Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Declar ședința de astăzi deschisă și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 140.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei din zilele de luni, 28, marți, 29, și miercuri, 30 iunie 2021; programul de lucru pentru perioada 28–30 iunie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 22–28 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, precum și informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate în comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua cu răspunsurile orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate Guvernului. Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Stimate colege și stimați colegi,

Înainte de a începe dezbaterile de astăzi, dau cuvântul domnului deputat Boris Volosatîi, pentru susținerea unei alocuțiuni.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Boris Volosatîi:**

Stimată doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Suntem în zi de doliu național. Cu exact 81 de ani în urmă, la 28 iunie 1940, 11 județe ale țării noastre – Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei,

Soroca, Storojeneț și Tighina, precum și părți însemnate din alte două județe, Dorohoi și Rădăuți, însemnând un total de 50.762 km[2] și aproximativ 4 milioane de cetățeni ai României – au ajuns sub ocupația URSS. Și, dacă nu ar fi fost vigilenți unii comandanți de oști, am fi pierdut nu numai Herța, ci și alte teritorii.

Raptul teritorial din 28 iunie 1940 venea ca urmare a ultimatumurilor sovietice din 26 și 27 iunie 1940, care puneau în practică prevederile protocolului adițional secret al odiosului pact semnat de Berlin și Moscova, cunoscut ca Pactul Ribbentrop–Molotov.

Aceasta a fost cea mai mare tragedie din istoria României moderne. Astăzi suntem singura națiune din Europa și din lume care încă mai trăiește după regulile stabilite de acest pact.

Consecințele ocupației sovietice a Basarabiei și nordului Bucovinei au însemnat peste 200.000 de români refugiați în interiorul țării; peste 100.000 de români etnici germani strămutați în Germania, printr-o altă decizie și înțelegere dintre Hitler și Stalin; peste 200.000 de români deportați în Siberia și Asia, de unde mulți nu au mai revenit; peste 200.000 de români înrolați cu forța în Armata Roșie, uciși, căzuți în al Doilea Război Mondial; peste 200.000 de români uciși prin foamete organizată.

Istoricii au estimat aproximativ 800.000 de români din județele cedate din estul și nordul țării care și-au pierdut viața doar în primul an de ocupație. Acesta a fost prețul foarte scump plătit de poporul nostru.

## Stimați colegi,

Vă rugăm să păstrăm un moment de reculegere în memoria acestor sute de mii de români nevinovați.

Vă mulțumesc.

Amintindu-ne de trecutul tragic, suntem cu gândul la viitor. Milioane de români din teritoriile românești anexate de Imperiul Sovietic au nevoie de sprijinul nostru. Reunirea românilor de pe ambele maluri ale Prutului trebuie să devină următorul nostru proiect de țară. Formațiunea politică pe care o reprezint, Alianța pentru Unirea Românilor, și-a asumat acest proiect național, care răspunde așteptărilor legitime ale tuturor românilor. Simpla mea prezență aici, în Legislativul de la București, și a altor cinci deputați și senatori români originari din Basarabia este o dovadă a atașamentului practic față de ideea de unitate națională și o încurajare pentru milioane de români abandonați dincolo de Prut.

Exprim convingerea că, indiferent de apartenența noastră partinică, vom fi capabili să ne conjugăm eforturile pentru a acționa în consens, în serviciul ideii nobile de reîntregire națională în noul context istoric și internațional.

Pentru aceasta trebuie să ne fixăm bine prioritățile legislative și politice. Primul lucru pe care îl putem face aici, în Parlamentul de la București, este să completăm sau să schimbăm legislația cu privire la cetățenie, astfel încât să ne putem recupera cetățenii. Cetățeni care și-au pierdut cetățenia nu din voia lor. Nu avem niciun document semnat de statul român care ar recunoaște pierderea acelei cetățenii din 1940. Oamenii sunt mai importanți decât teritoriile. Iar teritoriile capătă valoare doar prin oamenii care le populează.

Ca român din Basarabia, vă spun din tot sufletul și din tot cugetul meu: unirea este cel mai scump ideal! Basarabia e România! Unirea face puterea și frații vor fi împreună! Așa să ne ajute Dumnezeu!

Ura! Ura!

## **Voci din sală:**

Bravo!

Mulțumesc frumos, domnule deputat. Mai sunt intervenții.

Mai avem o intervenție. Din partea Grupului PNL, domnul deputat Daniel Gheorghe.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Acum 81 de ani, Basarabia și nordul Bucovinei au fost răpite din trupul țării. În acea clipă, marele istoric Nicolae Iorga a rostit niște cuvinte profetice, chiar în Consiliul de Coroană, în care conducerea României de atunci a achiesat atât de rușinos și tragic la cedarea Basarabiei: „Blestem, blestem pe noi dacă nu ne batem!”

Iar blestemul a venit. Din 1940 până în 1989 România a cunoscut dictaturi, represiune, crimă și teroare.

Și spun aceste lucruri deoarece Basarabia rămâne nu doar o lacrimă în sufletul neamului românesc, ci și o rană. O rană pentru fiecare dintre noi care simțim și trăim românește.

Cunosc tragedia basarabeană și o să o spun pentru întâia oară în acest Parlament, nu atât din cărțile de istorie, cât din familie. Străbunicul meu, care se numea Dumitru și se născuse în Otopeni, lângă București, aici, la sfârșitul secolului al XIX-lea, ofițer în Armata Regală Română, contribuind la activitatea care a urmat Unirii cu Basarabia, în 1918, și-a întemeiat o familie dincolo de Prut, la Călărași. Străbunica mea, Evdochia, provenea dintr-o familie de seamă din Călărași, cu rădăcini foarte vechi în rândul răzeșilor din Călărași (Ialoveni).

Bunicul meu poartă numele de Alexandru. De la marele erou și mărturisitor creștin al Basarabiei, Alexandru Baltagă.

La 1940, în aceste zile, alături de alte sute de mii de români, familia mea a fugit dincoace de Prut, cu ultimul tren. Era cât pe ce să fie executați de forțele sovietice, de ocupantul criminal stalinist. Au fugit, lăsând în urmă casă, proprietăți, pământ, tot ceea ce aveau, dar și-au salvat viața dincoace, în România. Iar acest lucru este pentru mine, ca și pentru foarte mulți alți români, indiferent dacă au cunoscut, din familie, din istorie, ori din alte surse, tragedia basarabeană, este o chestiune de căpătâi.

O să vă rog să concluzionați, domnule deputat.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Domnule deputat, avem o declarație/grup parlamentar, o alocuțiune/grup parlamentar.

Ca atare, așa cum vă spuneam, am nevoie de înțelegerea dumneavoastră.

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Domnule deputat Titi Stoica, aveți o intervenție pe procedură?

Și vă spun..., vă spun acest lucru – imediat voi concluziona – deoarece Basarabia, Republica Moldova de astăzi, poate avea viitor doar în hotarele României și poate avea viitor doar în Europa și împreună cu România.

Viitorul Republicii Moldova este împreună cu România, este în Uniunea Europeană. Acest lucru este esențial și fundamental și trebuie să nu-l uităm niciodată.

De asemenea, alți frați ai noștri, din nordul Bucovinei, din Herța, din nordul Basarabiei și din sudul Basarabiei, din Buceag, astăzi se găsesc în teritoriul Ucrainei. Este datoria noastră să le apărăm și să le păstrăm identitatea națională. Este datoria noastră de români.

Să nu uităm să luptăm pentru mize mari, să nu ne mai rătăcim în mize mici, să nu ne mai predăm tuturor temelor mărunte și derizorii!

Vă mulțumesc, domnule deputat.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Așadar, fraților, să luptăm pentru unire! Unirea face puterea!

Basarabia este parte din România! O singură Românie unită în Europa! Vă mulțumesc!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Pentru aceste alocuțiuni, avem o intervenție/grup parlamentar.

Ca atare, domnule deputat Chelaru, vă rog să aveți înțelegere, că nu putem să continuăm alocuțiunile. Avem o ordine de zi destul de stufoasă prin care trebuie să trecem.

## **Domnul Mircia Chelaru**

**:**

Un minut, doamnă președinte!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Cu toată înțelegerea, evident, e dreptul dumneavoastră să folosiți tribuna Parlamentului, avem și sesiunea de declarații politice.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Dar colegii de la PSD au spus că-i cedează timpul domnului Chelaru.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Nu există procedură pentru cedarea timpului pe alocuțiuni.

Avem o alocuțiune/grup parlamentar.

Lăsați-l să vorbească! Hoților!

43. Începem cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 112 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 129/2021.

Vă informez că, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Punctul 1, punctul 2 și punctul 3 de pe ordinea de zi se dezbat sub rezerva primirii raportului. Înțeleg că încă sunt pe ordinea de zi a comisiilor, iar rapoartele nu au fost încă depuse.

Poziția 4 de pe ordinea de zi. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2020 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii; PL-x 97/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Reprezentantul Guvernului este în sală? Domnul secretar de stat?

Nu este. În regulă.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru prezentarea raportului înlocuitor. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Constantin Bîrcă:**

## PL-x 97/2021.

## **Domnul Mircia Chelaru**

**:**

Doamna mea, aceea a fost alocuțiunea, nu e intervenție. Alocuțiunea e pentru toată lumea.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată pentru dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2020 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii.

În ședința din data de 9 iunie 2021, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2020 Comisiei pentru agricultură, în vederea examinării și depunerii unui raport înlocuitor.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport înlocuitor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă rog să propuneți și un timp de dezbatere, ținând cont că este în procedură de urgență proiectul de lege.

3 minute.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

3 minute.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Adrian-Ionuț Chesnoiu, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule Chesnoiu.

## **Domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

După foarte multe amânări și puneri pe ordinea de zi a ședințelor noastre a acestui Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 125, în sfârșit l-ați pus la un număr de ordine care poate să însemne și adoptarea acestui proiect de lege.

Din păcate, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 125 vine să constate... și îmi pare rău că are raport de adoptare acest proiect de lege, pentru că Ordonanța nr. 225 a fost dată de guvernarea dumneavoastră, domnilor de la PNL, USR și UDMR, în data de 31 decembrie 2020.

Țineți minte când ne spuneați pe la televizor că se întâmplau anumite lucruri după orele de program? Vreau să vă spun că această ordonanță de urgență ați dat-o „noaptea, ca hoții”! Chiar în noaptea de Revelion.

Ce ați vrut, de fapt, să ascundeți?

Ați privat copiii României, elevii României, de acordarea suplimentului nutritiv al mierii în școli, pentru că l-ați amânat până la 1 ianuarie 2022.

Ați amânat intrarea în vigoare a Legii nr. 133/2019, care prevedea înființarea Agenției pentru Marketingul și Calitatea Produselor Agroalimentare, deși la televizor și în toate intervențiile dumneavoastră publice susțineți cât de

importante sunt produsele românești, dar balanța comercială este deficitară pe produsele agroalimentare.

Și, când Partidul Social Democrat a venit cu o inițiativă foarte bună, de înființare a unei agenții dedicate pentru produsele agroalimentare, să le facem mult mai cunoscute la export și să înclinăm astfel balanța deficitului comercial pe produsele agroalimentare, ați venit dumneavoastră, „noaptea, ca hoții”, de Revelion, și ați spus că trebuie să se amâne înființarea acestei agenții.

Nu aceeași atitudine din partea dumneavoastră am văzut-o cu toții și am putut să o constatăm din luările publice de poziție vizavi de acea agenție de la Ministerul Sănătății care să gestioneze banii din PNRR pentru domeniul sănătății. Adică, mai scurt, să puteți să controlați toate achizițiile publice din acel domeniu.

De ce vreau însă să vă atrag atenția? Aveți, tot în această ordonanță, o amânare a termenului de aplicare a Legii nr. 236/2020. Atât eu, cât și colegii mei din cadrul Partidului Social Democrat, de la această tribună, v-am tot atras atenția și v-am spus că veți intra în istoria parlamentarismului mondial ca fiind prima coaliție de guvernare care nu-și pune în aplicare propria lege! Avem un ministru al agriculturii care a fost inițiatorul Legii nr. 236/2020 și, când a venit ministru, a spus: „Domnule, nu o mai aplicăm!” Deși era un lucru extraordinar de benefic pentru toți fermierii României, pe care, succesiv și repetativ, i-ați mințit, că le plătiți subvențiile, că îi sprijiniți cu programe, că le puneți la dispoziție infrastructură de irigații modernă.

Vă rog să concluzionați.

...acordați valoare adăugată produselor primare din România.

Era o inițiativă bună, dar, evident, ipocrizia pe care o afișați în fiecare zi la guvernare aduce deficit major în agricultura României.

Și, nu în ultimul rând, printre altele, aș vrea să vă atrag atenția asupra faptului că a fost introdus un amendament cu privire la taxarea resurselor de apă pentru producerea de energie electrică. S-a introdus un tarif fix – un amendament al doi miniștri din cadrul coaliției dumneavoastră – fără să avem un studiu de impact cu privire la ce se va întâmpla cu prețul energiei în urma adoptării acestei legi.

Așa că aveți timpul necesar până miercuri, la votul final, să vă mai gândiți; poate în al 12-lea ceas dați un vot de respingere pentru aprobarea acestei ordonanțe. În felul acesta le-ați arăta românilor că țineți cu România și în realitate, nu doar aici, când vă prezentați în fața românilor și le spuneți cât de mult le duceți grija.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu dezbaterea pe articole, deoarece nu mai sunt alte intervenții.

Avem 13 amendamente admise.

De la 1 la 13 dacă sunt observații?

Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu poziția 7, deoarece punctele 5 și 6 nu au încă raport din partea comisiilor.

Poziția 7. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică și pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 567/2008/2018.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul președinte Bende Sándor, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport suplimentar IV asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat cererea de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare, supunând atenției faptul că:

– la art. I pct. 3, legea prevede redefinirea conceptului de condominiu; se apreciază, în cererea de reexaminare, că o astfel de formulare restrânge dreptul consumatorilor de a-și alege produsele și serviciile în acord cu propria voință și nevoile acestora;

– la art. I pct. 11, legea instituia pentru autoritățile administrației publice locale o competență exclusivă în ceea ce privește înființarea, organizarea, gestionarea și funcționarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

În ședința din data de 3 martie 2021, Comitetul liderilor grupurilor a hotărât retrimiterea legii la comisia sesizată în fond, transmisă cu adresa Pl-x 567/2008/2018 din 4 martie 2021.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat legea în ședința din 15 iunie 2021 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică și pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamente admise și respinse. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă supusă astăzi spre dezbatere și adoptare are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, în sensul reglementării unei situații semnalate în mod repetat de către asociațiile de proprietari.

Concret, noul text de lege introduce în legislație un nou sistem de calcul al energiei termice utilizate pentru încălzirea spațiilor comune. Acesta ar urma să fie suportat de către toți proprietarii, proporțional cu partea indiviză a fiecăruia, indiferent dacă aceștia sunt sau nu branșați la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitatea sa de for decizional, în data de 10 iulie 2018, pentru ca ulterior să fie retrimis spre reexaminare, de către Președintele României, în data de 2 august 2018.

Principalele aspecte semnalate în cererea de reexaminare vizau atât aspecte de ordin tehnic, precum redefinirea conceptului de condominiu, cât și aspecte privind înființarea, organizarea, gestionarea și funcționarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

În punctul de vedere favorabil elaborat de Guvern, Executivul susține observațiile formulate de președinte și apreciază includerea acestora în noul text de lege formulat.

Așa cum ați auzit și mai devreme, în raportul suplimentar întocmit, Comisia pentru industrii și servicii susține, de asemenea, propunerile din cererea de reexaminare a președintelui și propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc frumos.

Nu mai sunt alte intervenții.

Avem amendamente admise și amendamente respinse, așa că intrăm pe textul legii.

La amendamente admise, de la 1 la 10, dacă sunt observații?

Nu sunt.

De la 10 la 20 dacă sunt observații? Nu sunt.

De la 20 la 30 dacă sunt observații? Nu sunt.

De la 30 la 40 dacă sunt observații? Nu sunt. Și de la 40 la 57?

Nu sunt observații.

Am încheiat cu amendamentele admise.

Avem și nouă amendamente respinse.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Atunci, legea rămâne la votul final.

19. Continuăm cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc; PL-x 436/2018. Este poziția 19 de pe ordinea de zi.

Vă informez că celelalte proiecte nu au primit încă rapoartele din partea comisiilor.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Comisia juridică?

Punctul 19 de pe ordinea de zi. PL-x 436/2018.

Vă rog, domnule deputat Mihai Badea, aveți cuvântul.

PL-x 436/2018.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Guvernul României a transmis trei puncte de vedere prin care susține adoptarea proiectului de lege, cu observații și propuneri.

Obiectul de reglementare este modificarea și completarea Legii nr. 104/2008, urmând a se realiza o clasificare a substanțelor dopante în două categorii, substanțe dopante cu grad mare de risc și substanțe dopante specifice, realizându-se astfel o corelare între individualizarea sancțiunilor contravenționale aplicate și categoriile de substanțe dopante, în raport cu efectele acestora asupra sănătății.

De asemenea, se prevede creșterea numărului membrilor Consiliului de prevenire și combatere a traficului ilicit de substanțe dopante, prin introducerea a doi noi membri, un membru din partea Secretariatului General al Guvernului și un membru din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Amendamentele admise sunt redate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport, iar amendamentele respinse sunt redate în anexa nr. 2.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Ionuț Stroe, din partea Grupului PNL. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Mă bucur să văd pe ordinea de zi acest proiect de lege, mă bucur, de altfel, să-l revăd pe președintele ANAD, Cristi Balaj, și să-l felicit pentru insistența cu care promovează acest proiect de lege. Din punctul nostru de vedere, este imperativ necesar să creăm acest cadru legal care să clasifice, să sancționeze și să incrimineze tot ceea ce înseamnă producere, trafic, distribuție și consum de substanțe interzise, mai ales de substanțe care îți pot afecta foarte grav și iremediabil starea de sănătate. Vorbim de substanțe care, din păcate, în sălile de fitness, nu numai în cluburile sportive de înaltă performanță, se folosesc, acești steroizi, acești hormoni de creștere. Sunt substanțe extraordinar de nocive pe termen lung, sunt substanțe care pun în pericol grav sănătatea tuturor consumatorilor și, fie că vorbim de sportivi care folosesc aceste substanțe, pentru o iluzorie performanță, fie că vorbim de foarte mulți consumatori care le folosesc pentru a-și îmbunătăți condiția sau aspectul fizic pentru o perioadă de timp extrem, extrem de scăzută, este absolut obligatoriu să ne aliniem și noi celorlalte state europene care sancționează aceste proceduri cu aceste substanțe. Din păcate, suntem doar două țări în Uniunea Europeană care n-au făcut acest lucru – și aș spune că este benefic să legiferăm și noi în această zonă, pentru că este un pas mare nu numai pentru un sport curat, dar este un pas mare pentru protejarea sănătății publice și a celor care le consumă și, din păcate, sunt mai puțin informați asupra substanțelor pe care le introduc în corpul lor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Așadar, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 136 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu sunt.

De la 2 la 20 dacă sunt intervenții? Nu sunt.

De la 20 la 40 dacă sunt intervenții? Nu sunt. De la 40 la 80 dacă sunt intervenții? Nu sunt. De la 80 la 120 dacă sunt intervenții? Nu sunt. Și de la 120 la 136 întreb dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Avem și un amendament respins. Întreb colegii dacă doresc să-l susțină. Nu doresc. Atunci proiectul de lege rămâne la votul final. Poziția 5. Pe procedură. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Am cerut să iau cuvântul pe procedură, art. 152 alin. (5). Vă propun, doamnelor și domnilor deputați, să luăm act de afirmațiile președintelui republicii, domnul Klaus Iohannis: „Campania de vaccinare a fost un succes, pandemia a fost învinsă.” Și Grupul AUR solicită premierului României și tuturor factorilor de decizie să oprească starea de alertă.

Președintele republicii a afirmat public: „Campania de vaccinare este un succes.” Trebuie să oprim starea de alertă. În acest moment, prelungirea stării de alertă va folosi doar pentru furt.

Grupul AUR solicită tuturor grupurilor parlamentare să înțeleagă că starea de alertă trebuie să se oprească, pentru că președintele republicii a spus clar: „Pandemia a fost învinsă.”

Vă mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Poziția 5 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 137/2011 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, județul Brașov; PL-x 266/2021.

Dacă din partea inițiatorilor sunt intervenții?

Nu sunt.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică, îi dau cuvântul unui reprezentant, pentru prezentarea raportului comun.

Domnule Andronache, vă rog.

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Ca membru al Comisiei juridice, voi prezenta acest raport. Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 137/2011

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Au fost transmise avizele Consiliului Economic și Social și Consiliului Legislativ, proiectul având ca obiect de reglementare modificarea art. 1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 137/2011 în sensul completării obiectului de investiții stipulat în legea prin care s-a transmis suprafața de teren în anul 2011, respectiv Legea nr. 137/2011.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au procedat la examinarea proiectului de lege în mod separat.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

De asemenea, Comisia pentru agricultură a procedat la dezbatere și a propus, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ilie Victor, din partea Grupului USR.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Victor Ilie:**

## Dragi colegi,

În primul rând, aș vrea să le mulțumesc colegilor parlamentari de Brașov, atât de la PSD, cât și de la PNL, pentru susținerea acestui proiect de lege. Brașovul are nevoie de un spital modern și corect dimensionat pentru cetățenii săi.

Pe această cale,

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Andronache.

Vă rog.

În calitate de inițiator, dar și în numele Grupului parlamentar al PNL, considerăm că acest proiect de lege este un proiect benefic, pentru că va permite dezvoltarea altor obiective de investiții pentru comunitatea brașoveană, pe o suprafață de teren care se află în proprietatea municipiului Brașov din anul 2011, tot prin votul Parlamentului, unde a fost dezvoltat deja un proiect european, numit „Centrul de afaceri Brașov”. Noile obiective de investiții care se doresc a fi realizate... sau printre aceste obiective este și un spital nou de boli infecțioase.

Din această perspectivă, Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect și vă mulțumesc mult pentru atenție.

Vă mulțumesc frumos, doamnă secretar.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. Începem cu titlul.

Dacă sunt observații?

Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Ca locuitor al municipiului Brașov, Grupul AUR, am reușit, am convenit, o să susținem și noi acest proiect, tocmai pentru că este un proiect benefic, și ne bucurăm să sprijinim inițiative legislative, domnule Andronache, inițiate chiar și de către PNL, apropo că suntem noi partid rău, rău de tot. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt dezbateri generale și nu avem nici amendamente la acest proiect de lege.

Așadar, proiectul rămâne la votul final.

Continuăm cu poziția 21, Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților; BPI 133/2021; PHCD 44/2021.

Întreb dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul.

Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru regulament, îi dau cuvântul unui reprezentant, pentru prezentarea raportului.

O s-o rog pe doamna secretar Oana Murariu să prezinte raportul.

În conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru regulament a primit spre dezbatere Proiectul de hotărâre nr. 44/2021, inițiat de deputați ai Grupului parlamentar al USR PLUS, înregistrat la Biroul permanent cu nr. BPI 133/25.03.2021.

Comisia pentru regulament a examinat și dezbătut proiectul de hotărâre în ședința din data de 18 mai 2021.

Se dorește clarificarea activității de documentare și consultare a parlamentarilor. Volumul și diversitatea actelor normative europene și modificările frecvente care intervin în legislație sunt aspecte ce impun deputaților, ca legiuitori, o documentare și consultare riguroasă, aprofundată, în vederea elaborării unor norme interne clare și comprehensibile.

Având în vedere aceste considerente, Comisia pentru regulament a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, cu amendamentele prevăzute în anexa care este parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Dacă la articolele proiectului de lege sunt observații? Nu sunt.

Avem o intervenție de la distanță, doamna deputat Cristina Rizea.

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamnă deputat, ne auziți?

O să rog stafful tehnic să ne lămurească dacă doamna

deputat dorește să ia cuvântul. Sau este doar o eroare?

Da. Se pare că este o eroare.

Atunci, continuăm cu dezbaterea proiectului de hotărâre. Nu au fost intervenții la articole.

Încheiem aici dezbaterea și proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, îi dau cuvântul domnului deputat Rodeanu, pentru prezentarea raportului. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 în sensul înlocuirii acelei sintagme, „Agenția Frontex”, cu termenul „Agenția”, conform Regulamentului (UE) 2016/1.624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat acest proiect de lege.

Comisia pentru muncă și protecție socială, precum și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului îl însoțesc cu avize favorabile.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

La partea de dezbateri a fost invitat, din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul Mihai Bobescu.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor, în ședința din 12 noiembrie 2019, cu unanimitate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbateri generale.

Avem două intervenții. Domnul deputat Șișcu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Prin adoptarea acestui act normativ nu facem altceva decât să valorificăm potențialul Agenției Europene pentru Poliție de Frontieră și Gardă de Coastă în beneficiul structurilor Ministerului Afacerilor Interne implicate în activitățile organizate sub egida acestei agenții.

De asemenea, era necesar să reglementăm mai multe aspecte care țin de partea de acordare a drepturilor bănești pentru diurnă și cazare aferente personalului MAI participant la misiunile organizate de agenție în baza regulilor de finanțare stabilite pentru fiecare misiune în parte.

Astfel, prin noile reglementări nu vor mai exista diferențe de calcul privind stabilirea acestor drepturi bănești și vom limita o creștere necontrolată a cheltuielilor neeligibile suportate de la bugetul de stat, ca urmare a identificării numărului de misiuni organizate de agenții.

Grupul PNL din Camera Deputaților susține, așadar, adoptarea acestui proiect de lege, având în vedere că România trebuie să-și alinieze legislația la standardele și procedurile de control ale UE în ceea ce privește managementul frontierelor externe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Mircia Chelaru, din partea Grupului AUR.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am votat „pentru” în Comisia pentru apărare. Este, evident, o necesitate financiară corectă, pentru că vorbim aici de frontierele externe ale Uniunii Europene și de cei care-și fac datoria în condițiile acestea.

Dar ce v-aș ruga? Pentru a putea avea poliție de frontieră trebuie să avem și o frontieră. Și, pentru că tot s-a ținut o alocuțiune în această sală cu privire la evenimentele de acum 81 de ani, vreau să vă aduc aminte că frontiera exterioară a Uniunii Europene, frontiera de nord a României, există astăzi pentru că cineva, atunci, la 1 iulie – n-am voie să-i spun numele, pentru că, între timp, a fost interzis acest nume și o să înțelegeți de ce; este vorba de comandantul Batalionului 3 din Regimentul 7 Infanterie –, văzând că hoardele sovietice încalcă aliniamentul stabilit prin dictat, a spus următoarele: „De aici nu ne mai retragem, peste Putna nu se trece. Mergeți la unități și organizați-vă poziții de apărare și, dacă rușii mai înaintează un pas, din ordinul meu și pe a mea răspundere, deschideți focul.” Și s-a deschis focul. Și de atunci Putna este în interiorul patriei române. Și de atunci frontiera de nord a României este cea pe care o știți dumneavoastră. Și de atunci a fost declarat criminal de război. Și de atunci nu avem voie să-i mai rostim numele. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Bogdan Rodeanu, din partea Grupului USR.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am vrut să intervin pentru că aș dori să-l completez pe unul dintre antevorbitorii mei.

Spunea dumnealui așa – și pe bună dreptate: că Poliția de Frontieră trebuie să se adapteze la normele europene. În momentul de față cred că Uniunea Europeană se adaptează direct la normele și mijloacele de implementare a securizării granițelor ale Frontexului românesc.

Suntem lideri nu numai în ceea ce înseamnă securizarea granițelor Europei, ci dăm și un foarte bun exemplu pentru toți ceilalți parteneri europeni, nu numai pe proceduri, pe parte tehnică, ci și pe parte de cercetare, inovare sau pe parte de intervenții rapide, cooperare europeană. Da, în momentul de față, suntem unul dintre liderii Frontex din Uniunea Europeană și împărtășim cunoștințele noastre cu ceilalți parteneri europeni.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale și nu avem nici amendamente. Așadar, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu poziția 23 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece; PL-x 87/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, doamna deputat Oana Țoiu.

Vă rog, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 87/2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social, al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, al Comisiei pentru industrii și servicii și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, precum și al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc frumos.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Hărătău Elena, din partea Grupului PNL.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul pentru două minute.

Dragi colegi,

În cadrul Comisiei pentru muncă acest proiect a fost votat în unanimitate, drept dovadă că această ordonanță a fost una așteptată și de ea au beneficiat mii de familii vulnerabile din fiecare județ al țării.

Având în vedere că de la data de 1 septembrie 2020 a fost majorată indemnizația socială pentru pensionari cu 14%, iar prin majorarea veniturilor persoanelor vârstnice, ca urmare a creșterii valorii punctului de pensie cu 177 de lei, respectiv de la 1.265 de lei la 1.442 lei, o parte dintre persoanele vârstnice nu mai beneficiau de dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței. Or, aceste persoane nu puteau să plătească integral aceste costuri și era nevoie de o ordonanță de urgență prin care să se majoreze și nivelul de venituri până la care se acordă dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței. Astfel, s-a majorat plafonul pentru acordarea ajutorului de încălzire a locuinței de la 750 lei la 800 lei.

PNL va vota pentru acest PL-x.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Oana Özmen, din partea Grupului USR.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Prin acest proiect de lege se propune aprobarea Ordonanței de urgență nr. 208/2020, care modifică Ordonanța de urgență nr. 70/2011, în sensul majorării nivelului maxim de venituri în funcție de care se poate acorda ajutorul pentru încălzirea locuinței în perioada sezonului rece. Astfel, se propune majorarea pragului maxim de venituri până la care se acordă ajutorul pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale, energie electrică și lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, de la 1,5 indicator social de referință, în cuantum de 750 lei, la 1,6 ISR, adică 800 lei. Această majorare este prevăzută și în cazul încălzirii cu energie termică în sistem centralizat, nivelul maxim de venituri fiind majorat de la 1,572 indice social de referință la 1,6 indice social de referință, adică 800 de lei.

În cazul persoanelor singure nu a fost necesară majorarea limitei, aceasta fiind de 2,164 indice social de referință, adică 1.082 lei.

Stabilirea dreptului de majorare a pragului se face începând cu luna depunerii cererii pentru cei care au depus documentele până la data de 20 a lunii respective sau începând cu luna următoare.

Grupul USR PLUS va vota în favoarea acestui proiect legislativ.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Nu mai avem intervenții la dezbateri generale.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final. Stimate colege și stimați colegi,

Am epuizat timpul alocat dezbaterilor plenului de astăzi. În continuare, îl invit pe domnul vicepreședinte Alexandru Rafila, pentru a prezida plenul care privește răspunsurile orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

O zi bună tuturor!

Vă mulțumesc.

DUPĂ PAUZĂ

## Bună ziua, dragi colegi!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, dedicată răspunsurilor orale la întrebările și interpelările adresate membrilor Guvernului.

Începem cu Ministerul Afacerilor Externe și întreb dacă în sală este domnul deputat Dămureanu Ringo, de la Grupul parlamentar al AUR.

Este.

Aveți, de la Ministerul Afacerilor Externe, unu, două, trei, patru, cinci, șase răspunsuri.

Le vreți rând pe rând și interveniți rând pe rând?

De la Ministerul Afacerilor Externe, doamna secretar de stat Daniela Grigore Gîtman.

Vă rog.

**Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prima interpelare.

Ca urmare a întrebării dumneavoastră cu privire la subiectul dublei cetățenii româno-spaniole, doresc să vă comunic următoarele.

Relațiile diplomatice româno-spaniole, ridicate în 2013 la nivel de parteneriat strategic, au cunoscut o curbă ascendentă în ultima perioadă, fiind fundamentate pe prezența în Spania a celei de-a doua comunități românești de peste hotare, pe numeroase afinități de ordin cultural și având la bază obiectivele politice convergente atât în plan bilateral, cât și în plan internațional și european.

Problematica dublei cetățenii este un atribut al suveranității naționale, limitarea recunoașterii dublei cetățenii fiind inclusă în Constituția Regatului Spaniei.

Chiar și în acest context, în care prevederile legale spaniole în vigoare nu permit dubla cetățenie decât în condiții excepționale, tema înscrierii și încheierii unui acord de recunoaștere a dublei cetățenii a fost prezentă permanent pe

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Vă mulțumesc frumos. Întreb: domnul deputat dacă vrea să intervină?

## **Domnul Ringo Dămureanu**

**:**

Să răspundă la toate.

Să răspundă la toate doamna?

Doamnă secretar de stat, atunci, vă rog să îi răspundeți domnului deputat.

La șase, da.

La toate cele șase, după care, dacă e..., intră în dialog.

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră din data de...

Cu rugămintea ca la fiecare întrebare să ne încadrăm în 3 minute. Ați depășit un pic acum și aș vrea ca...

Mai sunt și alți colegi după dumneavoastră, de aceea.

## Știu și încerc.

Răspunsurile la unele interpelări sunt destul de ample. O să încerc să fac cât mai succinte aceste...

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră din data de 26 mai, pe tema organizării Congresului Românilor de Pretutindeni, vă comunic următoarele.

În actuala arhitectură guvernamentală, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Secretariatului General al Guvernului reprezintă structura care elaborează și aplică politica statului român în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni, în sensul atribuit acestui termen prin Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește obiectul întrebării dumneavoastră, precizăm că, potrivit art. 8 al actualului act normativ, „convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de către Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, iar cheltuielile privind organizarea și desfășurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură prin bugetul Camerei Deputaților”.

Facem mențiunea că toate competențele fostului Minister pentru Românii de Pretutindeni sunt gestionate, în prezent, de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

În acest context, vă recomandăm să abordați tema privind organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni în dialogul dumneavoastră cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Cu deosebită considerație. Mulțumesc.

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect cuantumul tuturor taxelor consulare percepute în prezent de Ministerul Afacerilor Externe pentru românii de pretutindeni, vă aduc la cunoștință următoarele.

Mai aveți una, nu?

Da. Scurt.

OK.

Ca urmare a întrebării dumneavoastră privind „Situația posturilor ocupate și a celor vacante din ambasade și consultate”, vă aducem la cunoștință următoarele.

În ceea ce privește situația ocupării posturilor din serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe, cuprinzând misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, din numărul maxim de posturi prevăzute, conform art. 12 alin. (8) din Hotărârea de Guvern nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările și completările ulterioare, în prezent sunt 1.488 de posturi; la data de 15 iunie 2021 erau ocupate un număr de 1.222 de posturi, iar un număr de 266 de posturi erau vacante.

Mulțumesc.

Mulțumim frumos, doamnă secretar de stat. Aveți comentarii, domnule deputat? Mulțumesc frumos.

Ministerul Educației, un răspuns pentru doamna deputat Intotero Natalia-Elena.

Doamna secretar de stat Maria Ștefania Manea. Vă rog.

În conformitate cu art. 12 alin. (2) și (3) din OM nr. 3.238/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, mai sus menționat, comisia pentru curriculum a unității de învățământ centralizează opționalele propuse de colectivele de cadre didactice și realizează oferta CDS a școlii, care conține lista de opționale propuse.

Oferta de curriculum la decizia școlii este prezentată, dezbătută și avizată de consiliul profesoral, iar forma finală rezultată din această dezbatere este propusă spre aprobare consiliului de administrație al unității de învățământ.

În acest context legislativ, Ministerul Educației nu centralizează date cu privire la curriculumul la decizia școlii dezvoltat la nivelul unităților de învățământ.

Cea de-a doua întrebare – „Care este disciplina opțională accesată de cei mai mulți elevi din România în perioada 2018–2020?”.

La nivel național, Ministerul Educației are aprobate următoarele opționale privind educația ecologică și protecția mediului: „Creează-ți mediul”, pentru clasele de la a III-a până la clasa a VII-a; „Educație ecologică și protecția mediului”, pentru clasele de la a V-a până la clasa a VII-a; „Educație pentru sănătate”, pentru clasele I și a XII-a.

Disciplina opțională la care au participat cei mai mulți elevi este „Educație pentru sănătate”, fiind accesată, anual, în medie, de aproximativ 150.000 de elevi.

Mulțumesc frumos. Doamnă deputat, aveți intervenții? Vă rog.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## **Doamna Maria Ștefania Manea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Educației_ **:**

## Bună ziua!

## Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1.623A din 2021, având ca obiect „Discipline opționale preferate de elevi”, vă comunic următoarele.

Prima dintre aceste întrebări era: „Care este numărul elevilor care au urmat un opțional de cunoaștere a mediului înconjurător în anul 2018, 2019 și 2020?”

În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (6) din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opțională se elaborează la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale și, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Da, dumneavoastră ați spus, de aici, de la acest pupitru, că „Educația pentru sănătate” a avut cele mai multe solicitări și în acest an școlar.

În consecință, „Educație pentru sănătate” există, se predă. Pentru a dezvolta acest opțional este foarte important să identificăm cât mai mulți specialiști care să-l predea și nu cred că alte legi, care să vină să discute despre o nouă materie, așa cum doresc unii – „Educație sexuală” –, își au rostul.

## Mulțumim frumos.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar al AUR.

Doamna secretar de stat Mihaela-Cătălina Bădoiu. Vă rog. ## **Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu** _– secretar de stat în_

_Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Existența unor programe de start-up pentru revenirea românilor în țară”, vă comunicăm succint următoarele.

România se află în plin proces de elaborare a documentelor de programare aferente perioadei 2021–2027, în urma unei consultări ample cu toate părțile interesate.

În ceea ce privește antreprenoriatul și încurajarea revenirii în țară a românilor din diasporă, subliniem faptul că acestea reprezintă o prioritate de finanțare pentru MIPE. În acest caz, în cadrul procesului curent de elaborare a programelor operaționale pentru perioada de programare 2021–2027, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene caută soluții optime de implementare a fondurilor europene, astfel încât să răspundă nevoilor reale ale tuturor categoriilor de beneficiari.

Astfel, la nivelul Programului operațional Educație și ocupare, prioritatea 7 – „Antreprenoriat și economie socială”, sunt prevăzute intervenții dedicate inițierii de noi afaceri care vizează atât dezvoltarea de competențe antreprenoriale, cât și acordarea de granturi pentru inițierea unei afaceri. Și anume scheme de tip Start-Up Student, Start-Up Diaspora, Start-Up Rural etc.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos. Aveți intervenții?

## **Domnul Ringo Dămureanu**

**:**

Nu.

Mulțumesc.

Ministerul Afacerilor Interne, pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar al AUR, domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureșan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate domnule deputat Ringo Dămureanu,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Autorizarea pentru cumpărare unei arme legale de vânătoare”, vă comunicăm următoarele.

Prevederile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor au făcut obiectul controlului de constituționalitate.

Astfel, potrivit considerentelor din cuprinsul Deciziei Curții Constituționale nr. 481 din 25 iunie 2020, s-a reținut că actele normative trebuie să respecte principiul legalității, care impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile.

De asemenea, în cuprinsul deciziei la care am făcut referire, Curtea Constituțională a României a invocat faptul că, referitor la noțiunea de pericol pentru ordinea publică, prin

Decizia nr. 99/25.02.2020, Curtea Constituțională a reținut că aceasta desemnează o stare de fapt, și nu un fapt, ce ar putea periclita în viitor relațiile sociale, suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, la persoană, drepturile și libertățile acesteia, la proprietate, precum și întreaga ordine de drept.

Astfel, Curtea a constatat că prevederile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 sunt îndeajuns de clare, noțiunea de pericol social neputând fi reglementată cu precizie absolută, recurgându-se mai degrabă la categorii generale decât la legi exhaustive care să nu fie de ritmicitate excesivă și să se poată adapta la schimbări de situație.

În acest sens, pentru acordarea autorizației de procurare a armelor letale, persoanele care solicită asemenea autorizații trebuie să îndeplinească cumulativ anumite condiții, printre care se regăsește și aceea de a nu prezenta pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor, conform datelor și informațiilor existente la organele competente.

Mulțumesc frumos. Sunt intervenții? Nu.

Tot Ministerul Afacerilor Interne, dar domnul Dunava Costel nu este. Vă rog să-i trimiteți în scris.

Da.

Domnului deputat Coarnă i-am înmânat și am discutat cu dânsul. Este într-o emisiune la un post de televiziune.

OK.

Și i-am comunicat răspunsul.

Atunci, domnule secretar, vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos. Domnul deputat Mitrea Dumitrina este? A, doamna! Scuzați-mă!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru doamna deputat Mitrea Dumitrina.

Domnul secretar de stat Gheorghe Ștefan. Vă rog. Îmi cer scuze încă o dată, doamnă!

## **Domnul Gheorghe Ștefan** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimată doamnă deputat Dumitrina Mitrea,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată cu nr. 1.700A/2021, având ca obiect refuzul aplicării legii în vederea asigurării suprafețelor necesare pentru pășunat, vă comunicăm următoarele.

În vederea edificării modului de aplicare a prevederilor legislației în vigoare în domeniul pajiștilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin inspectorii din cadrul structurilor teritoriale din subordine, a efectuat un control la Primăria Comunei Bălțătești, județul Neamț, cu privire la închirierea în condițiile legii a suprafețelor de pășune aflate în administrarea consiliului local.

Din verificarea documentelor puse la dispoziție de reprezentanții Primăriei Bălțătești a reieșit faptul că domnul Munteanu Mihai deține contractul de închiriere nr. 2.549/9.05.2015, cu o suprafață de 20,84 de hectare, situat în trupul de pășune Zîmbrești, teren aflat în domeniul privat al comunei Bălțătești, județul Neamț. Perioada pentru care a fost încheiat contractul de închiriere a suprafeței de pășune este de 10 ani, contractul fiind valabil începând cu data de 9.05.2015, pe care vi l-am prezentat anexat.

Perioada de contractare este de 10 ani pentru toți crescătorii de animale, așa cum este prevăzut la art. 9 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34 din 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos. Doamnă deputat, aveți comentarii?

## **Doamna Dumitrina Mitrea**

**:**

Nu.

Mulțumesc frumos.

Tot Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD, domnul secretar de stat Gheorghe Ștefan.

Obiectul: „Produse alimentare consumate în România”. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimată doamnă deputat Natalia-Elena Intotero,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Produse alimentare consumate în România”, fac următoarele precizări.

Politicile publice promovate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au ca scop dezvoltarea sectorului agroalimentar, în vederea valorificării optime a potențialului agroalimentar național.

Conform noului plan național strategic, MADR are ca obiectiv identificarea și implementarea unor măsuri de sprijin pentru creșterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producția internă, în concordanță cu potențialul de producție și promovare a produselor agroalimentare românești, contribuind la stimularea creșterii competitivității pe piața internă și internațională.

În acord cu orientările viitoarei politici agricole comune, care urmăresc asigurarea accesului consumatorilor la alimente de calitate superioară, precum și de creștere a cererii consumatorilor pentru astfel de produse, MADR derulează acțiuni specifice care oferă producătorilor instrumente corespunzătoare de identificare și creștere a vizibilității produselor cu caracteristici calitative superioare care constau în: susținerea certificării, facilitarea accesului la finanțare prin programe europene, finanțarea pentru promovarea și susținerea sistemelor de calitate.

Avem scheme de calitate pentru produsele agricole și alimentare cu cele două submăsuri, submăsura 3.1 – „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” și submăsura 3.2 – „Sprijin pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne”.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat.

O consult pe doamna deputat: dacă are vreun comentariu?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero**

**:**

Da.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul considerabil. Vă mărturisesc că am adresat această întrebare pentru că am avut foarte multe persoane venite în audiență la cabinetele parlamentare din județul Hunedoara, care mi-au adresat diferite întrebări, care se regăsesc în răspunsul oferit de dumneavoastră. Am să-l pun la dispoziția tuturor celor interesați de agricultură în județul nostru, în județul Hunedoara, și nu numai, și a mass-mediei, pentru a fi informați. Și sper eu ca, atunci când ei vor apela la tot ceea ce înseamnă proiecte, programe pe care dumneavoastră le-ați menționat, să li se și răspundă afirmativ și, în egală măsură, să li se și răspundă la telefon.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Consult sala: dacă domnul deputat Păunescu Silviu-Titus, de la Grupul parlamentar al AUR, este?

Domnul deputat Păunescu Silviu-Titus? Nu este.

Domnule secretar de stat Gheorghe Ștefan, de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, vă rog ca pentru domnul deputat Păunescu Silviu-Titus răspunsul să fie trimis în scris, pentru că nu este prezent în sală. Vă rog.

Ministerul Culturii, răspuns pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar al AUR, cu obiectul „Tezaurele umane vii”.

Domnul secretar de stat István Demeter.

Vă rog.

## **Domnul Demeter András István** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră vă comunicăm următoarele.

Programul „Tezaure umane vii” a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acest program funcționează din anul 2010, în baza ordinului Ministerului Culturii nr. 2.491/27.11.2009, cu modificările și completările ulterioare.

Titlul „Tezaur uman viu” este un titlu onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate. Este viager, personal și netransmisibil și se acordă de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Există o pagină dedicată tezaurelor umane vii pe site-ul Ministerului Culturii, cu toate personalitățile care au primit această recunoaștere, cu dată de prezentare, fotografie, meșteșugul sau îndeletnicirea pentru care au candidat etc.

Vă mulțumesc frumos. Înțeleg că aveți intervenție.

Vă rog, domnule deputat Dămureanu.

Domnule președinte de ședință, Domnule secretar de stat,

## Mulțumesc pentru răspunsul redactat.

În numele acestor tezaure umane vii ale umanității care trăiesc pe teritoriul României și pe care noi, ca parlamentari ai României, suntem datori să le protejăm și să le onorăm, doresc să vă spun că nu am înțeles motivul pentru care, fiind pandemie, nu s-au transmis la timp acele titluri. Ba, mai grav, vreau să vă spun că, chiar și cu o întârziere de un an, un an și jumătate, ele au fost înghesuite în niște plicuri de hârtie mai mici decât dimensiunile lor standard, astfel că mi s-a spus de unele dintre aceste persoane, cu tristețe, că, deși era diploma cea mai valoroasă de pe întreg parcursul vieții, așa cum arată acea hârtie, le provoacă rușine a o prezenta. De ce? V-am explicat mai devreme. Ea a fost introdusă cocoloșit, șifonată, oamenilor chiar le este rușine s-o prezinte și am să vă rog respectuos, dacă bugetul instituției dumneavoastră permite – dacă nu, mă ofer chiar personal să suport acest lucru –, să le reeditați aceste diplome din 2020 și să le trimiteți prin poștă, într-un plic corespunzător, dacă nu cumva, între timp, vă este posibil chiar să le primiți și să le înmânați oficial sau să desemnați măcar prefecții din județele respective să meargă și să le înmâneze personal. Ar fi o dovadă de respect totuși din partea statului, un stat greoi, care de multe ori uită să-și respecte propriii cetățeni.

În numele tezaurelor umane vii care trăiesc în România, vă mulțumesc pentru această înțelegere.

Mulțumesc frumos, domnule deputat. Ministerul Finanțelor, pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar al AUR: „Măsuri fiscale pentru încurajarea revenirii românilor în țară”.

Domnul secretar de stat Lucian Ovidiu Heiuș. Vă rog.

**Domnul Lucian Ovidiu Heiuș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor_ **:**

Bună ziua, domnule deputat!

La întrebarea dumneavoastră vă precizez că, în ceea ce privește instituirea unor măsuri fiscale de natură a stimula decizia unor cetățeni români stabiliți în afara țării de a se întoarce în România, la nivelul Ministerului Finanțelor nu au fost propuse acte normative privind astfel de facilități; în schimb, există multe facilități care se acordă conform Codului de procedură fiscală și Codului fiscal, pe care vi le-am detailat în adresa pe care v-am dat-o în răspuns la întrebarea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Aveți comentarii, domnule deputat?

**Domnul Ringo Dămureanu**

**:**

Da.

Ne-am fi dorit ca Ministerul Finanțelor să aibă în vedere și cetățenii care doresc să se repatrieze, dar înțelegem că deocamdată nu sunt. Vom avea în vedere pentru următoarele inițiative legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Consult sala: dacă domnul deputat Acatrinei DorelGheorghe este?

Nu este.

Domnule secretar de stat Lucian Ovidiu Heiuș, pentru întrebarea cu obiectul „Impozitarea diurnelor duce la ieșirea de pe piața europeană a întreprinzătorilor români”, vă rog să-i trimiteți domnului deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe răspunsul în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD, întrebarea cu obiectul „Valori rații hrană”?

## Nu este.

La fel, domnule secretar de stat Lucian Ovidiu Heiuș, vă rog să-i trimiteți și domnului deputat răspunsul în scris.

Ținând cont că pentru restul de răspunsuri s-au solicitat, din partea ministerelor, amânări, declar închisă a doua parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată răspunsurilor la întrebări și interpelări pentru deputați.

Mulțumesc frumos ministerelor.

Mulțumesc frumos deputaților.

Mulțumesc frumos staffului tehnic.

Vă rog.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.53._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337546]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 110/8.VII.2021 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei