Stenogramă plen

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 iunie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până la acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 72.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la acest aspect?

Da, doamna senator Roxana Pațurcă, microfonul central, în calitate de vicelider al Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să adăugăm pe ordinea de zi, să completăm ordinea de zi, la secțiunea I, punctul 2.

Este vorba de Legea Academiei Române. Mâine avea termen de adoptare tacită. Cerem prelungirea de la 45 de zile la 60 de zile. Fiind vorba de o lege complexă, necesită timp pentru finalizare.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte comentarii? Nu sunt.

Vă supun aprobării, cu această completare solicitată de doamna senator, ordinea de zi.

Programul de lucru pentru această zi... Da, vă rog. Microfonul central pentru domnul senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Solicităm suplimentarea ordinii de zi, prin adăugarea lui L117 la punctul 7 pe ordinea de zi, sub rezerva depunerii raportului.

Vă mulțumesc.

Dar despre ce e vorba? Vă rog.

Este o inițiativă legislativă cu privire la Delta Dunării, la care comisiile raportoare au fost Comisia pentru mediu, Comisia pentru administrație și Comisia de constituționalitate.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnule senator,

Sunt două aspecte: pe de o parte, ordinea de zi a fost aprobată, pe de altă parte, trebuia să discutați în Comitetul liderilor o eventuală completare a ordinii de zi. Pentru că ce s-a cerut mai devreme e cu totul altceva, e doar prelungirea termenului.

Domnule Șerban Nicolae, vă rog.

Dacă ați convenit la nivel de lideri, mai supun o dată, da? Deci, întrucât există un acord al liderilor – da, și de la PNL de acord? –, supun aprobării dumneavoastră completarea ordinii de zi și cu acest punct solicitat de domnul senator Coliban.

Vreau să vă aduc la cunoștință că avem un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș, care sunt în vizită la Palatul Parlamentului – invitații domnului senator Novák Csaba Zoltán, de la Grupul parlamentar al UDMR.

Bine ați venit la Parlamentul României!

Continuăm, programul de lucru pentru această zi este următorul: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final pe inițiative legislative cu caracter organic la ora 17.00; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, transmisie radio.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Nu.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

Invit la microfonul central pe domnul senator Talpoș Iustin, pentru un anunț.

## **Domnul Ioan Iustin Talpoș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă anunț prin prezenta că demisionez din Grupul parlamentar al PMP și, începând de azi, voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mulțumesc.

Continuăm, domnul Șerban Nicolae, microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc să fac un anunț. În urma anunțului făcut de domnul senator Talpoș, coroborat cu cel făcut de domnul senator Ganea săptămâna trecută, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Senatul României numără 68 de senatori plus cel care vă vorbește, ceea ce înseamnă că la acest moment grupul nostru reprezintă jumătate plus unu din total senatori, așa cum se prezintă astăzi.

Mulțumesc.

Continuăm cu nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2017 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 – procedură de urgență;

2. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020 – procedură de urgență;

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Supun aprobării această solicitare.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice (b281/30.05.2018).

Inițiator, Guvernul României.

Domnule ministru, microfonul 8, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Prezenta lege face parte din seria de acte normative necesare actualizării legislației naționale care transpune prevederile Directivei Consiliului 2008/114/CE.

Și pentru aceasta vă rog să aprobați procedura de urgență.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Luat de valul aplauzelor care constatau faptul că grupul nostru a depășit jumătate plus unu din total Senat, aș vrea să pun în discuție și să luăm notă de faptul că la acest moment funcționează, potrivit regulamentului, doar cinci grupuri parlamentare, întrucât Grupul parlamentar, fost, al Partidului Mișcarea Populară nu mai întrunește numărul minim de membri, respectiv cel de șapte.

Vă rog să luăm act de acest lucru. Mulțumesc.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

3. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 265/2004 privind regimul armelor și al munițiilor (b121/27.03.2018).

Dacă există inițiator?

Domnul senator Ionașcu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să rămân și pentru punctul al patrulea.

Propunerea legislativă se referă la autorizarea desfășurării operațiunilor de casare și distrugere și a altor operatori, știut fiind faptul că numai unitățile care produc armament în România sunt cele prevăzute a face astfel de operațiuni. Evident, pentru a ușura, pe de o parte, accesul la un astfel de serviciu al deținătorilor de arme, bineînțeles, muniții sau piese componente.

Vă propunem să susțineți urgența...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ulterior apariției legii, știm foarte bine, autoritățile publice locale și-au aprobat însemne proprii, precum steme, precum drapele. Evident că tot autoritățile publice locale au instituit anumite ceremonii locale, de exemplu sărbătorile localității. Și evident că ei, cu această ocazie – aceste autorități, iertați-mă –, emit, pe de o parte, însemne cu sigiliile localităților respective și-și arborează drapelele proprii.

Evident că a mai apărut un eveniment ulterior apariției legii – aderarea României la Uniunea Europeană – și, evident, de data aceasta trebuie reglementată și arborarea drapelului Uniunii Europene. Proiectul de lege se referă la așa ceva.

Motiv pentru care vă propunem să susțineți și dumneavoastră ca proiectul de lege să fie analizat în regim de urgență.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Supun aprobării procedura de urgență.

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem procedura de urgență pentru această lege, dat fiind că se referă la procesul electoral. Orice modificări am vrea să le facem într-un timp util, înainte de a se face un an până la alegerile prezidențiale.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Solicităm procedură de urgență la această inițiativă legislativă, întrucât este un proiect de interes național și strategic.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

Dacă susțineți procedura de urgență?

Da, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să susțineți procedura de urgență la această propunere legislativă...

Vă mulțumesc.

...având în vedere că este și așa foarte mult întârziată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2002 privind desființarea Societății Naționale „Cai de Rasă” – SA și preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Națională a Pădurilor (b131/28.03.2018).

Dacă există inițiator prezent?

Nu avem inițiator prezent. Înseamnă că va merge pe procedura obișnuită.

Vă mulțumesc, doamna senator.

...cu toate detaliile.

Dacă există inițiator prezent?

Nu avem.

Urmează procedura obișnuită.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 810/2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) – COM(2018) 252 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba de un document legislativ care modifică regulamentul aflat în vigoare. A fost analizat în două ședințe ale comisiei, împreună cu ministerele competente.

Ca urmare a analizei, am constatat că temeiul juridic există și forma juridică aleasă nici nu putea fi alta, deoarece se modifică un regulament. Dar, pentru informarea dumneavoastră, precizăm că se fac modificări prin care se îmbunătățesc normele actuale privind acordarea vizelor pentru șederile preconizate pe teritoriul statelor membre, șederi care nu depășesc 90 de zile în cursul oricărei perioade de alte 180 și, pe ansamblu, vizează lista comună a țărilor ai căror resortisanți trebuie să dețină viză.

Codul de vize mai stabilește procedurile și condițiile de eliberare a vizelor, condiții comune, modelul uniform pentru autocolantul de viză, precum și felul în care se înregistrează în sistemul electronic.

Noi, ca comisie raportoare, vă rugăm să aprobați ca, profitând de această ocazie, să trimitem totuși o opinie Comisiei Europene, în care, pe lângă susținerea modificărilor propuse, să atragem atenția că este necesară aplicarea principiului reciprocității în materie de vize pentru toate statele Uniunii Europene în relațiile cu țările terțe, remarcând cu îngrijorare că Statele Unite ale Americii continuă să solicite vize cetățenilor europeni din mai multe state membre menționate.

Dacă sunt comentarii cu privire la acest subiect? Domnule senator Titus Corlățean, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt. Deplină susținere pentru adoptarea documentului, așa cum e propus de Comisia pentru afaceri europene, cel puțin în ce privește reciprocitatea și respectarea principiului reciprocității în relația dintre statele membre UE și statele terțe, începând cu Statele Unite ale Americii, pe tema vizelor. E o temă extrem de importantă, extrem de sensibilă și trebuie să constatăm că nici autoritățile americane nu respectă acest principiu al reciprocității, dar nici chiar organe importante ale Uniunii Europene n-au folosit pârghiile instituționale, începând cu Comisia Europeană, pentru a face demersurile reale, și nu mimate, pentru ca cetățenii români, cetățeni ai Uniunii Europene, să nu mai fie obligați să obțină vize pentru accesul pe teritoriul Statelor Unite. Nu mai spun de toate obligațiile asumate pe relație bilaterală româno-americană. România și-a îndeplinit toate aceste angajamente. Așteptăm totuși ca o administrație americană să facă pasul corect în favoarea cetățenilor români.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Nu mai avem.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

-

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente – COM(2018) 173 final.

Invit pe doamna senator Crețu, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De data aceasta este o propunere legislativă extrem de importantă a Comisiei Europene, care vine să rezolve o situație până acum nereglementată la nivel comunitar. E vorba de practicile comerciale neloiale care apar în lanțul de aprovizionare cu alimente, respectiv practici ale firmelor, societăților de retail față de micii producători agricoli, la aceasta se referă cu precădere.

Propunerea interzice următoarele practici comerciale neloiale: plățile întârziate în cazul alimentelor perisabile; anulările comenzilor de produse alimentare perisabile, cu un preaviz mult prea scurt pentru ca furnizorul să mai aibă șansa să găsească un alt debușeu comercial alternativ pentru produsele respective; modificarea unilaterală sau retroactivă de către cumpărător a clauzelor referitoare la frecvența, calendarul sau volumul furnizării sau livrării; standardele de calitate; prețul produselor alimentare; obligarea furnizorului la plata produselor irosite atunci când ele nu sunt din vina acestuia.

De asemenea, mai propune Comisia ca următoarele practici să fie permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil explicit între furnizor și cumpărător: returnarea către furnizor a unor alimente nevândute; faptul de a impune unui furnizor o plată pentru a stoca, afișa sau lista produsele; plata pentru promovarea produselor et cetera.

Sunt situații pe care noi le-am dezbătut în mod deosebit, de asta vi le precizez, ea este extrem de bine-venită, temeiul juridic este dat de art. 39 și art. 43 din tratat, cele care reglementează politica agricolă comună și, respectiv, asigurarea cu alimente a cetățenilor, deci, sub aspectul temeiului juridic, se poate invoca.

Sub aspectul proporționalității, de la Comisia pentru agricultură ne-au mai venit câteva propuneri pe care să le transmitem Comisiei Europene, în sensul de a se preciza în textul directivei explicit și alte situații în care s-ar putea consemna o practică neloială comercială între cei doi comercianți, cel care furnizează un aliment și cel care-l cumpără ca să-l livreze altora.

Eu, comisia, ca urmare a discuției pe care am avut-o și cu Ministerul Agriculturii, considerăm că este oportun să trimitem Comisiei Europene respectiva propunere, cu o precizare. Pe avizul care a venit de la Comisia pentru agricultură, dintr-o eroare materială presupun, peste tot cuvântul „vânzător” trebuie înlocuit cu „cumpărător”. N-am înțeles de ce. Am înlocuit noi și am făcut un raport separat. Încolo toate propunerile sunt corecte. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții pe acest subiect? Nu avem.

83 de voturi pentru, o abținere, două voturi împotrivă. Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi. Avem proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Monitorizarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale – COM(2018) 130 final.

Invit pe doamna senator Crețu, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre, cu rugămintea, ceva mai concentrată intervenția.

Mulțumesc, domnule președinte.

E vorba de un document nelegislativ care vizează modalitatea de monitorizare a felului în care se pune în aplicare pilonul social, pilonul european al drepturilor sociale, dat fiind că el este pus în aplicare la toate nivelurile de... la nivel european, la nivelul guvernamental, la nivelul regiunilor, ba chiar sunt implicate și ONG-uri și alte instituții.

În acest sens, el a fost introdus în semestrul european și Comisia propune trei variante: examinarea priorităților, asistență tehnică pe care Comisia o oferă celor care sunt puși în situația de a aplica măsurile și analiza performanțelor prin realizarea și publicarea tabloului de bord social.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții cu privire la acest proiect? Nu avem.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Continuăm cu propunerea de modificare făcută ceva mai devreme, respectiv prelungirea termenului de dezbatere și adoptare în conformitate cu prevederile art. 93 din regulament pentru Propunerea legislativă – Legea Academiei Române (L427/2017), care are termen de adoptare tacită mâine, dacă nu adoptăm astăzi prelungirea de termen.

-

Mergem la inițiative legislative.

Punctul 1, Legea privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană (L89/5.02.2018).

Este vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș...

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Nouă, nouă.

...microfonul 9, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. ## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Legea are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Fiind vorba de o reexaminare, noi susținem în continuare forma trimisă la promulgare, împreună cu amendamentul care s-a adoptat în Comisia pentru agricultură. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt pe doamna senator Doina Silistru, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea întocmirii raportului asupra Legii privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize favorabile asupra legii în forma trimisă la promulgare, iar în cadrul dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură s-a formulat un amendament, care, supus votului, a fost adoptat și se regăsește în anexa la prezentul raport.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să admită în parte cererea de reexaminare a președintelui și să adopte un raport de admitere a legii în forma trimisă la promulgare, cu un amendament admis, pe care vi-l supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt luări de cuvânt pe marginea acestui proiect? Domnule senator Baciu, microfonul central.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

## Bună ziua, dragi colegi!

Am considerat că este necesar să iau cuvântul, fiindcă și atunci când prima dată a fost pusă în discuție această lege, având aprobările, aprobarea, și fiind discutat în comisia din care fac parte, cea de agricultură, am susținut-o de la acest microfon. Fac același lucru și astăzi.

Consider că această lege este bună, vine să îndrepte și să repare unele lucruri care au fost stricate oarecum

după 1989. Ne aducem aminte că, înainte de ’89, aproape în fiecare localitate existau centre de colectare a laptelui. Acum or fi câteva, dacă legea intră în vigoare, câteva care sunt finanțate. Face un lucru destul de bun pentru producătorul de lapte din fiecare localitate rurală și, mai ales, ține acest produs, laptele de vacă sau de bivoliță, îl ține în condiții corespunzătoare prelucrării ulterioare în sistemul de prelucrare a laptelui.

Susțin și voi vota această lege. N-avem decât un singur amendament, care a fost aprobat în comisie, și în comisie am avut unanimitate.

Față de ce s-a spus și de către președinta Comisiei pentru agricultură, sunt de acord cu acest lucru. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Țapu-Nazare. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca și la dezbaterea legii, vă atrag atenția că este vorba de un proiect de lege care presupune ajutor de stat. Și am avut o întrebare atunci către reprezentantul Ministerului Agriculturii pe care o reiterez: în ce stadiu sunteți cu negocierile cu Comisia Europeană? Pentru că, fiind ajutor de stat și fiind membri în Uniunea Europeană încă, eu cred că trebuie să obținem de acolo acordul. Și vă rog să-mi răspundeți cei de la Ministerul Agriculturii, pentru că, altfel, votăm legi de dragul de a vota legi care nu vor fi aplicate niciodată.

Vă rog să-mi răspundeți: în ce stadiu sunteți cu acordul de ajutor de stat la Comisia Europeană? Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Invit la microfonul 2 pe domnul senator Tánczos Barna, Grupul UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Recunosc, n-am avut intenția să intervin la acest punct, însă antevorbitorul meu a ridicat încă o dată o problemă care mi se pare absurdă.

Întreb: era mai bine dacă venea Guvernul cu o ordonanță de urgență și partidul de guvernământ ținea ordonanța de urgență doi ani în Parlament până făcea negocierile cu Comisia?

Nu este mai normal... Nu este mai normal... Nu este normal ca această dezbatere să aibă loc aici, în Parlament, și forul legiuitor să decidă forma ajutorului de stat care, ulterior, se notifică la Comisie? Poate unele dintre ele vor fi modificate. Da. Poate, unele dintre ele vor fi sau nu vor fi acceptate de Comisie. Da. Dar, după ce vine răspunsul de la Comisie, ne întoarcem tot în Parlamentul României, în forul suprem legiuitor, și decidem.

Asta cerem de ani de zile de la Guvern: să nu guverneze prin ordonanțe de urgență. Un program multianual de o asemenea importanță nu este normal să fie dezbătut în comisiile de specialitate și votat de plen? Întrebăm iarăși Guvernul dacă a făcut negocierile? Ce să negocieze Guvernul dacă nu știe ce a votat Parlamentul? Dacă n-are forma finală cu care să meargă la Comisie la Bruxelles?

Cred că este varianta corectă. În sfârșit, avem un ministru care vine și completează PNDR-ul cu programe naționale care sunt, într-adevăr, ajutor de stat, dar care sunt făcute de toate statele membre, în toate țările europene. Și rămânem în urmă dacă noi, aici, ne certăm, retrimitem de nu știu câte ori în Parlament un proiect, un pachet legislativ care este așteptat de fermieri. Doamne ferește, mai trimitem și la Curtea Constituțională, să mai stăm și acolo jumătate de an și până ne hotărâm noi, România, să aplicăm un program național – da, ajutor de stat notificat, dezbătut, negociat cu Comisia – trec cei 7 ani și o să ajungem în 2021 și o să începem iarăși noul PNDR fără programe naționale.

## Dragi colegi,

Rugămintea sau propunerea mea este să trecem cât se poate de repede prin această dezbatere, să ajungă în Camera Deputaților proiectul de lege, să se voteze, să se trimită la comisie, să se negocieze și să intre în atribuțiunile sale Ministerul Agriculturii și să aplice aceste programe.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul Țapu-Nazare, pentru un scurt drept la replică.

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Pereș.

Ați spus antevorbitor.

În principiu, sunt de acord cu ce a spus antevorbitorul nostru, numai că îi aduc aminte că, atunci când ne-am integrat în Uniunea Europeană, ne-am și asumat niște obligații față de Comisia Europeană. Și nu știu cum să negocieze Parlamentul cu Comisia Europeană un ajutor de stat. N-am mai auzit asta până acum. Înțelegeți? Ca legea să fie aplicabilă, Guvernul trebuie să negocieze cu Comisia acest ajutor de stat, ca să obțină acordul pe ajutor de stat, să-l notifice întâi. L-ați notificat? Asta era întrebarea.

Și Partidul Național Liberal a votat inițiativa legislativă cu amendamentul că, fiind ajutor de stat, trebuie notificat și obținut acordul Comisiei Europene. Pentru că altfel votăm câte legi dorim...

Vă mulțumesc, domnule senator.

...în Parlamentul suveran al României, dar nu vor fi aplicate.

Vă mulțumesc.

Am să rog Grupul PNL... Sunt deja încă două înscrieri la cuvânt. Să vă hotărâți cine: domnul Cîțu sau domnul Pereș. Până atunci, domnul Goțiu, microfonul 2.

## Bună ziua!

Eu am doar un foarte scurt comentariu. O să-l rog pe cel care a vorbit din partea Grupului UDMR să-și aducă aminte de toate argumentele pe care le-a spus la acest microfon puțin mai încolo, când vom discuta ordonanța de... abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, pentru că sunt niște argumente foarte bune pe care trebuie să le luăm în vedere și la următorul punct de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Era vorba de domnul senator Tánczos Barna.

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Domnul Pereș.

Domnule Pereș, înțeleg că dumneavoastră ați fost desemnat să purtați steagul liberal în dezbateri. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, încerc că înțeleg această alianță _ad hoc_ acum puțin cam și nervoasă, și verbală cu puterea. O știam. Acum se dovedește a fi așa, dar noi n-am adresat decât doar câteva întrebări. Pentru că, dacă vă aduceți foarte bine aminte, pe acele 11 programe... 11 programe cu care Ministerul Agriculturii a venit Partidul Național Liberal a votat toate programele, cu o singură problemă. Am ridicat... Și atunci, domnul Țapu a zis foarte clar: răspundeți-ne dacă ați făcut demersurile necesare pentru a primi avizul Comisiei Europene ca acel miliard de euro, care urmează să vină pe aceste 11 programe, să fie, într-adevăr, realizabil. Este o simplă întrebare, nu dorim să provocăm nervi nici în dreapta, nici în stânga. Așteptăm un răspuns din partea Ministerului Agriculturii, pentru că timpul trece și sigur că agricultorii și noi așteptăm ca să legiferăm viabil și valabil, și nu doar bune intenții.

Vă mulțumesc. Doamna senator Doina Silistru. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu aș vrea să aduc aminte colegilor noștri că aceasta este o propunere legislativă care a fost retrimisă la reexaminare și, după cum spunea..., perfect spunea și domnul senator Nazare, practic, este adevărat că Guvernul negociază subvențiile care se dau cu Uniunea Europeană, cu Comisia, dar, având în vedere că este o propunere legislativă, până nu apare legea, efectiv, legea promulgată, nu poate face Guvernul nicio negociere. Deci forma finală a legii trebuie negociată între Guvern și Comisia Europeană.

Eu știu că au fost multe discuții pe toate programele care au fost făcute ca propuneri legislative și pe care Ministerul Agriculturii și le-a asumat. Știu că au fost făcute observații pe care, mare parte dintre ele, le-am preluat la Comisiile pentru agricultură și, practic, nu se așteaptă decât promulgarea legilor, pentru ca să se dea un verdict final pe aceste programe de ajutor de stat, după cum le așteaptă toată lumea.

Eu cred că, practic, prin această retrimitere la comisii, la reexaminare, și prin atacuri la Curtea Constituțională – pentru că sunt deja două programe care au fost atacate la Curtea Constituțională – nu se dorește decât întârzierea lor și nepunerea în practică a acestor programe pe care și le-a asumat actualul Guvern.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, cu rugămintea: scurt și la obiect. Am o respectuoasă rugăminte la toți colegii. Avem încă 10 inițiative legislative pe ordinea de zi și trebuie să ne mișcăm puțin mai repede, e deja ora 16.55.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul este foarte scurt, discuțiile sunt purtate, informarea există către Comisia Europeană, dar încă o dată reiterăm ideea că noi trebuie să trimitem la comisie atât legea, cât și normele de aplicare, ca să știm exact ceea ce facem, cine primește banii dacă nu respectă programul, cum îi dă înapoi. Deci trebuie să avem întreg pachetul, legea plus normele, și să trimitem întreg pachetul pentru a primi acest aviz.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare care nu s-au pronunțat până acum mai există intervenții?

Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu un amendament admis, în sensul admiterii în parte a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea este ordinară; Senatul, Cameră sesizată.

Mergem la punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (L318/29.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul, microfonul 8.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege a fost elaborat în temeiul art. 115 din Constituția României, republicată, care instituie competența Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe.

Proiectul de lege a fost structurat pe 11 domenii de abilitare, domenii care nu fac obiectul legilor organice stabilite de art. 73 din Constituție sau în alte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. Cele 11 domenii sunt: finanțe publice și economie, agricultură, dezvoltare rurală, transporturi, administrație publică și dezvoltare regională, afaceri interne, sănătate, cultură și identitate națională, cercetare, fonduri europene, comunicații și societate informațională și prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege.

În cadrul acestor domenii generale sunt cuprinse materii ce vor fi reglementate concret pe calea ordonanțelor ce vor fi emise în baza acestei legi.

Totodată, în proiect se prevede că Guvernul va putea emite ordonanțe simple pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii și data de 31 august 2018.

Mai subliniez faptul că, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (3) din Constituție, în proiectul de lege se dispune ca ordonanțele emise de Guvern să fie supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la data de 31 august 2018, nerespectarea termenului atrăgând încetarea efectelor ordonanței.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost examinat de către Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, în calitate de comisie sesizată în fond, ministerul susținând adoptarea proiectului de lege, cu amendamentul inclus în cadrul discuțiilor din comisie.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt pe domnul senator Robert Cazanciuc, Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Microfonul 6, domnule senator.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Au fost prezentate de către domnul ministru domeniile pentru care s-a cerut delegare. Discuțiile din Comisia juridică au vizat evitarea de către Guvern a introducerii în cele 11 domenii a unor dispoziții cu caracter organic, pentru a nu veni astfel în contradicție cu art. 115 din Constituție, potrivit căruia abilitarea Guvernului se face doar pentru domenii care nu fac obiectul legilor organice.

A fost admis un singur amendament, și anume introducerea unui nou domeniu, cel referitor la turism.

Comisia juridică vă propune un raport de admitere, cu un amendament admis.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale. Domnul senator Goțiu Mihai.

O să vă rog să respectăm regula, o intervenție de grup.

Dar această intervenție, menționez, nu este pe dezbateri generale, este o întrebare..., mă rog, câteva întrebări adresate Guvernului, inițiatorului, legate de capitolul cel mai sărac, cel de la capitolul zero și ceva, capitolul VIII – Cercetare, unde este prevăzută crearea unui nou cadru legislativ coerent privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu definirea unui instrument de finanțare clar, respectiv programul nucleu, programul multianual, în sistem competițional, și care poate dezvolta rezultate ale cercetării în acord cu obiectivele Strategiei naționale de cercetaredezvoltare-inovare.

Aș dori ca reprezentantul Guvernului să ne spună cât de largi sunt prevederile pe care doresc să le modifice. De asemenea, să ne spună care este urgența pentru care toate aceste modificări nu se vor face într-o dezbatere normală, parlamentară, în comisiile de specialitate și apoi în plen? De unde această urgență și necesitate de a adopta? Nu e o problemă nouă, este o problemă cunoscută de mult.

De asemenea, am dori să știm care sunt modificările preconizate să fie aduse programului nucleu și modului de finanțare a cercetării, mai ales pentru că dorim să știm și cum va fi afectat bugetul, mai exact execuția bugetară, de aceste modificări? Cum vor afecta noile reglementări procesul de evaluare și acreditare a institutelor naționale din cadrul sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare, dependente de programul nucleu?

Și, de asemenea, care este calendarul elaborării noii legislații în domeniu pe care ministerul, condus de dumneavoastră, dorește să o impună prin ordonanță?

De ce este nevoie de dezbateri parlamentare? Colegul meu, de la UDMR, a menționat în dezbaterile de la legea precedentă.

Mulțumesc.

Domnule ministru, microfonul 8, cu rugămintea să răspundeți ceva mai scurt decât intervenția distinsului coleg.

## **Domnul Viorel Ilie:**

Foarte scurt. Vă mulțumesc.

Am să dau un răspuns punctual, am să vă citesc din Decizia Curții Constituționale la ultima obiecție de neconstituționalitate depusă în 2017.

Pe scurt. Printr-o astfel de lege se realizează continuitatea actului legislativ pe tot parcursul anului și, pe de o parte, se asigură Guvernului posibilitatea de a adopta acte de reglementare primară, în mod eficient, pentru realizarea programului său de guvernare.

De asemenea, Legea de abilitare „trebuie să prezinte un grad suficient de generalitate care să permită Guvernului să determine, să individualizeze și să reglementeze măsurile ce vor face obiectul ordonanțelor pe care le emite. Parlamentul dezbate și se exprimă prin vot atât cu privire la domeniile în care Guvernul va avea competența de a emite, cât și cu privire la aprobarea sau respingerea ordonanței, după ce aceasta a fost emisă”.

Am citat câteva fraze din decizia Curții Constituționale, care cred eu că v-a răspuns la toate întrebările, domnule senator.

Vă mulțumesc.

O invit la microfonul 2 pe doamna senator Gorghiu Alina Ștefania.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, proiectul care astăzi urmează a fi dezbătut și votat – desigur, de majoritatea parlamentară – are o grămadă de hibe și naște, bineînțeles, suspiciuni, cred eu, rezonabile nu doar pentru Partidul Național Liberal, ci și pentru opoziție, în general. Dar, așa cum ați văzut din expunerea Consiliului Legislativ, inclusiv pentru această instituție, argumentele le-am spus succint și în Comisia juridică, simt nevoia totuși să le reluăm aici, pentru că e o cale să găsim o formulă îmbunătățită chiar și în plen sau prin întoarcerea acestei inițiative la comisie.

În primul rând, vorbim despre o expunere de motive pe care, sigur, domnul ministru o găsește suficient fundamentată, dar pe care Consiliul Legislativ o găsește insuficient fundamentată. Spune mai exact: „nu conține o fundamentare temeinică a măsurilor legislative preconizate pentru fiecare domeniu de abilitare în parte, în sensul justificării includerii acestora în cadrul proiectului legii de abilitare”.

Problema majoră a acestui proiect de lege știți care este? Faptul că este formulat atât de generic, atât de general, încât pot fi emise ordonanțe de urgență fără să aveți niciun fel de ezitare. Practic, Consiliul o spune mult mai elegant: „nu poate fi prefigurată soluția normativă concretă ce urmează a fi instituită prin ordonanță pentru a se putea estima dacă aceasta respectă prevederile constituționale menționate de minister, și anume art. 115 alin. (1)”.

Dați-mi voie să nu vin cu exemple din această lege de abilitare, dar să vă dau însă câteva exemple de propuneri de intervenții exprese asupra unor acte normative adoptate în regim de lege organică.

Domeniul sănătății – da? –, Legea nr. 65/2006 privind reforma în domeniul sănătății se are în vedere în această lege de abilitare... Și știm foarte bine că a fost adoptată în regim de lege organică.

Ordonanța Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică – adoptată tot prin lege organică, nr. 109/2008; aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale; Ordonanța Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Tánczos Barna, Grupul UDMR.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu puteam să refuz invitațiile directe și indirecte pe care le-am primit din partea colegilor.

Este un proiect de lege care naște dezbateri aprinse de fiecare dată, înainte de fiecare vacanță parlamentară.

Și când e PNL la guvernare, împreună cu UDMR, de exemplu, propunem un asemenea proiect de lege, când e PSD-ul la guvernare, propune un asemenea proiect de lege, și când o să fie, cândva, dacă o să dea bunul Dumnezeu, UDMR-ul la guvernare, atunci o să facem același lucru.

Nu m-am gândit la dumneavoastră, să știți!

Este un proiect de lege care, de obicei, se termină cu aceeași decizie, majoritatea parlamentară ia decizia de oportunitate și în niciun caz Consiliul Legislativ, care poate să fie de părere că nu este suficient de argumentată, dar Parlamentul este cel care decide în această problemă de oportunitate.

Cu siguranță, pe partea de legalitate, Ministerul Justiției, în cazul fiecărei ordonanțe simple – și nu ordonanță de urgență, cum a zis antevorbitorul meu –, în cazul fiecărei ordonanțe va face această verificare ca actul normativ care va apărea ca ordonanță simplă din partea Guvernului, în această perioadă, să nu modifice legi organice.

Este o chestiune de rutină la Guvern, indiferent de cine este ministru, premierul, specialiștii din Ministerul de Justiție, Ministerul Justiției, fac această verificare. Eu sunt convins că nu vor fi asemenea probleme. În rest, fiecare are dreptate: opoziția are dreptate, PSD-ul are dreptate și eu am dreptate.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare mai există intervenții?

Îmi pare rău, doamna Presadă, am spus un senator din fiecare grup.

După regulament.

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Au fost întrebări adresate inițiatorilor..., nu dezbateri...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă mai sunt de la grupurile parlamentare celelalte? Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Raportul, cu amendamentul admis, îl

67 de voturi pentru, o abținere, 28 de voturi împotrivă. Raportul, cu amendamentul admis, a fost adoptat.

68 de voturi pentru, o abținere, 27 de voturi împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat. Punctul 3 al ordinii de zi...

Listă pentru grupurile parlamentare...

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Motivarea votului.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților...

**Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Motivarea votului...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...precum și pentru organizarea și...

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Motivarea votului...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...funcționarea Autorității Electorale Permanente (L216/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule senator, am rugămintea să luați loc! Poliția ședinței o fac eu! Vă rog să luați loc!

E în regulă.

Vă rog să mă lăsați să conduc ședința.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnul Vajda Zsombor, vicepreședinte, Autoritatea Electorală Permanentă...

...microfonul 10.

Vă rog să luați loc în sală, că nu suntem la miting aici.

Vă rog să luați loc.

Vă rog, domnule...

## **Domnul Vajda Zsombor** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Vă rog să luați loc.

## **Domnul Vajda Zsombor:**

Autoritatea Electorală Permanentă respinge propunerea legislativă...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă rog să mergeți în sală.

Am să vă dau cuvântul după ce terminăm această dezbatere.

Vă evacuez din sală!

Vă rog să luați loc! Vă rog!

Domnule vicepreședinte, vă rog!

Domnule vicepreședinte al AEP, vă rog să vă prezentați raportul.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

## Vă mulțumesc.

Pentru motivarea votului anterior la Legea de abilitare a Guvernului pentru a depune ordonanțe am cerut cuvântul imediat după vot. Și vă rog foarte mult să ne dați acum posibilitatea de a motiva votul.

Mulțumesc.

Domnule senator, am să dau, în mod excepțional, un minut și vă hotărâți cine, domnul Goțiu sau doamna Presadă...

## Bună ziua!

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt Vajda Zsombor, de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Autoritatea nu susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, care au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Cazanciuc, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În esență, inițiativa vizează introducerea unui aviz psihologic printre documentele pe care trebuie să le prezinte dosarul de candidatură. Am încercat să înțelegem de la inițiator de ce a propus acest text. Nu am reușit să ne dăm seama dacă este în favoarea cuiva, dacă constată ceva. Noi am considerat că restrânge drepturile fundamentale și de aceea vă propunem un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

77 de voturi pentru, 10 abțineri, un vot împotrivă. Raportul de respingere a fost adoptat.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:**

Procedură.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Da, pe procedură, domnul senator Alexandrescu. Microfonul central.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Nu „în mod excepțional”, în mod regulamentar!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Domnule președinte, eu am înțeles că PSD are acum cel mai mare număr de senatori și că poate face...

Vă rog să vă referiți la...

...ce vrea și guverna singur...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...vă referiți la ordinea de zi...

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

...fără ALDE, fără oricine altcineva, dar haideți să respectăm măcar procedurile parlamentare.

Aveam dreptul la o intervenție atunci când puteam să adresăm întrebări inițiatorilor și aveam dreptul, ulterior, la o intervenție în cadrul dezbaterilor generale. Ulterior, aveam dreptul să ne motivăm votul. Lucrul acesta nu s-a întâmplat deloc.

Vă rog să vă motivați votul...

Discutăm acum la un alt punct de pe ordinea de zi.

Sunteți la motivarea votului. Vă rog să motivați votul.

Sunt la motivarea votului în ceea ce privește Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare.

Reiau aici două hibe majore ale acestui proiect, și anume: reglementarea mult prea generală a unor domenii în care Guvernul dorește să intervină prin ordonanțe de Guvern și, doi, reglementarea expresă a unor domenii sau legi care trebuie elaborate în cadrul unor legi organice sau prin legi organice. Lucrul acesta sigur că contravine prevederilor constituționale.

Dincolo de acest lucru, vedem de fiecare dată că guvernele PSD vin cu niște legi de abilitare extrem de prost făcute, în grabă și, mai ales, fără fundamentare.

De aceea Uniunea Salvați România a votat împotriva... și împotriva acestui proiect de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe...

Vă mulțumesc mult.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

...pe durata vacanței parlamentare și vreau să-i asigur pe toți colegii senatori că USR, atunci când va fi la guvernare, în mod sigur, va fi în stare să elaboreze...

un proiect bun, fundamentat și constituțional de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pe durata vacanței parlamentare.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## E în regulă.

Un distins coleg mi-a spus: peste 100 de ani.

Mergem mai departe cu punctul 4, Propunerea legislativă privind transmiterea unei părți din imobilul „Palatul Parlamentului”...

**Domnul Radu Mihai Mihail**

**:**

**Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține această inițiativă legislativă.

Vă rugăm a aproba acest act normativ, conform raportului comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Nu ești unde trebuie. Nu ești în... Aici e Parlament, nu-i maidan. Te rog frumos să mergi în sală. Exact așa. Pentru că așa te-ai exprimat și ești lipsit de foarte multă educație. Te rog frumos să mergi în sală.

## **Din sală:**

Hai, lasă!...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă rog, doamna secretar de stat.

## **Domnul Radu Mihai Mihail**

**:**

Aceasta este democrația României!

Vă rog să păstrați liniștea în sală. Doamna secretar de stat, vă rog să continuați.

Procedură!

## **Doamna Sirma Caraman:**

**Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Procedură!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...proprietate publică a statului, din administrarea Camerei Deputaților în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale...

## **Domnul Radu Mihai Mihail**

**:**

Procedură!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...și Administrației Publice (L254/23.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale...

**Domnul Radu Mihai Mihail**

**:**

Procedură!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Sirma Caraman, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține această inițiativă legislativă.

Vă rugăm a adopta acest act normativ, conform raportului comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Cârciumaru, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, Comisia pentru dezvoltare regională, Comisia juridică, de asemenea, au dat aviz favorabil.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Gorghiu. Microfonul 2.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Profit de prezența doamnei secretar de stat aici ca să pun

și eu o întrebare, zic eu, la care se gândește multă lume.

Doamna ministru secretar de stat,

Doamnă, de ce era nevoie să fie inițiativa grupului de senatori și deputați PSD și de ce nu ministerul a venit cu propunerea, prin Guvern, adică de ce ne scărpinăm cu mâna stângă la urechea dreaptă...

Dacă tot voiați acest lucru și tot acest transfer, de ce Dumnezeu apelați la parlamentari și nu faceți dumneavoastră demersul firesc, normal, legitim pe care îl doreați?

Dar aștept și răspuns, domnule președinte, că e o curiozitate care mă macină și vreau să dorm la noapte.

Vă rog să-mi permiteți. Vă mulțumesc.

Am înțeles. Da. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Doamna senator Presadă, microfonul 2.

Nu știu câți dintre dumneavoastră ați citit raportul comisiei, pentru că, altfel, ați fi descoperit acolo un amendament care spune că terenul din jurul Palatului Parlamentului poate fi închiriat, pe bani, unor terți, iar banii din chirie pot constitui venituri proprii ale fiecărei Camere. Oricum acest amendament excedează obiectului de reglementare al proiectului inițial.

Vorbim despre 50 de hectare din jurul acestei clădiri! 50 de hectare care au fost smulse orașului prin distrugere, demolare, ștergerea memoriei și a patrimoniului și chiar prin pierderi de vieți omenești.

Sunt 50 de hectare care sunt total rupte de restul orașului! Sunt 50 de hectare care, de fapt, nu ne aparțin! Nu aparțin Parlamentului, nu aparțin aleșilor, nu aparțin fiecărei Camere! Sunt 50 de hectare care aparțin cetățenilor, care aparțin bucureștenilor!

Uniunea Salvați România a avut o propunere, un proiect care să redea orașului această bucată de teren – 50 de hectare, repet, care să redea memoriei această bucată de teren, 50 de hectare, și care să redea cetățenilor, de fapt, posibilitatea de a utiliza acest spațiu care a fost luat orașului și oamenilor pentru a duce la îndeplinire un proiect totalitar: Casa Poporului.

Acest proiect se numește Parcul Uranus. Și vă invităm cu această ocazie, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, să vă alăturați celor care susțin acest proiect – Parcul Uranus. Acest teren nu poate fi închiriat pentru a constitui venituri proprii la bugetul fiecărei Camere. Acest teren trebuie redat orașului, cetățenilor, astfel încât aceștia să aibă cunoștință de ceea ce s-a întâmplat cu istoria acestui oraș și astfel încât aceștia, până la urmă, să se simtă mai aproape atât de istoria orașului și memoria lui, printr-un gest de reparație absolut normală, cât și mai aproape de instituția parlamentară.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg că nu. Declar încheiate dezbaterile...

Da. Pentru doamna Caraman. Un scurt răspuns pentru doamna senator Gorghiu.

Având în vedere că, prin lege, Palatul Parlamentului este al Parlamentului, nu puteam să... Am considerat că nu Guvernul trebuie să inițieze această inițiativă și atunci a fost inițiativă a parlamentarilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

E în regulă. Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise; legea este organică; Senatul, prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Listă de vot s-a cerut.

Mergem la punctul 5...

Dacă au fost probleme cu votul, vă rog, să... regulamentar, să ceară cineva reluarea votului...

Microfonul 4, vă rog.

## **Domnul Nicolae Marin:**

Domnule președinte, vă rog frumos să reluați votul, pentru că sunt colegi în sală care nu au putut să-și exercite votul.

Bun. Reluăm votul. Da, doamna Presadă, microfonul 2, vă rog.

Ceea ce s-a întâmplat aici s-a întâmplat perfect democratic. Au fost colegi în sală care n-au votat. Votul se întâmplă o dată. Nu văd de ce am relua votul. Nu există niciun fel de justificare, conform regulamentului, pentru reluarea acestui vot.

În regulă, este opinia dumneavoastră. Doamna Gorghiu, dacă doriți să interveniți? Pe procedură, vă rog. Microfonul 2.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Domnule președinte, eu sunt de acord că majoritatea face mitinguri de toate felurile, dar nu vreți să faceți și un amendament din ăla în care să ne spuneți că poate fi reluat votul de câte ori PSD-ul vrea și de câte ori nu-i iese un vot la lege organică? Că e mai important așa decât să ne mai căznim să găsim tot felul de texte de regulament care nu există sau să inventăm tot felul de pretexte.

Nu vă trece o lege, lăsați-o Dumnezeului așa, că asta e democrația!

Dacă senatorii dumneavoastră nu s-au mobilizat în număr necesar, vedeți cu altă ocazie. Acum nu a fost să fie cu Ministerul Dezvoltării, să se mute în Parlament. Ce să facem?

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am înțeles. Vă mulțumesc. Regulamentul mă obligă să

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu:**

În calitate de vicelider al Grupului PSD, vă solicit, domnule președinte, reluarea votului, întrucât se pare că au fost defecțiuni tehnice, nu toate cartelele au înregistrat votul.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Deci este pe regulament.

Ca urmare,

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Da... supuneți...

Da. N-aveți calitatea să cereți. Ca urmare, mergem mai departe.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2018 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății (L259/2.05.2018).

Invit reprezentantul Guvernului, domnul ministru Viorel Ilie, microfonul 8, pentru prezentarea proiectului de lege. Vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Se impune adoptarea unor măsuri prin care să se asigure reglementarea unor mecanisme directe care vor sta la baza încheierii contractelor cost-volum/cost-volum rezultat, stabilirea unor procente fixe care vor fi aplicate progresiv la valoarea consumului trimestrial, stabilirea costului efectiv per pacient cu rezultat medical, punerea în concordanță a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 cu cele ale Legii nr. 95/2006, cât și alte aspecte privind asigurarea continuității tratamentului pacienților pentru boli rare.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul susține adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

62 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă...

Procedură.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...a fost aprobată...

Votul va fi reluat.

două abțineri, 11 voturi împotrivă. Propunerea legislativă a fost respinsă. Listă de vot.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Procedură!

Domnul senator Vela. Procedură. Microfonul 2.

## Domnule președinte...

Domnule președinte, având în vedere că de trei ori a fost defecțiune la sistemul de vot, vă propun suspendarea ședinței.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vreți să supun la vot acest lucru? Domnule Vela, vreți să supun la vot sau era o glumă?

Invit la microfon reprezentantul Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului, domnul senator László Attila, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor în ședința din 23 mai 2018, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Este o lege ordinară și Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, legea ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței au fost adoptate.

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L203/10.04.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Da? Doamna deputat, microfonul...

## **Doamna Cosette Paula Chichirău** _– deputat_ **:**

E 7, nu?

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Sau domnul senator? Hotărâți-vă, vă rog!

**Domnul Cristian Ghica**

**:**

E 6.

Domnul senator Coliban, revenit în sală după un scurt protest, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Eu sunt Ghica.

Vă rog. Ghica. Scuze!

Am venit să susțin...

Vă rog.

Stimate colege și stimați colegi,

Modificarea propusă vizează art. 320 din Legea nr. 95/1996 și are ca scop aducerea la normalitate a unor situații de interpretare abuzivă a legii, care, în opinia noastră, frizează ridicolul.

Există situații foarte clare unde cetățenii asigurați care au fost victime ale unui accident sau ale unui act de violență cu autori neidentificabili au ajuns să fie trași la răspundere în fața legii pentru a-și achita propriile cheltuieli de spitalizare.

Practic, cetățeanul care a fost victimă pleacă acasă după spitalizare și se trezește după mai multe luni chemat în judecată de către spital, la presiunea Curții de Conturi.

Dacă cetățeanul merge în fața instanței, aproape imposibil să nu i se facă dreptate. Dacă, în schimb, nu se prezintă în fața judecătorului, fie din frică, fie din lipsă de bani, fie că nu a primit, pur și simplu înștiințarea, aceasta ajunge să-și plătească spitalizarea, în ciuda faptului că este și victimă, și are și calitatea de asigurat.

Modificarea pe care o propunem este una tehnică și se referă la a da un temei spitalelor... Curții de Conturi să nu mai ceară spitalelor recuperarea abuzivă a banilor de la acești oameni.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul mai departe reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnule ministru Ilie, vă rog, microfonul 8.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimate doamne și domni senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul precizării în mod expres că victimele agresiunilor sau ale accidentelor cu autor necunoscut nu vor avea obligația de plată a cheltuielilor medicale.

Potrivit dispozițiilor Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 22/2017 prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispoziției art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, persoana care a suferit o vătămare corporală prin fapta altuia nu poate fi obligată, către furnizorul de servicii medicale, la plata cheltuielilor de spitalizare și a tratamentului medical de care a beneficiat în cadrul unității medicale respective, potrivit legii, în limitele pachetului de bază ori minimal, după caz, în situațiile în care autorul vătămării nu a fost identificat sau persoana vătămată nu a formulat sau și-a retras plângerea prealabilă ori a intervenit împăcarea părților.

Față de dispozițiile de strictă aplicare și interpretare a deciziei, persoana care a suferit o vătămare corporală prin fapta altuia nu poate fi obligată, către furnizorul de servicii medicale, la plata cheltuielilor de spitalizare.

De asemenea, în vederea recuperării sumelor mai sus menționate, în sarcina spitalului incumbă obligația de a face dovada acordării serviciilor medicale către asigurat și, totodată, dovada existenței cumulative a elementelor răspunderii civile delictuale în condițiile prevăzute de lege.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului, domnul senator László Attila, microfonul 6.

6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 23 mai 2018, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa prezentului raport.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raport de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

Legea este ordinară și Senatul este prima Cameră sesizată.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/12.VI.2018

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale.

Potrivit ordinii de zi aprobate, aveam la punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

Înțeleg că raportul comisiei nu a fost finalizat, ca urmare, va fi pusă pe ordinea de zi din perioada următoare.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind autorizația sanitară de funcționare pentru cabinetele mobile de medicină dentară (L255/23.04.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Da, doamna senator... doamna deputat, scuzați-mă! Microfonul 7.

## Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi declarăm victorie. Este o victorie pentru milioanele de copii și adulți, în special din mediul rural, care nu au acces la servicii medicale.

Și o să vă explic de ce este o victorie. De mai mult de 10 ani, Guvernul României refuză să adopte ordinul ministrului sănătății prevăzut la art. 135 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Acest articol vizează funcționarea cabinetelor medicale mobile care ar ajunge la categorii sociale izolate sau defavorizate.

Vreau să vă dau niște cifre: 86% din numărul cabinetelor stomatologice independente funcționează în mediul urban, deși populația urbană constituie numai 54% din numărul total de locuitori. În mediul rural, activează doar 12% din numărul total de 16.000 de medici dentiști, astfel reieșind că fiecărui medic dentist dintr-o localitate rurală îi revin în medie aproximativ 4.500 de locuitori.

## Gândiți-vă: un medic la 4.500 de locuitori.

Efectele lipsei accesului la servicii de medicină dentară sunt dramatice. 75% din copii cu vârste între 6 și 11 ani au carii pe dinții temporari și 39% pe dinții definitivi. Gingivita și boala parodontală debutează precoce, între 5 și 7 ani, iar aceste probleme sunt grave, pentru că influențează starea generală a sănătății, nu doar sănătatea orală.

O soluție pentru a facilita accesul locuitorilor către serviciile de medicină dentară sunt cabinetele mobile de medicină dentară, prevăzute în Legea sănătății, dar pentru care lipsește ordinul de ministru de mai mult de 10 ani.

Ce este un cabinet mobil de medicină dentară? Este un cabinet care funcționează, practic...

Doamna deputat, vă rog să concentrați intervenția.

...într-un tir, într-o mașină. Poftim?

Vă rog să concentrați intervenția, să încheiați.

Imediat.

Și acest cabinet se poate deplasa acolo unde persoanele izolate sau vulnerabile nu pot ajunge la servicii de medicină dentară.

În luna februarie, am depus această inițiativă, iar în martie s-a trezit și Guvernul că ar fi bine să se ocupe de sănătatea românilor și a pus în dezbatere publică ordinul de ministru care reglementează cabinetele mobile.

Această dezbatere publică s-a întâmplat sub presiunea unor ONG-uri. Și aici aș vrea să...

Vă mulțumesc mult.

... le mulțumesc doamnelor Daniela Staicu și Alina Țiplea...

Vă mulțumesc mult. Doamna deputat, vă mulțumesc mult.

Concluzionez într-un minut.

Vă mulțumesc mult.

...care au muncit, neobosite, timp de doi ani pentru a putea, culmea, să ofere servicii gratuite românilor vulnerabili și să...

Doamna deputat, Vă rog să vă opriți.

Vă rog să opriți microfonul 7.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul ministru Ilie. Vă rog, microfonul 8.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modalitatea de acordare a autorizației de funcționare pentru cabinetele de medicină dentară, având în vedere vidul legislativ legat de neadoptarea ordinului ministrului sănătății prevăzut de art. 135 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Vă facem cunoscut că prin dispozițiile Ordinului ministrului sănătății nr. 606/2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 432 din 22 mai 2018, au fost aprobate Normele metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea cabinetelor și unităților medicale mobile.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul nu susține, propunerea legislativă rămânând fără obiect. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului, domnul senator László Attila, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 15 mai 2018, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, cu amendamente respinse.

Motivele au fost prezentate, iar Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt. Domnul senator Bodog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să fac doar scurte precizări. Am să-i reamintesc doamnei deputat că în ședința comisiei a aflat că acest ordin a fost aprobat. Am să-i precizez faptul că acest ordin cu privire la metodologia de autorizare a cabinetelor de medicină dentară a fost demarat în timpul mandatului meu, ca ministru al sănătății, și am s-o rog să nu mai facă declarații politice în timpul intervenției ca inițiator.

Vă mulțumesc.

Noi am votat împotrivă datorită faptului că inițiativa legislativă nu are obiect.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Este în regulă. Vă mulțumesc. Alte înscrieri la cuvânt dacă sunt? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse; lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Explicația votului, domnul Șerban Nicolae, microfonul 3.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

După cum s-a văzut, la anteprecedentul proiect legislativ am votat „pentru”. Erau lucruri de nuanțat, dar am votat „pentru”, pentru că, în esență, era vorba de o ideea bună.

Proiectul precedent, la care am votat pentru raportul de respingere, este și foarte prost, și, după cum se observă, nu este susținut nici măcar de cei care l-au semnat în calitate de senatori-inițiatori. Eu cred că răspunsul acesta este unul convingător că a fost vorba de un proiect prost gândit, pur propagandistic și care nu merita să devină lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Mergem la punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară (L266/2.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Da, vă rog. Microfonul 7.

## **Domnul Lucian Eduard Simion** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa legislativă vine să completeze, de fapt, Ordonanța nr. 18 privind asistența medicală comunitară în scopul de a introduce în categoria profesională a persoanelor care pot acorda asistență comunitară medicii specialiști de medicină de familie.

Această modificare ar avea un impact pozitiv, mai ales pentru zonele izolate și defavorizate, așa cum sunt Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, dar și Munții Apuseni, care sunt declarate, prin lege, defavorizate și unde atragerea medicilor se realizează cu mare dificultate.

Este deosebit de necesară funcționarea acestor cabinete medicale individuale în localitățile din Delta Dunării și Munții Apuseni, mai ales în sezonul rece, când avem un grad mare de izolare, iar locuitorii acestora nu au posibilitatea să se deplaseze în alte localități pentru a obține servicii medicale în asistență medicală primară.

Medicii comunitari ar avea raporturi contractuale directe cu primăriile și ar fi finanțați din bugetul local, prin decontări de la Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene.

Astfel, în compartimentele de asistență medicală comunitară sau în centrele comunitare integrate din aceste localități izolate, medicii ar putea opta pentru a asigura servicii potrivit competențelor lor: ca medic comunitar, în condițiile în care nu se poate realiza capitația minimă, sau ca medic de familie, când acest lucru e realizabil motivat de densitatea populației din aceste zone izolate.

Măsura aceasta se impune deoarece sunt zone, precum Delta Dunării, unde, dintr-un număr de șapte comune în perimetrul rezervației, doar trei comune au cabinet medical individual de medicină de familie funcțional, deși nu putem spune că nu s-au făcut toate demersurile și nu avem dotate cabinete în fiecare dintre localitățile Deltei Dunării. Nu trebuie neglijată nici perioada de sezon turistic, când numărul turiștilor ajunge la 100.000 și pentru care trebuie să existe servicii medicale la dispoziție.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Am rugămintea la doamna deputat să...

Deci, doamna deputat, am rugămintea să părăsiți sala. Nu aveți ce căuta în locurile rezervate senatorilor.

## **Din sală:**

Face un film despre noi.

Continuăm.

Invit reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul ministru Ilie. Microfonul 8.

Rugămintea, concentrată intervenția.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține propunerea de completare a art. 8 alin. (2) lit. d) din prezenta inițiativă legislativă în forma primită, fără modificări. Referitor la modificarea art. 3 alin. (12) în sensul stabilirii drepturilor salariale pentru asistentul medical comunitar, menționez că acordarea drepturilor salariale pentru personalul care acordă servicii de medicină... de asistență medicală comunitară a fost gândită și reglementată la nivelul unităților de asistență socială și de servicii sociale.

Guvernul susține adoptarea prezentei inițiative legislative, cu amendamentele admise la Comisia pentru sănătate publică.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe președintele Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator László Attila. Microfonul 6. Rugămintea, mai scurt decât domnul ministru.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 23 mai 2018, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa la prezentul raport.

Comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Atunci,

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. i) a alin. (1) al art. 260 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L252/23.04.2018).

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Rîndunică. Microfonul 10. Pe scurt, domnule secretar de stat.

**Domnul Adrian Marius Rîndunică** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul susține prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Rotaru...

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu**

**:**

Procedură.

Procedură?

Vă rog, doamna Craioveanu. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să solicit retrimiterea la comisie, termen – două săptămâni, a acestui proiect de lege sau a inițiativei legislative, întrucât este necesară o analiză mai aprofundată, pentru a ne pune de acord membrii comisiei asupra raportului pe care-l vom elabora.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Deci avem o solicitare de retrimitere la comisie pentru...? Două săptămâni.

Punctul următor al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alineatului (2) al articolului 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L285/7.05.2018). Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, microfonul 9, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat, Ministerul Finanțelor.

Rugămintea, foarte scurt, să ne încadrăm în timpul de dezbateri.

**Domnul Eleodor Mihai Mandreș** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin inițiativa legislativă se propune extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9%, începând cu data de 1 ianuarie, pentru serviciile de apă și canalizare, producție, transport, distribuție, furnizare de energie termică în sistem centralizat, livrarea de electricitate, livrarea de gaze naturale și serviciul public de salubrizare a localităților.

Guvernul nu a finalizat un punct de vedere.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului, domnul senator Mihu Ștefan. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

În ședința din 30 mai 2018, membrii comisiei au reanalizat propunerea legislativă în contextul amendamentelor prezentate de senatorul Tánczos Barna, prin care regimul taxei reduse (al TVA) urmează să se aplice numai serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, precum și livrării apei pentru irigații, celelalte prevederi ale propunerii legislative fiind eliminate.

Comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, cu 8 voturi pentru, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise, cuprinse în anexa la prezentul raport.

Amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale? Da, domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg că nu.

Declar dezbaterile generale încheiate.

Întrucât am finalizat ordinea de zi de astăzi și miercuri nu avem inițiative legislative pentru dezbatere, o să vă rog să fiți de acord să

## PAUZĂ

* * DUPĂ PAUZĂ

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Inițiativa face parte din lista acelora care au fost propuse de UDMR, susținute de Guvernul PSD–ALDE. Este extrem de importantă în privința reducerii costurilor de întreținere.

Mulțumim pentru susținerea acordată atât în comisie, cât și în plen, la vot.

Mulțumesc.

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

În ședința prezentă voi fi secondat, în calitate de secretari..., de cei doi secretari, de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu. O să o rog, pentru început, pe colega noastră, doamna senator Sbîrnea Liliana, să poftească la microfon.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Am de adresat o întrebare domnului ministru Teodor Viorel Meleșcanu.

Obiectul întrebării: „Exercitarea de funcții consulare în numele unui stat terț”.

Stimate domnule ministru,

Nu este pentru prima dată când mă adresez de la tribuna Senatului cu întrebări, interpelări sau declarații pe teme de politică externă. Și vă mărturisesc faptul că mă preocupă în mod egal atât soarta românilor din țară, cât și aceea a românilor din afara granițelor țării.

Într-una din declarațiile mele politice, din data de 25.04.2018, intitulată „Dreptul diplomatic și consular – o nouă provocare a lumii moderne”, mă întrebam și întrebam toată clasa noastră politică despre cum am putea să ne unim eforturile pentru a-i ajuta pe cetățenii moldoveni aflați la mare distanță de țara lor și de a noastră să poată aplica pentru cetățenia română, în condițiile în care mulți dintre ei nu beneficiază de asistența consulară a Republicii Moldova în statele în care se află.

Potrivit Convenției de la Viena cu privire la relațiile consulare din 24.04.1963, art. 8, intitulat „Exercitarea de funcții consulare în numele unui stat terț”, prevede că „după notificarea corespunzătoare către statul de reședință și afară de cazul în care acesta se opune, un post consular al statului trimițător poate exercita funcții consulare în statul de reședință în numele unui stat terț”.

Am cunoștință despre faptul că nu este necesar să vrem numai noi să îi ajutăm pe cetățenii moldoveni, ci trebuie implicat și statul lor în acest triunghi al relațiilor diplomatice, pentru că este necesar acordul statului de domiciliu, în primul rând, pe lângă cel al statului care se angajează în anumite condiții agreate bilateral, precum și, la fel de important, acordul statului de reședință, statul primitor.

În condițiile în care cetățenii moldoveni din statele extracomunitare, de exemplu, sunt obligați să se confrunte cu imposibilitatea reînnoirii documentelor moldovenești de călătorie, deoarece nu dispun de reprezentanță diplomatică în statul în care se află, iar din această imposibilitate ia naștere o alta, și anume aceea de a nu putea aplica nici pentru redobândirea cetățeniei române în absența unui pașaport valid, cum vedeți posibilă, stimate domnule ministru, rezolvarea acestei situații în sprijinul unor cetățeni față de care avem datoria morală și istorică să-i ajutăm oriunde s-ar afla?

Vă mulțumim, stimată colegă.

Îl rog să poftească la microfon pe domnul senator Toma Vasilică și pe domnul senator Toma Cătălin să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Am o întrebare adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății, cu obiectul: „Studii privind legătura de cauzalitate între mortalitatea specifică prin boli posibil asociate poluării aerului și nivelul poluanților din aer”.

Stimată doamnă ministru,

Curtea de Conturi, în Raportul privind „Auditul performanței privind monitorizarea calității aerului și gestionarea eficientă a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră, alocate României prin Protocolul de la Kyoto”, a constatat că nu au fost identificate studii (care intră în atribuția autorității publice centrale pentru sănătate) pe baza cărora să fie stabilită o legătură de cauzalitate între mortalitatea specifică prin boli posibil asociate poluării aerului și nivelul poluanților din aer.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați dacă dumneavoastră considerați oportună efectuarea acestor studii până la sfârșitul anului în curs, având în vedere problematica deosebită.

Solicit răspuns în scris, pe adresa Senatului. Vă mulțumesc.

Senator de Iași, Partidul Social Democrat, Vasile Toma. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Toma Cătălin să poftească la microfon și, de asemenea, pe colegul..., domnul senator Ionașcu Gabi să-și pregătească intervenția.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Stimate colege,

Am o întrebare adresată domnului ministru al transporturilor, domnul Lucian Șova, și anume:

Domnule ministru,

În România anului 2018, la 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii inițiază tot mai multe proteste de genul celui făcut de locuitorii comunei Garoafa, județul Vrancea, care pe drumul DJ 205E, Garoafa–Ciușlea, au conturat cu cretă găurile din asfalt și au plantat în ele flori. Totodată, protestatarii au adoptat o parte din gropi, dându-le nume. Această situație nu este întâlnită doar pe drumurile județene sau comunale, drumurile naționale și chiar autostrăzile se prezintă în aceleași condiții.

Dincolo de umorul protestului, trebuie să vedem tragedia situației. România a beneficiat de 3,377 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru construcția de drumuri, dar cu fondurile UE au fost executate lucrări de reparație și modernizare pentru doar 1.893 de kilometri de drumuri.

Aș dori să aflu, domnule ministru, care este strategia pentru a evita aceste situații tragicomice, adică: ce modificări la Legea achizițiilor publice propuneți, ce număr de kilometri doriți să remediați în următorii doi ani și din ce fonduri?

Vă mulțumesc.

Senator PNL de Vrancea, Circumscripția nr. 41. Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumim și noi, stimate coleg.

Vă rog, domnule senator Ionașcu Gabi, să poftiți la microfon și pe dumneavoastră, domnule senator Lupu Victorel, să vă pregătiți intervenția.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, stimați colegi!

Întrebarea este adresată ministrului finanțelor publice, domnului Eugen Orlando Teodorovici, de către subsemnatul, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, și obiectul întrebării este: „Aplicarea Legii nr. 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale”.

Stimate domnule ministru,

Ca urmare a unei audiențe din data de 3 iunie 2018 la cabinetul parlamentar al subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Slobozia, a unui grup de persoane fizice care desfășoară activități de producție agricolă..., reclamă situația neaplicării prevederilor Legii nr. 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale de către Administrația Finanțelor Publice a județului Ialomița.

Mai mult, unele persoane au fost executate silit prin deposedarea de unele bunuri sau rețineri din unele venituri, precum pensiile.

Din audierea persoanelor participante, unele dintre acestea au achitat deja sumele impuse de organul fiscal.

Ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 29/2018, persoanele impuse sau executate silit au formulat cereri de restituire către organul fiscal, acesta refuzând soluționarea cererilor, nemotivându-și răspunsul.

În aceste condiții, stimate domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câte din administrațiile financiare din țară au aplicat prevederile Legii nr. 29/2018?

2. În situația descrisă mai sus, considerați că este un abuz privind nerespectarea prevederilor legale mai sus enunțate sau o încălcare a drepturilor contribuabililor?

3. Cum își pot redobândi proprietățile deja vândute cei care au fost executați silit sau ridicarea restricțiilor de înstrăinare înscrise în registrul cărții funciare?

4. Care este orizontul de timp pe care îl veți dispune Administrației Finanțelor Publice Ialomița pentru restituirea sumelor stabilite prin deciziile de impunere ale organului fiscal județean, știut fiind faptul că în județe limitrofe este în derulare aplicarea legii?

Anexat la prezenta, vă depun tabelul cu persoanele audiate și copii ale cererilor și răspunsurile organului fiscal.

Vă mulțumim și noi, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe domnul senator Toma Vasilică să-și pregătească cea de-a doua intervenție.

Bună seara, stimați colegi!

Doresc să adresez o întrebare domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Situația semnării contractelor în cadrul PNDL 2”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Programul național de dezvoltare locală (PNDL) reprezintă principala sursă de finanțare pentru infrastructura locală și are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii (10S) în domeniile: sănătate, educație, apă-canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transporturi/drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.

La mijlocul anului 2017, Guvernul a lansat cea de-a doua etapă a acestui program, prin care se finanțează 6.851 de obiective de investiții în toate domeniile eligibile. Pentru aceste investiții sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament. PNDL a devenit un program de un real interes în rândul administrațiilor locale, dovadă fiind faptul că au fost depuse 13.086 de proiecte, având o valoare de 67,4 miliarde de lei.

În cadrul PNDL 2, județul Iași beneficiază de 224 de proiecte de investiții, pentru care a fost alocată suma de 817,4 milioane de lei.

Motivat de acest fapt, vă rog să precizați, domnule viceprim-ministru, care este stadiul semnării contractelor de finanțare la nivel național și care este stadiul semnării contractelor la nivelul județului Iași.

Solicit un răspuns în scris.

Cu respect, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Toma Vasilică să-și prezinte cea de a doua intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare către Ministerul Educației Naționale, cu obiectul: „Monitorizarea încadrării în muncă a absolvenților”. Stimate domnule ministru,

Rezoluția Parlamentului European (adoptată la 20 aprilie 2012) privind modernizarea sistemelor europene de învățământ superior evidențiază necesitatea de a urmări încadrarea în muncă a absolvenților pentru a măsura gradul în care învățământul superior îndeplinește cerințele pieței muncii. Parlamentul European invită statele membre să colecteze și să publice date care arată corelația dintre calificările pentru diferite profesii și oportunitățile absolvenților de a-și găsi un loc de muncă în aceste profesii.

Mai multe documente ale Parlamentului European și ale Comisiei Europene se referă la riscul „exodului de creiere”, în special pentru statele membre din Europa Centrală, de Est și de Sud, ca urmare a creșterii numărului de tineri absolvenți care decid să lucreze în străinătate. Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că grupurile de lucru care aparțin Strategiei Europa 2020 privind educația și competențele nu sunt capabile să reflecte exact problemele generate de mobilitatea neechilibrată și au subliniat necesitatea găsirii unei soluții la aceste provocări atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al statelor membre.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog să-mi comunicați:

– dacă există politici de monitorizare a integrării pe piața muncii a absolvenților învățământului superior din România; – proporția absolvenților care lucrează în străinătate, având în vedere profesia.

Totodată, știind că:

1. activitatea de consiliere și orientare profesională a studenților a fost introdusă ca obligatorie, la nivel național, în 1998, când s-a decis ca fiecare universitate să aibă un departament de consiliere pentru selectarea și plasarea profesională pe piața muncii;

2. aceste departamente au fost reorganizate în 2005 ca „centre de consiliere și îndrumare în carieră pentru a sprijini studenții să ia decizii adecvate în structurarea propriului drum educațional”;

3. centrele de consiliere și orientare în carieră sunt structuri stabilite la nivel universitar, a căror metodologie de organizare și funcționare a fost aprobată în 2014; acestea au ca obiectiv fundamental oferirea de noi oportunități de angajare pentru tineri, prin consiliere și îndrumare în carieră, vă rog să-mi comunicați dacă există o colaborare între ministerul dumneavoastră și Ministerul Muncii și Justiției Sociale, astfel încât serviciile centrelor de carieră, de consiliere de la nivel secundar, liceal și universitar să fie legate de serviciile de ocupare publice, pentru a răspunde eficient nevoilor clienților, respectiv elevi, studenți și șomeri, în legătură cu nevoile pieței muncii.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

O să vă rog să-mi dați voie să cobor și eu la microfonul central pentru a prezenta o interpelare și o rog, de asemenea, pe doamna senator Covaciu Rodica Severica să-și pregătească, după aceea, intervenția.

Prezenta interpelare am adresat-o prim-ministrului României, Vasilica Viorica Dăncilă, și ea are ca obiect o întrebare privind: „Banii din diaspora, în atenția Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor”.

Stimată doamnă prim-ministru,

Guvernul a aprobat săptămâna trecută Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative pentru transpunerea în legislația internă a Directivei Uniunii Europene 2015/849 privind prevenirea

utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Conform proiectului de lege, băncile și furnizorii de servicii precum Poșta Română, Western Union sau MoneyGram vor avea obligația să raporteze Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor datele despre orice tranzacție care depășește echivalentul în lei a 2.000 de euro.

Problema este că România e statul membru al Uniunii Europene cu una dintre cele mai mari comunități de cetățeni plecați să lucreze în străinătate, estimările Ministerului pentru Românii de Pretutindeni fiind de 3,5-4 milioane de persoane. Cea mai recentă statistică privind sumele trimise acasă de aceștia arată că românii din străinătate au trimis circa 29 de miliarde de euro în perioada 2007–2016.

Astfel, vă întreb: cum veți monitoriza aceste transferuri care depășesc 2.000 de euro și cum îi veți asigura mai ales pe românii din diasporă că banii trimiși de ei acasă familiei nu vor fi confiscați sub diferite acuzații, obligându-i să facă față diferitelor tipuri de formalități pentru a justifica sumele trimise, adică banii munciți de ei din greu? Nu credeți că prin aceste noi tracasări îi veți „convinge” să nu mai trimită bani acasă, bani care au contribuit la bunăstarea României până acum? Senator Cornel Popa, PNL Bihor.

Vă rog, doamna senator Covaciu Rodica Severica, să poftiți la microfon și, de asemenea, pe colega noastră, doamna senator Arcan Emilia, să-și pregătească intervenția.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului George Vladimir Ivașcu, ministrul culturii.

Stimate domnule ministru,

Conform celui mai recent raport dat publicității la nivel european, românii sunt pe ultimul loc în Europa la citit, vizitat muzee, participat la proiecții de filme și asistat la spectacole culturale.

Potrivit Eurostat, doar 18% dintre români vizitează măcar o dată pe an muzee, galerii de artă sau monumente istorice. Cauzele sunt multiple, una dintre acestea fiind și faptul că, la nivel central și local, stimularea cetățenilor către activități culturale este foarte redusă.

În acest context, vă rog să-mi puneți la dispoziție strategia pe care ministerul pe care îl conduceți o are în această privință, precum și programul conceput de dumneavoastră pentru a crește gradul de participare a românilor la acțiuni culturale. De asemenea, vă rog să-mi precizați și care este obiectivul concret, exprimat în date statistice, pe care-l urmăriți prin realizarea programului respectiv, care este gradul de implementare a acestuia și ce costuri presupune.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumesc tare mult, stimată colegă.

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon să-și prezinte intervenția și pe domnul senator Baciu Gheorghe să-și pregătească, de asemenea, intervenția.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Victor Negrescu, ministrul delegat pentru afaceri europene.

Obiectul interpelării: „Tensiunile comerciale dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană; poziția României”.

Domnule ministru,

Continuă să apară informații publice privind tensiunile comerciale dintre Statele Unite ale Americii și alte state ale lumii, inclusiv cu Uniunea Europeană. Acestea au pornit de la taxele vamale impuse în ultimul timp de Administrația Trump, de la Washington.

România se pregătește să preia președinția Consiliului Uniunii Europene la începutul anului viitor. În acest context sensibil pentru diplomația românească, întrucât avem relații foarte bune cu ambele părți, vor trebui identificate cele mai potrivite căi de depășire a acestor tensiuni.

Astfel, se ridică problema ca România să-și exprime o poziție echilibrată, pentru a-și menține relația de parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii și cu cele membre ale Uniunii Europene.

În acest sens, aștept de la dumneavoastră un răspuns privind poziția României la recenta dispută a taxelor vamale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț, și vă rog să-mi trimiteți un răspuns în scris, la Senatul României.

Mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim și noi, stimată colegă.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să-și prezinte intervenția...

Bună seara, dragi colegi!

...și pe domnul senator Lungu Cristian să-și pregătească, de asemenea, intervenția.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Interpelarea mea din această seară se adresează ministrului Bogdan Trif, Ministerul Turismului.

„Perspectivele dezvoltării turismului românesc”

Excelența Voastră,

Domnule ministru,

Într-o alocuțiune prezentată de dumneavoastră la o recentă reuniune națională cu participare internațională, având ca tematică perspectiva dezvoltării turismului românesc în condițiile revoluției digitale, v-ați referit la necesitatea elaborării unei strategii „asemănătoare celor din țările civilizate” și ne-ați anunțat despre contractul încheiat cu experții Băncii Mondiale pentru elaborarea ei. Predecesorii dumneavoastră, miniștri, s-au întrecut pe ei înșiși, care mai de care, în elaborarea de strategii pe care, conform contextului în care ați făcut acest anunț, nu le-a mai pus nimeni în practică, irosind astfel sume importante din bugetul statului și din cel al ministerului.

În acest sens, vă adresez rugămintea de a prezenta viziunea Ministerului Turismului cu privire la perspectivele reale ale dezvoltării turismului românesc, precum și solicitarea de a dovedi transparență în ceea ce privește costurile acestei noi viziuni.

Întrucât în alocuțiunea la care m-am referit ați vorbit despre „descoperirea unei piețe prioritare pentru turismul românesc: China”, doresc să vă atrag atenția asupra ratei de creștere a vizitatorilor chinezi în țările europene. Potrivit Raportului privind turismul în străinătate al chinezilor, publicat de Academia Turismului din China și Agenția chineză a turismului on-line, în 2017, numărul de turiști chinezi a crescut cu 156% în Cehia (490.000 de vizitatori), cu 126% a crescut în Germania, 125% în Spania, 101% în Anglia, 97% creștere în Olanda, 88% în Islanda, 35% în Ungaria (adică 371.000 de turiști).

În ceea ce privește România, nici măcar nu sunt date, apreciindu-se că ambasada noastră de la Beijing a acordat anul trecut puțin peste 10.000 de vize, majoritatea acestor vizitatori vin în sfera afacerilor și mai puțin a celor interesați să-și petreacă vacanțe în România sau să viziteze frumoasa noastră țară. Astfel că nu ne-am ales cu nimic din cele 115,29 de miliarde de dolari americani cheltuite de cei 130 de milioane de chinezi care au călătorit în străinătate în anul 2017.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc.

Fac o mică rectificare și îi mulțumesc domnului Lungu Vasile Cristian că mi-a permis acest lucru, să prezint o scurtă întrebare domnului ministru Anton Anton. După aceea, rog să se pregătească domnul Lungu Vasile Cristian și domnul senator Toma Vasilică.

Întrebarea pe care o adresez domnului ministru al energiei, Anton Anton, se referă la prețul energiei electrice. Domnule ministru,

Calculat la paritatea puterii de cumpărare, prețul energiei electrice din România este unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, după cel din Germania, Portugalia și Belgia, evident, cu care nu ne putem compara ca putere de cumpărare.

Prețul energiei electrice facturate consumatorilor casnici s-a majorat cu 7,2% în a doua jumătate a anului trecut, potrivit Eurostat. Doar Cipru a înregistrat o majorare superioară celei din România, cu 12,6%, însă, în medie, factura la curent achitată de consumatorii casnici europeni s-a redus cu 0,2%.

Astfel, vă întreb:

– Cum s-a ajuns în această situație și ce soluții aveți în vedere pentru a eficientiza producerea de energie electrică?

– Aveți în vedere diseminarea exemplului de centrală pe biomasă, implementat de Consiliul Județean Bihor în mandatul 2012–2016?

– De ce nu continuați încurajarea de producere de energie electrică folosind centrale eoliene sau prin celule fotovoltaice și, de ce nu?, conceperea altor centrale electrice pe cursurile de apă, în România toate fiind alternative viabile pentru a produce energie mai ieftină pentru consumatorii români.

Vă mulțumesc. Senator Cornel Popa, PNL Bihor.

Îl rog pe domnul senator Lungu Vasile Cristian să poftească la microfon și pe domnul senator Toma Vasilică să-și pregătească ultima intervenție, am înțeles.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Voi adresa o interpelare către doamna Vasilica Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, iar obiectul interpelării mele este „Măsuri de informare a pasagerilor privind efectele secundare asupra sănătății umane, ca urmare a scanării cu dispozitivele de scanare corporală care folosesc tehnologia microundelor”.

Stimată doamnă prim-ministru,

Ca urmare a deplasărilor frecvente pe care le efectuez în circumscripția electorală pe care o reprezint, am constatat săptămâna trecută că pe aeroportul „Henri Coandă” a fost introdus un nou sistem de scanare la punctele de securitate, cunoscut sub denumirea de scanare corporală, care folosește tehnologia microundelor.

Acest tip de tehnologie a trezit numeroase controverse în țările din vest, pentru o serie de motive, dar mai ales pentru faptul că acest tip de scanare produce imagini nud ale pasagerilor, care, ulterior, au ajuns în spațiul public și în mediul on-line, precum Facebook sau Instagram.

Mai mult de atât, această aparatură cu microunde de scanare corporală este nocivă pentru sănătatea umană în general și mai ales pentru anumite categorii de persoane, precum femeile însărcinate, copiii și pasagerii care suferă de anumite afecțiuni. Există chiar câteva studii care arată că această tehnologie afectează structura ADN-ului uman la nivelul tegumentului, declanșând cancerul de piele.

Desigur, poate cel mai important aspect care trebuie luat în discuție este dreptul la intimitate și la viață privată al pasagerilor, drepturi care sunt călcate în picioare prin această metodă invazivă.

Potrivit normelor legislative în materie emise de Uniunea Europeană începând din noiembrie 2011, Uniunea Europeană a recomandat cu fermitate renunțarea urgentă

la scanarea corporală pe aeroporturile comunității. De asemenea, noul Regulament al Comisiei de reglementare a securității în domeniul securității aeroportuare stipulează, printre altele, că:

1. Folosirea scanerelor corporale este deplin opțională pentru statele membre și respectivele aeroporturi.

2. Dacă statele membre cu respectivele aeroporturi decid să le folosească, trebuie să respecte anumite condiții minimale de operare la nivel european, iar aceste condiții sunt:

Da. Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Toma Vasilică să poftească la microfon și pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am o întrebare adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor, cu obiectul: „Situația istorică și juridică a locuințelor de intervenție”.

Stimate domnule ministru,

Cadrul general de vânzare de locuințe și spații cu alte destinații construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat este reglementat de Legea nr. 85/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, locuințele de intervenție sunt cele destinate cazării personalului unităților economice sau bugetare care, prin contractul de muncă, îndeplinește activități sau funcții ce necesită prezența permanentă sau în caz de urgență în cadrul unităților. Aceste locuințe nu se vând.

Unitățile economice sau bugetare pot să dețină și să construiască din fonduri proprii locuințe de serviciu destinate închirierii salariaților acestora, cu un contract de închiriere accesoriu la contractul de muncă. Modul de administrare și eventuala înstrăinare a acestor locuințe se vor stabili de consiliile de administrație, respectiv de conducerile unităților.

Vă rog să-mi spuneți care este situația istorică și juridică a locuințelor de intervenție, respectiv evoluția, dacă aceste locuințe sunt alocate persoanelor prevăzute în Legea locuinței și care este cuantumul chiriei pe fiecare tip de locuință în parte.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator Vasile Toma, Partidul Social Democrat, Circumscripția electorală nr. 24 Iași. Mulțumesc.

Vă mulțumesc tare mult, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea să poftească la microfon și pe domnul senator Baciu Gheorghe să-și pregătească cea de a doua intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte, și întregului prezidiu. Interpelarea mea este adresată domnului Victor Negrescu, ministrul delegat pentru afaceri europene, iar obiectul interpelării se referă la „Stadiul pregătirii președinției române a Consiliului Uniunii Europene din 2019”.

## Domnule ministru,

Pagina de internet a Ministerului pentru Afaceri Europene acordă toată importanța președinției Consiliului Uniunii Europene pe care o va deține România anul viitor.

Declarativ, Guvernul pare să înțeleagă examenul de maturitate pe care îl dă România în Uniunea Europeană în 2019.

„Procesul de pregătire este unul laborios, de durată, având în vedere că presupune o analiză extrem de consistentă cu privire la implicațiile pe care exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene le antrenează la nivelul administrației publice, sub aspectul dimensiunii, formării și perfecționării resurselor umane, al proiectării aspectelor logistice, al comunicării și, respectiv, al coordonării politice.” – spuneți dumneavoastră și nu pot să nu fiu de acord. Suntem însă la jumătatea anului 2018 și calendarul

ideal de pregătire a președinției Consiliului Europei implică pregătirea resursei umane, o serie de întâlniri și seminare, dar și proceduri administrative și legislative.

Este motivul pentru care vă rog să-mi comunicați:

– Care este calendarul oficial al etapelor care trebuie parcurse de România în anul 2018?

– Care sunt obiectivele atinse până în prezent din calendarul asumat de Guvern?

– Ce buget alocă România procesului de pregătire a președinției Consiliului Uniunii Europene și cât s-a cheltuit până în prezent?

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Sunt senator Mario Ovidiu Oprea, senator de Dolj al Partidului Național Liberal.

Mulțumesc, domnule președinte.

Da. Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator, domnul coleg, Baciu Gheorghe să-și prezinte și cea de a doua intervenție.

Domnule președinte, Doamnă secretar,

Dragi colegi,

Întrebarea mea se adresează domnului ministru Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Sunt Gheorghe Baciu, senator, Circumscripția electorală nr. 15 Partidul Mișcarea Populară.

Subiect: „Cotă ridicată de impunere a salariilor în România”.

## Excelența Voastră,

## Domnule ministru,

România este cea de a treia țară din Uniunea Europeană în topul celor mai mici salarii din Uniune, fiind urmată doar de Bulgaria și Lituania. Astfel, dintre cele 20 de state membre ale Uniunii Europene, Spațiul Economic European și Elveția, care au un salariu minim stabilit la nivel național, cel mai mic salariu minim brut pe economie îl are Bulgaria, 261 de euro, urmată de România, 400 de euro... Lituania..., România, 416 euro, și Lituania, 400 de euro.

În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut, 323 de euro, după Bulgaria. Această schimbare de poziție se datorează însă creșterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferurilor contribuțiilor sociale de la angajator la angajat... angajatului la angajator.

Cota efectivă de impozitare în România este de 44%, a șaptea cea mai mare cotă de impozitare efectivă dintre cotele înregistrate în cele 20 de state membre ale Uniunii Europene, Elveția și Spațiul Economic European.

Domnule ministru, vi se pare normal faptul că țările care au un nivel scăzut al salariului minim, inclusiv România, au cote efective de impozitare mai mari, de peste 40%, pe când țările cu un nivel ridicat al salariului minim, ca Luxemburgul, Islanda sau Marea Britanie, au cote de impozitare sub 30%? Ce considerați că puteți să întreprindeți pentru eliminarea acestei situații păgubitoare pentru angajații din România? Aștept răspuns oral și în scris.

Gheorghe Baciu, senator, Circumscripția nr. 15 Covasna.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Dați-mi voie, pentru stenograma ședinței, să prezint numele colegilor senatori care au depus la secretariatul de ședință întrebările și interpelările Domniilor Lor.

Au depus întrebări: Smarandache Miron Alexandru, Silistru Doina, Breaz Valer Daniel, Mihu Ștefan, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Caracota Iancu, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Fălcoi Nicu, Dinică Silvia Monica, Ghica Cristian, Wiener Adrian, Dircă George Edward, Goțiu Remus Mihai, Mihail Radu Mihai, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu și încă două întrebări Lungu Vasile Cristian.

De asemenea, au prezentat în scris interpelări: Silistru Doina, Chisăliță Ioan Narcis, Pațurcă Roxana Natalia, Breaz Valer Daniel, Cristina Ioan, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Dinică Silvia

Monica, Ghica Cristian, Dircă George Edward, Fălcoi Nicu, Lungu Dan, Dinică Silvia Monica, Goțiu Remus, Mihail Radu Mihai și Bădulescu Dorin Valeriu.

Vreau să specific, de asemenea, pentru stenograma ședinței, că de la Ministerul Culturii și Identității Naționale s-a prezentat domnul Alexandru Pugna, cu răspuns în scris și oral pentru colegul..., domnul senator Vasile Cristian Lungu.

Acestea fiind zise, vreau să mulțumesc încă o dată domnilor senatori..., doamnei senator Emilia Arcan și domnului senator Gheorghe Baciu, care au asigurat conducerea ședinței de astăzi, și să declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 4 iunie 2018.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085348]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 93/12.VI.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei