Democrat de Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Remus Mihai Goțiu

#15904

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Bună dimineața!

După cum probabil știți prin intermediul presei, în aceste zile, la Cluj, se desfășoară ediția a XVI-a a Festivalului Internațional de Film Transilvania – TIFF.

E unul dintre puținele evenimente culturale românești care s-au impus pe toate planurile în rândurile publicului autohton și la nivel european. În același timp, e un eveniment care a avut și are o contribuție majoră la schimbarea Clujului, atât din punct de vedere economic, cât și social, precum și în promovarea filmului românesc în străinătate.

Am avut șansa să urmăresc evoluția acestui festival încă de la primele ediții și, mai ales, să-l urmăresc de la firul ierbii, când eram doar o mână de jurnaliști din Cluj și București care aveam încredere în proiect și-l susțineam, după propriile puteri.

Îmi amintesc tema dezbaterilor primelor ediții: filmul autohton aflat în cei mai negri ani ai istoriei lui contemporane, în care se ajunsese la producție anuală zero, adică niciun film.

Explozia ulterioară a cinematografiei românești, cu premii la Cannes, Berlin și peste tot în lume, își are o parte din explicație și în Festivalul de la Cluj, care nu era destinat doar publicului autohton, ci și realizării unor conexiuni și rețele de promovare a filmelor și cineaștilor români în Europa și în lume. Nu e chiar o întâmplare că, înainte de a fi recompensat cu Palme ďOr, Cristian Mungiu a câștigat Trofeul Transilvania, la Cluj. Mulți alți regizori cunoscuți acum în Europa și în lume, și nu doar români, au făcut primii pași ai consacrării lor la Cluj. La rândul lui, orașul are propria datorie față de festival. Pe de o parte, sunt beneficiile economice, de la cele de imagine până la turism, iar, pe de altă parte, sunt cele sociale.

Fără să-și fi propus în mod expres acest lucru, TIFF a adus la Cluj – și a adus într-o perioadă în care sursele de procurare a peliculelor alternative blockbusterelor erau aproape inexistente – filme nu doar valoroase din punct de vedere artistic, ci și filme care, în același timp, tratau teme tabu, cu subiecte controversate, filme care nășteau dezbateri ulterioare în comunitate.

TIFF a fost și este unul dintre avantajele competitive ale Clujului, care explică o parte din evoluția orașului din ultimii ani, iar timpul destinat acestei declarații politice este prea scurt pentru a enumera toate argumentele în acest sens.

Tot în aceste zile și tot în Cluj, mai exact în județul Cluj, la Săcălaia, lângă Lacul Știucii, are loc ediția a VI-a a Școlii Transilvane de Neuroștiințe Experimentale – Transylvanian Experimental Neuroscience Summer School sau, mai pe scurt, TENSS.

E unul dintre evenimentele de excepționalitate în cercetarea românească, la care participă în fiecare an profesori de la Harvard, Max Planck, Heidelberg University, Cold Spring Harbor și alte centre majore de neuroștiință la nivel mondial. Anul trecut, invitatul de onoare a fost celebrul James D. Watson, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1962, câștigat alături de Francis Crick și Maurice Wilkins, pentru descoperirea ADN-ului.

Unul dintre extrem de rarele articole pozitive referitoare la știința românească publicate în ultimii ani în cunoscuta revistă de specialitate „Nature” a fost despre TENSS. Cu un buget de aproximativ 80.000 de euro, TENSS merge mai departe grație contribuțiilor externe, în România neexistând nicio competiție sau linie de finanțare la care să poată aplica. Mai mult, școala supraviețuiește și pentru că unii dintre profesorii invitați de la mari universități și centre de cercetare din lume, înțelegând valoarea ei, suportă transportul și alte costuri, ba mai și donează bani pentru organizarea ei.

## Stimate colege și stimați colegi,

Nu din patriotism local v-am amintit despre cele două evenimente de excepționalitate din domeniile culturii și cercetării care se desfășoară în aceste zile la Cluj, ci pentru a arăta că nu suntem o nație damnată, că avem capacități, avem oameni care pot gândi și pot pune în practică proiecte vizionare, care, într-un final, să ducă la schimbarea în bine a României.

Problema României nu e vreun ghinion istoric, ci se află aici, în Parlament, și ceva mai încolo, la Palatul Victoria. La sfârșitul lunii trecute, Camera Deputaților a respins Ordonanța de urgență nr. 91/2016, care modifica Legea cinematografiei, fără a o dezbate public, fără consultarea breslei cinematografice și fără ca Ministerul Culturii

și Identității Naționale, care a dat un aviz negativ, să ofere argumente pentru avizul în cauză.

Ordonanța de urgență, adoptată la sfârșitul anului trecut, modifica legislația privind cinematografia, în vigoare din 2005, care nu a fost actualizată niciodată în acești 12 ani, în ciuda dezvoltării spectaculoase a cinematografiei românești, a noilor condiții de producție și distribuție a filmelor, a schimbărilor tehnologice, precum și de legislație europeană apărute între timp.

La începutul acestei săptămâni, aproximativ 450 de cineaști, actori, critici și profesioniști din industria cinematografică i-au cerut președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea de respingere a Ordonanței de urgență nr. 91/2016 și să retrimită ordonanța spre dezbatere în Parlament, lucru pe care, de altfel, l-a solicitat și USR. Nu-i absolut deloc întâmplător că printre semnatarii scrisorii și susținătorii modificărilor aduse Legii cinematografiei se numără cei care au dovedit, cu vârf și îndesat, în ultimii ani că pot impune filmul românesc la nivel european și că pot organiza un festival de film ca factor de dezvoltare economică și socială a unei comunități și a unui oraș precum Clujul.

În același timp cu desfășurarea ediției a VI-a a Școlii Internaționale de Vară de Neuroștiință de la Lacul Știucii, câteva dintre cele mai prestigioase publicații internaționale din domeniul științelor, precum „Nature”, „Science Magazine”, „Times Higher Education” ori „Science Business”, acordă spații ample dezastrului înspre care se îndreaptă cercetarea din România. Mai mult, Asociația Europeană a Universităților arată într-o declarație oficială că este „îngrijorată de ultimele evoluții ale politicii de cercetare din România. Universitățile prosperă și contribuie la societățile lor atunci când se pot baza pe excelența cercetării într-un schimb deschis transfrontalier. Schimbările actuale care au loc în România vor crea obstacole serioase în calea capacității universităților românești de a-și îndeplini rolul pe plan intern și internațional” – se arată în declarația Asociației Europene a Universităților privitoare la evoluțiile recente din România în domeniul politicii de cercetare.

Stimate colege și stimați colegi,

Înțelegeți, așadar, ce probleme avem? Pretindem aici, în Parlament și Guvern, că știm mai bine decât cei care fac performanță la nivel mondial în film ori cercetare cum stă treaba cu filmul și cercetarea. Îi ignorăm pe specialiștii din diferite domenii pentru a promova mediocritatea ori pentru a face experimente halucinante cu experți locali și regionali.

Stimate colege și stimați colegi,

Chiar credeți că există vreo conspirație mondială împotriva țării noastre și asta ar explica valul de critici la adresa politicilor de cercetare promovate de domnul ministru Șerban Valeca, critici venite de la marile universități din România, din partea Asociației Ad Astra, de la Asociația Europeană a Universităților ori de la redactorii de la „Nature”, „Science” și „Times Higher Education”? Chiar credeți că tot rodul unei conspirații antiromânești ar fi și nesfârșitele cronici favorabile și premii câștigate de cinematografia românească în ultimii ani?

## Stimate colege și stimați colegi,

Dacă există, într-adevăr, o conspirație, atunci acea conspirație e aici, în România, în Parlament și în Guvern. E o conspirație a mediocrității și a iresponsabilității, împotriva meritocrației, a performanței, a excelenței în cultură și cercetare. Mai mult, e o conspirație a mediocrității și a iresponsabilității, împotriva viitorului României. Utilizarea a și așa puținilor bani destinați culturii și cercetării pentru a recompensa clientela politică din domeniu este o condamnare a României la înapoiere. Filme precum „Adevărul despre daci” ori invenții precum celebra mașină Lăstun e tot ceea ce putem produce, izolându-ne iarăși de ceea ce înseamnă cultură și cercetare europeană!

## Stimate colege și stimați colegi,

Știu că unii dintre dumneavoastră se simt datori față de diferiți veleitari care v-au înconjurat și care așteaptă acum o recompensă total incorectă în raport cu contribuțiile și capacitățile lor în domeniile culturii ori cercetării. Vă rog și vă atenționez: nu faceți asta sacrificând cultura și cercetarea unei nații întregi!

Haideți să avem curajul să spunem „Nu!” acestor politici! Haideți să nu mai încurajăm mediocritatea și incultura! Haideți să ne asumăm un moment zero pentru schimbare! Un moment pentru viitorul României, de la care să nu mai acceptăm compromisuri, soluții și explicații șmecherești. Un moment de la care să nu mai fie posibil să finanțăm cercetarea Levantului, pentru gloria și nemurirea unui fost președinte de țară, dar să nu mai avem bani, linii de finanțare ori competiții pentru susținerea unei școli de excelență precum cea de la Lacul Știucii. Un moment de la care experiența și buna-credință a unor oameni care au dovedit că pot fi cei mai buni din Europa în domeniul lor nu vor mai fi negate la ei acasă, în România!

Înțelegeți, vă rog, că doar așa se poate schimba țara asta! Doar așa ne putem ține valorile acasă și putem profita, în mod onest, de activitatea și rezultatele lor! Doar așa putem spera că măcar o parte a diasporei se va întoarce aici, alături de părinții, bunicii sau copiii lor!

Am mai spus-o cu alte ocazii, o repet acum și o voi repeta de câte ori va fi nevoie: că vreți sau nu vreți, ce se întâmplă în acești ani va intra în istorie, pentru că, după cum se poate vedea, inclusiv din cele două exemple prezentate, România se schimbă. E drept, se schimbă mult mai lent, cu costuri și sacrificii personale mult mai mari, dar se schimbă!

Când acești ani vor fi analizați în cărțile de istorie, depinde de dumneavoastră de ce parte a forței v-ați situat! E alegerea dumneavoastră! Atenție, stimate colege și stimați colegi, unele dintre aceste cărți au fost deja scrise, altele sunt în lucru!

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Ion Marcel Vela

#26720

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Doamnelor și domnilor senatori, Dragi colegi,

„Alba-neagra cu majorările salariale” – declarație politică.

Sunt uimit și eu, la fel ca și dumneavoastră, dragi colegi, la gândul că Guvernul PSD–ALDE a aflat abia acum, în iunie 2017, că nu are bani pentru majorările salariale promise. Ar trebui să ne punem întrebarea: ce altceva nu mai știe acest Guvern care ne conduce fără prognoze și estimări și când va afla alte informații vitale economiei, finanțelor și României, în general?

De ieri, aud și citesc numai știri despre jocul „uite majorarea, nu e majorarea” al Guvernului. Opoziția a spus că nu sunt bani acum câteva luni, realitatea economică o striga în gura mare în fața Palatului Victoria. Nu au fost urechi care să audă? Sau era de preferat o campanie politică de seducție electorală, care a repetat seară de seară la toate televiziunile că programul de guvernare va fi respectat din scoarță în scoarță?

Ei bine, programul este sublim, dar cred că a rămas și fără scoarță. A fost golit cu totul de sens, de valoare și de seriozitate chiar de către Partidul Social Democrat.

Aud, chiar și din partea unor colegi din alte partide de opoziție, că Legea salarizării unitare a fost făcută pe genunchi și de aceea nu poate fi implementată astăzi. Fals, stimați colegi! Legea salarizării a cunoscut atâta strădanie și a fost improvizată de atâtea minți până acum și în atâtea variante socialiste cu promisiuni de salarii atractive, încât este o eroare să îmbrățișăm teoria lucrului pripit, făcut pe repede înainte.

Legea salarizării unitare a doamnei Olguța Vasilescu nu se poate aplica pentru că este o utopie. Acesta este crudul adevăr! S-a născut dintr-o gogoașă a PSD din campania electorală, a crescut în cuptorul unde eram perpeliți cu toții de grija faptului că poate sau nu poate domnul Dragnea să fie premier, deci a fost ținută în viață artificial în continuare, iar acum s-a spart.

Nu am fost răi și nici egoiști noi, cei de la PNL, când am repetat până la saturație că nu sunt bani, pentru că ar fi absurd să nu dorim majorarea salariilor compatrioților noștri. Noi ne-am uitat pur și simplu la cifre, căci, dincolo de interesele politice, Partidul Național Liberal este un partid responsabil.

Ceea ce a făcut Guvernul, amăgind și mințind mai multe categorii de angajați din România, este condamnabil! Iar promisiunea noilor majorări din 2018 mă face să mă întreb, la modul cel mai serios, dacă acolo, în spatele ușilor închise, domnii miniștri realizează ridicolul situației în care se găsesc.

Nu mai așteptăm nici măcar remaniere, stimabili guvernanți! La ce ar folosi bugetarilor sau angajaților din mediul privat? Așteptăm cu toții, în schimb, responsabilitate

și proprietate a termenilor, seriozitate și înțelegere a situației în care este România din pricina orgoliilor unor șefi de partide!

Vă mulțumesc.

Senator Marcel Vela, Circumscripția Caraș-Severin.

Cuprins

Stenograma

Ședința