Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·5 noiembrie 2018
Senatul · MO 169/2018 · 2018-11-05
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Eleonora Carmen Hărău, Remus Mihai Goțiu, Vasile Cristian Lungu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Doru Adrian Pănescu și Eugen Pîrvulescu
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare – procedură de urgență; – Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2018 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și pentru prorogarea unor termene – procedură de urgență; – Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2018 pentru adoptarea unei măsuri privind reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene – procedură de urgență; – Legea pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin – procedură de urgență; – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere – procedură de urgență; – Legea pentru completarea mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative – procedură de urgență; – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2018 privind desființarea Autorității Metropolitane de Transport București din subordinea Ministerului Transporturilor – procedură de urgență; – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2018 privind prorogarea termenului reglementat de alin. (4) al art. II din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil – procedură de urgență;
· other · adoptat
14 discursuri
## Stimați colegi,
Rog secretarii de ședință să urce la prezidiu și vă rog frumos să vă invitați colegii în sală, pentru că în câteva minute facem apelul nominal să vedem dacă avem cvorum pentru această ședință sau nu.
PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
## Stimați colegi,
Conform programului aprobat, începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 5 noiembrie 2018, conducerea fiind asigurată de mine, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii secretari Nicu Fălcoi și Ion Ganea, cărora le mulțumesc.
Vom începe scurta noastră listă de astăzi cu doamna senator Carmen Hărău, pe care o invit la microfon. Continuăm cu domnul senator, din partea Grupului USR, Mihai Goțiu.
Vă rog, doamna senator.
## DUPĂ PAUZĂ
## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**
Stimați colegi,
Vă rog frumos să luați loc în sală.
Stimați colegi,
Vă rog frumos să luați loc în sală, ca să putem să facem prezența cu noile cartele.
Rog departamentul tehnic să pregătească votul electronic, astfel încât în următorul minut să putem să verificăm prezența și cvorumul acestei ședințe.
Suntem pregătiți.
Stimați colegi,
Vă rog să vă înregistrați prezența la această ședință. Prezenți în sală – 27 de senatori, din totalul de 136, până în acest moment.
Constatăm lipsă de cvorum.
Se închide această ședință.
Vă mulțumesc.
Mai am o singură precizare, stimați colegi: cei care sunteți înscriși pentru ședința de întrebări și interpelări, vă rog frumos să vă pregătiți, în cinci minute desfășurăm această ședință.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc frumos, doamna președintă.
Interpelarea mea de astăzi are în vedere soarta Complexului Energetic Hunedoara, pentru că, stimați colegi, situația actuală și perspectivele Complexului Energetic Hunedoara sunt incerte.
Din timp în timp în județul Hunedoara se produce din nou o stare de panică, ce atenuează, practic, promisiunile electorale care se fac, cu ciclicitate și cu insistență, de către Partidul Social Democrat înainte de vot. Oamenii sunt amăgiți, votează, după care încep să constate că promisiunile au fost, pur și simplu, o înșelătorie.
Așa încât, domnule ministru – mă adresez domnului ministru al energiei, deocamdată, domnul Anton Anton –, Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” se află sub autoritatea ministerului dumneavoastră și, având în vedere gravele probleme financiare cu care se confruntă complexul energetic, probleme ce afectează mii de salariați și familiile acestora, și întreaga zonă monoindustrială a Văii Jiului, vă rog să-mi comunicați situația actuală a Complexului Energetic Hunedoara, să-i informez pe oamenii din circumscripția mea.
Din datele pe care le dețin am aflat că există, la momentul acesta, angajat un studiu la Institutul INSEMEX care să argumenteze prelungirea activității de producție la minele Lupeni și Lonea.
PAUZĂ Vă rog să-mi transmiteți o copie a acestui studiu, valoarea studiului, precum și dacă acesta a stat la baza notificării către Comisia Europeană pentru prelungirea activității de producție a celor două mine sau este, pur și simplu, din nou o promisiune făcută de oficialii PSD în vederea alegerilor care se apropie.
Vă solicit acest studiu și aceste informații în contextul în care la Curtea de Apel Alba există un dosar pe rol în care se judecă insolvența CEH, iar ministerul condus de dumneavoastră este acuzat de sindicate că a trimis la instanță un document prin care solicită lichidarea CEH, care cuprinde și cele două mine.
Date fiind aceste implicații deosebite în activitatea CEH, vă rog să îmi transmiteți o copie a documentului înregistrat la instanță din partea Ministerului Energiei.
Totodată, vă rog să îmi comunicați și punctul dumneavoastră de vedere cu privire la perspectiva pe care o are Ministerul Energiei asupra Complexului Energetic Hunedoara în următorii trei ani.
Sunt senator de Hunedoara, Eleonora Carmen Hărău.
## Doamna președintă,
Două întrebări pe care o să le pot enunța..., obiectul lor, care țin tot de activitatea..., dacă-mi permiteți, tot de ceea ce se întâmplă în Valea Jiului.
Vă rog, doamna senator.
Prima dintre întrebări se adresează ministrului muncii și justiție sociale, doamnei Lia Olguța Vasilescu, și se referă la Legea pensiilor în vigoare, nr. 263/2010, în care se prevede că plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit decesul pensionarului.
Tot Valea Jiului este victima unor promisiuni făcute de PSD, de recalculare, au spus ei, a pensiilor și de readucere la..., de egalizare sau aducere în condiții de echitate a pensiilor plătite înainte și după 1 ianuarie 2011.
## Stimată doamnă ministru,
Oamenii, pensionarii mor în Valea Jiului. Cinismul dumneavoastră de a nu face recalculările promise, care ar fi trebuit să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016 și care nu au intrat nici până acum în vigoare, iar Legea nr. 192/2015 a trimis în instanță zeci de mii de pensionari din județul Hunedoara, mai mult de 100.000 de pensionari din întreaga țară... Se vede reîncălzită respectiva problemă cu Legea nr. 221/2018, la nivelul județului Hunedoara și la nivel național.
Aș vrea, în aceste condiții, să știu câți pensionari se încadrau în prevederile Legii nr. 192/2015 la data de 1 ianuarie 2016, la nivel național și la nivelul județului Hunedoara, și câți dintre aceștia au decedat și, prin urmare, le-a încetat plata pensiei ca urmare a decesului, până la data de 1 octombrie 2018. Pentru că, dacă nu știți, doamna ministru, oamenii mai și mor.
Și mai vreau să știu câți pensionari se încadrează în prevederile Legii nr. 221/2018, la nivel național și la nivelul județului Hunedoara, și când începe odată recalcularea în județul Hunedoara, pentru că din nou se dă vina pe soft.
Iar cea de-a treia întrebare se referă..., îl are drept ministru solicitat pe domnul Dănuț Andrușcă, pe ministrul economiei, încă ministrul economiei.
Aș vrea să știu, în contextul creanțelor deținute de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului asupra societăților cu capital majoritar de stat, care este în momentul acesta valoarea tranzacțiilor efectuate de minister pentru deblocarea și pentru valorificarea creanțelor, ca să avem un bilanț al titlurilor executorii care s-au instituit, al banilor care s-au întors la stat. Și vrem să știm pentru că nu putem asista pasivi la păgubirea României cu tranzacții făcute de o manieră netransparentă și de o manieră păguboasă.
Precizez că am formulat în scris întrebările și interpelarea
- și rog secretariatul să le înmâneze ministerelor ca atare. Vă mulțumesc frumos.
Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.
## Mulțumesc, doamna senator.
Îl rog pe domnul Goțiu să ia cuvântul în susținerea întrebării și a interpelării pe care le-a formulat.
- Vă rog, domnule senator.
Se pregătește senatorul independent Cristian Lungu. Mulțumesc.
Bună ziua!
## Doamna președinte,
Înainte de a da citire întrebării, cred că ar trebui să le explicăm și vizitatorilor noștri de la balcon de ce sala este goală astăzi.
## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**
În primul rând, dați-mi voie să-i salut, îmi cer scuze că n-am făcut-o până acum!
Intrați în sală... Este un grup de vizitatori, la invitația domnului ministru Mihai Fifor, veniți din Arad.
Vă salutăm!
Este o ședință de întrebări și interpelări cea pe care o susținem astăzi. Din păcate, la ședința de plen n-a fost cvorum și de aceea sala este mai goală astăzi.
Vă urez o vizită plăcută!
Vă rog, domnule senator.
## Mulțumesc.
Întrebarea din această după-amiază îi este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Șova, și Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, domnului director general Narcis Ștefan Neaga.
Obiectul întrebării: „Finanțarea lucrărilor de reabilitare a podului de peste râul Arieș din municipiul Turda, județul Cluj”. Stimate domnule ministru,
## Stimate domnule director general,
Vă supun atenției o problemă gravă, cu potențial ridicat de producere a unei tragedii, care afectează viața a zeci de mii de locuitori din municipiul Turda și a șoferilor și a călătorilor care tranzitează această localitate. Este vorba de situația în care se află podul de peste râul Arieș, aflat pe DN 1, la ieșirea din municipiul Turda spre Alba Iulia.
Starea podului este una dezastruoasă, cu structura de rezistență afectată grav și cu placa de susținere a trotuarului fisurată. Pe lungimea lui, de aproximativ 150 de metri, fisurile sunt vizibile cu ochiul liber, unele dintre ele având 20-30 de centimetri lățime. În lipsa unei alternative reale, care ar presupune devierea întregului trafic auto, circulația se desfășoară semaforizat, alternativ, pe câte un sens. Acest lucru generează, în mod constant, formarea de coloane de mașini, pierdere de timp, fără a înlătura riscurile traversării podului. Starea extrem de gravă a singurului pod peste Arieș din municipiul Turda este cunoscută și recunoscută, inclusiv în actele emise de către inspectoratul județean de construcții (IJC Cluj) în urmă cu doi ani. Conform procesului-verbal întocmit de această instituție, „podul prezintă degradări majore la elementele principale de rezistență ale structurii, menționate și în expertiza tehnică nr. 82/2016”. Recomandările specialiștilor de la ISJ Cluj au fost ca lucrările de consolidare să fie realizate în regim de urgență. Și mă refer la verificările efectuate în anul 2016.
„S-au constatat degradări și deplasări ale grinzilor marginale pe deschiderile 2, 3, 4, fapt care a dus la apariția unor crăpături de 10 centimetri între cale și trotuar pe cele trei deschideri, punând în pericol siguranța circulației, degradări ale elementelor care susțin calea podului (culei de beton exfoliat, pile cu beton erodat și reducere a secțiunii armăturilor datorate ruginii etc.)” – se arată în procesul-verbal al Inspectoratului Județean de Construcții Cluj.
Potrivit documentațiilor tehnice realizate în urmă cu doi ani de către autoritățile județului Cluj, costurile intervențiilor necesare pentru reabilitarea podului sunt de aproximativ 4 milioane de lei (plus TVA), adică aproximativ un milion de euro (cu tot cu TVA).
Numeroasele schimbări ale administratorului acestui pod (pasat între autoritățile centrale și cele locale) au făcut ca situația să se agraveze. În 2007, printr-o hotărâre a Guvernului, sectoare de drum, inclusiv podul peste Arieș, au fost predate în administrarea CNADNR, dar peste patru ani, adică în 2011, au fost retransmise în administrarea Consiliului Local Turda. Autoritatea locală a atacat în instanță hotărârea Guvernului, dar a pierdut procesul.
Prin Hotărârea nr. 1/29.03.2017, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a informat Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne despre situația extrem de critică în care se află podul de peste Arieș.
În urma acestui demers, după mai bine de un an, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 376/24 mai 2018 privind preluarea podului peste râul Arieș, situat pe drumul național DN 1, proprietate publică a statului, din administrarea Consiliului Local al Municipiului Turda, județul Cluj, în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în vederea realizării de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a activităților de interes național în domeniul administrării drumurilor naționale.
Ținând cont de cele arătate mai sus, de gravitatea și urgența găsirii unei soluții, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
1. Ce demersuri ați întreprins pentru obținerea finanțării necesare realizării lucrărilor de reabilitare a podului de peste Arieș?
· Informare · retras
15 discursuri
## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**
Mulțumesc frumos, domnule senator.
Așa cum spuneam, îl rog pe domnul senator Cristian Lungu să-și prezinte interpelarea.
Dar, înainte, vă rog, stimați colegi, să îi primim așa cum se cuvine pe studenții din Galați care au venit astăzi la ședința noastră invitați de domnul senator George Stângă, președintele filialei PNL Galați.
Vă mulțumesc.
Să aveți o vizită plăcută!
## Mulțumesc.
Stimată doamnă președinte,
Interpelarea mea se adresează astăzi doamnei ministru Sorina Pintea de la Ministerul Sănătății, iar obiectul interpelării va fi: „Efectele adverse grave ale vaccinului Gardasil”.
Stimată doamnă ministru,
Presa națională a relatat cazurile controversate ale vaccinului Gardasil, un vaccin împotriva HPV, virusul care poate duce de la leziuni precanceroase și până la cancer cervical. Despre acest vaccin se discută intens, deoarece s-ar fi constatat efecte grave, generate de administrarea la tinere din mai multe țări. Astfel, în Austria acest vaccin a fost retras în 2008, iar în Japonia în 2013, în timp ce în Irlanda au început anul acesta proteste legate de efectele acestui vaccin. Pacientele cărora li s-a administrat vaccinul respectiv au acuzat de la stări de oboseală cronică, în cel mai bun caz, până la infertilitate și deces, în cel mai rău caz.
În prezent în România încă se mai poate administra vaccinul împotriva HPV la cerere și este chiar recomandat. Asta în ciuda protestelor din anul 2008, când s-a demarat o campanie de vaccinare a fetelor din clasele a IV-a și a V-a care a produs mari nemulțumiri în rândul părinților, deoarece elevele de 13, 14 ani urmau să fie vaccinate cu Gardasil, fără aviz scris din partea părinților, la recomandarea domnului doctor Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat, la acea vreme, în Ministerul Sănătății.
## Stimați colegi,
Problema vaccinului împotriva HPV nu se discută doar în presă. Există studii care au înregistrat ineficacitatea vaccinului, unul dintre cele mai relevante fiind publicat în 2011 în „Annals of Medicine”, revistă de specialitate din Marea Britanie. Conform acestuia, nu s-ar fi demonstrat capacitatea vaccinului de a preveni cancerul cervical; apoi, complicațiile pe care le generează includ convulsii, parestezie (senzații false de amorțire), paralizie, infertilitate, sindromul oboselii cronice, embolism pulmonar și chiar decesul. De asemenea, costurile sunt extrem de ridicate, având în vedere că acest vaccin nu este proiectat să aibă efecte pe termen lung, ci doar pentru 2-3 ani, ceea ce reprezintă o perioadă extrem de scurtă.
Vă mulțumesc frumos, domnule senator.
Îl invit, pentru a-și prezenta întrebarea, pe domnul senator Marcel Vela. Se pregătește domnul senator Lupu Victorel.
Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor senatori,
Întrebarea este adresată Ministerului Apelor și Pădurilor, domnului ministru Ioan Deneș, de către subsemnatul, senator în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.
Obiectul întrebării: „Prevenirea și gestionarea inundațiilor, precum și împădurirea și/sau regenerarea pădurilor la nivelul județului Caraș-Severin!”.
Domnule ministru,
Deși în programul de guvernare PSD–ALDE, din punctul de vedere al lucrărilor de infrastructură, Guvernul consideră ca fiind prioritară regularizarea cursurilor de apă din România, pentru a limita sistematic pagubele umane și materiale generate de inundații, din păcate, nu s-a făcut nimic concret în acest sens.
Municipiul Caransebeș, inundat periodic de pâraiele Potoc și Zlagna, are nevoie urgentă de lucrări de amenajare pentru cele două cursuri. Mă refer la deversarea pârâului Zlagna direct în râul Sebeș și ocolirea municipiului Caransebeș, pentru a nu se mai deversa în râul Timiș, traversând un cartier important al municipiului, iar pentru pârâul Potoc realizarea unei acumulări de control al torentelor în zona aeroportului, lucrări propuse de Primăria Caransebeș încă de acum trei ani.
Pe de altă parte, tot Guvernul PSD–ALDE a stabilit ca prioritate zero în materia politicii de mediu protejarea fondului forestier național, apreciind că o exploatare durabilă a pădurilor este esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform Conferinței privind schimbările climatice de la Paris. În acest sens, Guvernul a promis eliminarea fenomenului defrișărilor și al exploatărilor iraționale, care agravează starea unor ecosisteme fragile, județul Caraș-Severin fiind unul dintre cele mai afectate din România. Mai mult, Guvernul s-a angajat să demareze programe ample de reîmpădurire, care să contribuie la refacerea ecosistemelor afectate, dar nici aceste obiective nu au fost îndeplinite prin ministerul de resort.
Domnule ministru,
Având în vedere cele mai sus menționate, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:
Vă mulțumesc frumos, domnule senator.
Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să-și prezinte întrebarea. Se pregătește domnul Pănescu Adrian, pentru același lucru.
Vă rog.
Mulțumesc, doamna președinte.
Doresc să adresez o întrebare domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.
Obiectul întrebării: „Creșterea procentului de proprietăți cadastrate”.
Stimate domnule viceprim-ministru,
Unul dintre proiectele majore asumate de coaliția PSD–ALDE, inclusiv prin programul de guvernare, îl reprezintă creșterea procentului de proprietăți cadastrate și înregistrate, atât în ceea ce privește locuințele, cât și terenurile. Vorbim despre acțiuni în acord cu Programul național de cadastru și carte funciară, dar și cu Strategia națională de dezvoltare durabilă a României. Un sistem cadastral pus la punct aduce certe beneficii de ordin social, de mediu, economice ale investițiilor, inclusiv în infrastructură.
În aceste condiții, domnule viceprim-ministru, vă rog să precizați care este nivelul implementării acestor proiecte și în ce măsură au fost sau vor fi accesate fonduri europene nerambursabile, pentru creșterea procentului de proprietăți cadastrate?
Solicit un răspuns în scris.
Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.
Vă rog, dacă sunteți de acord, doamnă vicepreședinte, să-mi dați voie să prezint și o interpelare.
Vă rog, domnule senator.
Interpelarea este adresată domnului Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor.
Obiectul interpelării: „Programul național de împăduriri”. Domnule ministru,
Programul pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor din România este unul dintre cele mai ambițioase proiecte de mediu. Printre alte măsuri, s-a vorbit despre elaborarea unui studiu privind identificarea terenurilor agricole degradate și potențial poluate, care ulterior să facă obiectul unor acțiuni de împădurire. De fapt, acest studiu se poate constitui ca bază pentru realizarea Programului național de împădurire, în vederea creșterii suprafeței.
Domnule ministru, aș vrea să precizați în ce fază se află în acest moment realizarea unui astfel de studiu. Totodată, aș vrea să aflu, concret, acțiunile de împădurire întreprinse în acest an de ministerul pe care îl conduceți, în general, și pe cele destinate județului Iași, în special.
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc.
Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Pănescu Adrian are acum cuvântul pentru interpelarea Domniei Sale.
Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimate colege,
Stimați colegi,
Întrebarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.
Obiectul întrebării: „Ocuparea posturilor din sistemul sanitar”.
Stimată doamnă ministru,
Trebuie să recunoaștem că în sistemul sanitar românesc s-au produs schimbări în bine în ceea ce privește salarizarea medicilor și dotarea spitalelor cu aparatură performantă. Este de remarcat totuși că, paradoxal, deși s-au produs aceste schimbări, un număr important de medici tineri pleacă în continuare din România sau încep un al doilea rezidențiat, renunțând la specialitatea pentru care s-au pregătit și pentru care statul a investit. Această situație este determinată de multe ori de faptul că ocuparea posturilor nu se face, mai ales în marile centre universitare, în mod obiectiv. Adesea ocuparea posturilor din sistemul sanitar are un grad mare de subiectivitate și nu-i avantajează pe tinerii bine pregătiți. Exemple în acest sens sunt:
– numirea acelorași persoane în comisiile de concurs, și nu o fixare aleatorie a comisiilor sau aducerea unor comisii din alte centre universitare;
– lipsa unei bibliografii pentru concursuri și folosirea unor tematici, ceea ce poate conduce la interpretări subiective;
– probe clinice care au un grad mare de subiectivitate, în timp ce examenul ar trebui să se bazeze doar pe o probă scrisă.
O mare parte dintre aceste deficiențe sunt întâlnite și la ocuparea posturilor de asistenți medicali și personal auxiliar și de îngrijire.
Problema ar putea fi rezolvată fie prin ocuparea posturilor odată cu intrarea în rezidențiat (concursul de rezidențiat este bazat pe un examen obiectiv, care furnizează o ierarhie a candidaților ce ar putea fi luată în considerare inclusiv pentru ocuparea posturilor disponibile), fie printr-un examen riguros organizat la nivel național, pentru posturile disponibile în întreaga țară. În consecință, vă rog, doamna ministru, să-mi răspundeți la următoarea întrebare:
Are în vedere Ministerul Sănătății măsuri pentru ocuparea posturilor din sistemul sanitar într-o manieră cât mai obiectivă, ținând seama de competențele candidaților? Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Și ultimul, cu voia dumneavoastră, este colegul nostru, liderul de grup de la Partidul Național Liberal, Eugen Pîrvulescu.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,
Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru al agriculturii, Petre Daea.
Am asistat siderați în anul 2018 la o adevărată calamitate provocată de virusul pestei porcine. Deși prezența acestui virus în țara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în județul Satu Mare, s-a dovedit că ministerul pe care îl conduceți nu a luat în serios această amenințare. Nu a existat de la început o celulă de criză, din care să facă parte reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, ai Ministerului de Interne și ai Ministerului Mediului, cum s-ar fi impus, nu a existat o coordonare unică și un plan de finanțare clar. Rezultatul? Cel mai mare dezastru din istoria zootehniei românești: sute de mii de porci sacrificați, sute de ferme închise.
Acum Direcția Sanitară Veterinară Mureș a precizat că s-a confirmat contaminarea cu scrapie la trei oi. Fenomenul se repetă, afirmă șeful DSV, după ce anul trecut, în aceeași zonă, au fost identificate 22 de oi cu scrapie, fiind sacrificate aproape 700 de exemplare. Deja 2.000 de animale au fost ucise la Sovata. Avem două focare noi în Luduș, confirmate în cursul săptămânii. Sunt două exploatații, cu un număr total de 1.250 de ovine, din care au fost trei probe pozitive. Animalele au fost evaluate și în cursul săptămânii viitoare urmează sacrificarea tuturor efectivelor.
Domnule ministru Petre Daea,
Ne-ați obișnuit cu stilul pamfletar, sarcastic, persiflant de a trata problemele atunci când v-au fost semnalate. Ați susținut tot timpul că ministerul dumneavoastră controlează situația, că urmează procedurile adecvate situațiilor create. Nu v-ați asumat nicio vinovăție. Nu ați considerat că este cazul să vă prezentați demisia de onoare. Acum constatăm că după apocalipsa porcină se prefigurează și apocalipsa ovină. Scenariul se repetă la indigo: apariția de cazuri izolate, urmate de izbucnirea flagelului anul următor.
Vă rugăm, domnule ministru Petre Daea, să precizați clar ce măsuri are în vedere Ministerul Agriculturii pentru prevenirea extinderii epidemiei de scrapie, pentru a nu asista neputincioși ca, după luni întregi în care veterinarii au fost nevoiți să omoare sute de mii de porci din cauza pestei, să se ocupe și de uciderea în masă a rumegătoarelor.
## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**
Mulțumesc tare mult, domnule senator.
Vă informez că pentru un număr de întrebări și interpelări au fost amânate..., s-a făcut solicitare de amânare pentru primirea răspunsurilor, și anume: din partea Ministerului Transporturilor, din partea Ministerului Agriculturii, a Ministerului Muncii și Justiției Sociale și a Ministerului Fondurilor Europene.
Așteptăm cu interes răspunsurile la aceste întrebări și interpelări.
Acestea au fost întrebările și interpelările susținute de colegii noștri.
Sunt alți colegi senatori care au depus întrebări și interpelări în scris.
Dați-mi voie să vă citesc lista colegilor senatori care au depus interpelări în scris:
– din partea Grupului PSD: domnul Smarandache Miron Alexandru, doamna Arcan Emilia, Toma Vasilică;
– din partea Grupului PNL: Caracota Iancu, Popa Cornel, domnul senator Stângă George, Cristina Ioan;
– din partea Grupului USR: Dinu Nicoleta Ramona, doamna Dinică Silvia Monica, domnul Alexandrescu Vlad Tudor, domnul secretar Fălcoi Nicu, Coliban Allen, Mihail Radu Mihai;
– din partea Grupului ALDE: Nicoară Marius Petre, Dorin Bădulescu;
– și din partea senatorilor fără apartenență: Baciu Gheorghe și Covaciu Severica Rodica.
De asemenea, întrebări au fost depuse de colegii senatori: Cazanciuc Robert Marius, Smarandache Miron Alexandru, Iriza Scarlat, Arcan Emilia, Stocheci Cristina Mariana, Toma Vasilică, Manoliu Dan, Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Stângă George Cătălin, Popa Cornel, Bulacu Romulus, Fălcoi Nicu, Dircă George, Dinică Silvia, Presadă Florina Raluca, Mihail Radu Mihai, Alexandrescu Vlad Tudor, Nicoară Marius Petre, Bădulescu Dorin Valeriu și Covaciu Severica Rodica.
Aceasta a fost sesiunea de întrebări și interpelări. Declar închisă această sesiune.
Dar, înainte de acest lucru, vă rog să-mi permiteți să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYEJT|100751]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 169/20.XI.2018 conține 8 pagini.**
Prețul: 20,00 lei
Un alt studiu realizat în Japonia în 2017, unde s-a renunțat la programul de administrare a vaccinului Gardasil, dovedește că decizia de a renunța la respectivul program a fost una întemeiată. Una din problemele semnalate era faptul că nu s-au luat în considerare bazele genetice ale bolilor autoimune, ceea ce scade din nivelul de siguranță al vaccinului. În urma studiului, dintr-un eșantion de 800.000 de persoane cărora li s-a administrat Gardasil, aproape 300 au avut reacții adverse foarte grave. Sunt cifre alarmante, având în vedere că nu au fost luate în calcul și formele mai ușoare ale respectivelor efecte adverse. Cel mai grav este faptul că, deși există 30 de tulpini ale HPV, din care 15 sunt cancerigene, vaccinul protejează împotriva a doar patru dintre aceste tulpini.
Așadar, stimată doamnă ministru, având în vedere aspectele menționate mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele patru întrebări:
1. Câte doze de Gardasil s-au achiziționat, prin grevarea bugetului public, în ultimii 10 ani în România? Vă rog să-mi prezentați cifrele pe fiecare an.
2. Câte persoane au fost vaccinate cu acest vaccin controversat în România până acum, prin programele de vaccinare în care ministerul pe care îl conduceți a fost implicat?
3. Câte cazuri de efecte adverse ale vaccinului Gardasil s-au înregistrat în România în ultimii 10 ani?
4. Câte persoane care au avut de suferit de pe urma acestuia au beneficiat de îngrijiri speciale sau despăgubiri din partea statului român?
Vă mulțumesc.
Vă solicit răspuns în scris și oral. Senator Cristian Lungu.
1. Când veți întreprinde măsuri și acțiuni concrete, prin Programul de prevenire și gestionare a inundațiilor, în ceea ce privește pâraiele Potoc și Zlagna, astfel încât acestea să nu mai inunde periodic municipiul Caransebeș? La nivelul altor localități din județul Caraș-Severin ce acțiuni ați întreprins pentru prevenirea și gestionarea inundațiilor?
2. În ce stadiu de realizare se află Sistemul național al perdelelor forestiere de protecție? Ce a făcut concret ministerul în privința dezvoltării Sistemului perdelelor forestiere de protecție în județul Caraș-Severin?
3. La nivelul județului Caraș-Severin ce lucrări de împăduriri și/sau regenerări au fost executate în ultimii cinci ani, pe ce suprafețe și ce sume au fost alocate în acest sens? 4. În ce stadiu se află elaborarea și implementarea Strategiei naționale forestiere 2018–2027?
Solicit răspuns în scris.
Senator Ion Marcel Vela.
Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.
Sunt senator Doru Adrian Pănescu, Grupul parlamentar al PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.
Vă atragem atenția, domnule ministru, că ne aflăm în fața unui fapt care aduce atingere siguranței naționale.
Vă mulțumesc. Aștept răspuns în scris. Senator al PNL Teleorman, Circumscripția nr. 36. Mulțumesc.
– Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare – procedură de urgență;
– Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2018 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și pentru prorogarea unor termene – de asemenea, procedură de urgență; – Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2018 pentru adoptarea unei măsuri privind reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene – procedură de urgență;
– Legea pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin – procedură de urgență;
– Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere – procedură de urgență;
– Legea pentru completarea mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative – procedură de urgență;
– Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2018 privind desființarea Autorității Metropolitane de Transport București din subordinea Ministerului Transporturilor – procedură de urgență;
– Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2018 privind prorogarea termenului reglementat de alin. (4) al art. II din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil – procedură de urgență;
– Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru completarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase – procedură de urgență;
– Legea pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
– Legea pentru modificarea alin. (1) și (2) ale art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
– Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
– Legea privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale – procedură de urgență;
– Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative;
– Legea pentru modificarea art. 11 din Legea educației naționale nr. 1/2011.
Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii (astăzi, 5 noiembrie anul curent).
Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 5 noiembrie 2018.
Vă mulțumesc.
Declar ședința închisă.
Mulțumesc domnului Fălcoi pentru ajutorul în această ședință.
Zi plăcută!