Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe.

Vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 187.

În conformitate cu prevederile art. 93 din regulament, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni și marți, 9 și 10 martie; programul de lucru în perioada 9–14 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 25 februarie – 9 martie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții; informarea cu privirea la inițiativele înregistrate la Cameră și care urmează să fie avizate.

Vă prezint următoarele modificări în componența grupurilor parlamentare:

Domnii deputați Calotă Florică Ică, Petcu Toma Florin, Surgent Marius Gheorghe și Tabugan Ion ne aduc la cunoștință că vor activa în Grupul parlamentar al PNL.

Iar domnul deputat Gerea Andrei Dominic va activa ca deputat neafiliat.

La ora 17.00 avem prezentarea pe scurt a interpelărilor. Dacă sunt intervenții la ordinea de zi? Domnul deputat Ion Stelian. Aveți intervenții la ordinea de zi?

Vă rog.

Vă solicit retrimiterea la comisie a PL-x 244/2019, aflat la poziția 29 pe ordinea de zi. Este vorba despre o reexaminare la cererea Președintelui României a Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Dacă s-ar vota un astfel de proiect și un astfel de raport, așa cum a rezultat în urma ședinței Comisiei juridice, ar însemna că pe viitor proiecte pentru desfășurarea unor activități industriale ar putea fi făcute fără acord de mediu, ceea ce ar avea un impact devastator asupra mediului înconjurător.

Noi credem că e important să plantăm, e important să avem grijă de mediul înconjurător, dar este foarte important și să avem grijă, foarte mult, de ceea ce avem acum în patrimoniul nostru care se circumscrie sferei acesteia, a protecției mediului.

Repet, cererea de reexaminare făcută de președinte este laborios documentată.

De asemenea, Consiliul Legislativ a identificat câteva elemente de neconstituționalitate.

Nici Consiliul Economic și Social nu a trecut neobservate aceste chestiuni.

Guvernul României a dat aviz negativ.

Ca atare, având în vedere raportul favorabil din Comisia juridică, solicit retrimiterea la comisie, pentru a alinia toate aceste puncte de vedere și a avea un proiect care să fie de necontestat în fața unor critici de neconstituționalitate.

Mulțumesc.

Dacă se va merge mai departe, suntem hotărâți să strângem semnături pentru atacarea la Curtea Constituțională a acestui proiect.

## **Domnul Florin Iordache:**

Dacă va fi adoptată de Parlament. Bun.

Domnul Bontea, vă rog, Grupul PSD.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Avem și noi două modificări la ordinea de zi. Și anume să aducem pe poziția 5 poziția 18 – PL-x 537/2019.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc frumos.

Și, pentru corelări, Pl-x 64/2018 să o retrimitem o săptămână la comisie.

...312 pe ordinea de zi.

Vă rog, repetați.

## **Domnul Vlad Bontea:**

Deci poziția 312 pe ordinea de zi, pentru corelări; Pl-x 64/2018; o săptămână.

Pe procedură, vă rog.

Domnule președinte, Doar pe procedură.

Eu îi rog pe colegi ca, întotdeauna când solicităm retrimitere, să spunem și tematica proiectului de lege...

Da, bineînțeles.

...pentru că nu avem toată ordinea de zi.

Da, bineînțeles. Vă rog, domnule Bontea.

Deci Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identificare ale cetățenilor români.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

A fost adoptată.

Mai departe.

Doamnă Iurișniți, dumneavoastră vă dau prima după ce terminăm ordinea de zi.

Știu. Terminăm ordinea de zi, intervențiile colegilor. Domnul Dobre, Grupul PNL.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

Domnule președinte,

Vă solicit ca, de la poziția 52, Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în semestrul I al anului 2019 să fie prezentat la punctul 3, așa cum am convenit cu colegii.

Da.

Poziția...

## **Domnul Florin Iordache:**

Stați puțin.

Da. Poziția 52 – raportul comisiei.

Da, da, pe poziția 3, am înțeles.

157 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, o abținere. A fost adoptată această modificare. Mai departe. Domnul Pașcan întâi. La rând, domnul Petric. Domnul Pașcan. Domnule Pașcan, v-ați înscris, vă rog. Păi, dumneavoastră ați solicitat. Erați la telefon cu Târgu Mureșul. Vă rog.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Bună ziua, stimați colegi! Vă mulțumesc, domnule președinte. Am plăcerea să vă anunț că începând de astăzi va activa în Grupul parlamentar al PMP colegul deputat Adrian Mocanu, din Galați.

Vă mulțumesc.

De la Buzău. Dar sunt vecini. Buzău cu Galați. Tot acolo. Da. Bun. Mai departe. Domnul Petric, PRO Europa.

Mulțumesc, domnule președinte. Aș dori să fac o propunere: PL-x 493/2019, de pe poziția 141, să fie adus pe poziția 4.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Prezentați obiectul, domnule Petric. Numai puțin... Domnule Petric... Domnule Petric... Domnule Petric, uitați-vă aici! Domnule Petric...

Numai puțin... Sunt buni ochelarii, da?

## **Domnul Octavian Petric**

**:**

Da.

Vă rog, prezentați.

Mulțumesc frumos.

Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos..., așa, adoptat de Senat în condițiile art...., așa. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Vă rog să fiți de acord să întoarcem la comisie, pentru două săptămâni, PL-x 457/2019, poziția 108 pe ordinea de zi. Este vorba de Proiectul de modificare a Legii nr. 272 pentru drepturile și protecția copilului.

La solicitarea Consiliului Legislativ. Avem câteva termene deja depășite, pe care trebuie să le rezolvăm în comisie. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Florin Iordache:**

Termen – două săptămâni, da?

**Doamna Oana Mioara Bîzgan-Gayral**

**:**

Da.

## **Domnul Florin Iordache:**

Domnule Roman, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Solicit retrimiterea la comisie a Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 248 din 28 octombrie 2015 – de la punctul 9 al ordinii de zi – privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

Tot așa, pentru a pune legea în acord cu termenul de aplicare. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și ultima intervenție, domnul deputat Gheorghe. A, din greșeală. Bun.

Am finalizat. Nu mai sunt alte intervenții la ordinea de zi. Pentru început, îi dau cuvântul doamnei deputat Cristina Iurișniți, pentru prezentarea unei declarații cu prilejul Zilei internaționale a femeii.

Vă rog, doamnă deputat.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut să fac această declarație săptămâna trecută, dar iată că o fac în această săptămână.

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Ieri am sărbătorit din nou 8 martie, Ziua internațională a femeii. În calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, le urez sănătate, bucurii alături de cei dragi și proiecte împlinite tuturor femeilor din România și celor care le reprezintă azi în Parlamentul României! Dincolo de felicitările potrivite acestei ocazii, este încă un 8 Martie în care România este codașă la combaterea discriminării, la egalitatea de șanse, tratamentul egal pentru femei și bărbați și, cel mai grav, la prevenirea și combaterea violenței asupra fetelor și femeilor din țara noastră. Statisticile pe care le aminteam și anul trecut, într-un mesaj similar, nu s-au schimbat în mod semnificativ: la fiecare 30 de secunde, o româncă este bătută de partener; la fiecare 5 zile, una este ucisă. Deși a intrat în vigoare mult așteptatul ordin de protecție provizorie, nu au fost reglementate și bugetate nici anul acesta sistemele de supraveghere electronică prevăzute în lege pentru agresori, care astfel sunt liberi să atace din nou și chiar să curme vieți.

Nu puține au fost cazurile mediatizate anul acesta – femei omorâte de actuali și foști parteneri, chiar dacă aveau deja un ordin de protecție emis împotriva acestora. Dar orice nou caz este cu unul prea mult. Și ar trebui să fie conștienți toți cei responsabili de tergiversarea finanțării brățărilor electronice de gravitatea inacțiunii lor.

Solicit ferm Guvernului interimar să deblocheze proiectul de lege, pus în dezbatere publică și așa mult prea târziu, abia în iulie 2019, și îi rog pe toți colegii din Parlamentul României să-l lucrăm în procedură de urgență, pentru că este absolut nevoie de acest lucru.

Și eu vă mulțumesc.

Vă urez o zi bună!

Și nu uitați de expoziția de la P – 20 de femei reprezentative, care au schimbat România, sunt prezente acolo!

Și puteți să duceți mai departe acest mesaj, în rândul grupului dumneavoastră parlamentar sau în alte medii. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Continuăm.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2019 privind politica de extindere a UE; este vorba de COM(2019) 260; PHCD 6/2020.

Domnul președinte Tîlvăr.

Domnule Tîlvăr, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Opinia noastră a avut în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată în cadrul comisiei noastre. Astfel:

Susținem Comunicarea din 2019 privind politica de extindere a Uniunii Europene și demersurile Uniunii ce vizează un parcurs socioeconomic și diplomatic menit să asigure o competitivitate sporită în plan internațional și bunăstarea cetățenilor într-o Europă ce îi cuprinde pe toți cei care împărtășesc aceleași valori și se bucură de drepturi fundamentale.

Subliniem că extinderea Uniunii Europene reprezintă o oportunitate pentru toți cetățenii săi de a beneficia de o piață internă mai largă, de avantajele unei competitivități sporite în plan internațional, de o diversificare sporită a mărfurilor și serviciilor, precum și de sporirea resurselor genetice și de biodiversitate disponibile.

Totodată, subliniem necesitatea de a intensifica eforturile pentru a asigura o prezență constantă și puternică a Uniunii în statele din Balcanii de Vest, prin fructificarea relațiilor tradiționale din regiune, dintre acestea și statele învecinate, membre ale Uniunii, în aplicarea politicii externe a Uniunii.

Domnule președinte,

Comisia noastră s-a întrunit în ședința din 25 februarie 2020 și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie, care să fie transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Dobrovie, vă rog, intervenție.

precum Turcia, precum China, care sunt tot mai prezente în Balcanii de Vest, și Uniunea Europeană trebuie să rămână un actor global, trebuie să fie implicată în regiune, trebuie să vegheze ca aceste țări cu adevărat să fie stimulate să facă reforme și, în acest sens, trebuie să le asigure o perspectivă europeană clară.

Este foarte bine că a fost schimbat modul în care se duc aceste negocieri. Există acum clustere tematice, prioritățile au fost puse la un loc și va fi foarte ușor de urmărit în ce măsură aceste țări fac progrese referitor la statul de drept, referitor la justiție, referitor la administrație, referitor la competitivitate și la economie.

În concluzie, salutăm această comunicare a Comisiei Europene, precum și revizuirea metodologiei de aderare și credem că este un pas înainte.

Și sperăm să nu mai existe opoziție, așa cum a existat din partea Franței și a altor state, care efectiv a reprezentat o greșeală strategică, într-un moment în care trebuie să dăm un semnal acestei regiuni a Balcanilor de Vest că Uniunea Europeană își dorește ca aceste state să adere cât mai repede posibil.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Trecem la dezbatere. Dacă la titlu aveți intervenții? Nu sunt.

Adoptat. La preambul. Observații? Nu.

Adoptat.

La articolul unic?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Politica de extindere este unul dintre instrumentele cele mai eficiente ale politicii externe a Uniunii Europene. Discutăm practic despre încurajarea acestor state, mai ales din Balcanii de Vest, să realizeze reforme și despre o nouă metodologie. Mai de curând avem o nouă metodologie în care se revizuiesc criteriile privind aderarea.

După ce Franța s-a opus, din păcate, într-un mod ce a determinat presa să scrie despre o greșeală strategică, s-a opus deschiderii negocierilor cu Macedonia de Nord și cu Albania, ceea ce a fost un semnal prost, de descurajare a acestor state să facă reforme, se pare că totuși Uniunea Europeană a găsit resursele pentru a trece peste această situație și, în momentul de față, avem niște noi criterii. Avem posibilitatea de a face acest proces mult mai eficient din punct de vedere politic. Și, în cazul în care există derapaje sau regrese, atunci se poate anula chiar, se pot deschide din nou capitole care au fost închise, se pot relua anumite negocieri și, de asemenea, foarte important, se pot deschide în sfârșit negocierile cu Albania și cu Macedonia de Nord, care este dată ca exemplu prin Acordul de la Prespa privind reconcilierea.

De asemenea, este foarte important să subliniem faptul că acest instrument îi garantează Uniunii Europene influența în vecinătate, influența și posibilitatea de a-și proiecta interesele și valorile în vecinătate. Avem acest instrument extrem de important, dat fiind că sunt puteri precum Rusia,

A... Păi nu, raportul... Numai puțin. Raportul l-ați propus după acesta. Acesta este pe 3. Acela e pe 3[1] . Dumneavoastră ați solicitat.

Deci după acesta este raportul Comisiei...

Deci ați spus după 3...

Terminăm cu acesta și discutăm raportul Comisiei pentru abuzuri, nicio problemă.

Este procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Comisia pentru muncă, raportul.

Domnule președinte Solomon, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în vederea reglementării modalității de acordare și de recuperare a zilelor libere ale sărbătorilor legale religioase creștine, celebrate la date diferite de către angajații aparținând altor culte religioase. Totodată, se propune completarea art. 94 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în scopul de a se ține cont de către Ministerul Educației, la stabilirea structurii anului școlar, de prevederile Codului muncii astfel modificate.

Legea face parte din categoria legilor organice.

La Senat, art. I a fost adoptat decizional pe ceea ce înseamnă modificarea art. 94 din Legea nr. 1.

Camera Deputaților este Camera decizională pe restul proiectului.

Prin urmare, propunem adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Da. Vă mulțumesc. Domnule Ibram, vreți să interveniți, vă rog. Vă rog frumos, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte. Vreau să mă refer la proiectul de lege.

Proiectul de lege face referire la zilele libere pe care ar trebui să le obțină copiii de religie islamică și de religie a cultului mozaic; să aibă zile libere și copiii noștri care duc mai departe tradițiile și obiceiurile etnicilor turci și evrei din România.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Colegul dumneavoastră, domnul Vexler, e inițiator. Mulțumesc.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Acum am ajuns, domnule Dobre.

3[1] . Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2019.

Vă rog, domnule președinte.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă prezint Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2019.

Am să vă prezint succint câteva informații cu privire la activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, așa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaților.

Comisia și-a desfășurat activitatea în cadrul celor 54 de ședințe în plen, conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaților, precum și în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

În primul semestru al anului 2018 s-au adresat comisiei un număr de 275 de petiții, cu 5% mai multe decât în precedentul semestru.

Din totalul de 124 de petiții primite la comisie din partea persoanelor condamnate la o pedeapsă privativă de libertate, 63 au avut ca subiect solicitarea transferului la un alt penitenciar, mai apropiat de domiciliul familiei, 48 au reclamat pretinse încălcări ale drepturilor și libertăților, iar 13 s-au referit la presupuse abuzuri din partea puterii judecătorești.

Rata de soluționare favorabilă a petițiilor care se refereau la transferul în alte penitenciare a fost de 30%.

Colaborarea comisiei noastre cu instituțiile publice competente în soluționarea petițiilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate s-a îmbunătățit sensibil în perioada de referință.

Pe locul doi ca pondere în totalul petițiilor se situează cele care reclamă pretinse abuzuri, erori și neglijențe din domeniul justiției, cu un număr de 37 de memorii.

În raporturile cu puterea judecătorească, comisia a urmărit constant respectarea prevederilor constituționale care consacră separația puterilor.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții? Nu.

Am luat act de raportul dumneavoastră. Continuăm.

4[1] . Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, Grecia; PL-x 493/2019.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva? Nu.

Președintele Comisiei pentru buget, domnul Lazăr. Vă

rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, Grecia.

Prin inițiativa legislativă se propune creșterea alocării bugetare pentru Schitul „Prodromu”, de la Muntele Athos, de la 250.000 de euro la 960.000 de euro anual, alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

La lucrările Comisiei pentru buget, finanțe și-au înregistrat prezența un număr de 26 de deputați, din totalul de 27 de membri.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, Grecia, cu amendamentele admise de tehnică legislativă prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Începem dezbaterile generale. Grupul PNL, domnul deputat Gheorghe. Vă rog.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă bucur că sunt unul dintre semnatarii acestei inițiative legislative, care mi se pare ca fiind una demnă de lăudat și de susținut pe mai departe și de transpus în lege. Spun acest lucru deoarece Schitul „Prodromu” este fundamental pentru ceea ce înseamnă prezența ortodoxiei românești în spațiul ecumenic internațional, prezența diplomației religioase românești în spațiul balcanic și, nu în ultimul rând, sub aspectul spiritualității și culturii noastre ortodoxe.

De multe ori – și vedem în ultima perioadă că se tot dă în Biserica Ortodoxă din toate părțile – se caută a se da vina pentru lucruri dintre cele mai diverse fix pe Biserică, pe preoți, pe cultele religioase.

Cred că această lege este bine-venită în acest context în care în România ne aflăm în fața unui asalt secularist deosebit de agresiv îndreptat împotriva cultelor creștine, și mai ales a Bisericii Ortodoxe din România.

Și cred că pentru noi toți Muntele Athos este un reper; un reper de credință, dar și un reper de cultură și civilizație. România este moștenitoarea directă a civilizației Imperiului Roman de Răsărit, a Constantinopolului.

După căderea, la 1453, a Constantinopolului în mâinile turcilor, centrul de greutate al lumii ortodoxe s-a mutat către nord, în spațiul românesc și în spațiul balcanic, iar apoi către Muntele Athos, punctul fundamental a tot ceea ce înseamnă spiritualitatea creștin-ortodoxă la acest moment.

Schitul „Prodromu” a fost întemeiat de mitropolitul Veniamin Costachi în anul 1821, beneficiază de o ctitorie a domnitorului Grigore Ghica, al Moldovei, este un monument de artă și de patrimoniu istoric de excepție, beneficiază de o bibliotecă și de o serie de bunuri de valoare de o importanță deosebită pentru umanitate, nu doar pentru ceea ce înseamnă creștinismul românesc...

Concluzionați, vă rog.

Și, ca atare, vă îndemn pe toți să votați pentru Schitul „Prodromu” și să nu uitați ceea ce înseamnă ortodoxia pentru cultura, civilizația și spiritualitatea românească. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Mâine vom vota, cu siguranță. Avem cinci amendamente. La titlul legii, intervenții? Nu? La art. 1? La art. 2? Art. 3? Art. II? Mâine, vot final; caracter ordinar. 5[1] . Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 537/2019.

Dacă din partea celor patru comisii, Comisia pentru industrii...?

## Cine vorbește?

Raport comun. Avem raport din partea Comisiei pentru industrii, din partea Comisiei pentru apărare, a Comisiei juridice și a Comisiei pentru transporturi. Un raport comun. Vă rog, doamnă deputat, prezentați dumneavoastră.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate în fond, pentru dezbatere și avizare, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera decizională este Camera Deputaților.

La întocmirea prezentului raport, cele patru comisii au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- punctul de vedere favorabil al Guvernului;

- avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului,

- culte și problemele minorităților naționale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 21 octombrie 2019, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în vederea interzicerii ținerii în mână sau a folosirii cu mâinile, în orice mod, a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil cu funcția de înregistrare ori redare text, foto sau video, în timpul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul aflat în mișcare.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Nu sunt intervenții.

Avem 18 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 10. Intervenții? Da, domnule Movilă, vă rog. Da, vă rog, vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și eu, și colegii din Partidul Mișcarea Populară vom vota acest proiect de lege de adoptare a Ordonanței Guvernului nr. 11/2019, care completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, pentru că este un proiect de lege necesar.

Înainte de a mai... vreau totuși să vă precizez câteva lucruri. În 2018 am depus un proiect de lege având ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, în sensul stabilirii drept contravenție a folosirii mijloacelor de înregistrare audiovideo, cu excepția dispozitivelor de tip „mâini libere”.

Proiectul de lege pe care l-am inițiat a ajuns la Camera Deputaților în 2018; a avut punct de vedere negativ de la Guvernul României.

Și aș vrea să le spun colegilor președinți de comisii, de la cele patru comisii, că ar trebui să le fie puțin rușine, pentru că este inadmisibil ca un proiect de lege să stea doi ani de zile, un proiect de lege care ar fi salvat vieți.

În perioada de la înregistrarea proiectului de lege până la emiterea acestei ordonanțe de către guvern pot să vă dau două cazuri în care au murit oameni pentru că reglementarea nu a ajuns să fie aplicată în timp util.

În 2019 au murit nouă oameni într-un microbuz pentru că cel care era conducător auto transmitea _live_ pe Facebook.

De asemenea, pot să vă spun că la două luni distanță, în Vrancea, pe drumul european 85, alți tineri au murit pentru că șoferul, conducătorul auto transmitea _live_ pe Facebook.

În esență, vreau să vă spun că de multe ori și colegii președinți de comisii își bat joc de proiectele parlamentarilor, colegilor lor, proiecte de lege care ar putea să devină legi și să salveze vieți.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Domnule Andronache, vreți să interveniți? Nu. Bun. Finalizăm și vă dau cuvântul pe procedură, da. Continuăm.

Dacă de la articolul unic, de la 2 marginal până la 10...? Intervenții?

Nu.

De la 11 la 18?

Am finalizat dezbaterile. Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Pe procedură, vă rog, domnul Andronache.

Consultați-vă și îmi spuneți la ce concluzii ați ajuns.

4. PL-x 341/2019 – Proiectul de lege pentru modificarea art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Raport comun, Comisia pentru tehnologia informațiilor și Comisia pentru industrii.

Cine prezintă?

Domnul Zainea.

Domnule președinte Zainea, vă rog, prezentați dumneavoastră raportul comun.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

În temeiul dispozițiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul acesta de lege.

Prin punctul de vedere transmis, Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități au avizat favorabil proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, cu amendamente admise, redactate în anexa nr. 1, și amendamente respinse, redactate în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Avem trei amendamente respinse. Dacă se susțin? Nu.

Avem opt amendamente admise. La titlul legii. Intervenții? Nu. De la 2 la 8. Intervenții? Nu. Rămâne la votul final; caracter ordinar. Domnule Andronache, vreți să interveniți? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Avem două solicitări.

Pe de o parte, ca punctele 13 și 14 de pe ordinea de zi să devină punctele 9 și 10. Vorbim aici despre PL-x 86/2020, la punctul 9, și PL-x 87/2020, la punctul 10.

Și prelungirea programului de lucru până la epuizarea punctului 10 din ordinea de zi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Vă mulțumesc.

În aceste condiții,

A fost adoptată. Am prelungit programul până vom discuta și cele două proiecte în dezbatere.

La poziția 5 avem Proiectul de lege pentru completarea anexei nr. III la Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 523/2019.

Dacă...?

Domnule președinte Solomon, vă rog. Inițiatorul nu este în sală.

Domnule președinte Solomon, vă rog, Comisia pentru muncă.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea anexei nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, fiind vizată introducerea funcției de muncitor calificat în cadrul familiei ocupaționale „Cultură”.

Proiectul a fost adoptat de Senat în 21 octombrie 2019. Face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Da, domnule Vexler, vă rog, la dezbateri generale.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să salut în mod cu totul special amendamentele adoptate la acest proiect, care fac referire la bibliotecile și la muzeele naționale.

Sunt o categorie de oameni care alcătuiesc coloana vertebrală și susțin cu ajutorul lor cultura românească. Vă mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Seidler, vă rog.

Mi s-a sugerat în drum spre microfon să spun alte argumente decât data trecută.

Într-adevăr, data trecută spuneam că este a 17-a modificare a Legii salarizării. De data aceasta este a 18-a modificare a Legii salarizării, care arată încă o dată – sper să nu mai vorbim despre situația a 19-a, dar totuși se pare că va fi cazul, dacă e să ne uităm la trecut –, arată încă o dată cât de bine a fost fundamentată această lege de la bun început și cât de bine a fost ea înțeleasă.

Între timp am aflat și cum arată studiul care a fost realizat de Ministerul Muncii ca bază pentru această lege. E o pagină de hârtie goală. Acest studiu nu există.

Alte intervenții? Nu sunt.

Avem 13 amendamente admise.

La titlul legii. Intervenții? Nu.

De la 2 la 13, amendamente admise?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară; Pl-x 659/2019.

Avem raport de respingere.

Comisia pentru politică economică și Comisia pentru buget, raport comun.

Vă rog, domnule Lazăr.

Vă rog, raport de respingere.

## Mulțumesc.

Raport comun pentru Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 61 din 7 ianuarie 2020, a avizat nefavorabil proiectul de act normativ.

Autoritatea de Supraveghere Financiară nu susține adoptarea inițiativei legislative, conform punctului de vedere transmis celor două comisii cu adresa nr. P-945 din 11 februarie 2020.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative

pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Domnule Leoreanu, vă rog.

Da. Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tocmai pentru că proiectul are o latură obiectivă corectă v-aș solicita retrimiterea la comisii, pentru eliminarea unor mici discuții care sunt pe acest proiect de lege.

Și eu cred că poate se va configura ca un proiect care să fie adoptat ulterior.

Deci vă solicit să-l retrimitem la comisii. Vă mulțumesc. O săptămână.

## **Domnul Florin Iordache:**

O săptămână, da. Va trece tacit, dacă... Bun.

Sunt obligat să

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – SA, precum și a Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale; PL-x 490/2019.

Din partea Comisiei pentru buget?

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, plenul Camerei Deputaților a hotărât trimiterea spre reexaminare la Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – SA, precum și a Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – SA, în vederea schimbării structurii de conducere a EXIMBANK – SA, pentru a asigura conformitatea cu reglementările în vigoare, precum și pentru completarea cadrului legal privind sursele de alimentare a fondurilor constituite la dispoziția acestei bănci, pentru proiectele investiționale prioritare pentru România, care vor beneficia de sprijin în numele și în contul statului.

Totodată se propune și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019, în scopul majorării termenului de depunere a notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare, având în vedere că unii operatori economici nu au luat încă o decizie cu privire la situația lor financiară, precum și exceptarea de la anulare a accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri care se cuvin Uniunii Europene.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – SA, precum și a Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, cu amendamente admise, prezentate în anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăsește în anexa nr. 2.

Vă mulțumesc. Dacă sunt dezbateri generale, intervenții? Nu sunt.

Avem un amendament respins. Dacă se susține?

Nu se susține.

La titlul legii. Intervenții? Nu.

Art. I. Intervenții? Nu.

Art. 2? Art. 3? Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, precum și pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a acestuia; PL-x 395/2019.

Comisia pentru buget? Vă rog, domnule...

Conform expunerii de motive, prin prezentul proiect de act normativ se urmărește revizuirea condițiilor de accesare a programului guvernamental „Prima casă”, cu menținerea unui grad de îndatorare sustenabil. Astfel, programul este reorientat către persoanele cu venit până la un anumit plafon, asigurându-se o disponibilitate mai mare a fondurilor pentru persoanele care nu pot accesa un împrumut imobiliar standard.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, precum și pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a acestuia, cu amendamentele admise.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Doamna deputat Bîzgan. Vă rog, la dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colege, Dragi colegi,

Programul guvernamental „Prima casă” sau „O familie, o casă”, așa cum este denumit el acum, trebuie să fie, așa cum o arată studiul de impact, precum și recomandările Băncii Naționale a României, cu un caracter social și trebuie să includă acele categorii care întâmpină dificultăți în achiziționarea unei locuințe.

Conform ultimelor date publicate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, România are aproape 840.000 de persoane cu dizabilități, dintre care 50% sunt tineri și adulți.

Am propus pentru proiectul legislativ pe care-l discutăm astăzi câteva modificări care prevăd includerea în categoriile veniturilor eligibile și a indemnizațiilor pe care le primesc aceste persoane. De exemplu, ele trec printr-o nedreptate neputând să acceseze aceste fonduri la fel ca orice alt cetățean. Avem nevoie de măsuri care să încurajeze și să stimuleze incluziunea socială a persoanelor din aceste categorii, precum și să susțină dezvoltarea acestora, pentru ca fiecare dintre noi să putem să ne atingem cu adevărat potențialul. Am încredere că împreună putem să facem acest lucru posibil, prin votul asupra acestei legi.

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră.

Votul va fi mâine, doamnă deputat. Mulțumesc.

Avem cinci amendamente respinse. Dacă se susțin? Nu.

Avem 31 de amendamente admise.

La titlul legii, intervenții? Nu.

De la 2 la 21, intervenții? Nu.

De la 22 la 31?

Rămâne la votul final, cu procedură de urgență. Caracter ordinar.

La poziția 9[1] . Procedură de urgență.

9[1] . Proiectul de lege pentru modificarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995; PL-x 86/2020. Domnul Varga, de la Brăila.

Vă rog, prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte; de la Olt. Într-adevăr, e o dezbatere în fond în procedură de urgență.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) și alin. (4) ale art. 63 din Legea nr. 36/1995, urmărindu-se asigurarea respectării Deciziei Curții Constituționale nr. 591/2019, precum și adoptarea unor măsuri tranzitorii necesare asigurării activității de administrare curentă a activelor Casei de Pensii a Notarilor Publici, acumulate în cei șapte ani de funcționare, în scopul garantării dreptului la pensie și de încasare a contribuțiilor asiguraților notari publici până la adoptarea de către Parlamentul României a Legii privind sistemul de pensii al notarilor publici.

La întocmirea acestui raport comun comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de lege în ședință comună și au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Stați să-l prezentați și pe celălalt. Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Și ultimul proiect de astăzi. Este vorba de...

10[1] . Proiectul de lege privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale notarilor publici din România; PL-x 87/2020.

Tot Comisia pentru muncă și Comisia juridică. Vă rog, prezentați raportul.

În conformitate cu prevederile art. 94 și 114 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale notarilor publici din România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au dat avize favorabile.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind organizarea și funcționarea sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale notarilor publici din România.

Conform Deciziei Curții Constituționale nr. 591 din 8 octombrie 2019, dreptul la pensie este un drept fundamental care are consacrare constituțională în cuprinsul art. 47 alin. (2) din Constituție.

În sensul celor prezentate anterior, proiectul de lege prevede un sistem propriu autonom de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale notarilor, definind principiile fundamentale de organizare și funcționare ale sistemului, asigurații, drepturile și obligațiile acestora, categoriile de pensii, condițiile de acordare, modul de stabilire și plată a acestora, celelalte drepturi de asigurări sociale de care beneficiază notarii publici, contribuabilii și contribuțiile la fondurile sistemului, precum și bugetul de venituri și cheltuieli.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale notarilor publici din România, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.

Vă mulțumesc. Dacă sunt dezbateri generale, intervenții? Nu sunt.

Avem 98 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenții? Nu.

De la 2 la 40, intervenții? Nu.

De la 41 la 98? Mulțumesc. Caracter organic. Mâine, la votul final. Încheiem aici.

Pauză cinci minute și începe sesiunea dedicată interpelărilor și întrebărilor.

PAUZĂ

* * *

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin Iordache:**

Continuăm, stimați colegi, partea a doua, dedicată interpelărilor.

Domnul Halici – o interpelare. Vreți să o prezentați?

Nu. Depusă în scris.

Domnul Bogdan Cojocaru – două interpelări. Prezentați?

Nu. Depuse în scris.

Doamna Natalia Intotero – trei interpelări.

Domnul Ionel Floroiu – o interpelare.

Domnul Laurențiu Nistor – o interpelare.

Doamna Beatrice Tudor – o interpelare.

Domnul Gheorghe Dănuț Bogdan – o interpelare depusă în scris.

Doamna Tudorița Rodica Boboc – o interpelare depusă în scris.

Domnul Eugen Neață.

Doamna deputat Mariana Venera Popescu – o interpelare depusă în scris.

Doamna Oana Bîzgan – o interpelare. Domnul Cornel Itu – trei interpelări depuse în scris. Doamna Maricela Cobuz – o interpelare. Domnul Ioan Dîrzu – trei interpelări.

Doamna Roxana Mînzatu – două interpelări. Domnul Eugen Durbacă – șase interpelări. Domnul Sergiu Cosmin Vlad – o interpelare.

Da, vă rog.

Vă rog, prezentați pe scurt interpelarea. Vă rog, domnule Vlad.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Educației și Cercetării, doamnei ministru Anisie Monica Cristina.

Obiectul interpelării: „Clădirea care aparține Ministerului Educației și Cercetării din municipiul Arad este renovată, însă acest spațiu este închis. De ce?”. ## Stimată doamnă ministru,

În municipiul Arad, pe strada Ioan Rusu Șirianu, se află clădirea Ministerului Educației și Cercetării, care este renovată conform normelor, însă clădirea respectivă nu este utilizată. Acest lucru îngreunează activitatea Clubului Sportiv Școlar „Gloria” și clădirea renovată se degradează odată cu trecerea timpului.

Vă rog să-mi comunicați, referitor la acest subiect, următoarele:

1. Care sunt motivele din cauza cărora nu este utilizat spațiul Clubului Sportiv Școlar „Gloria” din municipiul Arad și stă închis?

2. Când este planificată reutilizarea spațiilor din cadrul clădirii de pe strada Ioan Rusu Șirianu din municipiul Arad?

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să-mi fie trimis în scris, la adresa: Parlamentul României, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mergem mai departe. Domnul Claudiu Năsui – cinci interpelări. Doamna Ioana Bran – două interpelări. Nu? Domnul Marius Bota – trei interpelări. Domnul Constantin Codreanu – trei interpelări. Prezentați una dintre ele, domnule coleg.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru că astăzi a fost citită o declarație de la tribuna Camerei Deputaților cu ocazia Zilei internaționale a femeii și interpelarea pe care am ales-o face referire la o figură emblematică din istoria Românei, o femeie emblematică din istoria României, Regina Maria, vorbim despre situația monumentului istoric Palatul Reginei Maria din Mamaia, județul Constanța.

Interpelarea este adresată ministrului culturii, domnului Bogdan Gheorghiu.

Stimate domnule ministru,

În ultimii ani, presa națională a relatat pe larg despre situația dezastruoasă a monumentului istoric Palatul Reginei Maria din Mamaia, din județul Constanța, construit în perioada 1923–1926, după un proiect al arhitectului Mario Stoppa.

Această clădire de patrimoniu cu statut de monument istoric cade sub incidența prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare.

Este cunoscut faptul că Palatul Reginei Maria din Mamaia a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1.755 din 25 iunie 2003, susceptibil de ilegalitate, din moment ce statul, respectiv Ministerul Culturii, „are drept de preempțiune în cazul vânzării/cumpărării clădirilor de patrimoniu cu statut de monument istoric” – articolul 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001.

De asemenea, este cunoscut faptul că un dosar legat de dreptul de proprietate asupra Palatului Reginei Maria din Mamaia se află de mai mulți ani de zile pe rolul instanțelor de judecată.

La nivelul Ministerului Culturii fuseseră constituite în anul 2019 grupuri de lucru și analiză pentru elaborarea Codului patrimoniului și modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, astfel încât statul să poată interveni cu lucrări de protejare și pentru monumentele istorice aflate în situații litigioase.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Daniel Olteanu – o interpelare depusă. Domnule Lovin, vă rog. Aveți șapte interpelări. Vă rog, prezentați una dintre ele, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Ion Ștefan, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației.

Obiectul interpelării: „Regiunea Sud-Vest Oltenia are nevoie de POR, prioritatea de investiții 2.2”.

Domnule ministru,

În ultima vreme, tot mai mulți oameni care doresc să profite de potențialul turistic al județului Vâlcea, care investesc sau intenționează să dezvolte afaceri în domeniul hotelier, restaurante, activități de agrement, și nu numai, atât de necesare în nordul Olteniei, m-au contactat și m-au rugat să fac demersuri pe lângă autoritatea de management pentru Programul operațional regional 2014–2020, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în așa fel încât noul apel pentru prioritatea de investiții 2.2 – Sprijinirea creării și extincției capacității avansate de producție și dezvoltare a serviciilor pentru care ghidul solicitantului s-a lansat în dezbatere publică în 2018 – să fie deschis cât mai rapid și în Regiunea Sud-Vest.

Potențialii beneficiari spun că așteaptă de foarte mult timp lansarea noului apel, care le-ar permite să atragă până la 5 milioane de euro, și atrag atenția că orice întârziere le blochează șansa la dezvoltare.

Din punctul lor de vedere, favorizarea IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest și Vest reprezintă o discriminare și o condamnare la sărăcie a zonei noastre, Oltenia, unde potențialul este incredibil.

În concluzie, domnule ministru, vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Tamara Ciofu. Vă rog. Aveți două interpelări. Vă rog, prezentați una.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Interpelarea este adresată domnului ministru al sănătății, Victor Sebastian Costache, iar obiectul îl reprezintă creșterea gradului de depistare rapidă a virusurilor, prin dotarea spitalelor cu aparatură și echipamente specifice.

Având în vedere că pe zi ce trece evoluția îmbolnăvirilor cu coronavirus devine din ce în ce mai îngrijorătoare, Ministerul Sănătății a luat decizia de a dota cu aparatură și teste de screening secțiile de primiri urgență și ambulatoriile din spitalele județene și municipale din toată țara?

Dacă nu ați luat măsuri în acest sens, vă rog să comunicați public termenul la care veți implementa screeningul pentru virusurile responsabile de apariția infecțiilor respiratorii.

Consider că este obligatoriu ca în cel mai scurt timp să se asigure echipamentele de testare pentru identificarea virusurilor gripale, a coronavirusului, COVID-19 și a streptococului beta-hemolitic de grup A.

În contextul extinderii cazurilor de oameni infectați cu coronavirus, România ar trebui mai mult decât oricând să aibă instituții deplin funcționale și stabile, pentru a putea asigura protecția și sănătatea cetățenilor.

În prezent, în situația din țara noastră se impune creșterea gradului de reacție a unităților sanitare, care se poate realiza în primul rând prin testarea populației la o serie de virusuri care sunt responsabile cu declanșarea infecțiilor respiratorii.

Astfel, protocoalele medicale la nivel internațional prevăd că este necesar să se acționeze prin realizarea screeningurilor, atunci când apare o creștere a incidenței infecțiilor respiratorii, cum se întâmplă în sezonul de gripă, și în situația actuală a epidemiei de coronavirus la nivelul mai multor state.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Mergem mai departe.

Domnul Răzvan Rotaru – două interpelări. Domnul Ilie Toma – două interpelări. Una dintre ele, vă rog, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea se adresează Ministerului Finanțelor Publice, domnului fost ministru, actual interimar prim-ministru, Vasile Florin Cîțu.

În cadrul întâlnirii cu cetățenii din județul Hunedoara mi-a fost semnalat faptul că europarlamentarii nu plătesc taxe și impozite și mi-au fost adresate o serie de întrebări referitoare la persoanele care dețin funcția de europarlamentar:

Prin urmare, domnule ministru, pentru buna informare a cetățenilor din județul Hunedoara, și nu numai, vă rog să-mi răspundeți punctual la următoarele întrebări adresate de către aceștia și notate în cadrul biroului parlamentar:

1. Care este câștigul net salarial al unei persoane care deține funcția de europarlamentar?

2. Persoanele care dețin funcția de europarlamentar unde plătesc taxe și impozite pentru veniturile încasate?

3. Pe ce criterii europarlamentarii din Uniunea Europeană nu plătesc taxe sau impozite, dacă nu le plătesc?

4. Care este valoarea pensiei speciale acordate persoanei care deține funcția de europarlamentar și care sunt condițiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de pensia specială?

5. Ce alte sume bănești se acordă europarlamentarilor, pentru ce și cum se justifică toate cheltuielile? Solicit răspuns verbal și în scris.

Cu deosebit respect, deputat de Hunedoara, Ilie Toma. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu – o interpelare depusă în scris.

Domnul Ioan Sorin Roman – două interpelări depuse. Domnul Vlad Duruș.

Vă rog. O interpelare. Pe scurt.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se referă din nou la drumul național 18B, care leagă Baia Mare de Târgu Lăpuș.

Reabilitarea acestui drum național, așa cum am spus, ce leagă municipiul reședință de județ de centrul Țării Lăpușului, intră peste câteva luni, domnule ministru, în al treilea an de execuție.

Termenul de finalizare a modernizării celor 45 de kilometri a fost stabilit inițial la șase luni.

Sigur, se organizează periodic diferite declarații de presă, se fac poze. De altfel, a fost și un lung șir de bâlbe, ba tehnice, pentru că s-a greșit rețeta la asfalt, așa cum mi s-a comunicat, ba s-a gestionat greșit contractul; inclusiv DNA-ul are un dosar în lucru în legătură cu această reabilitare.

Se creează efervescență doar în pragul celor două campanii electorale ce au fost anul trecut, în 2019. Înainte de fiecare rundă apăreau câte 3-4 utilaje, câțiva muncitori și, când se închideau urnele, se închideau și lucrările de reabilitare, de modernizare.

Domnule ministru,

Această bătaie de joc față de maramureșeni și față de lăpușeni trebuie să ia sfârșit!

Așadar, vă rog frumos să-mi răspundeți când vor fi reluate lucrările de reabilitare pe drumul național 18B, Baia Mare–Târgu Lăpuș, și în câte luni aproximați că vor fi finalizate.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Barna – trei interpelări depuse.

Și ultimul vorbitor, domnul Andrei Daniel Gheorghe – nouă interpelări.

Pe scurt, una dintre ele.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea se adresează domnului ministru al afacerilor interne, Marcel Ion Vela.

Obiectul: „Întărirea tuturor punctelor de frontieră din România”.

Domnule ministru,

Peste 13.000 de migranți s-au deplasat la frontiera dintre Turcia și Grecia, conform Organizației Internaționale pentru Migrație, agenție ce face parte din Organizația Națiunilor Unite.

Turcia a deschis, pe 28 februarie, frontierele cu Europa, amenințând că va lăsa să treacă pe acolo un nou aflux de migranți, în cazul în care nu va obține un sprijin activ din partea Uniunii Europene în disputa sa cu Rusia, în Siria.

Decizia președintelui Recep Tayyip Erdoğan vine după ce zeci de soldați turci au murit, în urma unui bombardament în provincia siriană Idlib, dorindu-se de către Turcia un ajutor din partea Uniunii Europene și a NATO în această privință.

Acest fapt a dus la o serie de situații tensionate la frontiera dintre Turcia și Grecia, unde au avut loc ciocniri violente între polițiștii greci și migranții care sunt în mișcare și care încearcă să treacă frontiera turco-greacă.

Situația este una tensionată nu numai pentru Grecia, sursele afirmând mai nou faptul că noua rută, spre deosebire de vechiul traseu, va ocoli Balcanii de Vest și ar trece prin România și Bulgaria, iar de aici către centrul și vestul Europei.

Uniunea Europeană privește cu îngrijorare afluxul necontrolat de migranți din Turcia, iar situația în care se poate afla țara noastră poate fi una extrem de delicată. Permiterea accesului unui astfel de flux de migranți din Orientul Mijlociu pe teritoriul țării noastre poate fi riscant.

## **Domnul Florin Iordache:**

Oral. Da.

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Ne vedem mâine-dimineață, la ședința consacrată declarațiilor politice.

Seară bună!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|219378]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 22/13.III.2020 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei