Stenogramă plen

Rog liderii de grup să-și desemneze colegii care vor avea intervenții.

Domnule deputat Tinel Gheorghe, dumneavoastră prezentați moțiunea simplă? Vă rog.

Și apoi domnul ministru Deneș, ministrul apelor și pădurilor, va avea intervenție. ## Numai puțin, domnule...

Într-adevăr, mi-a semnalat domnul secretar că, în paralel..., încă nu s-au încheiat lucrările la comisia comună care analizează Legea offshore.

Biroul permanent le aprobase să înceapă de la ora 12.00, dar, prin votul plenului... Bun!

Îl invit acum pe domnul deputat Tinel Gheorghe să citească moțiunea simplă.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Tinel Gheorghe:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați, Domnule ministru,

Subsemnații, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, am înaintat prezenta moțiune simplă, ca urmare a neîmplinirilor Ministerului Apelor și Pădurilor și a modului ilegal în care ministrul Ioan Deneș gestionează situația Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, adică aproximativ 60% din Fondul forestier național, în interesul președintelui de partid și al unei părți din PSD.

## Stimați colegi,

În ceea ce privește politica în domeniul apelor, problema inundațiilor rămâne una dintre cele mai grave neîmpliniri ale Ministerului Apelor și Pădurilor, condus, fără întrerupere, din 2012 și până în prezent de miniștri ai Partidului Social Democrat.

Recunoscută ca o prioritate și în programul dumneavoastră de guvernare, al celor trei guverne PSD–ALDE, problema rămâne nerezolvată, chiar ignorată, dacă luăm în considerare slaba finanțare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor.

O simplă comparație arată dezastrul în acest domeniu. Dacă valoarea investițiilor, alocări de la bugetul statului, în anul 2006 s-a ridicat la peste 122 de milioane de euro, în 2010 la 48 de milioane de euro, în anul 2017 vorbim doar de 14 milioane de euro, iar în 2018 de 16,6 milioane de euro. O comparație realistă între cele 122 de milioane de euro din 2006 și cele 16 milioane alocate de la bugetul de stat în 2018 este încă o demonstrație a lipsei de viziune, a dezinteresului pentru rezolvarea unei probleme majore, care afectează serios viețile oamenilor, stabilitatea administrațiilor și a economiei, dar și bugetul public.

Lipsa de coerență și de viziune merge mai departe, în banii atrași din surse externe, respectiv 102 milioane de euro atrase în 2010 față de 5,1 milioane de euro în 2017 sau puțin peste 6 milioane de euro în 2018. Iar comparațiile sunt relevante, dacă ținem cont de cele 82 de lucrări finalizate în 2010 față de doar 20 de lucrări luate în calcul a se finaliza în 2018.

Investițiile demarate în perioadele 2006–2008 sau 2009–2012 au fost abandonate sau slab finanțate, deși insistați să ne spuneți cât de important este să alocăm sume pentru continuarea și finalizarea lucrărilor cu rol de apărare

împotriva inundațiilor. Neglijarea investițiilor în amenajarea torenților și slaba finanțare a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor au dus la noi catastrofe în vara acestui an.

Situația din această vară este una revoltătoare. În ciuda evaluărilor realizate de comisiile constituite prin ordin al prefecților din județele lovite de fenomenele extreme, fondurile alocate au fost insuficiente, iar sumele au fost distribuite după criterii ticăloase, în funcție de apartenența politică a primarilor, nu în funcție de nevoile reale ale comunităților. În pragul iernii, lucrările avariate nu au fost încă refăcute.

Administrația Națională Apele Române, aflată în coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, preia neputința Guvernului și ajunge de la un excedent de peste 300.000 mii lei în 2015 la un deficit de 232.179 mii lei în 2017 și 237.525 mii lei în 2018. Pentru că primește sume insuficiente de la bugetul de stat, „pune la bătaie” 188.455 mii de lei pentru lucrări de investiții și 145.260 mii de lei pentru stoc de apărare pentru achiziție de mașini, echipamente și mijloace de transport, în vederea asigurării necesarului de utilaje și echipamente pentru intervenții în situații de urgență. Această situație continuă și în 2018.

În timpul acesta, domnul ministru al apelor și pădurilor a promis, în vizitele prin județe, milioane de euro din fonduri structurale și de investiții, deși în 2017 nu s-a depus niciun proiect serios pentru a atrage bani din Programul operațional „Infrastructură mare”.

## Domnule ministru,

La Bistrița ați declarat că Ministerul Apelor și Pădurilor are în derulare 49 de proiecte prin POIM, dintre care 17 vor fi aprobate spre finanțare anul acesta.

Cum o fi să ai proiecte în derulare, dar neaprobate la finanțare? Dar dă bine, nu-i așa?, să faci poze cu mai marii județelor, evident, colegi de partid cu dumneavoastră, și să faci promisiuni... Pentru că, da, aici sunteți campioni!

Scuze, domnule ministru!

La Constanța ați anunțat și un proiect mare cu termen foarte scurt. Ați dispus îndepărtarea unor grinzi metalice care puneau în pericol siguranța turiștilor. Și ați mai făcut ceva la Constanța. I-ați spălat rușinea colegului de la Transporturi, anunțând că, în urma încheierii contractului de finanțare pentru obiectivul „Reducerea eroziunii costiere faza II”, vom avea 100 de km de autostradă pe nisip.

Că nu vă țineți de promisiunile făcute în plan intern ne-am obișnuit deja, domnule ministru, dar se pare că ați uitat și de obligațiile asumate în fața partenerilor noștri externi.

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Apelor și Pădurilor se angaja să elaboreze și să prezinte Comisiei Europene o variantă reactualizată a Planului de implementare a Directivei Consiliului 91/271/ECE privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care România a obținut perioade de tranziție, astfel încât la 31 decembrie 2015 toate aglomerările mai mari de 10.000 de locuitori echivalenți să se conformeze din punctul de vedere al colectării și al epurării avansate a apelor uzate, iar la 31 decembrie 2018, adică mai puțin de două luni și jumătate, toate aglomerările cu populație între 2.000 și 10.000 de locuitori echivalenți să se conformeze din punctul de vedere al colectării și al epurării secundare a apelor uzate.

Termenul final al implementării directivei a fost stabilit la 31 decembrie 2018.

Reactualizarea planului de implementare a directivei europene nu este o joacă, este o obligație, iar nerespectarea acesteia atrage nu doar rușinea că România nu este încă o dată capabilă să-și respecte cuvântul, ci reprezintă și un motiv pentru a fi sancționați. Ne-am fi așteptat să avem făcută publică situația lucrărilor pentru epurarea apelor uzate urbane și a capacităților de execuție și punerea în funcțiune a acestora. Din analiza ultimei situații pe care am găsit-o, elaborată în decembrie 2016, se pare că suntem foarte departe de a ne atinge țintele la care ne-am angajat.

Toate aceste aspecte grave și profunde, scandalurile din presă, care se țin lanț, nu fac decât să demonstreze incompetența gravă care, prin intermediul dumneavoastră, a pus stăpânire pe Ministerul Apelor și Pădurilor, dar și faptul că, prin acest comportament iresponsabil, aduceți serioase prejudicii de imagine miilor de specialiști care încă mai lucrează în sistem, oameni care știu să își facă datoria într-un mod onest și competent și care probabil se simt rușinați că din cauza unor oameni ca dumneavoastră sunt discreditați sau, pur și simplu, merg la serviciu cu gustul amar că toată competența lor nu mai valorează nimic în fața unor politicieni fără rușine și fără onoare, care nu au puterea să se retragă în fața evidențelor.

## Stimați colegi,

Prezenta moțiune simplă vine să sancționeze și gravele derapaje de la lege – OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice –, în baza căreia România s-a angajat în fața Fondului Monetar Internațional că va elimina disfuncțiile în activitatea regiilor autonome și a societăților cu capital integral sau majoritar de stat, că va adopta măsuri prompte pentru eficientizarea activității lor, în vederea creșterii rapide a contribuției reale a acestora la îmbunătățirea parametrilor economiei românești și la echilibrarea bugetului de stat.

De fapt, dacă analizăm activitatea actualului ministru, constatăm că ea lipsește cu desăvârșire, poate și din cauza incompatibilității dintre pregătirea profesională a Domniei Sale și domeniul pentru care a fost învestit de PSD să-l administreze.

Încă de la învestire, domnul ministru ne anunța ritos: „Voi fi partenerul tuturor celor care își doresc gestionarea corectă, durabilă și responsabilă a apelor și pădurilor din România, însă toleranța mea va fi zero față de cei care încalcă legea.”

Am reținut declarația Domniei Sale și am fost convinși că se va ține de cuvânt. Din păcate, stimați colegi, silvicultorii au o vorbă: „Lupul își schimbă blana, dar năravul ba!” Altfel nu ne putem explica cum, la jumătatea lunii septembrie, anul acesta, domnul ministru, în dispreț total față de lege, a emis ordinele nr. 903, nr. 904 și nr. 905, de schimbare a componenței Consiliului de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Adevăratul scop al acestor ordine a fost însă demiterea, din interese exclusiv politice și de grup, a conducerii Romsilva, și nicidecum un interes legitim cu privire la eficientizarea managementului Regiei Naționale a Pădurilor, întrucât rezultatele economice și financiare sunt în totală contradicție cu decizia ministrului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este organizată și funcționează în baza Hotărârii Guvernului nr. 229/2009, cu modificările și completările ulterioare. Romsilva este persoană juridică, este regie autonomă de interes național, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, și are ca scop principal de activitate gestionarea durabilă și unitară a fondului forestier proprietatea publică a statului.

Iată cum arătau la data de 30 iunie 2018 cifrele necosmetizate ale activității Regiei Naționale a Pădurilor: Anul 2016

– Program venituri – 1.842.500 mii lei; realizat – 1.930.905 mii lei; procent – 104,8%.

– Cifra de afaceri – 1.562.000 mii lei; realizat – 1.690.753 mii lei; procent – 108,2%.

– Cheltuieli – 1.683.000 mii lei; realizat – 1.675.911 mii lei; procent – 99,6%.

– Program profit – 159.500 mii lei; realizat – 254.995 mii lei; procent – 159,9%. Anul 2017

– Program venituri – 2.008.500 mii lei; realizat – 2.262.144 mii lei; procent – 112,6%.

– Cifra de afaceri – 1.606.450 mii lei; realizat – 1.966.837 mii lei; procent – 122,4%.

– Cheltuieli – 1.838.500 mii lei; realizat – 1.959.619 mii lei; procent – 106,6%.

– Profit – 170.000 mii lei; realizat – 302.525 mii lei. Semestrul I al anului 2018

– Program venituri – 980.000 mii lei; realizat – 1.232.094 mii lei; procent – 125,7%.

– Cifra de afaceri – 750.000 mii lei; realizat – 1.034.003 mii lei; procent – 137,9%.

– Cheltuieli – 910.000 mii lei; realizat – 1.090.198 mii lei; procent – 119,8%.

– Profit – 70.000 mii lei; realizat – 141.896 mii lei; procent – 201,4%.

Dar nu numai din punct de vedere economic și financiar Regia Națională a Pădurilor a avut rezultate bune în această perioadă. Altfel, guvernele Tudose și Dăncilă nu ar fi putut ca, prin două memorandumuri succesive, să oblige Romsilva să vireze la bugetul de stat 90% din profitul net realizat în anii 2016 și 2017, adică sumele de 201.592 mii lei, respectiv 247.802 mii lei, statul încasând 100 de milioane euro de la Regia Națională a Pădurilor, din profitul net realizat de acest agent economic cu capital integral de stat.

Pe bună dreptate, se pune întrebarea: cum Dumnezeului este decapitată conducerea unui agent economic cu capital de stat, la un profit de 100 de milioane încasat de Guvernul României, de statul român, și pe ce considerente?

Știți câți bani a primit Romsilva ca sprijin de la Guvernul României în acești doi ani, 2016 și 2017? Dacă nu știți, vă spunem noi.

În anul 2016 – suma de 59 milioane lei, iar în anul 2017 – suma de 56,5 milioane lei, adică un total de 115,5 milioane lei, aproximativ 24 de milioane de euro. Nici la Caritas nu se câștiga, acum 20 de ani, de patru ori, cum a câștigat Guvernul României în cazul Romsilva.

Mai mult decât atât, executarea lucrărilor silvice anuale a avut un trend pozitiv, în sensul că s-au executat atât lucrările de regenerare a pădurilor, 15.985 ha, față de un program de 14.252 ha, la nivelul anului 2017, iar în primul semestru al acestui an 10.779 ha, față de un program de 9.383 ha, cât și lucrările anuale de îngrijire a arboretelor tinere în Fondul forestier, proprietate publică a statului, la nivelul prevederilor amenajamentelor silvice aflate în vigoare – 111.251 ha, față de un program de 101.638 ha, la nivelul 2017, iar până la data de 30 iunie 2018 – 30.775,2 ha, față de un program de 27.177 ha, adică 113%.

Semnificativ este faptul că, în ceea ce privește volumul tăierilor ilegale din pădurile administrate de Regia Națională a Pădurilor, în perioada analizată acesta a scăzut continuu. De la 57.080 m[3] , în anul 2015, la 47.713 m[3] , în anul 2017, și la 15.623 m[3] în semestrul I al anului curent.

În data de 27 iulie 2018, domnul Deneș declara că anul trecut au fost identificați aproximativ 400.000 m[3] tăiați ilegal, la nivel național, din totalul fondului forestier, adică din cei aproximativ 6,5 milioane ha de pădure.

Cum se face, domnule ministru, că de pe aproximativ 4,1 milioane ha administrate de Romsilva s-au tăiat ilegal 47.000 m[3] , iar de pe restul suprafeței, adică aproximativ 2,5 milioane ha, aflate în administrarea sau în proprietatea altor deținători, s-a tăiat ilegal diferența de aproximativ 350.000 m[3] ?

Unde este justețea măsurilor administrative care să ducă la îmbunătățirea activității întregului sector silvic, când, iată, problemele par a fi cu totul și cu totul în altă parte?

Nu aveți curaj, domnule ministru, să abordați tranșant problematica gestionării pădurii, acolo unde cu adevărat ar trebui acționat, pentru că acolo apar ingerințele factorului politic, de care evoluția dumneavoastră depinde efectiv.

Am exemplificat doar acești indicatori, pentru că datele pentru ceilalți indicatori pot fi consultate analizând rapoartele de activitate ale Regiei Naționale a Pădurilor pentru anii 2016 și 2017, precum și pentru semestrul I al anului 2018.

Precizăm că realizarea acestor indicatori reprezintă o normă obligatorie și sunt prevăzuți în anexa nr. 1 a contractului de mandat încheiat între mandant, Regia Națională a Pădurilor, și mandatar, directorul general, la jumătatea anului 2016, în temeiul exclusiv al prevederilor Ordonanței de urgență nr. 109/2011.

Cifrele prezentate mai sus completează un tablou mai amplu al rolului și importanței Romsilva, atât în peisajul economico-social, cât și în al factorilor de protecție a mediului. Este știut faptul că Regia Națională a Pădurilor administrează aproximativ 4,1 milioane ha de pădure, din care 17.000 ha sunt păduri virgine și cvasivirgine, 12 parcuri naționale, în suprafață de 307.461 ha, și 10 parcuri naturale, în suprafață de 539.749 ha, în care procesul de producție este restricționat, ca urmare a rolului și importanței ecologice a acestor păduri.

Prin programele de investiții dezvoltate, Romsilva este un contribuitor net la menținerea biodiversității și la stoparea deteriorării tuturor speciilor și habitatelor naturale, susținând în mod efectiv, prin sume considerabile din bugetul propriu, finanțarea tuturor proiectelor care duc la o îmbunătățire măsurabilă a stării de conservare a ecosistemelor naturale.

Ținând cont de datele prezentate mai sus, este revoltător la adresa legii și jignitor la adresa cetățenilor români, stimați colegi, ca un ministru să dispună, în baza bunului plac și a ordinelor de partid, încălcarea grosolană a tuturor prevederilor legale – Statutul funcționarului public, legislația muncii și a angajamentelor asumate de România prin Ordonanța de urgență nr. 109/2011.

Unde vă este toleranța zero față de încălcarea legii, domnule ministru, pe care o trâmbițați la preluarea mandatului?

Unde vă este respectul față de Romsilva, ca instituție, și față de pădure și silvicultori, domnule ministru? Pentru că ați declarat, în data de 7 iunie a.c., la Călimănești, cu ocazia Zilei silvicultorului, următoarele: „Mi-aș dori ca și biroul meu să fie adâncul pădurii, să nu mai aud trilul telefoanelor, ci cântul păsărelelor.”

Nu știm dacă biroul dumneavoastră va fi vreodată în adâncul pădurii, dar, mai mult ca sigur, mandatul dumneavoastră se apropie cu pași repezi de final.

Cum poate tolera prim-ministrul un astfel de comportament de încălcare flagrantă a legii de către un demnitar aflat în exercițiul funcțiunii fără să aibă vreo reacție publică de dezaprobare? Oare totul s-a întâmplat și continuă să se întâmple sub patronajul și auspiciile doamnei prim-ministru?

Abia acum înțelegem mesajele publice ale președintelui PSD, care se lamenta că în ministere funcționarii publici blochează acțiunile guvernamentale și că, vezi Doamne, din această cauză coaliția PSD–ALDE nu își poate implementa

proiectele asumate prin programul de guvernare. În realitate, mesajul este unul simplu: „Dați-i afară, cu orice preț și în orice condiții, pe cei care vi se opun...”.

Pentru exemplificarea evidentă a încălcării legii, am introdus în textul moțiunii simple o parte din conținutul unei note din data de 12 septembrie 2018, întocmită de secretarul general al ministerului, adică de subordonatul direct al dumneavoastră, domnule ministru, notă în baza căreia, stimați colegi, orice procuror se poate sesiza din oficiu și l-ar invita la audieri pe domnul Deneș.

Citez: „Ținând cont de ordinul de încetare a promovării temporare în funcția publică de conducere de director al Direcției juridice a domnișoarei (...), precum și a ordinului de delegare, atribuții aferente funcției de director al Direcției juridice, a domnului (...), apreciez că motivul real al schimbării domnișoarei (...) din funcția publică de conducere a Direcției juridice s-a datorat restituirii neavizat, din punctul de vedere al legalității, a proiectului de ordin al ministrului apelor și pădurilor privind revocarea membrilor Consiliului de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Anterior emiterii ordinului de încetare promovare temporară a domnișoarei (...) din funcția publică de conducere de director al Direcției juridice, s-au făcut presiuni asupra funcționarilor Direcției juridice, pentru reconsiderarea punctului de vedere emis anterior cu privire la neavizarea, din punctul de vedere al legalității, a ordinului menționat anterior.

Consider că, prin delegarea atribuțiilor ce revin funcției publice de conducere a Direcției juridice, a domnului (...), se urmărește schimbarea opiniei juridice anterior formulate cu privire la ordin, dând o aparentă legitimitate viitoarelor demersuri privind revocarea membrilor Consiliului de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și încetarea contractelor de mandate aferente.

Apreciez că motivul real al acestor demersuri menționate mai sus, privind numirea unui nou director al Direcției juridice, a fost neavizarea, din punctul de vedere al legalității, a ordinului de revocare a membrilor Consiliului de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și încetarea contractelor de mandat aferente, astfel cum a fost transmis Direcției juridice.

Totodată, fac mențiunea că referatul de aprobare a ordinului de revocare a membrilor Consiliului de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva trebuia întocmit de către direcția de specialitate care coordonează activitatea din domeniul păduri sau de comisia de evaluare constituită în baza Ordonanței de urgență nr. 109 privind guvernanța corporatistă, nu de către Direcția de comunicare și resurse umane, prin doamna (...), în calitate de director, aceasta neavând atribuții în acest sens, potrivit fișei postului, respectiv regulamentului de organizare și funcționare al ministerului.

Am avizat ordinul de încetare promovare în funcția de conducere de director al Direcției juridice a domnișoarei (...), precum și a ordinului de delegare atribuții aferente funcției de director al Direcției juridice a domnului (...), cu observațiile formulate mai sus, doar în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 și în baza Ordinului privind stabilirea atribuțiilor domnului secretar general nr. 263/14 martie 2018.”

Domnule ministru,

Cred că sunteți conștient de gravitatea celor consemnate în scris de subordonatul dumneavoastră, dar, probabil, vi s-a oferit garanția că, într-o eventuală solicitare de ridicare a imunității, colegii dumneavoastră de partid și de alianță din Senat ar face scut și ar vota împotriva acesteia. Da, că este adevărat ceea ce spunem noi o confirmă chiar demisia, în semn de protest, în data de 10 octombrie 2018, a secretarului de stat responsabil pentru domeniul păduri, coleg cu dumneavoastră de partid.

După părerea noastră, semnatarii acestei moțiuni simple, schimbările făcute la Regia Națională a Pădurilor au avut un singur scop: acapararea politică a acestui agent economic, care are un potențial electoral, mai ales în mediul rural, și financiar însemnat, și, nu mai puțin important, au ajutat la înclinarea balanței de putere în interiorul PSD, susținându-l pe președintele partidului în bătălia internă cu ceilalți contestatari.

Este inacceptabil, domnule ministru, să nu vedem ca prioritate în preocupările dumneavoastră guvernamentale aprovizionarea populației din mediul rural cu lemn de foc. Se știe că necesarul de lemn de foc este de aproximativ 7 milioane m[3] , în fiecare an, din care Romsilva poate asigura până la 4,5 milioane m[3] – 3 milioane m[3] , aproximativ, din tăieri de îngrijire și 1,5 milioane m[3] din lemn subțire fasonat la capătul subțire mai mic de 24.

Diferența însă, domnule ministru, de aproximativ 2,5 milioane m[3] , trebuie asigurată de ceilalți administratori sau deținători de pădure din România. Aici ar fi trebuit să se vadă priceperea dumneavoastră administrativă și, totodată, să se și simtă acest lucru în politicile guvernamentale. Din păcate, ați ales cea mai proastă soluție. În prag de iarnă ați decapitat conducerea Romsilva și ați creat din nou premisele unei crize a lemnului de foc.

De asemenea, ar fi trebuit să știți, domnule ministru, că, deși prețul lemnului de foc pornește direct din pădure, de la aproximativ 150 lei/mc, el ajunge în curțile oamenilor la 500-550 lei/mc, uneori chiar și mai mult, în unele zone și regiuni ale țării fiind unul prohibitiv – județele din regiunile de câmpie cu suprafețe foarte mici de pădure raportat la suprafața județului.

Considerăm că era obligatoriu ca, prin decizie guvernamentală, să identificați soluții de sprijin pentru populație, astfel încât aprovizionarea cu lemn de foc să fie ritmică, facilă și, mai ales, la un preț accesibil.

Cum se face, domnule ministru, că nu ați solicitat constituirea de depozite de lemn cu destinație exclusivă pentru lemnul de foc în zonele deficitare din regiunile cele mai sărace și mai ales acolo unde lemnul este foarte scump, prin afluirea din zonele excedentare, de la munte?

Cum se face, domnule ministru, că nu ați solicitat deja constituirea, la nivel interministerial, a acelor colective mixte care să monitorizeze circulația lemnului de foc pe drumurile publice – jandarmi/polițiști și personal silvic autorizat – acum, în prag de iarnă?

Cum se face, domnule ministru, că nu aveți nicio preocupare privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, deși sunteți membru al unui Guvern care se vrea social-democrat, sens în care, poate, de la dumneavoastră ar trebui să plece propunerea de regândire a unui sistem de sprijin viabil pentru cei care au cu adevărat nevoie de lemn de foc?

Cum se face, domnule ministru, că nu ați avut în vedere la învestire și nici nu v-am auzit vorbind în toată această perioadă despre necesitatea instituirii unei scheme viabile de sprijin pentru toți proprietarii de pădure a cărei funcție principală este aceea de protecție? Acest lucru ar fi dus, în mod vizibil, la scăderea presiunii sociale asupra pădurii. Se știe că Hotărârea Guvernului nr. 447/2017 alocă un buget de 285 de milioane de lei pentru perioada 2017–2020 în vederea compensării contravalorii produselor pe care proprietarii de pădure nu le recoltează, din cauza funcției de protecție a acestora.

În anul 2017 a fost alocată doar suma de 19 miliarde de lei, deși, conform Deciziei Comisiei Europene nr. 8.769 din 3 ianuarie 2017, bugetul alocat anual pentru această formă de sprijin ar fi trebuit să fie de 15,8 milioane de euro, adică de patru ori mai mare.

Ne-am fi așteptat ca anul acesta, domnule ministru și stimați colegi, să veniți cu o propunere de creștere semnificativă a nivelului de sprijin anual, la nivelul propunerii Comisiei Europene, dat fiind faptul că existau toate condițiile îndeplinite – acordul Comisiei Europene, temei legal, Codul silvic, precedent bugetar. Din păcate, constatăm, cu regret, că nu vă preocupă nici acest aspect, care intră în sfera atribuțiilor dumneavoastră, ca ministru al pădurilor.

Cum se face că nu aveți nicio preocupare privind implementarea în România a planurilor de gestionare forestieră sau instrumente echivalente, în conformitate cu gestionarea durabilă a pădurilor – „Sustainable Forest Management”?

Este vorba, domnule ministru, despre Strategia Uniunii Europene 2020 privind contribuția silviculturii la menținerea biodiversității. Aceasta ar fi presupus ca dumneavoastră să fi identificat deja toate suprafețele de pădure proprietate publică a statului și exploatațiile forestiere care urmau să primească finanțare în cadrul politicii Uniunii Europene de dezvoltare rurală. Programul ar urma să conducă la o îmbunătățire măsurabilă a stării de conservare a speciilor și habitatelor care depind sau sunt afectate de silvicultură, precum și la o îmbunătățire a furnizării de servicii ecosistemice.

Cum să înțelegeți dumneavoastră termeni ca biodiversitate, management durabil al pădurilor, ecosistem sau să emiteți puncte de vedere cu privire la unele măsuri pentru prevenirea și limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, când dumneavoastră v-ați întâlnit prima dată cu acești termeni la numirea în funcție? Nu intenționăm să vă jignim, dar aceasta este ceea ce se vede.

Despre îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare pe componenta păduri nu putem vorbi despre niciun fel de bilanț al realizărilor, deoarece nu vă recomandă nimic. Deși prioritatea zero a Guvernului, declarată la pagina 149, în materie de politică de mediu este aceea de protejare a Fondului forestier național, în materie de realizări vorbim tot de zero.

Elaborarea Strategiei naționale forestiere 2018–2027 este încă în chinurile facerii, deci zero. Dacă nu avem strategie, nu putem vorbi de implementare. Din nou zero! Fără strategie și fără măsuri de implementare nu putem discuta despre măsuri practice de diminuare a tăierilor ilegale de arbori. Din nou zero!

Despre dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase, operaționalizarea și dezvoltarea sistemului „Radarul pădurilor” vorbim tot de zero realizări, întrucât, conform declarației dumneavoastră din data de 27 iulie 2018 de la Câmpeni, Alba, „...este în analiza ministerului să facem acest lucru și să implementăm SUMAL-ul (...), în primele șase luni ale anului 2019 se vor face simulări pe această dezvoltare (...), iar după cele șase luni de simulare va intra noul program în funcțiune. Deci în partea a doua a anului 2019...”.

Nu avem SUMAL, nu avem nici scanere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase containerizate în toate punctele de trecere a frontierei și pe toate drumurile naționale și europene. Din nou zero!

Nici despre Sistemul național al perdelelor forestiere de protecție nu putem vorbi. Nu ați făcut nimic. Din nou zero! Despre Studiul privind identificarea terenurilor agricole degradate și potențial poluate care pot face obiectul împăduririlor, în baza căruia ar trebui să se elaboreze și să se implementeze Programul național de împădurire, nici nu poate fi vorba, pentru că el nu există. Deci tot zero!

Despre pesta porcină africană și implicarea dumneavoastră în combaterea acestei boli nici nu putem discuta. Ați fost și sunteți inexistent, deși în sfera de competențe directe intră și strategiile, și politicile cinegetice la nivel național.

Fiind zero peste tot la capitolul realizări și, în plus, generând acte administrative cu încălcarea flagrantă a legii, ne așteptăm, stimați colegi, să fiți de acord cu noi, semnatarii acestei moțiuni simple, că actualul ministru al apelor și pădurilor este cel mai mare dăunător al pădurilor, drept care vă propunem adoptarea, în regim de urgență, a unei măsuri de combatere, în sensul îndepărtării lui din funcție, cu efecte imediate.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Îl invit pe domnul ministru Deneș.

Vă rog, domnule ministru.

Aveți 50 de minute, le folosiți cum doriți dumneavoastră, fie în prima parte, fie la finalul dezbaterii.

Vă rog. Mult succes!

## **Domnul Ioan Deneș** – _ministrul apelor și pădurilor_ **:**

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

## Onorată asistență,

Încep prin a-mi exprima regretul că nu sunt în aceste zile alături de colegii mei care se află într-o inspecție a lucrărilor hidrotehnice pe care Ministerul Apelor și Pădurilor le derulează în regiunea Moldovei, în urma alocării de către Guvern a unor importante fonduri în regim de urgență, și trebuie să stau în București, pentru a răspunde unui demers politicianist nefondat al colegilor liberali.

Din păcate, de o bună bucată de timp, programul politic al PNL nu mai conține nimic constructiv, ci doar o suită de acuze, de critici, de blocări și de jigniri, care aduc dezbinare atât în rândul clasei politice, cât și în rândul cetățenilor, iar acest fapt este cu atât mai dureros și mă mâhnește, cu atât mai mult cu cât se petrece în anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri.

Parlamentul mi-a acordat un vot de încredere și de nouă luni am onoarea să fac parte din Cabinetul Dăncilă, dar mulți dintre dumneavoastră mă cunoașteți dinainte, datorită activității mele de senator al României, activitate pe care o desfășor de șase ani. Știți că sunt un om provenit din popor și de aceea cel mai bine mă simt în rândul oamenilor simpli, la firul ierbii, și nu în birou.

De aceea de la preluarea mandatului de ministru am făcut vizite de lucru în 25 de județe. În unele dintre acestea, situațiile grave create de inundații m-au determinat să mă deplasez de două sau de trei ori, uneori în miezul nopții, așa cum s-a întâmplat la Băcel, la Căpeni–Baraolt, ca să amintesc doar aceste localități.

În acele clipe teribile pentru mulți concetățeni de-ai noștri, dar și în timpul vizitelor de lucru la obiectivele aflate în execuție, la întâlnirile cu autoritățile locale și cu locuitorii afectați de viiturile formate de precipitații istorice fără precedent, din păcate, nu prea am văzut să fi fost prezent vreun parlamentar al PNL.

## Stimați colegi liberali,

Este responsabilitatea noastră să rezonăm la problemele cu care se confruntă românii care ne-au votat și avem obligația să fim între ei atunci când trec prin clipe dificile, în cizme, în ploaie și noroi, dacă este cazul, nu să ne facem că suntem îngrijorați de soarta românilor stând la căldurică, îmbrăcați la patru ace și încălțați cu pantofi de lac.

## Dragi liberali,

Noroiul cu care încercați să aruncați azi în activitatea ministerului pe care-l conduc era mai bine să-l fi avut pe cizme, ca și mine, atunci când cei care v-au votat se luptau să-și salveze agoniseala de-o viață, ajutați de pompieri, de jandarmi și de muncitorii administrațiilor bazinale de apă și ai Administrației Naționale „Apele Române”, ba chiar și de preoții satelor. În lipsa faptelor dumneavoastră, orice spuneți este apă de ploaie, ca să folosesc o sintagmă adecvată temei.

Trăim vremuri în care oricine poate observa că încălzirea globală, schimbările climatice, generează fenomene meteorologice extreme. Descărcările masive de apă pe un areal redus și într-un interval mic de timp au favorizat dezvoltarea unor viituri fără precedent pe cursuri de apă mici, pe văi înainte secate, ceea ce a dus la creșterea însemnată a nivelului pe unele cursuri de apă, cauzând pagube însemnate, uneori chiar și localităților care nu s-au mai confruntat vreodată cu asemenea probleme.

De asemenea, unele construcții hidrotehnice au fost avariate sau nu au făcut față volumelor imense de apă rezultate în urma unor descărcări pluviale pe care proiectanții nu aveau cum să le prevadă în momentul construirii lor. Și, cu toate acestea, nu doar statistica, ci și locuitorii cu care am intrat în contact ne-au spus că ministerul pe care-l coordonez a gestionat foarte bine situațiile de criză apărute pe aria de competență.

În acest context, referitor la investiții, „dezastrul” la care se face referire în moțiune aș putea spune că este doar în mintea unora.

## Vreau să precizez următoarele.

Prin Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, pentru lucrările hidrotehnice s-au alocat următoarele sume:

– 75.000.000 lei – buget de stat – cheltuieli de capital, cu 1,1 milioane lei mai mult ca în 2017;

– 28.000.000 lei – credit extern rambursabil;

– 86.433.000 lei – programe finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014–2020, cu 76,5 milioane de lei mai mult ca în 2017.

De asemenea, Guvernul a suplimentat cu 116.125.000 lei bugetul Ministerului Apelor și Pădurilor în anul 2018, cu sume alocate în regim de urgență din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului. Fondurile au fost alocate prin HG nr. 516/2018 și prin HG nr. 528/2018, pentru realizarea în regim de urgență a unor lucrări de investiții, de prevenire și de înlăturare a efectelor calamităților naturale produse de inundații în perioada iunie–iulie 2018 pe cursurile de apă din județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Neamț, Suceava, Vâlcea.

Din venituri proprii ale Administrației Naționale „Apele Române” se finanțează lucrări în sumă de 138,6 milioane de lei.

În urma evenimentelor hidrometeorologice care au avut loc în primăvara și în vara anului acesta, au fost afectate numeroase lucrări hidrotehnice, care s-au reparat din veniturile proprii ale Administrației Naționale „Apele Române”, și au fost introduse în finanțare 31 de obiective de investiții, cu o valoare de 53,4 milioane de lei, sumă luată de la „Achiziții de clădiri utilitare” și din economii de la „Bunuri și servicii” din cadrul ANAR, repartizate în 16 județe care au fost afectate. Pe parcursul anului 2018, prin redistribuiri din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, s-a alocat ANAR, pentru lucrări hidrotehnice, suma suplimentară de 9,6 milioane de lei.

Suma totală alocată în bugetul ANAR pentru investiții în anul 2018 este de peste 507 milioane de lei, adică peste 110 milioane de euro, din care aproximativ 45 de milioane de euro alocate de la bugetul de stat, și nu 16 milioane de euro, cum neadevărat susțineți în textul moțiunii.

Referitor la afirmația că „ANAR primește sume insuficiente de la bugetul de stat” și este nevoită să „pună la bătaie” sume din sursele proprii pentru acoperirea necesarului, precizez faptul că finanțarea activităților ANAR este foarte strict delimitată de legislația în vigoare.

În conformitate cu capitolul 6 art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 1.176/2005 privind aprobarea statutului de organizare și funcționare al ANAR, finanțarea activităților de interes național și social, prevăzută la art. 6 lit. a)–c), se asigură de la bugetul de stat, iar cele prevăzute la lit. d), din venituri proprii și în completare de la bugetul de stat, în baza programelor aprobate în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor.

Astfel, conform legii, activitățile pe care ANAR le finanțează și din venituri proprii, rezultate din aplicarea mecanismului economic specific, în domeniul gospodăririi resurselor de apă, sunt:

– Gospodărirea unitară, durabilă, a resurselor de apă de suprafață și subterană și protecția acestora împotriva epuizării și degradării, precum și repartiția rațională și echilibrată a acestor resurse.

– Administrarea, exploatarea și întreținerea infrastructurii Sistemului național de gospodărire a apelor.

– Administrarea, exploatarea și întreținerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor, a lacurilor și bălților.

– Administrarea, exploatarea și întreținerea Sistemului național de supraveghere a calității resurselor de apă.

– Apărarea împotriva inundațiilor.

– Întreținerea și exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundațiilor etc.

În consecință, ANAR a utilizat fondurile obținute din surse proprii, exact ceea ce legislația în vigoare îi permite să facă.

Mai mult, cifrele referitoare la situația financiară a Administrației Naționale „Apele Române” vehiculate în moțiune sunt total inexacte. Pentru o bună informare a Parlamentului și a opiniei publice, precizez următoarele.

Situația excedentului financiar înregistrat de ANAR la sfârșitul anului 2017 este următoarea:

– Excedent 2014 = 359.091.842 de lei.

- Excedent 2015 = 315.168.310 de lei.

- Deficit 2016 = 41.368 de lei.

- Deficit 2017 = 181.485.244 de lei.

Totalul excedentului la sfârșitul anului 2017 pe cei patru ani este suma de 445.846.640 lei.

Precizez faptul că deficitele înregistrate de ANAR în anii menționați au fost cauzate de finanțarea unor intervenții în situații de inundații, ghețuri – zăpoare și poluare, probleme care nu pot fi prevăzute pentru a fi prinse în bugetul anual.

Mai mult decât atât, în 2016 ANAR a trebuit să înființeze și să doteze cu logistică centre de intervenție rapidă – CIR-urile –, în diferite regiuni, capabile să acționeze de urgență, oriunde pe cuprinsul țării, în cel mai scurt timp posibil.

De asemenea, ANAR a demarat, în 2016, un program de dotare cu utilaje, program care se va finaliza în 2019, având în vedere că parcul de astfel de utilaje era de mult depășit, unele având o vechime de 30 de ani.

Vreau să mai subliniez faptul că, potrivit Legii finanțelor publice nr. 500/2002, din excedentul înregistrat la sfârșitul anului 2017 ANAR poate utiliza fonduri pentru acoperirea necesarului apărut pe parcursul derulării exercițiului bugetar aflat în execuție.

În textul moțiunii dumneavoastră afirmați, simplist și neinformat, că, citez, „de la un excedent de 300.000.000 de lei în 2015, ANAR a ajuns la un deficit de 232.179.000 lei în 2017 și 237.525.000 de lei în 2018” – am încheiat citatul.

Deci, colegi liberali, sunteți într-o gravă eroare! Și nu doar că furnizați opiniei publice date incorecte, cu cifre parcă trase din căciulă, ca la loto, dar aveți și aptitudinile ghicitoarei Baba Vanga, știind deja, încă din octombrie, deficitul pe care ANAR îl va avea la 31 decembrie 2018.

Dar dezinformarea pe care o practicați cu o râvnă pe care ar trebui să o puneți în slujba unor demersuri nobile nu se oprește aici, ci continuă cu diminuarea numărului investițiilor pe care Ministerul Apelor și Pădurilor le desfășoară.

De aceea informez Parlamentul cu toată responsabilitatea că au fost finalizate sau se vor finaliza până la sfârșitul anului acesta un număr total de 101 investiții, repartizate astfel.

Prin Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018 – 17 obiective, din care menționez două lucrări deja finalizate și recepționate:

– Amenajarea văii Nimăiești, județul Bihor;

– Amenajarea râului Trotuș și afluenți pe tronsonul Ghimeș–Urechești, obiect 6, județul Bacău.

În cadrul proiectului F/P/1579/2008, derulat în baza Acordului de împrumut dintre România și BDCE – trei obiective, din care menționez două lucrări, la fel, finalizate și recepționate:

– În luna mai s-au recepționat lucrările de asigurare a sursei de apă potabilă pentru localitățile Ceatalchioi, Periboina și Periprava din Delta Dunării.

– În luna iunie s-a recepționat Barajul Mihoiești, o lucrare care trena de foarte mult timp.

Din Fondul de rezervă pus la dispoziția Guvernului, la intervenție – 29 de obiective.

Din venituri proprii ale ANAR – 31 de obiective, conform graficelor asumate prin contracte.

– Și 21 de obiective aflate în derulare în anul 2018.

Diferența din suma alocată pentru lucrări de investiții, prin ANAR, în cuantum de 318 milioane de lei, s-a utilizat pentru continuarea a 78 de lucrări care se află în derulare și au termen de finalizare în perioada următoare.

În ceea ce privește proiectele operaționale de infrastructură mare, POIM, menționez următoarele:

Pregătirea portofoliului de lucrări pentru POIM 2014–2020 a început din anul 2016, când, în baza PMRI, ANAR, împreună cu consultantul Jaspers și AM POIM, au început procedura de selecție de proiecte și pregătirea ghidului de finanțare. Aceste activități au fost finalizate la sfârșitul anului 2016.

În 2017 au fost selectate 49 de investiții, posibil a fi finanțate prin POIM, din care 17 se încadrau în prevederile sumelor alocate prin POIM axa prioritară 5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor, prin prioritatea de investiții 5.1; sprijinirea investițiilor pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv abordări bazate pe ecosistem și obiectivul specific 5.1; reducerea efectelor și a pagubelor asupra populației cauzate de fenomenele naturale, asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundații și eroziune costieră.

În anul 2018 au fost demarate procedura de achiziție „Asistență tehnică pentru pregătirea de proiecte POIM”, precum și întocmirea cererilor de finanțare pentru proiectele prezentate mai jos.

Pentru cele 17 proiecte, termenul de pregătire a cererilor de finanțare și propunere de semnare la Ministerul Fondurilor Europene este de 31 decembrie 2018.

Vreau să subliniez un fapt deosebit de important.

În anul 2018, pentru proiectul „Reducerea eroziunii costiere Faza II 2014–2020” au fost alocate 752.000.000 de euro fără TVA. Pentru acest proiect sunt întrunite condițiile de semnare a contractului de finanțare în noiembrie 2018, iar procedura de licitație execuție lucrări este în desfășurare, cu termen de finalizare și semnare contract de execuție în luna decembrie 2018.

Diferența de două lucrări a fost realizată prin două proiecte fazate, prin Programul POS Mediu 2007–2015.

Pentru celelalte 30 de investiții s-au întocmit fișele de proiect pentru aprobarea de către AM POIM a supracontractării, conform OUG nr. 17/2018, prin POIM Axa prioritară 5, Obiectivul specific 5.1.

În ceea ce privește epurarea apelor uzate urbane precizez că Ministerul Apelor și Pădurilor are doar două responsabilități privind monitorizarea și raportarea implementării prevederilor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.

Ministerul Apelor și Pădurilor nu are vreun instrument prin care poate influența progresul privind realizarea sistemelor de canalizare și epurare a apelor uzate urbane. Deciziile asupra alocării de fonduri naționale sau europene legate de aceste investiții sunt în responsabilitatea instituțiilor care au în atribuții gestionarea programelor specifice prin care se pot aloca fonduri pentru proiectele de apă și canal.

În ceea ce privește realizarea unui plan reactualizat de implementare a acestei directive, afirmația dumneavoastră din moțiune este complet greșită.

Doresc să vă informez că singurul plan de implementare valabil pentru această directivă este cel negociat și aprobat prin Tratatul de aderare.

Cu toate acestea, Ministerul Apelor și Pădurilor s-a angajat să elaboreze un „Plan de accelerare a conformării”, necesar recuperării întârzierilor în implementare, cu termene și măsuri realiste, asumate de toate autoritățile implicate, cu rol în recuperarea întârzierilor de realizare a angajamentelor asumate. Pentru realizarea acestui plan s-a elaborat o aplicație de finanțare prin POCA, care este în curs de aprobare, call-ul de depunere proiecte fiind deschis în luna septembrie.

Acest program va fi realizat și cu expertiza Băncii Mondiale și pe baza rezultatelor unui alt proiect aflat în responsabilitatea Ministerului Fondurilor Europene, realizat cu asistență BERD.

Menționez că, deși nu este o instituție cu rol principal în problema apelor uzate urbane, la nivelul Ministerului Apelor și Pădurilor a existat o permanentă preocupare pentru identificarea măsurilor necesare atingerii țintelor de conformare, prin recuperarea întârzierilor acumulate pe parcursul întregii perioade de la data obligației de implementare a acestei directive, precum și pentru responsabilizarea tuturor autorităților cu sarcini în implementare.

În încheierea secțiunii dedicate domeniului ape, doresc să mai dau pe apa sâmbetei o altă minciună lansată de dumneavoastră, dragi liberali revoltați, și anume aceea că fondurile au fost alocate de minister într-un mod discreționar, numai primarilor PSD.

Citez din moțiune: „... Situația din această vară este una revoltătoare. În ciuda evaluărilor realizate de comisiile

constituite prin ordin al prefecților din județele lovite de fenomenele extreme, fondurile alocate au fost insuficiente, iar sumele au fost distribuite după criterii ticăloase, în funcție de apartenența politică a primarilor, nu în funcție de nevoile reale ale comunităților”, am încheiat citatul.

Cu toată dragostea, îmi permit să vă spun că nu criteriile sunt ticăloase, ci oamenii, mai ales cei care gândesc că în situații extreme, de dezastru, când viețile și bunurile cetățenilor, instituțiile publice socioeconomice și căile de comunicații sunt expuse pericolelor, o autoritate a statului acționează și alocă fonduri în funcție de apartenența politică a primarului. Necazul oamenilor nu are culoare politică. Resping cu tărie această afirmație mincinoasă, iar ca argument vă ofer cifre. Cifrele nu mint, dar dumneavoastră, cei de la PNL, sunteți în stare să negați evidența, ceea ce nu m-ar mira!

Cele 101 obiective investiționale derulate de Ministerul Apelor și Pădurilor se află în zone administrate de tot atâtea UAT-uri. Structura rezultată în urma analizei din punctul de vedere al apartenenței politice a autorităților locale este următoarea:

– 52 de localități cu primari ai PSD, inclusiv Alianța PSD+ UNPR, au primit o alocare totală de 110.920.000 de lei, ceea ce reprezintă 58,63% din totalul sumei alocate;

– 38 de localități cu primari ai PNL – alocare de 64.815.000 de lei, adică 34,26% din totalul sumei alocate;

– 3 localități cu primari independenți – alocare de 4.960.000 de lei, adică 2,62% din totalul sumei alocate;

– 8 localități cu primari ai Uniunii maghiarilor – 2 – Partidul Civic Maghiar, 6 – UDMR – alocare de 8.498.000 lei, adică 4,49% din totalul sumei alocate;

– total – 101 localități, cărora li s-a alocat suma totală de 189.193.000 de lei.

Menționez că singurele criterii care au stat la baza deciziilor de finanțare au fost elaborate de specialiști, și nu de ministru. Îi aveți aici, în stânga mea. Aceștia au fost oamenii care au elaborat aceste criterii. Astfel, aceștia, ținând cont de limita impusă pentru finanțarea lucrărilor în regim de urgență, în vederea înlăturării efectelor calamităților naturale produse de inundații în perioada iunie–iulie 2018, au prioritizat lucrările după următoarele criterii:

1. Readucerea la stadiul inițial a lucrărilor afectate, prin: – refacere breșe diguri și consolidarea zonelor adiacente; – apărări de mal și consolidări pentru stoparea eroziunilor active;

– recalibrări de albie.