Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 29 ianuarie 2020 · monitorul.ai

Pe ordinea de zi de astăzi avem angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Reamintesc faptul că proiectul de lege a fost depus la Parlament în data de 20 ianuarie 2020.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în ședința din 20 ianuarie 2020, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. (3) din Constituție, au stabilit perioada pentru depunerea amendamentelor începând cu ziua de luni, 20 ianuarie 2020, până în ziua de luni, 27 ianuarie 2020, ora 16.30, precum și transmiterea acestora la Guvern, urmând ca Guvernul să hotărască asupra amendamentelor și să prezinte Parlamentului proiectul de lege asupra căruia își angajează răspunderea în forma finală.

Cu aceste precizări, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Ludovic Orban, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Ludovic Orban** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule vicepreședinte al Senatului, Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Guvernul pe care îl conduc a luat decizia de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului pentru modificarea Legii alegerilor locale, astfel încât să permitem cetățenilor fiecărei comunități locale să își aleagă primarii printr-un sistem de alegere care să confere legitimitate primarilor aleși, și anume prin majoritate de 50% plus unu dintre alegătorii care își exprimă dreptul de vot.

În 1992, mecanismul de alegere a primarilor care a fost introdus, practic, stabilea alegerea primarilor cu 50% plus unu. Mai mult decât atât, era necesară prezența din primul tur a 50% plus unu dintre cetățenii înscriși pe listele electorale, iar, în cazul în care nu erau prezenți 50% plus unu în primul tur, se repeta primul tur. Este clar că Parlamentul de imediat după Revoluție a legiferat mult mai aproape de exigențele democrației, pentru a asigura o autentică legitimitate celor care sunt aleși să conducă destinele comunităților locale din România.

Sigur că în 2008 s-a schimbat sistemul de alegere, introducându-se sistemul de alegere prin majoritate relativă, și anume este ales primar acel candidat care obține cel mai mare număr de voturi, neimpunându-se obligația de a avea 50% plus unu dintre alegătorii care se prezintă la vot.

Ion Marcel Ciolacu

#6521

2012! Vă mulțumesc pentru această observație.

Acest mecanism de vot este un mecanism de vot care, după părerea mea, nu le conferă dreptul deplin cetățenilor dintr-o comunitate locală de a alege un primar care într-adevăr să aibă legitimitate pentru a conduce destinele comunității. Mai mult decât atât, acest sistem de vot restrânge dreptul cetățenilor nemulțumiți dintr-o comunitate locală de a schimba un primar care nu și-a făcut treaba, care nu și-a respectat promisiunile electorale și care nu a avut capacitatea să dezvolte comunitatea locală.

În sistemul de alegere într-o majoritate relativă, chiar dacă numărul cetățenilor nemulțumiți de modul în care a gestionat administrația publică locală un primar depășește procentul de 50%... Nu spun că poate fi și de 70%, și de 75% și avem situații în care, chiar dacă 80% dintre cetățenii unei comunități locale au fost nemulțumiți, nu au putut să schimbe primarul. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu: că voturile nemulțumiților se distribuie la mai mulți candidați.

Am să vă dau date. În alegerile locale din 2016 s-au ales primari candidați care nu au avut nici măcar 30% din voturi. Aproape 50 de candidați au fost aleși în condițiile în care nu au întrunit nici 30% din numărul de voturi ale cetățenilor care s-au prezentat la vot. Dacă ținem cont și de faptul că prezența la vot a fost de 50-60%, avem situații în care un primar a fost votat de 10% dintre cetățenii cu drept de vot dintr-o comunitate locală.

Vă dau, așa, numai... exemple: e un primar din Caraș-Severin, Moț Antonică, care s-a ales cu 19,24% din voturile exprimate; primari aleși cu 20, 21, 22, 49, 22, 72 și așa mai departe. Peste 600 dintre primarii care au fost aleși în 2016 au fost aleși cu un rezultat sub 50% din voturile exprimate de cetățeni.

Mecanismul de alegere a primarilor trebuie să fie un mecanism care să le permită cetățenilor să aibă o minimă garanție a bunei administrări a localității, a unei guvernări locale performante, care într-adevăr să ducă la dezvoltarea comunității locale.

Ceea ce susținem noi este că prin sistemul de alegere prin majoritate relativă, practic, acest lucru nu se poate asigura. Pentru că, dacă o majoritate dintre cetățenii comunității locale vor să schimbe primarul, le va fi foarte greu, din cauza faptului că întotdeauna există mai mulți candidați către care se îndreaptă voturile cetățenilor nemulțumiți și este extrem de complicat să determini o concentrare de voturi care să ducă la un număr mai mare de voturi decât pentru un primar în funcție.

Un alt lucru pe care-l considerăm extrem de important, pe mecanismul de alegeri cu 50% plus unu: atunci când un primar intră în turul doi, nu câștigă alegerile cu 50% plus unu din voturi, faci o alianță transparentă care să-i confere voturile necesare pentru câștigarea primăriei, cu unul sau alte două partide, o alianță care dă un guvern sau, mă rog, o înțelegere cu aceia care-l sprijină în turul doi și care îți conferă și o majoritate în consiliul local, care să garanteze punerea în practică a programului de guvernare local, lucru care nu se întâmplă în cazul alegerii cu o majoritate relativă, pentru că toți primarii care au fost aleși cu 30%, cu 35%, cu 25% evident că nu au avut majoritate în consiliul local, iar guvernarea a fost extrem de afectată de neînțelegerea dintre primari și consiliile locale sau de înțelegerile netransparente care au fost făcute pentru asigurarea majorității necesare pentru adoptarea actelor normative.

Am văzut că PSD a anunțat că depune o moțiune de cenzură.

Sincer, nu înțeleg motivele acestei moțiuni de cenzură. M-am uitat pe rezultatele alegerilor locale din 2016, în care – trebuie să știți, domnilor parlamentari PSD –, în caz că nu știți, peste 1.500 dintre primarii care au câștigat alegerile au fost aleși cu 50% plus unu.

Păi voi ar trebui să susțineți acest sistem de alegere sau, poate, vă e frică că acești primari nu și-au făcut treaba în comunitățile locale, că acești primari au fost afectați de guvernarea dezastruoasă pe care ați adus-o ca pe o năpastă pe capul românilor. Poate acești primari nu mai au capacitatea să ia 50% plus unu, deși ați pompat toate resursele, fără număr, de la bugetul de stat...

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru