Stenogramă plen

## Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 17 octombrie 2018, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Nicu Fălcoi și de domnul senator Ion Ganea, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, același Grup parlamentar al PSD.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi pe care am s-o prezint am intitulat-o „Despre desecretizare și demagogie anostă”.

O recentă inițiativă legislativă a generat reacții politice pasionale și extreme. Proiectul respectiv, adoptat de comisiile din Senat, prevede ca la data intrării în vigoare a legii toate documentele clasificate în baza Hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu Direcția Națională Anticorupție, să fie „declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, devenind astfel informații de interes public și care nu vor mai produce efecte de nicio natură.

Scopul este foarte clar exprimat în expunerea de motive la proiect: se oferă astfel cetățenilor posibilitatea de a decide singuri în ce măsură protocoalele încheiate între instituții au putut fi folosite ca premise pentru abuzuri comise pe perioada derulării unor anchete ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și nu numai.

Cel mai fervent opozant al acestei declasificări s-a dovedit a fi europarlamentarul Monica Macovei. Argumentul principal al contestării a fost acuzația că inițiatorii urmăresc, de fapt, revizuirea sentințelor de condamnare și mai ales reproșul că a fost introdus în lege un articol prin care „se permite persoanelor care se consideră vătămate de efectele acestor documente să facă acțiuni pentru revizuirea condamnărilor și pentru despăgubiri civile”. Dacă însă dorim ca justiția să funcționeze și în România ca în democrațiile occidentale, la care ne referim atât de des ca la niște modele, atunci, după părerea mea, o asemenea prevedere deschide cetățenilor o posibilitate de a repara un eventual abuz, aducând prin aceasta un climat de normalitate în societate.

Și-atunci: care ar putea fi motivul real al unei opoziții atât de vehemente? Cel mai probabil hotărârea respectivă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării poartă semnătura ministrului justiției de la acea vreme, iar în anul 2005 ministrul justiției era chiar europarlamentarul Monica Macovei. De ce ar putea fi o astfel de semnătură o problemă acum? Nu ar trebui să fie decât dacă protocoalele încheiate pe baza

acestui document inițial au stabilit cu literă de lege măsuri sau proceduri de urmărire penală de natura celor prevăzute în Codul de procedură penală.

În aceste circumstanțe, desecretizarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 și a tuturor protocoalelor întocmite în baza acesteia ar putea să ducă la dezvăluirea unor grave abuzuri și încălcări ale drepturilor constituționale ale unor persoane aflate în urmărire penală sau inculpate, situație în care eșafodajul de lamentări și îngrijorări alarmiste ale Monicăi Macovei în ceea ce privește independența procurorilor și a judecătorilor s-ar dovedi doar o demagogie anostă.

Dacă în ceea ce privește Hotărârea CSAT nr. 17/2005 opoziția Monicăi Macovei față de declasificarea acesteia a fost radicală și fără nuanțe, când vine vorba despre mitingul din 10 august anul curent atitudinea se schimbă drastic. De data aceasta, dimensiunea declasificării solicitate imperativ devine maximală și include chiar și planul întregii operațiuni.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președintă. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice de astăzi: „Comuna fără povești!”. La doi ani după preluarea celui de-al cincilea mandat, primarul Tudor Florea, de profesie inginer agronom, administrează comuna Grădinari – formată din satele Grădinari, ca reședință, Tântava și Zorile – ajutat de opt consilieri de la PSD, trei consilieri de la ALDE, un consilier independent și un consilier de la PNL.

Rar întâlnit este faptul că, după patru mandate de primar încheiate, în 2016 a obținut 66,86% dintre voturile exprimate pentru funcția de primar, cu peste 5% mai mult decât voturile exprimate pentru alegerea consiliului județean, fără o erodare semnificativă a imaginii sale.

Pentru comună, avantajoasă este apropierea de capitala țării, situată la doar 25 de km de Grădinari. Este ceea ce le oferă și acum locuitorilor comunei, ca și înainte de ’89, locuri de muncă, piață de desfacere, acces la educație și la mai multe facilități, dar poate explica și faptul că, dintre cei 50 de asistați social preluați la începutul acestui mandat, în 2018 au rămas doar opt.

Pe terenul arabil în suprafețe mari și de bună calitate de la Grădinari se produc legume și zarzavaturi, care se găsesc permanent pe tarabele din piețele bucureștene. O mare parte din populație își câștigă pâinea an de an din agricultură. Comuna este situată în zonă de câmpie, are soluri nisipoase și râul Argeș care traversează comuna, astfel că aici își desfășoară activitatea patru balastiere. La Grădinari mediul privat este reprezentat de circa 24 de firme, care ating o cifră de afaceri totală de circa 4 milioane de euro și care acoperă toată gama de solicitări ale locuitorilor. Zona a devenit atractivă atât pentru oamenii cu bani din București, cât și din țară, care au venit și au construit case de vacanță în zonă, precum și pentru investitorii străini și români care au venit și au investit aici.

Recent, și cu mândrie, cetățenii din comună îmi spuneau că nu are nimeni primar mai bun ca al lor. Le-am dat și eu dreptate, atâta vreme cât:

– majoritatea drumurilor sunt asfaltate, sunt amenajate șanțuri și trotuare, serviciul de salubritate este înființat de foarte mult timp, ca și stația de epurare ape uzate, aproape finalizată, și cele două terenuri de sport funcționale;

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian.

Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este „Orașul Iași, capitală istorică a României – justificări istorice, culturale și aspecte pragmatice”.

Ne aflăm într-un an cu reverberații speciale pentru istoria noastră, un an în care ne amintim despre reușita de acum un veac, dorind să ne inspire în a construi România europeană de azi.

Însă izbânda Unirii de la 1918 nu ar fi fost posibilă fără câțiva piloni solizi: orașele-centru, cele în care s-au coagulat energiile care au condus spre înfăptuirea importantului act istoric. Un astfel de pilon a fost și Iașiul, locul din care vin. Orașul a contat semnificativ în conturarea proiectului statului unitar. Iar puterea sa a stat, încă din secolul al XVI-lea, când a devenit centrul administrativ al Moldovei, în capitalul cultural, educațional și uman pe care l-a acumulat veac după veac.

În anii refugiului din perioada Primului Război Mondial, Iașiul a pus la dispoziția țării acest întreg potențial. Azi, după un veac de la momentul întregirii, după veacuri în care a dăruit neîntrerupt pe tărâm cultural, Iașiul ocupă în conștiința publică locul de oraș reprezentativ pentru istoria și cultura națională.

De altfel, capitalul istoric și cultural, resursa universitară au fost mereu atuuri ale orașului. Este o zestre pe care administrațiile care s-au succedat decenii de-a rândul au încercat s-o conserve și, când au putut, s-o sporească. Grație acestei moșteniri, orașul a căpătat în timp aura unei veritabile capitale culturale. Exemple similare se găsesc și în alte țări. În Turcia, de pildă, deși orașul Ankara este capitala administrativă a țării, Istanbulul este recunoscut drept capitala istorică a statului.

Iată deci că propunerea legislativă aflată în aceste zile în Parlament, cea prin care ar urma ca municipiul Iași să fie declarat capitală istorică a României, are nu doar argumentul împlinirii unei datorii morale pentru jertfa din urmă cu un veac, ci mai ales temeiul recunoașterii unei stări de fapt fără putință de tăgadă.

Îmi exprim speranța că acest statut, acordat onorific și consfințit prin lege, nu va rămâne doar un element decorativ, așezat pe blazonul orașului, ci va avea implicații în dezvoltarea orașului, în promovarea acestuia în Europa și în lume, în creșterea infrastructurii turistice. Astfel, îmi doresc ca și aspectele mai pragmatice, de urgentă necesitate, ale orașului și ale Moldovei să-și găsească soluționarea, astfel încât în Iași, capitala istorică a țării, să se poată ajunge circulând pe autostrada A8. Acesta este un deziderat pe care politicienii l-au clamat mereu în ultimii ani și pentru care acum, când avem și adeziunea, sprijinul Uniunii Europene, nu mai trebuie să găsim justificări de amânare.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Mulțumesc, doamna președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „România, în fața unui important examen european”.

Stimați colegi,

România este la doar o lună și jumătate distanță de unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a țării noastre: preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene.

Timp de șase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, deținerea acestui mandat va însemna o perioadă de maximă importanță nu doar pentru România, ci chiar pentru viitorul întregii Uniuni. Iată de ce exercitarea președinției înseamnă o mare oportunitate pentru țara noastră, dar are și o imensă încărcătură, o mare responsabilitate. Teme mari precum finalizarea procesului denumit generic Brexit, continuarea subiectelor aflate pe agenda europeană, buna cooperare atât între agențiile și instituțiile europene, cât și între statele membre, dezbaterile despre viitorul Uniunii sunt provocările care ne așteaptă.

Se știe foarte bine, Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul de Miniștri, cum mai este numit, are un rol determinant în arhitectura instituțională. Este unul dintre factorii decizionali de la nivelul Uniunii Europene. Negociază și adoptă legislație, coordonează politicile statelor membre, dezvoltă politica externă și de securitate a Uniunii Europene, încheie acorduri internaționale și adoptă bugetul Uniunii Europene. Iată, așadar, tot atâtea domenii de interes cu impact direct asupra vieții cetățenilor.

Temele de interes ale României au în vedere latura economică, cu dezvoltarea durabilă, reducerea decalajelor, ocupare și drepturi sociale, dar și inovare și digitalizare, adică o Europă a prezentului, dar mai ales a viitorului. Securitatea, în toate formele ei, este un alt domeniu de interes. Securitatea internă, gestionarea granițelor externe, dar și securitatea cibernetică reprezintă tot atâtea provocări. O altă tematică este cea a Europei valorilor comune: libertate, democrație, egalitate de șanse, justiție, solidaritate, unitate, diversitate, dar și combaterea rasismului, a xenofobiei, a discriminărilor de sex, limbă sau religie.

În exercitarea efectivă a mandatului, România trebuie să joace un rol de mediator neutru, imparțial. Dar vorbim și despre o viziune proprie, națională, cu privire la viitorul Uniunii Europene pe care România va avea ocazia să și-o exprime.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Vă mulțumesc. Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu, Dragi colegi,

Discursul meu de astăzi are titlul „Mitropolitul Gurie al Basarabiei – un exemplu duhovnicesc pentru dezrobirea Republicii Moldova”.

Sub zodia divină a Luceafărului, zilele acestea toată suflarea românească marchează gloria de acum o sută de ani a săvârșirii Marii Uniri. Iar la Chișinău președintele Dodon se pregătește să-l găzduiască cu mare fast pe Patriarhul Kiril al Moscovei. Evident, gestul este un afront adus întregului context spiritual a ceea ce înseamnă Anul Centenar al Unirii românilor de la 1918.

Invitarea patriarhului rus în toamna Centenarului Marii Uniri vrea să transmită mesajul că, oricât de mari ar fi în Republica Moldova tendințele panromânești de reîntregire națională, basarabenii rămân canonic subordonați, iar duhovnicește supuși lumii ruse. Iar lumea rusă, ca proiect comun pentru secolul XXI al Kremlinului și al bisericii ruse pravoslavnice, înseamnă antioccidentalism, dar și antiromânism.

Pretențiile de azi ale Moscovei sunt aceleași, de Ev Mediu ori de sfârșit de secol XX. Actualele conflicte militare din spațiul ex-sovietic au drept pretext așa-numitul „drept legitim” de control rusesc asupra spațiilor naturale ale altor popoare din Rusia Țaristă și din ex-URSS-ul ultimelor aproape trei secole.

Ucraina este ultima jertfă, iar prima, este știut, la începutul anilor ’90, a fost Republica Moldova. Este cunoscut și faptul că în acel război regimentele de cazaci, bandele formate din criminali recidiviști eliberați din închisori cu condiția expresă să-și demonstreze cruzimea pe frontul de pe Nistru, dar și trupele regulate ale Armatei a XIV-a a Federației Ruse erau „blagoslovite” înainte de a intra în luptă împotriva „moldovenilor români fasciști” de către înalții prelați ai bisericii ruse. Această biserică, la nivel de sinod și de patriarh, a încurajat agresiunea, iar mai apoi i-a decorat cu înalte distincții bisericești pe autorii și executorii acelui măcel împotriva moldovenilor ridicați să-și apere pământul, libertatea și limba română.

Invariabil ostilă, biserica rusă a rămas pe aceleași poziții de îndoctrinare, se implică direct în campaniile electorale, promovează politicieni obedienți și corupți, stabilind astfel agenda politică și geopolitică a Republicii Moldova. Prin ingerința pravoslavnică în agenda politică a Chișinăului,

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Baciu Gheorghe.

## Bună dimineața!

## Domnilor guvernanți,

Stimate colege și stimați colegi din coaliția majoritară, V-ați cumpărat avocat al poporului, dar, oricâți bani ați pune la bătaie, poporul nu e de vânzare!

Să recapitulăm. Luni, 15 octombrie, aici, în Senat, a fost votată Legea nr. 382/2018 de modificare a Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea Avocatului Poporului, inițiată de trei mari evangheliști ai statului paralel: Nicolae Șerban, Florin Iordache și Eugen Nicolicea. Astfel, potrivit modificărilor, funcția ocupată de Victor Ciorbea va fi asimilată, ca rang și salarizare, cu funcția de ministru, pensia de serviciu va putea fi asimilată cu indemnizația pentru mandatul în curs și va fi actualizată în raport cu indemnizația judecătorilor Curții Constituționale.

În aceeași zi, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență care își propune destructurarea Direcției Naționale Anticorupție, iar ieri ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial. Cine ar putea ataca această ordonanță de urgență la Curtea Constituțională? Răspunsul nu e greu: avocatul poporului, adică Victor Ciorbea, domnul care tocmai a fost premiat aici, în Senat, cu o indemnizație și pensie speciale, numai bune de pus pe rana datoriilor istorice, de sute de mii și milioane de euro, pe care domnul în discuție le-a strâns la bănci și la bugetul public. Oricum, cu sau fără acest peșcheș, știm deja de ani buni că domnul Ciorbea are doar înfățișarea unei specii războinice și de temut din serialele științificofantastice, când, de fapt, comportamentul lui e de pisoiaș docil și lingușitor.

Și nu e vreo veste surprinzătoare că PSD s-a obișnuit să cumpere conștiințe cu bani publici. Singura știre cu adevărat importantă e că în România mai există conștiințe curate, care nu pot fi cumpărate, mai există persoane cu coloană vertebrală, dispuse să lupte până la capăt pentru principiile și valorile în care cred. Iar ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani și în ultimele luni și săptămâni dovedește că asemenea persoane nu sunt deloc puține, iar asemenea cetățeni nu pot fi nici cumpărați, nici învinși.

La final, răspund și unei temeri din spațiul public: dreptul de a le spune hoților că sunt hoți, impostorilor că sunt impostori, neghiobilor că sunt neghiobi ori condamnaților penal definitiv că sunt penali nu ni-l poate îngrădi cineva.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Felicitări și succes în noua funcție pe care o dețineți!

Titlul declarației politice de astăzi: „I-am încurajat pe fermieri să se asocieze, i-am ascultat, iar acum am promovat în Senat modificările cerute de aceștia la Legea cooperației agricole”.

## Stimați colegi,

Odată cu deblocarea aplicării beneficiilor fiscale atât pentru cooperativele agricole, cât și pentru membrii acestora, interesul fermierilor în a se asocia a crescut simțitor.

Săptămâna trecută, de la această tribună am susținut, în calitate de inițiator, Proiectul de lege de modificare și completare a Legii nr. 566/2004 a cooperației agricole. Am lucrat la aceste modificări substanțiale ale legii, alături de colegii senatori din Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, și am beneficiat de sprijinul reprezentanților asociațiilor de profil, iar Ministerul Agriculturii, precum și cel al finanțelor publice au susținut modificarea legii.

Demersurile de modificare și completare a Legii cooperației agricole vin ca urmare a multiplelor sesizări pe care le-am primit la cabinetul meu parlamentar, dar și la întâlnirile organizate în județul Botoșani cu fermierii locali, precum și din partea organizațiilor de profil din România. Modificările aduse Legii cooperației vizează, în mod special, clarificarea regimului juridic și fiscal aplicabil cooperativelor agricole, dar și definirea mai clară a relațiilor dintre cooperative și membrii acestora.

Stimați colegi, încurajarea fermierilor și promovarea nevoii de asociere în agricultura românească au fost și rămân obiective în activitatea mea de senator ales în județul Botoșani, însă un senator are, în principal, prerogativa de a iniția și a modifica anumite legi, atunci când, ascultându-i pe beneficiarii direcți ai prevederilor legale, constată că există disfuncționalități majore în aplicarea legii.

De fapt, această atitudine de ascultare și orientare strictă asupra rezolvării problemelor cetățeanului român este cea care a dus Partidul Social Democrat la guvernare în anul 2016. Dincolo de războiul continuu dintre partidele politice, dintre Guvern și opoziție, dintre Guvern și președinte, PSD demonstrează că se ține de programul de guvernare, iar acest lucru deranjează, întrucât adversarii politici nu au soluții la problemele concrete ale românilor.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Îl invit la microfon pe domnul Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua mondială a alimentației”.

La 16 octombrie peste 150 de țări marchează Ziua mondială a alimentației, declarată de Adunarea Generală ONU cu scopul creșterii gradului de conștientizare publică asupra problemelor privind alimentația la nivel mondial și consolidarea solidarității în lupta împotriva foametei, malnutriției și a sărăciei.

Plecând de la ideea că, dacă clima este în schimbare, agricultura și nutriția trebuie să se schimbe și ele, tema ediției din acest an a Zilei mondiale a alimentației este axată pe principii de agricultură sănătoasă, care conduc la o alimentație sănătoasă.

Cu prilejul acestei zile, peste tot în lume, la nivelul factorilor de decizie, sunt organizate conferințe, seminare și mese rotunde, pentru a intensifica eforturile de protejare a mediului înconjurător, îmbunătățire a educației, precum și de inițiere de politici guvernamentale adecvate, care să contribuie în mod eficient la asigurarea securității produselor alimentare. Scopul sărbătorii este de a face cunoscute problemele sectorului alimentar în lume și de a spori solidaritatea cu sectorul agriculturii, punând baza unor politici de acțiune comune. Pe lângă faptul că, din start, materia primă folosită în industria alimentară are un potențial de risc ridicat pentru sănătate, alegerile alimentare din viață, atât zilnic..., nu sunt din cele mai fericite.

Populația României are o alimentație preponderent nesănătoasă, conform evaluării stării de nutriție și a alimentației populației, realizată în anul 2011 de Institutul Național de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății. Conform specialiștilor institutului, alimentația românilor se caracterizează printr-un aport mare de grăsimi și proteine totale, raport mult supraunitar dintre grăsimile animale și cele vegetale, un aport insuficient de carbohidrați și de fibre alimentare (1/3 din necesar) și un aport insuficient de calciu, magneziu și seleniu. Totodată, dieta românilor conține un consum dublu de sare față de valorile recomandate.

Guvernul PSD–ALDE și-a asumat deja o parte din recomandările Organizației Națiunilor Unite din acest an prin programul de guvernare. Politicile agricole și de dezvoltare rurală asigură stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural. Pe lângă acestea, Executivul a adoptat programul pentru școli prin care preșcolarii și elevii din învățământul primar și gimnazial vor primi în anul școlar 2018–2019 fructe și legume proaspete, produse lactate și produse de panificație. În sprijinul alimentației sănătoase a venit și Ministerul Sănătății, prin publicarea ghidului pentru alimentație sănătoasă, ajutând populația în a se hrăni sănătos.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi: „Românii din Sardinia și problemele lor”.

Doamnelor, domnilor senatori,

La sfârșitul săptămânii trecute, la invitația Federației Organizațiilor Românești din Italia – FORI –, a președintelui Rareș Cristea, precum și a Asociației Culturale „România Unită”, condusă de președinta Mihaela Cîrceag, am făcut o vizită în Sardinia, unde am întâlnit reprezentanții românilor din această comunitate, care numără aproximativ 15.000 de persoane.

Prin amabilitatea organizatorilor, am avut întâlniri cu semeni de-ai noștri, inclusiv în câteva locații unde aceștia lucrează. M-am bucurat tare mult să constat că și aici românii sunt bine apreciați, ei fiind oameni cinstiți, muncitori și care s-au integrat foarte bine în comunitățile în care trăiesc.

La întâlnirea de sâmbătă seara cu reprezentanții organizațiilor românești din Sardinia mi-au fost aduse la cunoștință mai multe probleme cu care se confruntă cetățenii români și pentru care s-au solicitat soluții pe lângă autoritățile române, lucru pe care îl voi face cunoscut prin înștiințarea Guvernului și a instituțiilor abilitate. În urma concluziilor purtate..., discuțiilor purtate, am concluzionat că:

1. O problemă gravă este faptul că cetățenii români obțin foarte greu schimbarea actelor de identitate expirate, a certificatelor de naștere ale copiilor români născuți în Italia și, prin urmare, nu pot veni în țară nici măcar în vizită, în lipsa unui consulat, a unui oficiu sau birou consular în zonă.

Reprezentanții consulatului român vin în această zonă a Italiei o dată sau de două ori pe an, iar deplasarea cetățenilor noștri către Roma pentru a ajunge la ambasadă presupune costuri de aproximativ 300-400 de euro și mult timp, timp de care cei care muncesc nu dispun. Promisiuni s-au făcut mai ales în campaniile electorale, dar s-au dovedit vorbe goale. Din acest motiv, politicienii sunt priviți cu mare reținere de către cetățenii din diasporă.

Am constatat cu tristețe faptul că, din nefericire, s-a ajuns până la cazuri unde, din cauza piedicilor obținute în urma..., în schimbarea actelor expirate, unii români au solicitat cetățenie italiană, renunțând la cea română.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernarea PSD–ALDE a executat, ca de obicei, alunecos, șerpește, o operațiune în stil mafiot de cea mai joasă speță. Protejatul ALDE, Tudorel Toader, a făcut sluj în fața lui Dragnea și a camarilei sale din Teleorman, aruncând o ordonanță de urgență care, practic, duce la dezintegrarea DNA și la blocarea unor dosare grele.

Pentru siguranță, avocatul poporului a fost mituit de PSD și ALDE, care au votat legea pe care Victor Ciorbea și-a făcut-o singur și care îi asigură indemnizații și pensie specială de 36.000 de lei pe lună. Cu ciubucul în buzunar, Ciorbea a plecat în concediu, că de acolo nu va vedea catastrofa acestui OUG.

Calculul pare perfect, lovitura pare perfectă, dar nu este. Pe de o parte, cu servilismul grobian, cu graba și incompetența cu care ne-a obișnuit în acțiunile sale, Tudorel Toader a produs o ordonanță proastă și interpretabilă,

care va fi atacată, prin toate mijloacele, de USR și de cei care luptă pentru respectarea democrației.

Pe de altă parte, între dosarele pe care PSD și ALDE vor să le blocheze sunt cel puțin două care ating lucrurile la care românii nu se mai lasă păcăliți, nu mai acceptă să rămână cu capul plecat.

Primul este dosarul „Revoluției”. Este dosarul prin care au deturnat actul fondator al renașterii României Ion Iliescu și acoliții săi, creatorii hidrei FSN–PDSR–PSD, cei care ne-au ținut și vor încă să ne mai țină în afara Europei, încercând să întoarcă fața de la Europa către est. Românii nu vor accepta ca istoria și viitorul lor să fie îngropate.

Al doilea este dosarul „10 august”. Cele câteva milioane de români din țară și din diaspora nu vor accepta să le fie negat dreptul de a afla cine a ordonat să fie bătuți, gazați și umiliți. Milioane de români vor să-i vadă în fața justiției pe cei care, după cei i-au silit să plece din țară, încearcă să-i intimideze și să le nege dreptul de a se întoarce într-o Românie europeană, prosperă și democratică.

Mesajul meu pentru cei care vor să îi intimideze sau să îi îndepărteze pe români, pe românii onești, este simplu: nu veți reuși!

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi, Săptămâna precisă...

S ă p t ă m â n a t r e c u t ă , m a i p r e c i s î n z i l e l e d e 9 și 10 octombrie, am avut bucuria și onoarea de a participa la un eveniment cu totul și cu totul deosebit și, mai ales, util. Spun bucurie și onoare, pentru că nu ar fi putut fi altfel, în condițiile în care acest eveniment este unul ale cărui temă și preocupare reprezintă o unicitate în contextul actual lărgit..., medical și social al României.

Evenimentul despre care vorbesc este conferința europeană „Sănătatea mintală la locul de muncă”, organizată de Fundația Estuar și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sectorul 6, cu sprijinul Mental Health Europe, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului, al Asociației Penumbra, din Scoția, și al Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie.

După părerea mea, această conferință este una de referință, pentru că, în urma acestei inițiative, s-au reunit specialiști, experți, reprezentanți și decidenți ai sectorului public și civil, care au făcut cei mai importanți pași de până acum în ceea ce privește recunoașterea, crearea și legiferarea aspectelor vitale privitoare la sănătatea mintală a angajaților din România.

Astfel, acest eveniment a abordat teme legislative specifice, de creare și promovare a drepturilor și nevoilor angajaților și a sănătății lor mintale, prin strategii și programe eficient gândite, create și aplicate, precum și aspecte de identificare, prevenție și tratare a bolilor mintale.

De asemenea, de remarcat și lăudat este faptul că, prin această conferință, s-au adus în discuție cele mai delicate și importante nevoi și probleme ce vizează sănătatea mintală a angajatului român.

Tocmai din aceste motive aș vrea azi să vă împărtășesc și dumneavoastră, stimați colegi, principalele concluzii ale acestei conferințe, concluzii pe care m-aș bucura să le îmbrățișați și să le împărtășiți și dumneavoastră, alăturându-vă eforturilor legislative necesare pentru crearea și punerea lor în practică.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumim, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Esențial despre pensii și noua Lege a pensiilor”.

## Distinși colegi,

Cu PSD la guvernare, noua Lege a pensiilor va fi deplin aplicată și va aduce măriri substanțiale de pensii atât celor existente, cât și celor viitoare. Acuzațiile că nu ar fi bani sunt o păcăleală, că aruncă țara în haos sunt pur și simplu prostii, spuse din disperare sau din frustrare.

Noua Lege a pensiilor, adoptată ca proiect de guvern, va intra în dezbaterea Parlamentului și va fi aprobată până la finalul acestei sesiuni parlamentare și se va aplica etapizat, începând cu 2019, și, bineînțeles, va intra în vigoare integral din 2021. Valoarea punctului de pensie va crește de la 1.265 de lei în 2019 la 1.775 de lei în 2020 și 1.875 de lei în anul 2021.

Noua Lege a pensiilor aduce o nouă formulă de calcul, bazată pe valoarea punctului de referință, adică pensia este egal număr de puncte ori valoarea punctului de referință, și va avea drept rezultat creșterea consistentă a tuturor pensiilor, atât a celor actuale, care vor fi recalculate, cât și ale celor care vor ieși la pensie de acum înainte. Practic, rezultatul va fi că în 2021–2022 cele mai multe pensii se vor dubla, iar cele mici sau foarte mici aproape se vor tripla. Se vor elimina inechitățile și nedreptățile care au făcut ca persoane cu aceeași vechime, în aceleași condiții de activitate și pregătire profesională, să aibă pensii diferite, în funcție de momentul când au ieșit la pensie. Nu se modifică vârsta standard de pensionare și nici stagiul de cotizare.

## Stimați colegi,

Noua Lege a pensiilor este o lege complexă, rezultat al unei ample dezbateri publice, care înglobează 99% din propunerile făcute de partenerii sociali – asociațiile de pensionari, sindicate, organizații profesionale, patronale etc. – și se bazează pe principii solide.

Noua Lege a pensiilor poate fi susținută financiar-bugetar, în pofida faptului că sunt necesare resurse suplimentare consistente. PSD a dovedit deja că angajamentele care păreau de nerealizat și care erau luate în râs de adversarii săi au devenit realitate în actuala guvernare.

O invit la microfon pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc frumos, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

## Onorat prezidiu,

Astăzi am o declarație politică cu titlul „Copiii «căpșunarilor» au nevoie de ajutorul nostru”.

Sper că înțelegeți cu toții, „căpșunar” apare în declarația mea politică încadrat în ghilimele.

„Căpșunarii” români aflați în diasporă, vreo 4 milioane la număr, pe care statul român n-a fost capabil pe parcursul anilor să-i stabilizeze, să le creeze condiții pentru a putea să trăiască și să-și facă o viață, un rost în România, sunt plecați la lucru, la muncă în străinătate și au lăsat aici copii. Copiii „căpșunarilor” din România sunt la momentul acesta pur și simplu nesupravegheați în sens social. Statul român pare

că nu este interesat câți sunt, unde sunt, cine se ocupă de soarta lor.

Și-atunci, prin documentarea pe care am făcut-o la Banca Națională, am constatat că între anii 2007 și 2017, prin transferuri bancare – atenție, prin transferuri bancare –, au intrat în România bani aproape tot atât cât s-a investit de către țările Uniunii Europene în România în aceeași perioadă. Cu alte cuvinte, diaspora a ținut pe umeri economia românească într-un deceniu. Gândiți-vă că în aceste sume nu sunt încadrate... Aceste sume nu cuprind banii aduși acasă copiilor cu poșeta, cu geamantanul, odată ce părinții vin acasă în concedii.

Și am făcut o inițiativă legislativă, care se află pe filieră legislativă în Senat în momentul acesta, stimați colegi, în legătură cu care solicit în mod expres de la această tribună sprijin politic. Am considerat că este de datoria statului român și în interesul statului român să ofere un bilet de transport gratuit, trimestrial, unuia dintre părinții aflați în diasporă la lucru, să vină acasă să-și vadă copiii.

Beneficiile acestui proiect legislativ sunt multiple. Este vorba de semnalul dat de statul român că îi pasă de soarta cetățenilor aflați departe. Este vorba de o legătură efectivă, alta decât bazată pe declarații politicianiste și pe fanfaronadă, între statul român și acești oameni. Este vorba despre confortul psihic al unor copii cu psihicul zdruncinat de absența părinților lor, șansa de a-și vedea trimestrial părinții. Este vorba de o măsură care poate împiedica, în mare măsură, abandonul școlar al acestor copii, care sunt în situația de a abandona școala sau de a avea probleme nefavorabile la școală, prin faptul că prezența lor în România este justificată cu adeverință de la școala pe care ei o urmează. Este vorba de posibilitatea de a face o evidență, de a avea o evidență clară de la Ministerul Muncii în legătură cu acești copii. Mi s-a răspuns: sunt în jur de 100.000, după estimările noastre. Dar nu există niciunde o monitorizare clară a acestor copii și a ceea ce se întâmplă cu ei.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

## Stimați colegi,

Dau citire listei doamnelor și domnilor senatori care au depus declarații politice în scris astăzi, 17 octombrie 2018:

– Grupul parlamentar al PSD: domnul senator Stan Ioan, domnul senator Bodog Florian Dorel, domnul senator Moga Nicolae, domnul senator Toma Vasile, doamna senator Arcan Emilia, domnul senator Bădălău Niculae, domnul senator Brăiloiu Tit Liviu, doamna senator Stocheci Cristina Mariana și domnul senator Smarandache Miron Alexandru;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, au depus declarații politice în scris: domnul senator Caracota Iancu, domnul senator Popa Cornel, domnul senator Stângă George Cătălin, domnul senator Cazan Mircea Vasile, domnul senator Șoptică Costel, domnul senator Țapu-Nazare Eugen și domnul senator Vela Ion Marcel;

– din partea Grupului parlamentar al USR, au depus declarații politice în scris: domnul senator Alexandrescu Vlad Tudor și domnul senator Fălcoi Nicu;

– din partea domnilor senatori fără apartenență la grupurile parlamentare, au depus declarații politice în scris: doamna senator Covaciu Severica Rodica și domnul senator Ionașcu Gabi. De asemenea, a depus declarație politică în scris și domnul senator Baciu Gheorghe.

Distinși colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

Bună dimineața, stimați colegi! Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Suntem 57 până acum.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 17 octombrie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 71 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții?

Cu precizarea că ne-am făcut deja 73... 74. În ritmul acesta, putem să depășim Scorniceștiu’.

## **Domnul Ion Ganea**

**:**

75!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

75 de colegi prezenți. Nu sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Aici, aici, democrația!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Da, reprezentantul democrației!

Cu o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: orele 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, ora 12.00 – vot final asupra inițiativelor cu caracter ordinar, cele care au rămas de ieri, cele dezbătute ieri, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci,

Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Abțineri? Democrația?!

Cu 76 de voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 22–27 octombrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 22 octombrie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, Biroul permanent al Senatului; orele 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 23 octombrie: lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 24 octombrie: orele 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 25 octombrie: orele 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 25, și sâmbătă, 26 octombrie: activități în circumscripțiile electorale.

- Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

Niciun vot împotrivă.

Abțineri? Nicio abținere.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

La punctul II al ordinii de zi avem dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1999 privind investigația tehnică a accidentelor și incidentelor din aviația civilă (L466/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și invit la microfon pe domnul Ion Iordăchescu, secretar de stat de la Ministerul Transporturilor.

Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Iordăchescu** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) este înființat prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2009, aprobată prin Legea nr. 55/2010, ca organism tehnic, permanent, specializat al Ministerului Transporturilor, desemnat să organizeze și să conducă, să coordoneze și să controleze, să execute investigația tehnică a evenimentelor de aviație civilă.

La data de 1.12.2010 a intrat în vigoare Regulamentul UE nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea și prevenirea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă și de abrogare a Directivei nr. 9.456/CE.

Regulamentul este direct aplicabil statelor membre UE, deci și României. Pentru eliminarea suprapunerilor din legislația națională și cea europeană în materie de investigație a accidentelor și incidentelor de aviație civilă, se impune abrogarea OG nr. 51/1999, directiva europeană care a stat la baza emiterii acestei ordonanțe fiind și ea abrogată în prezent.

De asemenea, este absolut necesară modificarea OG nr. 26/2009.

În aceste condiții, Ministerul Transporturilor susține acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul senator Toma. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3 octombrie, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au adoptat, cu majoritate de voturi, raport de admitere, cu amendamente admise.

Prin urmare, Comisia pentru transporturi și infrastructură vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, împreună cu proiectul legislativ.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul a fost adoptat.

Niciun vot împotrivă.

Abțineri?

Nicio abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2018 pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (L464/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul domnului Mircea Biban, secretar de stat de la Ministerul Transporturilor. **Domnul Mircea Florin Biban** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## 9.

Da. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de ordonanță are ca obiect de reglementare completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare în sensul exceptării Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier și Autorității Navale Române de la obligația de a reduce cu 10% plățile efectuate în anul 2018 pentru bunuri și servicii aferente întreținerii și funcționării instituțiilor.

Se impune, astfel, introducerea la art. 15 din Ordonanța nr. 90/2017 a unui nou alineat, care să prevadă exceptarea de la aplicarea prevederilor a cheltuielilor pentru bunuri și servicii aferente întreținerii și funcționării ISCTR, respectiv ANRE, pentru desfășurarea activității specifice corespunzătoare obiectului principal de activitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul senator Toma.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3 octombrie, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Prin urmare, Comisia pentru transporturi și infrastructură vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/1.XI.2018

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

**Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

9!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

9 voturi împotrivă. Abțineri? Nicio abținere. Raportul a fost adoptat.

Proiectul de lege a fost adoptat, cu 70 de voturi pentru. Continuăm. Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L393/25.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul doamnei Sofia Mariana Moț, secretar de stat la Ministerul Justiției.

Microfonul 10.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Având în vedere numeroasele modificări preconizate, s-a impus elaborarea de către Guvern a unui nou proiect de lege de sine stătător care să reglementeze cadrul legal general în materia finanțărilor nerambursabile, așa-numitele „granturi”, fiind abrogată Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

Proiectul de lege reglementează procedura evaluării proiectelor depuse spre finanțare, etapele și fazele derulării selecției publice de proiecte, acordarea finanțărilor nerambursabile (care se face în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare alocate programelor aprobate anual în bugetele autorităților finanțatoare), criteriile de calificare, asigurarea transparenței procedurii. Se mai prevăd, de asemenea, atribuțiile comisiei de evaluare, modul în care se anulează procedura de selecție, conflictul de interese, precum și căile de atac împotriva actelor sau deciziilor autorităților finanțatoare.

Prin urmare, și prin raportare la amendamentul admis la nivelul Comisiei pentru buget, finanțe, Ministerul Justiției susține adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat, mai ales pentru expunere. La un moment dat, aveam senzația că nu susțineți.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Mihu.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele și amendamentele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Presadă. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Apreciem ca oportun acest proiect de lege. Era nevoie, într-adevăr, de un cadru legal cât mai clar și cuprinzător în ceea ce privește aceste finanțări pentru activități nonprofit, pentru organizațiile neguvernamentale.

Ce am observat totuși: că Guvernul și cei care au făcut această propunere se mențin într-o anumită logică, și anume aceea a proiectelor anuale. Aceasta este o critică pe care o aducem acestui proiect și ne-ar plăcea ca acest lucru să fie remediat, dacă se poate, în Camera Deputaților, pentru că urmarea menținerii anualității pentru aceste finanțări înseamnă că, până la urmă, vom vedea doar proiecte de scurtă durată, pe perioada unui an.

Așa cum am văzut, aceste proiecte au un impact punctual, însă nu duc la schimbări pe care ni le-am dori să le avem atunci când vorbim despre finanțări publice nerambursabile pentru activități cu caracter nonprofit.

O altă dorință cu privire la acest tip de finanțări este că printre cei eligibili să obțină această finanțare ar fi putut să fie și federațiile de organizații neguvernamentale. Și ele sunt structuri asociative, conform legii. În acest moment, doar ONG-urile, fiecare individual, pot obține astfel de finanțări.

Deci, pe viitor, dacă se poate, multianualitatea și federațiile de organizații neguvernamentale, printre beneficiarii de astfel de finanțări.

Uniunea Salvați România va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție, doamna senator. Mai sunt alte intervenții? Doamna senator Hărău, vă rog. Microfonul 2.

Analiza Grupului parlamentar al Senatului al Partidului Național Liberal a condus la discuția că, într-adevăr, actul normativ este bun, este benefic, clarificările însă, deci punerea în formă de proiect legislativ, lasă de dorit, motiv pentru care noi ne vom abține.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Da, domnule senator.

Da, domnule președinte, mulțumesc frumos. Avem să... Vrem să... Mă scuzați. Am susține amendamentele respinse.

Când vine momentul, nu?

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis și amendamente respinse.

Dacă dintre amendamentele respinse se susțin?

Vă rog, din partea UDMR, domnul senator Antal István Loránt, da?

Vă rog. Microfonul 2.

Stimate domnule președinte,

Din cele 24 de amendamente depuse la acest proiect de lege am renunțat la 17 amendamente și o să dau curs citirii celor 7 amendamente pe care vreau să le susțin.

Nr. crt. 1. Litera b) a articolului 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „Autoritate finanțatoare – denumire generică care include Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și instituțiile publice locale, astfel cum sunt definite de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, respectiv una sau mai multe împreună, inclusiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară înființate potrivit legii.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nr. crt. 4. Alineatul (2) al articolului 11 se modifică și va avea următorul cuprins: „În cazul în care un beneficiar contractează, în cursul aceluiași an calendaristic, mai mult de o finanțare nerambursabilă de la aceeași autoritate finanțatoare, nivelul finanțării tuturor proiectelor nu poate depăși o treime din totalul fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetul autorității finanțatoare respective, cu excepția unităților administrativ-teritoriale, în cazul cărora nivelul finanțării tuturor proiectelor nu poate depăși:

a) 20% din totalul fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetul autorității finanțatoare respective în cazul localităților unde numărul locuitorilor depășește 5.000 de oameni;

b) 40% din totalul fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetul autorității finanțatoare respective în cazul localităților unde numărul locuitorilor este mai puțin sau egal cu 5.000 de oameni.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator, să continuați.

Nr. crt. 9. Alineatul (1) al articolului 17 se modifică și va avea următorul cuprins: „La finalul exercițiului bugetar, autoritatea finanțatoare are obligația întocmirii unui raport cu privire la contractele de finanțare nerambursabilă încheiate în cursul anului fiscal, care va cuprinde programele finanțate, beneficiarii și rezultatele contractului.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator, să continuați.

Nr. crt. 12. Alineatul (3) al articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins: „Întrebările și răspunsurile la clarificări, cu anonimizarea persoanei care a solicitat clarificarea, se publică pe pagina de internet a autorității finanțatoare cu cel puțin 5 zile înainte de data-limită pentru depunerea propunerilor de proiect.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Nr. crt. 17. Articolul 41 se modifică și va avea următorul cuprins: „Beneficiarul nu are dreptul de a angaja, în scopul implementării proiectului care face obiectul contractului de finanțare nerambursabilă, persoane care au participat la întrunirea documentației aferente procedurilor de selecție de proiecte sau care au făcut parte din comisia de evaluare a propunerilor de proiecte constituită pentru acordarea finanțării nerambursabile în cauză, sub sancțiunea nulității contractului respectiv pentru cauză imorală.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nr. crt. 22. Alineatul (7) al articolului 47 se modifică și va avea următorul cuprins: „Autoritatea finanțatoare are obligația să încheie contractele de finanțare nerambursabilă în termen de 20 de zile lucrătoare după finalizarea deciziei asupra proiectelor câștigătoare.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Încă un amendament.

Ultimul. Da. Vă rog. Microfonul 2.

Nr. crt. 23. Alineatul (8) al articolului 51 se modifică și va avea următorul cuprins: „Contractele de finanțare nerambursabile, peste limita valorilor definite prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, vor prevedea,

sub sancțiunea nulității, calitatea Curții de Conturi de a efectua auditul de conformitate asupra derulării activității nonprofit finanțate din fondurile publice...”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

În aceste condiții, stimați colegi,

**Doamna Eleonora Carmen Hărău**

**:**

Explicarea votului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna senator, eu nu sunt foarte vechi în Senat, dar să explicăm votul la adoptarea raportului n-am auzit până acum. Mulțumesc.

Deci 83 de voturi pentru sau 81. Cât am zis?

81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Raportul a fost adoptat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În plenul Senatului au fost rezolvate amendamentele respinse în comisie, ceea ce face din acest act normativ o lege pe care noi, liberalii, am considerat că o putem susține. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Continuăm.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 114 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și a art. 55 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (L444/4.09.2018). Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, și anume domnului președinte al Casei Naționale de Pensii, Robert Iulian Stănescu.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9. ## **Domnul Robert Iulian Stănescu** _– președintele Casei_

_Naționale de Pensii Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii susține prezenta inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul senator Breaz. Microfonul 7, vă rog, aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Având în vedere argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului cu privire la eliminarea discriminărilor dintre diferite categorii de beneficiari ai pensiilor de urmaș în sistemul pensiilor militare, în ședința din 25 septembrie 2018, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Categoria legilor organice, iar Senatul, prima Cameră...

Mulțumesc.

...sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Salan, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Actualul cadru legislativ nu reglementează dreptul de opțiune pentru pensia militară de urmaș în favoarea copiilor ai căror susținători aveau calitatea de soldat sau gradat profesionist fie în activitate, fie în rezervă, decedați în urma unor acțiuni specifice prin accidente, catastrofe sau alte evenimente intervenite în timpul și din cauza serviciului militar, în țară sau în misiuni în afara granițelor statului român. Guvernul ne propune acest proiect de lege, iar această modificare urmărește tocmai ca persoanele din această categorie să beneficieze de o pensie de urmaș în sistemul pensiilor militare de stat.

Eu zic că această inițiativă legislativă guvernamentală este, pe o parte, un gest de gratitudine față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de soldații și gradații profesioniști, dar și față de familiile acestora, iar, pe de altă parte, reprezintă o obligație legală de a nu crea discriminări, în general.

Consider propunerea bine-venită și de aceea vă propun să acordăm un vot favorabil. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bun proiectul legislativ în an centenar! Este un proiect legislativ prin care se rezolvă discriminarea. Până la urmă, cine nu-și iubește istoria nu-și iubește țara, iar principala noastră însușire, a demnitarilor români, ar trebui să fie aceea că ne iubim țara, inclusiv istoria și oamenii care își riscă viața pentru ea.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul va fi săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea prevederilor art. 38...

Punctul 5...

5... Dezbatem punctul 5, înainte de punctul 6 totuși. Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L513/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Stănescu Iulian, președintele Casei Naționale de Pensii.

Microfonul 9. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului cu privire la decizia asupra oportunității acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul senator Breaz Daniel.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

În ședința din 3 octombrie, membrii comisiei au dezbătut, au hotărât, cu majoritatea senatorilor prezenți, întocmirea unui raport de respingere, întrucât măsurile vizate conduc la un efort bugetar suplimentar.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Lege organică.

Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, luni, la ora 17.00. Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea prevederilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L503/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului dau cuvântul domnului Stănescu, președintele Casei Naționale de Pensii.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul senator Breaz. Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Având în vedere argumentele prezentate de reprezentantul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, în data de 3 octombrie, să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Lege ordinară.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Partidul Național Liberal, grupul din Senat, se va abține la votul pentru acest proiect legislativ, considerându-l important din punctul de vedere al categoriilor de personal cărora dorește să le majoreze indemnizațiile, dar, considerând că precizarea resurselor de finanțare inexistentă fiind, nu putem să-l susținem cu vot pozitiv.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2018 privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internațional pentru Tehnologia Informației în Administrația Guvernamentală (ICA) și aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (L456/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Aveți cuvântul, microfonul 10.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea aderării Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internațional pentru Tehnologia Informației în Administrația Guvernamentală și modalitatea de autorizare a plății, în sensul completării Ordonanței Guvernului nr. 41/1994.

În raport cu conținutul său, Guvernul, prin Secretariatul General al Guvernului, susține proiectul de lege și adresează rugămintea unui vot favorabil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Din partea Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din data de 18 septembrie 2018, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, a proiectului de ordonanță.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Nicio abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 8, Proiectul de lege pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice (L449/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul doamnei secretar de stat Caraman. Doamna secretar de stat, vă așteptăm.

Domnule senator Pavel, vă așteptăm la ședință totuși, pe dumneavoastră și colegii.

Vă rog, aveți cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 10.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc și scuze, domnule președinte.

Prezentul act normativ face excepție de la normativul de autoturisme, care este stabilit prin Ordonanța nr. 80/2001 pentru unitățile administrativ-teritoriale, acele autoturisme care sunt achiziționate din fonduri europene. Deci poate să depășească numărul de autoturisme, dacă este prin proiect achiziționat acest autoturism.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru.

Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Membrii Comisiei pentru administrație publică, în ședința din data de 25 septembrie 2018, au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil; Comisia pentru buget, aviz favorabil.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unei părți din imobilul Grindul Lupilor, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, aflată în subordinea Ministerului Mediului, în administrarea Ministerului Apărării Naționale (L572/11.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Nicolae Nasta, secretar de stat la Ministerul Apărării.

Nu este domnul.

Doamna secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat_

## _în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect preluarea de către Ministerul Apărării Naționale de la Ministerul Mediului a unei părți de imobil din Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, în suprafață de 0,21 ha, în vederea reamplasării farului de aterizare Gura Portiței.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnule senator Leș, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3.10.2018, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale și ai Ministerului Mediului, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată, de aceea Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la... Nu. Votul va fi luni, la ora 17.00.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 118 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L558/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Mihai Chirică, secretar de stat, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 9. Vă rog, aveți cuvântul. ## **Domnul Mihai Dan Chirică** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Afacerilor Interne nu susține acest proiect legislativ și este de acord cu raportul de respingere elaborat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru apărare... Din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru apărare avem raport comun.

Domnule senator Fenechiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Da, domnule președinte. Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a fost sesizată cu emiterea unui raport pe marginea Propunerii legislative pentru modificarea art. 118 alin. (4) din Ordonanța de urgență nr. 195/2002.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative viza suspendarea executării amenzilor și a sancțiunilor contravenționale și ar urma să producă efecte de la data înregistrării plângerii împotriva procesului-verbal până la împlinirea unui termen de 15 zile.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative.

Cele două comisii învestite cu emiterea raportului au redactat un raport de respingere..., un raport comun de respingere, fără amendamente, pe care îl supun dezbaterii plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la

## vot.

Raportul comun al comisiilor este de respingere. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Niciun vot împotrivă. Abțineri?

O abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L552/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mihai Chirică, secretar de stat, de la Ministerul Afacerilor Interne. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul de Interne nu susține acest proiect legislativ și este de acord cu raportul de respingere elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul senator Leș. Microfonul 5. Aveți cuvântul.

În ședința din 3.10.2018, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte prezentul raport de respingere, fără amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Nicio abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2018 pentru completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020 (L462/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Îl invit la microfon pe domnul Constantin Ivan, secretar de stat, de la Ministerul Economiei.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul... Microfonul... Microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul Constantin Ivan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Acest proiect de lege nu face altceva decât să completeze art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada 2014–2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, în sensul introducerii unui alineat prin care se oferă societății Conversmin, societate de conservare și închidere a minelor, posibilitatea de a solicita finanțare pentru proiectele eligibile din fonduri europene prin Programul operațional „Infrastructură mare”, axa prioritară 4, obiectul specific fiind „Reducere suprafețe poluate istoric”.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

N-am înțeles dacă susțineți sau nu, am înțeles proiectul de lege.

Din partea Comisiei economice...

Domnule senator Ilea, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia economică a luat în discuție proiectul de lege și avem un raport de admitere.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Goțiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Bună ziua!

În principiu, e o problemă care ne preocupă, ecologizarea și închiderea minelor, a suprafețelor și a siturilor care au rămas de pe urma acestor mine.

De altfel, am și avut ieri pe ordinea de zi un proiect de lege care avea un obiect oarecum asemănător, dar și la acel obiect de lege spuneam că este prea puțin.

Problema cu această lege este societatea care se ocupă de această problemă, Conversmin, o societate despre care am aflat din rapoartele Curții de Conturi că nu se... nu administrează prea bine banii, că din banii destinați închiderii de mine au renovat sau au reabilitat muzee la Brad sau 65 de biserici, undeva, prin partea de sud a țării.

Noi, prin această lege, practic, vom acoperi ceea ce face Conversmin, cu riscul de a pierde în cele din urmă finanțările europene, dacă aceste practici de la Conversmin vor continua.

În aceste condiții, apreciind că e nevoie de atragere de fonduri europene pentru a rezolva această problemă, dar ținând cont și de faptul că această societate Conversmin nu a dovedit că poate, într-adevăr, utiliza acești bani în scopul pentru care sunt destinați, Grupul USR se va abține la votarea acestui proiect... Va vota „abținere” la votarea acestui proiect de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Dacă mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Cu 75 de voturi pentru, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Continuăm, punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 20/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie (L538/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și îl invit la microfon pe domnul Doru Vișan, din partea..., secretar de stat, de la Ministerul Energiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

Inițiatorul.

În calitate de inițiator, vă rog, microfonul 5 sau 6. Vă rog, intervenție, domnule senator Iriza, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Scarlat Iriza:**

Mulțumesc, domnule președinte.

O eroare materială. Nu este modificarea Legii nr. 20/2008, ci nr. 220/2008.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Stafful mă informează că va corecta această eroare materială și că nu mai e nevoie de vot din partea plenului Senatului.

Declar deschise dezbaterile, așa cum spuneam, din partea inițiatorului... Doriți să luați și cuvântul ca inițiator? Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Iriza. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin acest proiect de lege se repară o mică nedreptate printre producătorii de energie electrică convențională și producătorii de energie electrică regenerabilă.

Este vorba de producătorii de energie electrică convențională pe cărbune. Aceștia sunt: Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara și centrala Govora.

Menționez că aceste entități economice produc în momentul de față aproximativ 38% din energia necesară țării noastre.

Prin urmare, acestea asigură pe departe siguranța sistemului energetic național al nostru. Aceste entități economice plătesc în plus față de regenerabile următoarele taxe: ape de răcire, bani care ajung la mediu, dioxidul de carbon pentru emisia de gaze – certificatul de dioxid de carbon a ajuns în acest moment la exorbitantul preț de 24 euro pe megawatt. Pentru a avea un termen de comparație vă informez că entitatea economică Complexul Energetic Oltenia plătește în jur de 150 de milioane de euro pe an, deci 150 de milioane de euro pe an. După părerea mea, este o sumă fantastic de mare, nu știu unde ajung acești bani.

De asemenea, plătesc la păduri, prin direcțiile silvice, împăduririle unde excavatoarele înaintează. Plătesc, de asemenea, în jur de 20.000 de angajați. Aceste trei entități economice se întind pe teritoriul a cinci județe: Gorj, Vâlcea, Dolj, Mehedinți și Hunedoara. În plus, plătesc și certificate verzi, culmea, la energia consumată pentru procesul tehnologic de producție a energiei electrice.

Acest proiect de lege cred că trebuie votat. Drept urmare, vă rog să-l votați. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului Doru Vișan, secretar de stat la Ministerul Energiei.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Domnul Doru Vișan** _– secretar de stat în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile în sensul exceptării de la plata certificatelor verzi a consumului de energie electrică pentru extracția, prepararea și manipularea cărbunelui.

Ministerul Energiei susține raportul și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei economice și Comisiei pentru energie, raport comun.

Vă rog, microfonul 7.

Domnule senator Gheorghe Marin, aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comună din data de 9 octombrie 2018, în prezența majorității senatorilor, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raportul comun.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate,

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Hărău, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Eu îi felicit pe inițiatori. Mi-aș fi dorit să fac parte dintre inițiatorii acestui proiect de lege. Sunt parlamentar hunedorean, iar noi, liberalii, n-avem cum să nu susținem o astfel de inițiativă legislativă.

Vom vota „pentru”.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Bănuiesc că nu numai dumneavoastră, parlamentarii hunedoreni, ci toată lumea.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Afacerilor Interne, Instituția Prefectului – Județul Olt, în domeniul public al județului Olt și pentru declararea unui bun de interes național și înscrierea acestuia în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, Instituția Prefectului – Județul Olt (L497/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Mihai Chirică, de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte,

Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu raportul de admitere elaborat de Comisia pentru administrație publică și, implicit, nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, domnul președinte Cârciumaru.

Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 2 octombrie 2018, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o inițiativă cu caracter organic, votul va fi luni, la ora 17.00.

Punctul 15 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei limbii romani (L564/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul domnului Ion Ardeal Ieremia, de la Ministerul Culturii, secretar de stat. Microfonul 8.

Aveți cuvântul, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor senator,

Domnilor senatori,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare instituirea Zilei limbii romani în data de 16 iunie, autoritățile centrale și locale putând contribui logistic sau financiar, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune putând include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, iar în instituțiile de învățământ în care se predă limba romani ca limbă maternă urmând a se organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

Având în vedere cele menționate mai sus, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru. Microfonul 7. Vă rog.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Membrii Comisiei pentru administrație, în ședința din 3 octombrie 2018, au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

În mod firesc, așa cum am procedat și în cazul altor inițiative legislative care consacrau și legiferau o zi a limbii unei minorități naționale din România, și această inițiativă, în mod firesc, va fi susținută și o vom vota și noi.

Eu am o singură întrebare: de ce 16 iunie, întrebarea fiind: care-i sensul, care-i semnificația zilei? Pentru informarea plenului Senatului, înainte de informare, dacă

se cunoaște la comisie sau de reprezentantul Guvernului această chestiune, ca să știm ce votăm. Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Reprezentantul Guvernului nu mai e în sală, inițiatorul nu este în sală. O să transmitem întrebarea și reprezentantului Guvernului, și inițiatorului.

Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule chestor Tánczos Barna. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Salut inițiativa, salut punctul de vedere al partidelor majoritare. Este un gest de normalitate, în spiritul empatiei și al toleranței.

Sper ca, pas cu pas, așa cum ne învață unii mai nou, în ultimii ani, să ajungem și la... și în situația în care și simbolurile acestor minorități vor fi apreciate, respectate și, în spiritul toleranței, lăsate să fie afișate acolo unde își doresc aceste minorități naționale.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Așa cum spuneați și dumneavoastră, pas cu pas, România lucrului bine făcut...

Mai sunt alte intervenții?

Din partea Grupului UDMR, o singură intervenție, conform regulamentului.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 16 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 47 din Legea locuinței nr. 114/1996 (L550/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent, motiv pentru care dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul de reglementare al acestei inițiative este modificarea art. 47 din Legea nr. 114/1996 privind locuințele în sensul instituirii excepției ca locuințele sociale să poată fi vândute.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât locuințele sociale fac parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale și, conform Legii nr. 213, nu pot fi vândute.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, domnul președinte Cârciumaru.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din data de 3 octombrie 2018, membrii Comisiei pentru administrație au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere al propunerii legislative.

Comisia pentru drepturile omului a dat aviz negativ. Guvernul nu susține.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Nefiind intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al acestui act normativ este modificarea art. 4 alin. (7) din Legea iluminatului public nr. 230/2006 în sensul în care autoritățile administrației publice locale să aibă drept de folosință cu titlul gratuit asupra infrastructurii sistemului de distribuție a energiei electrice pe toată durata existenței acesteia.

Nu este finalizat punctul de vedere al Guvernului, dar, având în vedere facilitatea care este creată pentru unitățile administrativ-teritoriale, vă propunem adoptarea conform raportului comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru administrație și Comisiei pentru energie avem raport comun.

Domnule senator Gheorghe Marin, microfonul 7, aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 4 alin. (7) din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006

Propunerea legislativă instituie dreptul de folosință cu titlu gratuit asupra infrastructurii sistemului de distribuție a energiei electrice în favoarea autorităților administrației

publice locale, în cazul în care alte servicii publice decât serviciul de iluminat se realizează utilizând elemente ale sistemului de distribuție a energiei electrice.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședințele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisiei pentru administrație publică din data de 3 octombrie 2018, în prezența majorității senatorilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu un amendament admis, care se regăsește în anexa la raportul comun.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate,

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Stimați colegi, vă amintesc că mai sunt cinci minute până la ora 12.00, când vom avea vot final asupra inițiativelor legislative dezbătute ieri.

Punctul 18 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2018 pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008 (L453/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul domnului Dan Dumitrescu, secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

**Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul senator Sibinescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 25 septembrie, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere plenului Senatului raportul de admitere, precum și proiectul de lege.

Este lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Dănăilă. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

În general, suntem de acord cu cele propuse, dar ar trebui să se discute la un moment dat faptul că noi dăm, prescriem medicamente diferitor bolnavi și aceste medicamente nu se găsesc la noi în țară. Ei sunt obligați să meargă peste hotare sau în alte părți să facă rost de medicația respectivă. E un act pentru sănătate și este foarte deficitar la noi.

Ar fi de discutat și faptul că la noi în țară s-a distrus o mare parte din industria farmaceutică și o parte din medicamente se exportă. Ar trebui să avem în vedere și aceste puncte de vedere și să nu mai recurgem la astfel de proceduri.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 19 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L574/11.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvânt domnului secretar de stat Dan Dumitrescu, Ministerul Sănătății. Microfonul 8.

Vă mulțumesc.

Caracterul confidențial al informațiilor medicale prelucrate se asigură prin reglementarea accesului medical la datele și informațiile din DES, în baza unei semnături electronice calificate, precum și prin asigurarea reglementării accesului pacientului la propriul dosar.

Prezentul proiect legislativ este susținut de Guvern.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul senator Sibinescu. Microfonul 7.

Mulțumesc.

Comisia de sănătate publică a hotărât, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, fără amendamente, și supune plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu. Atunci... domnul senator Dănăilă. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2. Îmi cer scuze că sunt eu mai rapid!

Este benefică această lege prin faptul că acest disc electronic de sănătate ne ajută foarte mult pe noi la internarea bolnavilor. Avem o oglindă a tuturor patologiilor pe care bolnavul le are și este foarte benefic, este admis și în Comisia Europeană.

Așa că trebuie să votăm „pentru”.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 20 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reglementarea activităților de sănătate premedicale desfășurate de către grupuri organizate în mod juridic pe teritoriul național al României (L549/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Dumitrescu, Ministerul Sănătății. Microfonul 8.

Mulțumesc.

Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul senator Sibinescu.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 7.

## Mulțumesc.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere ale Ministerului Sănătății și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, de data aceasta un raport de respingere.

Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Dănăilă. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Anterior, noi am propus ca să se predea în școli..., echipe de prim ajutor, pentru ajutorarea, în caz de urgență, a diferitelor persoane care nu pot primi ajutor calificat de la urgențe sau de la celelalte organisme.

Elevii ar fi foarte bine dacă ar învăța acest lucru sau dacă medicii de familie ar forma echipe de prim ajutor, așa cum a fost și înainte.

O respirație gură la gură la un bolnav sau un masaj cardiac sau o imobilizare a unei fracturi ajută la supraviețuirea bolnavului respectiv. Și ar fi foarte benefic dacă s-ar reveni asupra acestui fapt.

Noi nu suntem în totalitate de acord cu această măsură și ne vom abține de la votarea acesteia. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Cu 71 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Stimați colegi, fiind ora 12.00, vom trece la votul final asupra inițiativelor legislative dezbătute în cursul zilei de ieri. Este capitolul III din ordinea de zi de azi.

Vă rog, domnule senator Goțiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Înainte de vot, vă solicit să verificați dacă avem cvorumul în sală.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru solicitare.

Îl rog pe domnul secretar Nicu Fălcoi să verifice dacă avem cvorum, prin apel nominal.

Vă rog, domnule senator.

Informez plenul Senatului: am avut o discuție cu cei doi colegi secretari și mă informează că avem cvorum de ședință.

Sunteți de acord, domnule Goțiu, să continuăm sau e nevoie de apel nominal?

Avem cvorum de ședință, de vot, motiv pentru care continuăm.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 410 din 25 iulie 2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L428/9.07.2018).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului de ieri, 16.10. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 39[1] din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (L516/4.09.2018).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Nicio abținere și trei colegi neatenți.

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea Consiliului național pentru dezvoltarea resurselor umane din administrația publică (L446/4.09.2018).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

65 de voturi pentru. Împotrivă?

6 voturi împotrivă. Abțineri? 9, 10 abțineri.

Cu 65 de voturi pentru, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru declararea municipiului Iași „Capitala istorică” a României (L580/11.09.2018).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 22 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L430/9.07.2018).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 65 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L431/9.07.2018).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020 (L450/4.09.2018).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Abțineri? Nicio abținere. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2018 privind instituirea unor măsuri pentru derularea Programului național de dezvoltare locală, etapa a II-a (L454/4.09.2018).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare (L457/4.09.2018).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014–2020, domeniul Afaceri interne (L460/4.09.2018).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991, modificarea și completarea Ordonanței Guvernului n r. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, precum și modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 (L537/4.09.2018).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Abțineri?

Nicio abținere. Raportul a fost adoptat.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2018 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transport Rutier (L461/4.09.2018).

Raportul comisiei este de admitere. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Am încheiat cele 12 puncte pe care le aveam pentru votul final.

Continuăm dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi la capitolul II, și anume punctul 21 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România (L563/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul domnului Dan Dumitrescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 96/2007 cu privire la organizarea și funcționarea Ordinului Tehnicienilor Dentari cu dispoziții privind noi forme de organizare, asigurarea răspunderii civile a tehnicianului dentar și dispoziții referitoare la organizarea și funcționarea organismului profesional.

Având în vedere cele menționate, Ministerul Sănătății susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul senator Sibinescu. Microfonul 7.

Vă rog.

„Pentru sănătate”, domnule președinte, Comisia pentru sănătate.

Eu așa am spus, nu știu ce ați auzit dumneavoastră.

Am înțeles „constituționalitate”.

Nu. Ați rămas dumneavoastră cu o chestiune mai veche. „Sănătate” am spus.

Îmi cer scuze! Mulțumesc.

În ședința din data de 3.10.2018, membrii Comisiei pentru sănătate au adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate supune plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L485/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul?

Vă rog, domnule senator Wiener. Aveți cuvântul. Microfonul 6.

## **Domnul Adrian Wiener:**

## Stimați colegi,

Este o lege care își propune, de fapt, creșterea informării pacientului din România în ceea ce privește propriul tratament și, în acest sens, o să descriu într-o frază ce înseamnă homeopatia. Sunt convins că mulți dintre dumneavoastră nu știți exact ce înseamnă.

Homeopatia este rezultatul unei înțelegeri mistice, spiritualizate a medicinii, care nu are nimic științific în ea. Practic, se ia o sușă homeopată – care poate să fie de la scoarță de copac la plante sau scoici –, este diluată succesiv, o parte la 10, apoi din soluția rezultată se diluează în continuare până când se ajunge practic la o soluție care nu mai conține nimic din molecula sușei inițiale. Practic, este apă picurată pe... La propriu, este apă picurată pe biluțe de zahăr. Probabilitatea de a găsi vreo substanță activă e mai mare la apa de la robinet, unde, întâmplător, poate să ajungă.

De altfel, medicamentele homeopate beneficiază în România de o procedură de autorizare simplificată, la care nu este nevoie nici măcar de vreo dovadă a eficacității clinice. Pacientul român nu știe asta. Când intră într-o farmacie, presupune că cumpără un medicament care, mă rog, are în spate niște minime dovezi ale eficacității clinice. Ei bine, remediile homeopate nu au!

Mai mult decât atât, există un consens în lumea medicală, statuat, de altfel, prin multe metaanalize și studii, care arată că medicamentele homeopate nu au efecte deloc, dincolo de efectul placebo. De altfel, s-a retras din multe țări și pregătirea medicilor în așa-numita competență homeopată – ultimul caz în Franța –, s-au retras de la finanțarea publică aceste medicamente în multe alte țări...

Există și un raport final al Consiliului Științific al Academiilor de Știință din Europa care spune explicit faptul că medicamentele homeopate nu au efecte asupra sănătății.

Am considerat că s-a acumulat masa critică de dovezi în lumea medicală, astfel încât pacientul român să știe acest lucru.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Dănăilă. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Leon Dănăilă:**

Domnule președinte,

În primul rând, ceea ce se stipulează în acest proiect legislativ este faptul că pe flacoanele cu medicamentele respective trebuie scris că: „Nu au nicio influență asupra stării de sănătate.”

Nu vă supărați, eu nu sunt de acord cu acest punct de vedere, fiindcă eu nu tratez starea de sănătate. Medicii tratează starea de boală. Și, dacă scrii pe flacon „Nu au nicio influență asupra bolii.”, atunci e corect, dar, când spui că „Nu are nicio influență asupra stării de sănătate.”, este, de la bun început, o greșeală.

În al doilea rând, această lege a fost propusă de către un singur medic și de alte trei persoane care nu sunt medici și care nu au niciun drept să spună că un medicament este bun sau nu este bun asupra stării bolnavilor respectivi.

În al treilea rând, medicația homeopată a fost introdusă de către Hahnemann în 1796. Din 1796 și până în prezent au fost ținute nenumărate congrese și simpozioane care au arătat rolul benefic al acestei medicații homeopate asupra bolnavilor. Nu vă supărați, și eu dau medicație homeopată la bolnavi și are efecte benefice.

Deci votăm împotriva acestui program legislativ. Vă mulțumesc.

8!

## **Domnul Dan Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Medicamentul homeopat este reglementat, evaluat și autorizat de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

Prevederile referitoare la medicamentele homeopate din actul normativ invocat transpun Directiva 2001/83 a Comisiei Europene, care prevede faptul că „pentru medicamentele homeopate înregistrate în conformitate cu alin. (1) din prezentul articol sau, după caz, admise în conformitate cu art. 13 alin. (2) nu este necesară prezentarea dovezii eficacității terapeutice”.

Din acest motiv, Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul senator Sibinescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## **Domnul Ionuț Sibinescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3.10.2018, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumim.

Votul va fi împotriva proiectului sau împotriva respingerii?

## **Domnul Leon Dănăilă**

**:**

Proiectului.

Împotriva proiectului, de acord cu respingerea. Bun. Alte intervenții?

Din partea Grupului USR există, doamna senator Presadă. Din partea Grupului PSD, domnul senator Dumitrescu.

Vă rog, doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Mai repede.

Da, e greu...

Veniți pe tocuri.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative. Ca să lămurim despre ce e vorba: este vorba de o informare pentru consumator în care spunem că un produs homeopat nu are niciun fel de efect asupra stării de sănătate.

Și spunem „asupra stării de sănătate” pentru că, de fapt, aceste produse nu fac nici bine și nici rău. Mi se pare incredibil că suntem aici, în Senatul României, în anul 2018, și o Comisie pentru sănătate, și un Guvern al României se opun acestei propuneri legislative! Deci toate indicațiile, toate studiile ne spun că aceste produse nu au absolut niciun efect asupra stării de sănătate și, cu toate acestea, noi refuzăm să-i informăm pe oameni cu privire la aceste adevăruri. Pentru că despre asta este vorba aici!

Nu este o propunere care să vină în dezavantajul cetățenilor. Oamenii, dacă vor în continuare să cumpere acel produs, sunt liberi să o facă, numai că o vor face în deplină cunoștință de cauză. De aceea, eu cred că ar trebui să ne gândim foarte bine la motivele pentru care respingem această propunere, pentru că românii au dreptul să fie informați. Așa că sunt destul de îngrijorată de faptul că avem și aici adepți ai pseudoștiinței. Până la urmă, datoria noastră este să-i informăm pe români, să le respectăm drepturile. Sigur că USR va vota împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Dumitrescu. Microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Mi-a fost teamă, când a luat cuvântul domnul academician, că ceea ce urma să spun eu îmi infirmă și, în felul ăsta, intenția mea de a lua o poziție în legătură cu acest proiect de lege să mi-o anulez.

Din fericire, domnul academician a spus ceea ce trebuia să spună un eminent om de știință și ceea ce este și în conștiința publică de vreo câteva sute de ani.

Dar eu altceva vreau să sesizez. Vreau să le spun colegilor de la USR: bun venit în politică! Bun venit! Ați ajuns la maturitate. Iaca o dovadă elocventă că sunteți la maturitate. Repede! Repede ați învățat căile! Ați învățat foarte bine.

Ce s-ar gândi cineva care e un politician veros, din politica românească de 20 sau 30 de ani, când apare acest proiect de lege? Haideți să scoatem o parte din medicină deoparte, o parte din produse, scriem pe ele că sunt de aruncat la gunoi. Interesant că a sesizat domnul academician: „nu fac bine la sănătate”! Nu fac bine... nu fac... La sănătate nu face nici împinsul pe scări, da?

Dumneavoastră ce ați făcut? Ați creat pe rafturile farmaciilor și în medicina farmaceutică un loc larg. Vreți să creați adică. Vreți să creați! Pentru ce? Pentru fabuloasa industrie a medicamentelor care, vrând-nevrând, trebuie să recunoaștem că este foarte folositoare, deși are și foarte multe elemente de marketing și de industrie care aduc sute de miliarde, dacă nu mii de miliarde, anual.

Mai este și o industriuță, așa..., mică, care așa de bine a pătruns peste tot, care se numește..., așa-numitele suplimente alimentare care au invadat farmaciile. Și iaca interesele mari ale industriei farmaceutice și interesele acestei noi industrii care... la televiziune avem deja probleme, că ne invadează zi de zi. Și dăm la o parte printr-un singur proiect de lege...

A ce sună chestia asta? A lobby? Hai că nu cred că lobby! La USR lobby?! Nu! Nu pot să cred că a ajuns...

Deci nu acuz pe nimeni – Doamne ferește! –, dumneavoastră știți, doar îmi pun un semn...: mă, o fi vreun lobby?!

A plecat domnul de acolo, care a zis că asta e falsă, toată industria asta homeopată.

Mă, o fi o chestie de lobby cumva? Nu cred! Nu, că legea lobby-ului nu există în România și nu e legală. E, așa, o inițiativă măreață din partea...

- Bun venit în politica mare! Bun venit! _Soyez les_

- _bienvenus! Welcome!_ Da?

- Mulțumesc foarte mult.

Nu v-am pronunțat numele, nu-mi dai drept la replică!

- Poftim?

-

- Nu. Nu-mi pui mie întrebări, mergeți acolo...

Domnule senator!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

...și puneți întrebări ministrului, nu în sală. Deci, domnule inițiator...

Doamnelor și domnilor, vă rog!

Deci, domnule inițiator... Domnule președinte...

Domnule senator Dumitrescu, bine ați venit în politica mare.

Mulțumesc.

Vă rog să respectăm împreună regulamentul.

Mulțumesc.

Vă adresați plenului, nu dialogați cu colegii.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi nu... Foarte bine. Eu am spus foarte clar că nu are cineva a da drept la replică, iar întrebări... Păi poate, nu știu. Dumneavoastră văd că ați învățat repede regulamentul...

, ceea ce înseamnă că ați intrat în politica mare de mult.

Eu am venit de la Camera Deputaților!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

E adevărat. Nu am observat.

Numai domnul Băsescu a observat că ați fost la Camera Deputaților.

Deci, doamnelor și domnilor, nu mă întreabă pe mine inițiatorul de pe banca aia. Întreabă ministerul sau pe cine vrea să întrebe.

## **Domnul George Edward Dircă**

**:**

Dumneavoastră ați întrebat inițiatorul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu. Nu. Nu. Am zis că nu mai e inițiatorul acolo. Eu nu întreb pe nimeni, domnule, eu sunt convins de ceea ce spun.

Deci eu nu am ce să mai... Nu am ce să mai întreb.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule...

Doamnelor și domnilor,

Tocmai vorbeam că nu există dialog între colegi de la microfon, fiecare se adresează plenului. Tocmai asta ați făcut încă o dată, domnule senator Dumitrescu.

Dar eu îmi aduc aminte, când eram la Camera Deputaților, odată eram colegi.

Bun. Dacă sunt alte intervenții?

Întrebare pentru inițiator din partea inițiatorului, așa ceva nu am auzit!

Bun. Domnule senator Wiener, vă rog. Microfonul 6.

În calitate de inițiator, dacă doriți să faceți vreo precizare.

## **Domnul Adrian Wiener:**

Voiam să insist doar asupra faptului că, până la urmă, era formulată sub formă de întrebare: dacă cumva facem lobby pentru vreo industrie. Sigur, v-ați dat singur răspunsul. Dar, fiind conexă legii pe care am propus-o, îmi permit să vă răspund.

În toate clasamentele, pacientul sau dreptul la informare al pacientului român... sau etica medicală, obiectivul final al eticii medicale este autonomia totală a pacientului, adică pacientul să fie cel care ia toate deciziile, nu dumneavoastră, nu domnul academician, nu medicul curant, ci pacientul.

Pentru ca să ia cea mai bună decizie în ceea ce privește starea lui de sănătate și traiectoria medicală pe care dorește să o urmeze, el trebuie să fie informat. Vă repet, homeopatia, din punct de vedere medical..., dincolo de gândirea tradiționalistă sau din punct de vedere medical, în lumea medicală există un consens: apa pe zahăr nu are efecte medicale. Deloc!

Există o mantră științifică, dacă vreți, în lumea medicală: orice efect terapeutic trebuie să fie legat de vreo substanță farmacologică care poate fi dozată. Există o relație directă între substanța terapeutică și efectul terapeutic. Homeopatia bypassează toate aceste principii medicale, nu are plauzabilitate științifică, în primul rând, și păcălește pacientul român în continuare cum că ar avea vreo eficiență asupra oricărei boli. De fapt, ele nu au nici indicații, nici contraindicații terapeutice, tocmai pentru faptul că nu au niciun efect: nici rău, nici bun, nici... Ca apa de la robinet, repet!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Conform regulamentului, o singură intervenție de grup. A fost intervenția domnului senator Dănăilă din partea Grupului PNL, a fost apreciată și aplaudată.

Nu mai sunt alte intervenții.

Nemaifiind alte intervenții...

Doamna senator Hărău, vă rog să citiți regulamentul. Aveți ceva? Ați pățit ceva? Aveți o problemă de sănătate?

**Doamna Eleonora Carmen Hărău**

**:**

Am o problemă cu domnul senator Dumitrescu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dacă aveți o problemă, puteți rezolva în pauză. Bun. Declar încheiate dezbaterile generale și

Domnul Goțiu, intervenție de procedură. Microfonul 2.

La propunerea unui grup sau și prin votul plenului se pot accepta mai multe intervenții de un grup. Eu propun, ținând cont că mai sunt doritori, să acceptăm mai multe intervenții și să votăm acest lucru.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru propunere.

Declar încheiate dezbaterile generale,

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Domnule senator Goțiu, vă rog. Microfonul 2. Imediat, doamna senator Hărău.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Da, știu, e foarte greu să votăm un astfel de proiect de lege într-o țară în care mai mult de jumătate din cetățeni cred că soarele se învârte în jurul Pământului.

E greu de votat o astfel de lege, când pe site-ul Ministerului Cercetării apare un...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, dați-mi voie, intervenția dumneavoastră era de procedură sau de explicare a votului? Ca să înțeleg.

**Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Explicarea votului.

E în regulă. Vă mulțumesc. Microfonul 2.

Continuăm.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Da. E foarte greu de votat un astfel de proiect de lege într-o țară în care pe site-ul Ministerului Cercetării apare un comunicat de presă în care se spune că un cercetător român a descoperit și a inventat un _perpetuum mobile_ .

Grupul USR a susținut acest proiect de lege și îl susține în continuare, nu doar din motivele medicale invocate, nu doar..., de fapt, ținând cont de scopul legii, care nu era interzicerea produselor homeopate, ci informarea cetățenilor asupra acestor produse, ci și din motive educaționale, pentru că trăim într-o țară în care nu avem această cultură de a lua decizii ținând cont de opiniile științifice, validate științific.

Sunt acele reviste – Science, Nature și așa mai departe – în care despre cercetarea și știința din România apar doar informații despre plagiat, nu și despre modul în care opiniile științifice se validează. Studiile care au fost invocate în susținerea acestei legi au fost validate de astfel de reviste, de astfel de publicații. În rest au fost opinii, e drept, ale unor personalități sau ale unor persoane, dar care nu au trecut acest test al validării științifice.

Acesta a fost unul dintre motivele pentru care am susținut acest proiect de lege, îl susținem în continuare și știu, da, e foarte greu de acceptat de către unii colegi, care și-au luat diplomele aduse de șoferi direct acasă...

, ce înseamnă cercetare și opinie validată științific. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule senator.

Ați uitat să faceți referire, în România, și la simpatizantul USR de la Timișoara, medic, de altfel, care spune că gazele lacrimogene din 10 august au schimbat ADN-ul oamenilor. Doamna senator Hărău, aveți cuvântul. Microfonul 2. Explicarea votului.

După care, din partea Grupului PSD, domnul senator Botnariu, da? Sau domnul senator Renică Diaconescu? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog, doamna senator.

Partidul Național Liberal, Grupul de la Senat al Partidului Național Liberal, nu a susținut acest proiect din motivul că acest proiect nu ne-a convins. Acest vot și altele asemenea, derulate pe parcursul activității noastre politice, în speță al activității mele politice, ridică o problemă în legătură cu ceea ce tocmai ne preda ca lecție de „politică mare” colegul nostru, domnul senator, distinsul domn senator de la PSD.

Îndrăznesc, sub rezerva de a nu fi înțeles foarte clar lecția Domniei Sale, să fac următoarea afirmație: dacă politică mare, a intra în politica mare înseamnă a găsi metode la granița cu tertipul, a găsi proceduri la granița cu șmecheria și a îmbrăca inițiative legislative de interes personal sau de grup restrâns în ambalajul cum că ele ar folosi bunului mers al lucrului în țară, vreau să-i spun domnului coleg că această politică mare a dat cu țara de gard!

Nu înțeleg și nu îi sfătuiesc pe colegii de la USR să-și însușească acest tip de politică mare. De altminteri, consider că afirmația și sfatul pe care dânsul l-a dat unor noi colegi în politică sunt jignitoare și protestez de la acest microfon împotriva șmecheriei din lecția dată de vechiul, valorosul, stimabilul nostru coleg.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

E clar că nu ați înțeles ironia. E bine că protestați doar de la microfon, și nu și din bancă.

Alte intervenții?

Nu v-a rostit numele.

Doamna senator Andronescu, intervenție de procedură. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a respecta adevărul, îmi pare rău de intervenția pe care a avut-o aici un coleg senator din Comisia pentru învățământ.

Să știți, domnule senator, că din România se scriu articole și în Science, și în Nature. În același timp, aș vrea să vă reamintesc, sunt sigură că știți că anul acesta 12 universități din România au intrat cu 29 de domenii științifice în clasamentul cel mai pretențios – Clasamentul Shanghai.

Eu m-am abținut la această lege și m-am abținut pentru că, pe de o parte, cred în cuvântul domnului academician, atunci când spune că poate să prescrie asemenea medicamente și sunt convinsă că și inițiatorul ar fi putut să aibă dreptate dintr-un anumit punct de vedere. Probabil că o asemenea lege care să reglementeze este necesară. Mai bine explicată, mai bine argumentată și sigur va întruni și votul meu, și votul multora dintre colegi.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Nu a fost chiar o intervenție de procedură.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Renică Diaconescu, explicarea votului, da?

Vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Renică Diaconescu:**

Domnule președinte,

Vă vorbesc în calitate de primar al Comisiei pentru...

în Comisia pentru sănătate.

Primar?!

## **Domnul Renică Diaconescu:**

Vreau să spun că sunt medic primar, doctor în științe medicale, neplagiind nimic – și puteți să verificați –, și toate discuțiile care au avut loc în comisie au fost corecte, între specialiști. Nu știu de ce se dă atâta..., mă rog, se face această tevatură, pentru că părerile noastre, ale specialiștilor, și vreau să vă spun că suntem specialiști acolo, sunt că fiecare medicament are înscris pe el: dacă este generic, dacă e homeopat, deci pacienții sunt avertizați. De ce trebuie să-i mai avertizăm încă o dată? Să-i avertizăm pe unde trebuie să meargă, ce trebuie să mănânce, să-i avertizăm... Până la urmă, să-i avertizăm și cum să gândească.

Mi se pare că privim această esență a poporului român cu scârbă, de undeva de la înălțime. Ăsta e poporul român, cu bunele și relele lui. Știe să creeze, știe să facă... Doctorii din România sunt valoroși, profesorii sunt valoroși, cercetătorii români au arătat de-a lungul timpului că au adus proiecte importante pentru România.

Din păcate pentru colegii mei, și îmi pare rău, tot ce este românesc trebuie să dispară, pentru că miroase urât.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Nu mai sunt alte intervenții, trecem la punctul următor... 24...

Punctul 23 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2018 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional (L455/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, microfonul 9, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare este modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 110/2012, prin asigurarea cadrului legal care să permită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizarea de acțiuni destinate promovării sectorului agroalimentar, a dezvoltării rurale, precum și a imaginii proprii, inclusiv prin participarea operatorilor economici din agricultură la târguri și expoziții internaționale pe piețe de interes.

Vă rugăm să adoptați acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea dezbaterii și a elaborării raportului asupra acestui proiect de lege. În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu majoritate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu proiectul de lege.

Lege ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

10 voturi împotrivă. Abțineri? O abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 24 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune (L459/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin promovarea prezentului act normativ se urmăresc modificarea și completarea cadrului legislativ național în vederea adoptării unor măsuri adecvate, care să asigure flexibilizarea mecanismelor de acordare și recuperare a avansurilor, măsură care să faciliteze beneficiarilor accesul la finanțarea publică nerambursabilă, prin realizarea de proiecte în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Rugăm să adoptați și acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru.

Microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și a elaborării raportului asupra acestui proiect de lege.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget și Comisia pentru afaceri europene, iar, în urma dezbaterilor din comisie, cu majoritate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu proiectul de lege.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Marussi, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, nu suntem într-o situație nouă. Acum încercăm să reparăm, printr-o lege, o deficiență de organizare și o greșeală făcute în trecut. Noi ne-am grăbit să fim primii în depunerea dosarelor și în a raporta că acoperim cererile de subvenții, cererile din fonduri europene, iar acum, în situația în care trebuie să asigurăm deblocarea acestor fonduri, venim și reglementăm această lege, care să permită mergerea mai departe a proiectelor.

Bineînțeles că suntem de acord cu continuarea proiectelor și cu trimiterea acestor bani către beneficiari și suntem în situația în care vom vota pentru această lege, dar considerăm că greșelile... și cei care au făcut greșeli în trecut ar trebui să fie responsabili pentru incompetența lor. Vă mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 25 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (L441/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Sorin Roșu-Mareș.

Vă rog, aveți cuvântul – microfonul 9 –, domnule secretar de stat.

## Vă mulțumesc.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege este crearea cadrului juridic privind posibilitatea transformării societăților agricole reglementate de Legea nr. 36/1991 în formele societare reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține proiectul de lege prezentat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru.

Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și a elaborării raportului asupra acestui proiect de lege.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu majoritate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu proiectul de lege.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 26 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea Societății Naționale „Cai de Rasă” – SA în cadrul ANSVSA și preluarea patrimoniului acesteia de la Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (L544/4.09.2018). Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar Diana Severin – da? –, de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Ministerul Apelor și Pădurilor nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru.

Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc. Domnule președinte de ședință,

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și a elaborării raportului asupra acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, s-a adoptat un raport de respingere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu propunerea de respingere a acestei inițiative legislative.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Două, pardon.

Abțineri? Două voturi împotrivă. Abțineri?

Nicio abținere.

Cu 75 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 27, Propunerea legislativă privind comercializarea produselor alimentare care conțin o proporție mai mică de 95% de origine animală (L494/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș. Microfonul 9, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură și a Comisiei economice, raport comun.

Doamna președinte Silistru, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, împreună cu Comisia economică, industrii și servicii, a fost... Au fost sesizate comisiile în vederea dezbaterii și a elaborării raportului asupra acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii, comisiile, cu majoritate de voturi, vă propun un raport comun de respingere a propunerii legislative.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 28 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol (L509/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul domnului Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 9. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative și raportul de admitere al Comisiei pentru agricultură. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură și Comisiei economice, raport comun.

Doamna președinte Silistru, vă rog. Microfonul 7, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia economică, industrii și servicii au fost sesizate în vederea dezbaterii și a elaborării raportului comun asupra acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, s-a adoptat un raport comun de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 29 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică (L463/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Attila György, de la Ministerul Finanțelor.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Prin această ordonanță de urgență s-au reglementat concepte noi, specifice instrumentelor financiare derivate. Vă rugăm să fiți de acord cu raportul comisiei. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente, și supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului acest raport.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate, motiv pentru care proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 30 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice (L465/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Attila György, secretar de stat. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Prin această ordonanță de urgență s-au autorizat normativele de cheltuieli aplicate de instituțiile publice.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu. Microfonul 6. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise, cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 31 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul inspecției economico-financiare efectuate de Ministerul Finanțelor Publice și pentru completarea unor acte normative (L467/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Attila György. Microfonul 8, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Prin această ordonanță de urgență s-au extins atribuțiile inspecției economico-financiare.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu. Aveți cuvântul, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat proiectul de lege și avizele primite și a hotărât, cu 7 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, fără amendamente, supunând spre dezbatere și adoptare plenului Senatului acest raport.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

**Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Doamna Hărău vrea să vorbească.

Doamna senator Hărău, vă rog. Vă mulțumesc, domnule secretar. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos.

Am votat împotriva acestui proiect de lege, deoarece considerăm că între sponsori, între cei care fac mecenat și societățile de tip ONG și fundații există control, în sensul că acela care dispune de bani și îi acordă pentru înfăptuirea, realizarea unor obiective are grijă să controleze modul în care îi sunt utilizați banii. A interfera în sensul structurilor de stat pentru control și punerea într-un anumit cadru rigid cheltuirea banilor ONG-urilor și fundațiilor nouă ni se pare un exces de reglementare, ni se pare un abuz și o imixtiune în structurile neguvernamentale, cu care noi, liberalii, n-avem cum fi de acord.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Continuăm. Punctul 32 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional și procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020 (L445/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Diana Severin.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Susținem proiectul în forma adoptată de Guvern. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru mediu, domnul senator Savin. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru mediu, prin adresa L445 din data de 4.09.2018, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii, a elaborării raportului asupra proiectului de lege pentru stabilirea cadrului legal.

Comisia pentru administrație publică, Comisia economică, Comisia pentru industrii, servicii au avizat favorabil.

În ședința din data de 25.09, membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 33 pe ordinea de zi și ultimul pentru ziua de astăzi, având în vedere programul, Proiectul de lege pentru modificarea art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene (L448/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul, din partea Guvernului, doamnei secretar de stat Diana Severin.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc.

Susținem proiectul în forma adoptată de Guvern. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul senator Fenechiu. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sesizată asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 5 alin. (3) din OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și cetățenilor Confederației Elvețiene, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare; urmează să fie supus votului Senatului, împreună cu raportul de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

73 de voturi pentru, că votează și domnul senator Dunca. 73 de voturi pentru.

## Împotrivă?

Niciun vot împotrivă.

Abțineri?

Nicio abținere.

Cu 73 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat. Dați-mi voie, în final, să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de noroc – procedură de urgență.

## Stimați colegi,

Încheiem lucrările ședinței plenului Senatului de astăzi, mulțumindu-vă tuturor pentru implicare, cooperare, și puterii, și opoziției, și celor doi colegi secretari care m-au sprijinit.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100607]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 154/1.XI.2018 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei