Stenogramă plen

Vă rog să luați loc, stimați colegi.

Declar deschisă ședința de astăzi, 14 octombrie, și vă anunț că, din totalul celor 328 de deputați, sunt prezenți un număr de 216 deputați.

În conformitate cu art. 94 din regulament, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele de astăzi, 14, și marți, 15 octombrie; programul de lucru în perioada 14–19 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 8–14 octombrie; informarea cu privire la inițiativele înregistrate la Cameră și care urmează să fie avizate.

Vă prezint informările scrise din partea unor deputați cu privire la modificarea apartenenței.

Astfel, domnul deputat Nasra Gabriel Horia și domnul deputat Itu Cornel revin asupra informărilor înregistrate la Biroul permanent din data de 2 octombrie, prin care anunțau că activează într-un alt grup parlamentar și ne aduc la cunoștință că se reînscriu în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Niță Mihai ne aduce la cunoștință că va activa în cadrul Grupului parlamentar PRO Europa.

Domnul deputat Petrea Gabriel ne aduce la cunoștință că va activa în cadrul Grupului parlamentar PRO Europa.

La ora 17.00 avem primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Chestiuni de procedură.

Domnul secretar Zisopol Dragoș, vă rog, aveți o intervenție.

Se pregătește domnul Bulai.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să fiți de acord cu mutarea proiectului de lege nr. 144/2018 pe poziția a doua a ordinii de zi, de la poziția 334, și, în cazul în care voturile vor fi în favoarea acestei propuneri, vă rog să fiți de acord să și retrimitem proiectul de lege la comisie, pentru o zi, și apoi să-l rediscutăm în următoarea zi aici, în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Mulțumesc.

Este vorba de PL-x 144, da?

## **Domnul Dragoș Gabriel Zisopol**

**:**

Da.

## **Domnul Florin Iordache:**

La care din partea Comisiei pentru muncă avem un raport de respingere.

Bun.

## **Domnul Dragoș Gabriel Zisopol**

**:**

O zi.

## **Domnul Florin Iordache:**

O zi. Bun.

Să vă îngrijiți, Comisia pentru muncă, domnule președinte Solomon, să-l discutați, să vă încadrați în timp! Mai departe.

Domnul Bulai, vă rog.

Tot o chestiune de procedură, domnule Bulai, da?

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Da, domnule președinte.

Vă rog.

## **Domnul Iulian Bulai:**

## Da, domnule președinte.

Teleshopping și filme chinezești au fost transmise la televiziunea publică atunci când noi, aici, aveam dezbaterea pe moțiunea de cenzură.

Aceasta este o palmă la adresa democrației. Nu este firesc să se întâmple un asemenea lucru într-un stat unde media națională de stat este menită să informeze pe chestiuni publice întreaga țară.

În consecință, vă rog pe dumneavoastră să solicitați, în cadrul Birourilor permanente reunite, întrunirea Comisiilor comune pentru cultură, de la Cameră și de la Senat, pentru a pune în dezbatere și a vota cele două rapoarte de activitate ale TVR din 2017–2018.

Doamna Gradea nu mai are legitimitate pentru a conduce această instituție de foarte mult timp, dar după palma dată acum câteva zile chiar e groasă situația, domnule președinte. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

În Biroul permanent reunit vom relua această discuție. Domnul Ion Stelian, Grupul USR, vă rog, o intervenție. Aveți propuneri de reorganizare a ordinii de zi, da? Vă rog.

## Două chestiuni pe procedură.

Prima este legată de un anunț oficial. Parlamentarii din Comisia juridică, parlamentarii PSD sunt oficial în grevă. Comisia nu a mai fost convocată de săptămâni de-a rândul. Domnul președinte al comisiei a fugit cu ștampila și nu vrea să mai convoace această comisie. Ca atare, lucrările Parlamentului, lucrările Camerei Deputaților sunt blocate.

Eu vă solicit să îi punem în vedere domnului președinte al Comisiei juridice, deputatul PSD... Halici...

Nicușor Halici.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

...Nicușor, exact, să convoace această ședință și să deblocheze Comisia juridică.

A doua chestiune este legată de o solicitare pe ordinea de zi de astăzi, și anume punctul 5, da, nr. crt. 5 de pe ordinea de zi să fie mutat la ordinea 40. Este vorba de Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic; PL-x 357/2019.

Această mutare pe ordinea 5 a fost făcută în după-amiaza acestei zile intempestiv, fără nicio justificare.

Ca atare, pentru a oferi colegilor posibilitatea să pregătească acest proiect pentru dezbatere, vă solicit să-l mutăm pe ordinea 40.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Vă rog să vă pregătiți cartelele.

O solicitare.

Ordinea de zi rămâne așa cum este. Mai departe.

Domnul Șerban Ciprian, vă rog, Grupul PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți votului retrimiterea pentru două săptămâni a PL-x 270/2019 – Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

La ce poziție se află?

502. Poziția 502.

Pe cât?

Retrimitere, două săptămâni.

Numai puțin, numai puțin, domnule coleg.

Păi, domnule coleg, să fim foarte corecți. Este vorba de PL-x 270, da?

Eu vă propun să-l aducem la poziția 2 și de la poziția 2 să-l retrimitem Comisiei pentru buget. Are raport de respingere. Corect?

OK.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

Mulțumesc.

80 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, două abțineri. A fost adus pe poziția 2 și a fost retrimis, două săptămâni, la Comisia pentru buget.

Alte chestiuni de ordin organizatoric la ordinea de zi? Nu sunt, da? Bun.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Primul este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021”; PL-x 371/2019; procedură de urgență; caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorului este cineva? Guvernul.

Vă rog, domnul secretar.

Imediat, imediat! La dezbateri generale, toată Timișoara vorbește.

Da.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor deputați,

Domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri organizatorice și financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021” _._

Se are în vedere instituirea unui mecanism care să asigure susținerea financiară a programului cultural, atât în ceea ce privește finanțarea nerambursabilă alocată de Guvern, cât și cea alocată de către autoritățile administrației publice locale.

Guvernul susține Legea de aprobare a acestei ordonanțe în formula amendată de comisiile coraportoare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun. Întâi prezentăm raportul și apoi...

Domnule Știrbu, aveți raport comun, dumneavoastră, cu Comisia pentru buget.

Domnul Știrbu.

Nu, domnul Știrbu, vă rog. E la Comisia pentru agricultură colegul nostru.

Nu, deci raport comun, Comisia pentru cultură și Comisia pentru buget.

Domnul Lazăr e plecat.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021”

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021”, transmis cu adresa PL-x 371 din 18 septembrie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri organizatorice și financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021”.

Se are în vedere instituirea unui mecanism care să asigure susținerea financiară a programului cultural, atât în ceea ce privește finanțarea nerambursabilă alocată de Guvern, cât și cea alocată de către autoritățile administrației publice locale, respectiv Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Consiliul Județean Timiș.

Responsabilitatea implementării programului și gestionarea cheltuielilor operaționale revin Asociației „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii”, organizație neguvernamentală, persoană juridică de drept privat, apolitică și independentă, cu caracter cultural și educativ, având statut de utilitate publică, Ministerului Culturii și Identității Naționale, Consiliului Local al Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Câte doi colegi pe grup. Începe Grupul PNL. Domnul Popescu. Se pregătește domnul Ben Oni Ardelean.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Chiar dacă în ceasul al 12-lea s-au deblocat niște bani pentru „Timișoara – Capitală Culturală Europeană”, aș vrea să mulțumesc pe această cale tuturor parlamentarilor de Timiș, colegilor din județul Timiș, care împreună cu noi, cei de la PNL, au semnat un amendament care va aduce mai mulți bani proiectelor de cultură din Timișoara, pentru reabilitarea unor obiective foarte importante.

Mă uit aici la secretarul de stat de la Ministerul Culturii, căruia îi vom garanta o colaborare în această perioadă de tranziție. Și noi, cei de la PNL, deputații și senatorii de Timiș, ne vom asigura că acest proiect va fi implementat de urgență, astfel încât în 2021 Timișoara să fie cu o altă față, una frumoasă, pe care o merită, ca primul oraș liber al României și acum Capitală Culturală Europeană aleasă. Vă mulțumesc tuturor.

Da. Domnul Ben Oni Ardelean, vă rog. Se pregătește domnul Márton Árpád.

## **Domnul Ben Oni Ardelean:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să spun că Timișoara este și va rămâne unul dintre orașele foarte importante pentru România. Și cred că lucrul acesta îl cunoaștem cu toții. Însă, spre deosebire de alte momente esențiale, „Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021” este un eveniment și este un moment pe care nu trebuie să-l ratăm ca țară.

Și de ce spun lucrul acesta? Tocmai datorită faptului că Timișoara este un oraș model pentru multe orașe din Europa. Avem peste 27 de grupuri etnice, tot la fel de multe entități religioase, denominații și religii, este un oraș al toleranței, este un oraș al păcii, este un oraș în care prosperitatea economică este una dintre cele mai evidente din România și tocmai lucrul acesta face ca politicul să nu prea conteze deseori în această schemă.

Dar ceea ce cred că este extrem de important este că acolo cultura, buna învoire și conviețuirea între toate celelalte entități care sunt acolo sunt extrem de importante pentru noi.

Și de aceea vreau să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la acest amendament, celor care au votat, celor care sunt alături de noi în acest proiect.

Și cred că Guvernul care se va instaura curând, cu acceptul dumneavoastră, în România va acorda mult mai multă importanță acestui proiect.

Să știți că proiecte ca acesta au pus pe harta lumii orașe importante din lumea aceasta. Seulul, atunci când a câștigat olimpiada, și multe alte exemple pe care le putem da aici.

Este important să înțelegem că în acest context România are o șansă unică. De aceea, nu trebuie să o ratăm. Vă mulțumesc tuturor.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

Se pregătește domnul Bulai, de la USR.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Da, este o ordonanță de urgență bine-venită. O salutăm și, în mod evident, grupul nostru parlamentar va vota pentru aprobarea acestei ordonanțe. Însă așa cum din întrebarea pe care am pus-o secretarului de stat prezent aici a rezultat că, deși în această ordonanță în vigoare la art. 3 se vorbește despre o sumă de bani împărțită pe ani, începând cu 2019, inclusă în bugetul de stat, n-a fost inclusă în bugetul de stat, n-a fost introdusă în rectificare, n-a fost introdusă cică nici în proiectul de rectificare, ci vor fi asigurate aceste fonduri din alte părți.

Ar fi bine ca cei care vin după la acest minister să-și aducă aminte că și pentru 2019, și pentru 2020, conform acestei ordonanțe, ar trebui să asigure niște fonduri.

Evident, încă o dată spun, cu această speranță vom vota pentru.

Vă mulțumesc. Domnul Socotar, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Evident că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține ordonanța pe care a dat-o Guvernul nostru.

Și salutăm și urăm succes acestui proiect foarte important, așa cum au subliniat și antevorbitorii mei, „Timișoara – Capitală Culturală Europeană”.

Aș vrea să aduc câteva completări, dacă vreți, de ordin tehnic.

Au amintit antevorbitorii mei faptul că există un amendament foarte bun, fără discuție, al parlamentarilor de Timiș care adaugă două obiective de investiții pe lista obiectivelor care vor fi finanțate cu ocazia fondurilor asociate acestui proiect.

Dar, totodată, aș vrea să-l felicit pe colegul meu Alfred Simonis, care are un amendament care lărgește oarecum conținutul ordonanței și îl aduce în context, în concordanță cu contractul pe care UAT-ul, Ministerul Culturii, consiliul județean, primăria l-au semnat cu Uniunea Europeană vizavi de finanțarea acestui proiect și de realizarea acestui proiect, din cauză că din ordonanță au fost omise alte activități decât cele culturale. Și în amendament, pe care colegul meu l-a introdus, sunt cuprinse și celelalte activități care există în contractul semnat cu ocazia stabilirii acestui proiect, respectiv activități de strategii turistice, activități de promovare turistică, activități sociale și așa mai departe.

Cred că era important de amintit și acest lucru, în contextul în care ceilalți colegi au amintit de îmbunătățirile pe care le-au adus acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul USR. Domnul Bulai. Și se pregătește domnul Drulă.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Este bine că avem această ordonanță acum, stimate domnule Socotar. Este prea târziu la trei ani după ce Uniunea Europeană a hotărât ca Timișoara să devină Capitală Culturală Europeană.

E bine că este în ultimul ceas, dar se putea și trebuia mult mai repede.

Și știți de ce? Pentru că sunt foarte multe clădiri în Timișoara care nu mai așteaptă renovarea, care au nevoie de intervenție acum, dar era mult mai bine, pentru a le pregăti pentru 2021, să se fi început lucrările acum doi ani. De exemplu, Domul Catolic din piața din Timișoara a început să se renoveze abia acum, în mai-iunie.

Ce facem cu filarmonica? Credeți că o rezolvăm într-un an? Este ambițios, dar nu cred.

Trei ani ați avut la dispoziție să faceți aceste lucruri. Este tardiv. Timișoara este

primul oraș liber de comunism din România. Sper să fie și un oraș care în perioada următoare să treacă printr-o experiență liberă de improvizație.

Le urez succes tuturor actorilor implicați și abia aștept să văd rezultate, că de așteptat ne-am săturat. Mulțumesc.

Domnul Drulă, vă rog. Al doilea vorbitor de la Grupul USR.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Două scurte remarci.

Din păcate, vin foarte târziu aceste finanțări. Ne apropiem și trebuia să fim deja foarte avansați cu aceste proiecte.

Sunt, din păcate, întârzieri și la nivelul administrației locale, al celui județean, pentru pregătirea Timișoarei pentru acest an 2021.

Totuși există un licăr de speranță că lucrurile se vor așeza pe calea normală, odată cu alegerea, anul viitor, a lui Dominic Samuel Fritz ca viitor primar al Timișoarei.

Mulțumesc.

Domnul Ganț, vă rog.

Și se pregătește domnul Grosaru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Evident că Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea adoptării legii.

Este un demers util, dar – e adevărat, trebuie să o spunem, din experiența pe care o am, din 2004, aș spune, de când s-a stabilit, în mai, că Sibiul va fi Capitală Culturală Europeană în 2007 – vă spun că pentru anumite lucrări de investiții termenul este extrem de scurt.

Este adevărat că ar fi fost util ca această decizie să se ia mult mai devreme, astfel încât să avem timpul necesar să finalizăm aceste investiții.

Cine cunoaște Timișoara știe ce va presupune, de exemplu, investiția de la fostul spital de dermatologie din centrul orașului. Cred că e un proiect de importanță națională, depășește cu mult granițele Timișoarei. Așa cum în 2007 Sibiul a reprezentat România, așa o va face și Timișoara în 2021.

Nu este un proiect pentru noi, pentru timișoreni, este un proiect pentru români și pentru România.

Vom avea ocazia ca, dincolo de diferitele abordări de natură politică, legate de alegeri sau nu, să arătăm ce înseamnă Timișoara, ce înseamnă spiritul Timișoarei, mai ales în ceea ce privește multitudinea de culturi, de religii care trăiesc de secole împreună, în bună pace, și care au generat, de altfel, situația extrem de favorabilă în care se găsește Timișoara astăzi.

Este un proiect pe care îl susținem cu toții din suflet. Succesul lui va fi succesul României. Vă mulțumesc frumos.

Domnul Grosaru, vă rog. Al doilea vorbitor de la Grupul minorităților naționale.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o realitate bine cunoscută faptul că orașul Timișoara este un oraș multilingvistic și multicultural.

De altfel, toată zona Banatului este o zonă în care minoritățile trăiesc de ani de zile în armonie și și-au adus, de altfel, aportul la construcția zonei, de altfel, cum și-au adus aportul la construcția României.

Este important faptul că proiectul supus dezbaterilor și votului, de pe ordinea de zi, este un proiect care contribuie la dezvoltarea orașului atât din punct de vedere cultural, cât și din punct de vedere economic. Și mă duc cu gândul la zona Basilicata și la orașul Matera, care deține astăzi, anul acesta, titlul de Capitală Culturală Europeană și care, prin proiectele pe care le-a desfășurat, a reușit să dezvolte zona și din punct de vedere turistic.

Susținem noi, Grupul parlamentar al minorităților naționale, acest proiect și vom vota pentru. Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc.

Și ultimul vorbitor, doamna Lia Olguța Vasilescu.

Stimați colegi, titlul de Capitală Europeană a Culturii se supune unei directive, Directiva nr. 455 a Uniunii Europene, care prevede cum se face finanțarea pentru susținerea acestui titlu. Capitala care este desemnată câștigătoare primește un premiu, „Melina Mercouri” se cheamă acest premiu. În rest, este obligată – capitala respectivă – să facă rost de sumele de bani necesare pentru susținerea proiectelor culturale. Asta apropo de discuțiile care sunt astăzi, aici, că a întârziat Guvernul acest proiect de lege să-l trimită Parlamentului.

În primul rând că Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. Asta apropo de urgența sau nu a proiectului de lege.

În al doilea rând, așa cum v-am spus, începând chiar de anul trecut, Timișoara trebuia să înceapă să finanțeze proiectele culturale sau infrastructura necesară pentru aceste proiecte culturale pentru anul 2021.

Și Craiova a fost în această competiție, fiind, de altfel, singurul oraș care a venit cu toată regiunea în spate la candidatură. Nu mai vreau să comentez discuțiile pe care le-am avut la vremea respectivă cu ministrul tehnocrat, că nu-și au rostul absolut deloc, dar cu certitudine pot să vă spun că Guvernul nu a întârziat nimic și a alocat niște bani pe care nu era obligat să îi aloce pentru acest titlu. Dacă a făcut-o este foarte bine. Felicitări! Dar asta nu înseamnă că trebuie să aruncăm acum cu noroi într-un proiect de lege pe care l-a făcut Guvernul, în condițiile în care câștigătoarea titlului era obligată să-și asigure toată finanțarea.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da, domnul Roman, vă rog. Au vorbit doi colegi. Probabil că aveți o chestiune pe procedură, nu?

## Vă rog.

Nu, doi au vorbit de la fiecare grup parlamentar. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac un apel către colegi, să susținem cu toții adoptarea acestei ordonanțe. N-are rost să mai discutăm acum că a fost bună sau rea. Ideea e că pentru a fi nominalizată „Capitală Culturală Europeană” Timișoara trebuia să îndeplinească trei criterii esențiale:

1. Susținerea populară, susținerea populației, iar un al doilea criteriu foarte important a fost ca acest eveniment să nu fie, să zicem așa, politizat.

Rugămintea către colegi este să nu murdărească acest subiect, să încerce să construiască pe acest subiect. Pentru că, să știți, absolut toate declarațiile publice sunt monitorizate de către comitetul de organizare.

Vă spune asta un om care chiar știe ce vorbește, am fost într-un asemenea comitet, pentru Capitală Culturală Europeană – Alba Iulia, și știu foarte exact ce se punctează și ce nu se punctează.

Poate că ar trebui să dăm o declarație comună a Parlamentului de susținere, pentru a arăta Uniunii Europene că noi nu suntem fragmentați, că suntem uniți nu doar în opinii, și în diversitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Toate grupurile parlamentare au anunțat că vor susține și că e un proiect bun.

Trecem la dezbatere.

La titlul legii dacă sunt intervenții?

De la poziția 2 la 19, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final, mâine, la ora 12.00. Următorul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege privind unele măsuri referitoare la inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția de combatere a fraudelor

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare reorganizarea Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul ANAF în sensul asigurării eficienței activității de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, precum și a fraudei fiscale și vamale.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, ai ANAF și ai Ministerului Justiției.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege amintit, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Neagu, vă rog, la dezbateri generale. Nu avem amendamente la raportul prezentat de dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susținem acest proiect de lege, pentru că – trebuie să discutăm deschis, am discutat și în comisie – nu se face nimic altceva decât se revine pe pozițiile inițiale. Cu alte cuvinte, undeva, cândva, de la nivelul parchetelor au fost introduse aceste funcții și transferați în cadrul Direcției generale de combatere a fraudei, în Direcția generală antifraudă.

Deci, întrucât și salarizările sunt puțin diferite, era normal să se revină acolo unde servesc. Ei servesc parchetelor. Cu alte cuvinte, intră sub forma de inspector, trecând de la Antifraudă către parchete.

Deci susținem proiectul de lege.

Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Venera Popescu. Vă rog, doamnă, din partea minorităților.

Bună ziua!

Am să-l contrazic pe antevorbitorul meu. Inspectorii antifraudă au fost detașați, în baza protocoalelor, la parchetele instanțelor.

Prin acest proiect legislativ noi facem practic un act de reparație, în sensul că ei erau detașați din trei în trei ani, iar anul acesta deja expiră foarte multe dintre aceste detașări. Astfel, vor rămâne în cadrul parchetelor specialiști antifraudă, de care aceste instituții au nevoie.

Mulțumesc.

## Da. Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, neavând amendamente, rămâne la votul final. Următorul.

Da. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor – 2019 – COM(2019) 406.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza comisiei, Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților a reținut următoarele.

A susținut continuarea eforturilor pentru îmbunătățiri în domeniile de politică ale cadrului Uniunii Europene privind strategiile naționale de integrare a romilor.

A subliniat necesitatea de a identifica și dezvolta, cu implicarea activă a romilor, acele intervenții care răspund la provocări și sunt proporționale cu amploarea acestora, au rezultate măsurabile și includ opțiuni realiste pentru a fi acceptate de către întreaga societate.

A recomandat consultări ale autorităților și organizațiilor romilor la nivel european, cu o largă implicare, care să dezbată planificarea și punerea în aplicare a strategiei de integrare.

A recomandat dezvoltarea educației, combaterea discriminării și a atitudinilor ostile față de romi și promovarea modelului social european incluziv, care asigură un viitor ce permite materializarea dorințelor și aspirațiilor tuturor cetățenilor.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința comisiei din data de 8 octombrie 2019 și adoptată în unanimitate.

Motiv pentru care supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc. Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbatere.

La titlu? Nu sunt.

Preambul? La articolul unic? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Continuăm.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, avizul negativ al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare corelarea actualului statut al personalului silvic cu realitățile derivate din evoluțiile domeniilor de activitate în care funcționează personalul silvic.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții de ordin general? Păi, marcați, domnule... Nu aveți cartelă?

Prima, colega noastră doamna Pană. Și apoi domnul Tabugan.

Cartela, domnule Tabugan, ca să știu că vreți să vorbiți. Așa.

## Stimați colegi,

Un nou statut al personalului silvic ar fi fost ultima verigă care să încheie rotund măsurile pentru reducerea tăierilor ilegale, pe lângă modificarea Codului silvic, de care ne-am îngrijit, pe lângă radar, pe lângă noua Lege a contravențiilor silvice, dar nu în această formă. Ca dovadă, în Comisia pentru mediu avizul obținut a fost negativ; la fel în Comisia pentru muncă.

Deci noi suntem pentru a-i stimula pe cei care își fac datoria în silvicultură, dar și pentru a veni cu coerciție pentru cei care nu numai că nu păzesc ca lumea pădurea, ci sunt mână în mână cu hoții din păduri.

Această formă a proiectului nu rezolvă exact durerea cea mai mare.

Din punctul meu de vedere, poate e bine că a fost devansată ordinea de zi și mâine să-l picăm. Trebuie să venim cu un nou statut al personalului silvic, dar gândit, aprofundat, în urma unor consultări, nu că a trecut tacit la Senat sau..., în urma unor consultări cu absolut toți factorii interesați.

Mulțumesc.

Domnule Tabugan, vă rog, Grupul parlamentar PRO Europa.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Iată, a venit vremea să modificăm Statutul personalului silvic, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 59/2000 și apoi prin Legea nr. 427/2001.

Era și normal. Dacă privim sub aspect normal, firesc, al societății noastre și al unei legi care vine să fie modificată la un interval atât de mare, înseamnă că el a fost bun până la ora actuală.

La ora actuală nu mai este corelat cu evenimentele, cu celelalte domenii de activitate, cu evoluția în domeniul legislativ, precum și cu relația instituțională a silvicultorului, a pădurarului, a inginerului, cu instituția ca atare, de tip Romsilva sau de tip privat.

Actualul Cod silvic vine la inițiativa unor colegi PSD-iști. Și la nivelul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice s-a format o subcomisie, unde s-a lucrat foarte conștiincios. Și am ajuns la soluții foarte bune, în așa fel încât să nu aibă de suferit nici personalul silvic și nici pădurea românească.

În actualul Statut al personalului silvic se corelează – spre exemplu, nu erau introduși cei din domeniul cercetării, învățământului, gradare profesională, nici cei din sistemul privat.

Așa că se ajunge la o aplicare unitară a regimului silvic în păduri, indiferent de proprietate, prin formarea unui corp silvic, a cărui activitate să fie ghidată de un sistem unitar de drepturi și îndatoriri, de asemenea, se are în vedere includerea activității din domeniul silviculturii în categoria condițiilor speciale de muncă.

Nu vreau să pronunț nume, dar uitați cu ce vine actualul statut și spune: „Stabilirea modului de funcționare a comisiilor de disciplină în care sunt analizate și sancționate abaterile personalului silvic.”

Mulțumesc și eu. Domnule Seidler, vă rog.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

## Stimați colegi,

De câte ori avem de-a face cu un proiect de lege care se numește „Statutul personalului...”, din orice domeniu, instinctiv deja, din obișnuință, caut să văd unde au fost inserate pensiile speciale.

De data aceasta nu avem de-a face cu pensii speciale, dar, pentru că obișnuința unora dintre dumneavoastră nu poate să fie oprită, se pare, avem totuși un amendament admis care vorbește despre 10 salarii brute pe ultima lună...

, minimum 10 salarii brute pe ultima lună, mulțumesc, care ar fi primite la pensionarea la vârstă standard.

Mai gândiți-vă dacă puteți și spuneți-mi, vă rog, la ce altă profesie se mai acordă așa ceva? Care alt angajator din România acordă, prin forța legii, minimum 10 salarii brute pe ultima lună în momentul pensionării?

Este o discriminare evidentă față de toate celelalte profesii și este motivul pentru care vă solicit să retrimitem această lege la comisie, pentru ca această prevedere, dacă nu cumva și altele, să fie corectată și cu așa ceva să nu ne mai întâlnim în plen.

Mulțumesc.

Vă solicit, așadar, retrimitere la comisie. Termen – două săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

Deci dumneavoastră solicitați retrimiterea, da? Bun.

Sunt obligat să

S-a finalizat timpul de dezbatere, e ora 17.00. Încep intervențiile colegilor la adresa membrilor Guvernului. Mulțumesc.

Stimați colegi, continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Prima interpelare este adresată Ministerului pentru Românii de Pretutindeni de către domnul deputat Constantin Codreanu.

Dacă se află în sală?

Da.

Domnul secretar de stat Victor Alexeev este? Bun.

Vă rog să dați răspunsul domnului deputat. Aveți cuvântul.

## **Domnul Victor Alexeev** _– secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni_ **:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Constantin Codreanu,

Referitor la întrebarea privind decizia conducătorului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni de revocare din funcție a directorului general adjunct, a domnului Nicolae Brînzea, respectiv desfacerea contractului individual de muncă al acestuia, vă comunicăm faptul că ministerul are în derulare o anchetă internă privind analiza sintetică a activității domnului director general.

Activitatea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” face obiectul evaluării și monitorizării periodice a ministerului.

Și, de aceea, referitor la întrebarea privind motivele legale pentru care domnul Brînzea nu a fost revocat din funcție, vă aducem la cunoștință că, referitor la această întrebare privind sesizarea organelor competente ale statului în legătură cu faptele domnului Nicolae Brînzea, precizăm faptul că abaterile de legalitate și regularitate menționate au făcut obiectul verificărilor efectuate de către instituțiile abilitate în acest sens, respectiv Corpul de control al prim-ministrului și Curtea de Conturi a României. În condițiile legii au fost efectuate aceste verificări.

Mulțumim și noi.

Domnule deputat Codreanu, dacă doriți să luați cuvântul? Aveți un minut.

PAUZĂ

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îi mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspunsul căruia i-a dat citire.

Rămân cu o nedumerire totuși, dacă vom avea sau nu un punct de vedere din partea ministerului, ținând cont de faptul că ministerul, practic, sau doamna ministru este pe punctul de a-și încheia mandatul. Respectiv o întrebare suplimentară ar fi: când estimează Ministerul pentru Românii de Pretutindeni că va finisa această evaluare și dacă va avea, la finalul mandatului, doamna ministru un punct de vedere sau o recomandare privind situația nedorită creată de domnul Brînzea?

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă doriți să îi răspundeți domnului deputat, aveți un minut și dumneavoastră.

În condițiile și în prevederile efectuării acestei analize și monitorizări, vă aduc la cunoștință că la momentul dat această anchetă este în desfășurare. În termen legal va fi încheiată.

Nu pot să vă comunic mai mult decât că într-un termen scurt va fi încheiată această analiză.

Vă mulțumesc.

Bun. Mulțumim.

Următoarea interpelare pe lista de azi este cea adresată de domnul Simionca Ionuț.

Dacă este prezent?

Dacă nu, mergem mai departe. Oricum s-a solicitat amânarea.

La fel și în cazul următoarei interpelări, adresată de către domnul deputat al USR Vlad Sergiu Cosmin, interpelarea nr. 2.414B, intitulată „Renunțarea la investiții ale Companiei Naționale de Investiții la Stadionul Municipal «Francisc von Neuman»”.

Domnule deputat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat amânarea.

Dacă cumva aveți vreun comentariu de făcut la această solicitare?

Aveți un minut.

Doriți?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că ministerul nu mi-a răspuns la interpelare deocamdată; sperăm că o face în curând, pentru că este un obiectiv de investiții foarte important pentru municipiul Arad, început în 2014, care încă nu este finalizat și este în mijlocul unei dispute între minister și municipalitate. Deocamdată nu s-a terminat construcția și nici cine este vinovat nu s-a lămurit.

Sper ca pe viitor să primesc lămuriri legate de... și cât mai curând să se întâmple.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Sper și eu să primiți lămuriri la următoarea ședință destinată răspunsurilor la interpelări.

Următorul pe listă este domnul deputat al PNL Daniel Gheorghe.

Este în sală?

Nu.

Mergem mai departe.

Domnule deputat Toma Ilie, aveți două interpelări la care puteți primi răspunsul astăzi, ambele către Ministerul Transporturilor.

Prima este interpelarea intitulată „Termen deschidere trafic rutier pe lotul 3 al autostrăzii A1”.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu nr. 2.409B/2019, formulată în ședința Camerei Deputaților, înregistrată la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, având ca obiect „Termen deschidere trafic rutier pe lotul 3 al autostrăzii A1”, vă comunicăm următoarele:

Având în vedere că în data de 27.08.2019 CNAIR – SA a reziliat contractul de proiectare și execuție a autostrăzii Lugoj–Deva, lotul 3, km 56 + 220 până la km 77 + 361, în urma eșecului antreprenorului de a remedia defecțiunile constatate, vă comunicăm că CNAIR – SA a întreprins demersurile necesare în vederea realizării unei expertize tehnice pentru acest lot de autostradă.

În funcție de rezultatele obținute în urma realizării acestei expertize, CNAIR – SA va decide dacă acest lot de autostradă poate fi dat în trafic în condiții de siguranță sau va stabili măsurile corective care se impun.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveți completări de formulat, aveți un minut. Sigur!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu mă satisface răspunsul CNAIR-ului deloc, dar vin cu un răspuns pozitiv și cu o veste bună.

Lotul 3 de autostradă se pare că va fi dat în curând, în maximum două-trei săptămâni, în folosință, ceea ce, spre bucuria celor care locuiesc în zonă, dar și spre marea satisfacție a agenților economici, va fi de bun augur și va face legătura între Ardeal și Occident, în termen cât mai rapid și cât mai scurt.

M-am întâlnit personal cu domnul ministru, pentru că n-am mai avut răbdare să primesc răspunsul de la CNAIR și aș vrea, vă rog, când mai dați răspunsul, să dați cu termene de execuție cât mai clare, că degeaba... „în timpul cel mai scurt”. Este foarte adevărat, este un lot care a fost lucrat prost de către constructori, nu se pune problema. Am fost și am văzut și eu fisurile și este normal ca un ministru să nu poată recepționa o lucrare care nu este bună, chiar dacă probabil că ne afectează pe foarte mulți dintre noi, dar, răspunsul și vestea bună – repet încă o dată și îi mulțumesc domnului ministru pentru că a fost foarte activ și pe șantier ne-am întâlnit –, se pare că până la sfârșitul acestei luni va fi dat în folosință.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. O veste bună.

Dacă aveți completări? Dacă nu, mergem la următoarea interpelare. Interpelarea 2.408B, legată de Aerodromul Săulești. Domnule secretar de stat, aveți din nou cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru desfășurarea zborurilor pe timp de noapte este necesară modernizarea infrastructurii Aerodromului Deva–Săulești de către Aeroclubul României, administratorul aerodromului, în conformitate cu cerințele RACR-AD-PETA, Proiectare și exploatare tehnică a aerodromurilor, respectiv Reglementarea aeronautică civilă română privind proiectarea și exploatarea tehnică a heliporturilor, în baza unui proiect tehnic avizat de AACR, și punerea acestuia în execuție.

La finalizarea investiției este necesară certificarea acestuia pentru tipul de operațiuni solicitate, în conformitate cu cerințele tehnice.

Menționăm că toată procedura de modernizare va putea fi demarată doar în condițiile asigurării finanțării necesare de la bugetul de stat, având în vedere statutul de instituție publică al Aeroclubului României.

Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem, ca întotdeauna, eforturi pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Mulțumesc.

Domnule deputat, din nou, dacă doriți un minut suplimentar pentru a cere lămuriri?

Bun. Sigur!

Domnule secretar de stat, e adevărat, probabil că nu vă așteptați să primiți și întrebarea aceasta: aveți în plan și cât de repede se poate face o astfel de lucrare? Dacă aveți un plan de investiții, dacă ați discutat-o vreodată, pentru că, vă spun, este foarte necesar, există acel DN 7 blestemat, cum știți, Arad–Deva–Sibiu, care face legătura cu restul țării și sunt foarte multe accidente și sunt anumite sectoare în care nu există zi lăsată de la Dumnezeu să nu fie accidente; și mai ales pe timp de noapte.

Ei, acei bolnavi trebuie duși la aeroporturile... Sau, dacă nu reușim de pe heliporturile pe care le avem pe la spitale și sunt solicitările spitalelor și ale cetățenilor, acei bolnavi trebuie duși cu salvările până la marile aeroporturi din țară sau în orașele învecinate, iar de multe ori nu este timp fizic. Vă mulțumesc mult.

Domnule secretar de stat, doriți să îi răspundeți domnului deputat?

## Da, mulțumesc.

Vreau să-l informez pe domnul deputat, ca timișorean, sunt bănățean și tot același drum îl parcurg și eu spre Timișoara, cunosc destul de bine situația...

Exact, ați menționat și dumneavoastră, spitalele nu pot prelua întotdeauna în zonele respective. Am avut această discuție, dar trebuie făcut oarecum un plan, o strategie oarecum de dezvoltare, fiindcă exact problema pe care ați ridicat-o dumneavoastră există și în partea de nord a...

Păi, punctul zero în primul rând trebuie creat nu de către dumneavoastră, ci de către aeroclub, un referat de necesitate și oportunitate. Am putea să-i găsim o oportunitate acestei investiții. Deci nu simple vorbe, ca să vă spun. Obligatoriu! Obligatoriu de către aeroclub! Da. De către aeroclub. Așa, către Ministerul Transporturilor, unde să-i găsim... Necesitatea o cunoaștem, ceea ce ați spus dumneavoastră, și oportunitatea nu este de prisos.

Vă mulțumesc tare mult.

## Bun.

Continuăm tot cu dumneavoastră, cu Ministerul Transporturilor.

Răspunsul la interpelarea adresată chiar de către mine, interpelarea nr. 2.415B.

## **Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba despre un aerodrom funcțional, simplu, e adevărat, și micuț, dar funcțional, de pe care zboară aparate aeropurtate, aparate de zbor... elicoptere și preiau bolnavii în momentul în care există probleme foarte urgente – și, cu siguranță, există în orice județ probleme în accidentele acestea rutiere, grave accidente rutiere.

Ei refuză ce se întâmplă pe timp de noapte, indiferent de modelul aparatului de zbor, pentru că nu este dotat aerodromul cu anumite semnalizări, trebuie făcute niște lucrări speciale.

## Vă mulțumesc.

Răspunsul la întrebările privind lucrările estimate a fi finalizate la sfârșitul lunii august 2019 se referă la lucrări de reciclare pe tronsonul 1 al drumului național 18B, între km 3 + 255 și km 27.

În perioada 29.05.2019 – 30.06.2019 s-au executat lucrări de reciclare _in situ_ pe DN 18B, protejate cu covor asfaltic pe sectorul cuprins între km 24 – 193 și km 26.

Lucrările au fost sistate de către Inspectoratul de Stat în Construcții Maramureș, prin procesul-verbal nr. 17.477 din 13.06.2019 dispunându-se oprirea imediată a lucrărilor. ISC consideră că lucrările de reciclare _in situ_ , acoperirea cu covor asfaltic, necesită autorizație de construire, în contradicție cu normativul privind întreținerea și repararea drumurilor publice.

Totodată, capitolul IV din normativul AND 544/2002 reglementează proiectarea, avizarea și aprobarea documentațiilor tehnico-economice.

Referitor la tronsonul 2, cuprins între km 27 – km 41 + 500, intrarea în orașul Târgu Lăpuș, documentația tehnică împreună cu avizele solicitate prin certificatul de urbanism urmau să fie depuse în săptămâna 23.09.2019 – 27.09.2019 la Ministerul Transporturilor, în vederea obținerii autorizației de construire.

**:**

Aș avea totuși o completare sau, mă rog, aș avea nevoie de o lămurire suplimentară, domnule secretar de stat.

Cum este posibil totuși ca, acum vreo două luni, când am adresat o altă interpelare ministerului, pe aceeași temă, să mi se comunice că la sfârșitul lui august lucrările vor fi gata, în condițiile în care răspunsul a fost primit tocmai în mijlocul lunii august și pe drumul respectiv nu exista picior de

muncitor sau roată de vehicul? De unde această desincronizare totală între realitate și răspunsul dat de către domnul ministru?

În mod sigur a existat o eroare, deoarece, așa cum am și precizat, există un proces-verbal de sistare a acestor lucrări, din cauza lipsei, ca să zic așa, a autorizației de construire și, automat, după cum v-am relatat, aceste lucrări vor fi reluate chiar în următoarea săptămână, aș putea spune.

Bun, am înțeles. Vorbe mari. Mă voi duce personal să verific.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Cu stimă.

## **Domnul Vlad Emanuel Duruș:**

Urmează două interpelări la care s-a solicitat amânare. Prima, adresată Ministerului Sănătății, interpelarea nr. 2.416B, și următoarea, adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de către domnul deputat Tinel Gheorghe, interpelarea nr. 2.407B. La ambele s-a solicitat amânarea, așa cum am precizat.

Ultima interpelare pe lista noastră de astăzi, adresată Ministerului Economiei de către domnul deputat Dumitru Lovin. În acest caz s-a transmis răspunsul în scris.

Așadar, ordinea de zi fiind încheiată, declar ședința închisă.

Ne vedem mâine-dimineață, la sesiunea dedicată declarațiilor politice.

Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218876]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 117/23.X.2019 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei