Stenogramă plen

## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă invit să luați loc în băncile dumneavoastră, pentru a putea începe ședința plenului de astăzi.

Vă mulțumesc frumos.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul de 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 217 deputați.

În conformitate cu prevederile art. 93 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei Deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți, 25 mai, și miercuri, 26 mai; programul de lucru pentru perioada 25–29 mai 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 17–25 mai de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; și informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate în comisiile permanente.

Vă reamintesc, de asemenea, că potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Vă întreb și dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi.

## Vă rog.

Domnul lider de grup, Ionuț Moșteanu.

## Bună ziua, colegi!

Bună ziua, doamnă președinte de ședință!

Cu acordul liderilor de grup, vă rog să introducem pe ordinea de zi, la poziția 6, Pl-x 125/2021 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Având acordul liderilor de grup, atunci această propunere legislativă va fi introdusă la punctul 6 de pe ordinea de zi.

Înainte de a intra în ordinea de zi, aș vrea să îi dau cuvântul domnului deputat Adrian-Miroslav Merka, cu prilejul Zilei limbii slovace.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Adrian-Miroslav Merka:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

România este țara unde slovacii trăiesc liber și pașnic, unde își promovează cultura, tradițiile și identitatea, de peste 250 de ani.

Noi, slovacii din România, suntem una din componentele acestei țări, participând activ la istoria acesteia. Facem parte din bogăția culturală a României, deoarece considerăm că multitudinea și diversitatea limbilor sunt capitalul cultural al țării noastre.

## Stimate doamne,

Stimați domni,

Pentru o etnie, învățarea și utilizarea limbii constituie prioritatea numărul unu.

Pentru noi, slovacii din România, biserica, școala, literatura, activitățile artistice, folclorul, gastronomia tradițională ne conduc la păstrarea amprentei specifice comunităților noastre slovace.

Cei care vorbesc și scriu azi în limba slovacă duc mai departe tradiția strămoșilor noștri, păstrată vie, în ciuda istoriei. Timpul ne-a demonstrat că, stând alături unii de alții, respectându-ne și ajutându-ne, am putut să formăm o națiune unită.

Sprijinul atât de necesar de care beneficiem din partea statului român și a autorităților române ne responsabilizează, ne fac să ne exprimăm și să ne arătăm loialitatea față de acest pământ și față de această țară. Dorim ca și generațiile viitoare de slovaci să simtă acest lucru.

Faptul că prin Legea nr. 142/2014 a fost decretată ziua de 25 mai drept Ziua limbii slovace, capitalul cultural al țării noastre a fost și mai mult pus în evidență.

Din acest motiv, cu ocazia sărbătoririi Zilei limbii slovace în România, nu doresc altceva decât să-i încurajez pe toți slovacii, precum și pe vorbitorii și iubitorii acestei limbi să omagieze limba noastră, să o promoveze cu mândrie, alături de istoria și tradițiile slovace.

Ca respect pentru prietenia dintre cele două țări, România și Slovacia, Excelența Sa ambasadorul Republicii Slovace la București este în mijlocul nostru și ne transmite un salut din partea dumnealui.

Vă mulțumesc! _Ďakujem!_

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Permiteți-mi să urez și eu la mulți ani limbii slovace și slovacilor din România și de pretutindeni!

Continuăm. Domnul deputat Gheorghe Nacov.

De asemenea, domnul Nacov are o alocuțiune cu prilejul Zilei limbii bulgare.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Nacov:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Excelența Voastră domnule ambasador, Doamnelor și domnilor colegi,

Încep prin a ura la mulți ani întregii națiuni slovace și colegului nostru Adrian felicitări, la mulți ani și numai bine! Întrucât ieri a fost Ziua limbii bulgare în România, sărbătoare oficială, am pregătit o alocuțiune intitulată „Noi suntem bulgarii României. Mulțumim, România!”.

Ziua de 24 mai este zi de sărbătoare pentru toți bulgarii din lume. Este Sărbătoarea scrierii chirilice, a educației și culturii bulgare, Ziua Sfinților Frați Kiril și Metodiu.

Pentru bulgarii României, această zi este și Sărbătoarea limbii bulgare. Prin Legea nr. 100/2015, la inițiativa regretatului Niculae Mircovici, deputatul minorității bulgare la acea dată, ziua de 24 mai a fost declarată Ziua oficială a limbii bulgare în România.

Proclamația de la 1 Decembrie 1918 folosește termenul de „popoare”. Astăzi se utilizează termenul de „minorități naționale”. Indiferent de termenul utilizat, cetățenii români de naționalitate bulgară suntem una din componentele națiunii române. Și suntem mândri că putem fi bulgarii României.

Limba maternă constituie o legătură sacră între o persoană și toate generațiile de ascendenți ai săi. Păstrarea identității naționale în zilele noastre, în comunitățile mici, constituie o provocare serioasă. Acest lucru ar fi, practic, imposibil fără instrumentele legale și economice necesare păstrării limbii materne. Fără limba bulgară, noi am fi fost mai puțin bulgari.

Faptul că noi, minoritatea bulgară din România, avem posibilitatea să ne creștem copiii în spiritul apartenenței la etnia noastră ne face să fim recunoscători. Sărbătoarea limbii bulgare în România constituie un moment desăvârșit pentru a ne exprima, încă o dată, recunoștința.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat.

De asemenea, le urez și eu la mulți ani, cu ocazia Zilei limbii bulgare, bulgarilor din România și de pretutindeni! Mulțumim frumos. Stimați colegi,

Intrăm în ordinea de zi, dar înainte avem o intervenție pe procedură, din partea domnului deputat Ionuț Stroe. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ionuț-Marian Stroe:**

Bună ziua, dragi colegi! Excelența Voastră, Dragi colegi,

Consider că astăzi, înainte de a începe ședința noastră, este de datoria noastră să atragem atenția asupra unui moment extrem de dificil, un moment extrem de sensibil și să ne poziționăm ferm împotriva oricăror acțiuni pe care le consider intolerabile, ale unei țări, din păcate, europene – și aici vorbim despre Belarus.

Este nevoie să condamnăm cu fermitate deturnarea zborului civil, zborului comercial din acest weekend, pentru aceasta, din păcate, folosindu-se chiar mijloace militare, după cum ați văzut.

Scopul vădit al acestei acțiuni a fost acela de a aresta un opozant important al puterii Lukașenco, jurnalistul Roman Protasevici.

Mai mult decât acțiunea în sine, siguranța foarte multor cetățeni europeni a fost grav afectată.

Și astfel de acțiuni trebuie de fiecare dată condamnate, ele putând fi considerate chiar o provocare la adresa păcii și securității europene.

Este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, este o încălcare flagrantă a drepturilor omului, a drepturilor cetățenilor europeni și poate fi, dacă nu reacționăm ferm și prompt, chiar un precedent extrem de periculos, pentru că o astfel de încălcare a unor drepturi nu poate fi tolerată, cu atât mai mult în Uniunea Europeană, unde, din păcate, cetățeni europeni au fost percheziționați și reținuți ore întregi în aeroportul de la Minsk.

Nu în ultimul rând, vă îndemn să ne alăturăm și noi oficialilor europeni care cer eliberarea imediată a jurnalistului Roman Protasevici și a partenerei sale și, de asemenea, să sprijinim viitoare și eventuale sancțiuni europene care să corecteze astfel de comportamente pe viitor.

## Vă mulțumesc și eu.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Aveți o informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale; Pl-x 5/2021; lege organică.

Raportul de la Comisia juridică nu a fost depus, iar termenul de depunere a acestui raport era 25 martie 2021.

Data prezentării în Biroul permanent a fost 3 martie 2021, iar data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final este 24 mai 2021, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților. ## Continuăm cu punctul 2 de pe ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului nr. 16, adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014, la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950; PL-x 131/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege. Și dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, adică Guvernul României.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte de comisie.

Protocolul nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg, reprezintă unul dintre elementele importante ale procesului de reformă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care intră în responsabilitatea statelor părți la convenție.

Practic, s-a decis ca statele membre să eficientizeze activitatea CEDO și să crească gradul de implementare a convenției la nivel național.

Acest protocol a fost semnat de România la 14 octombrie 2014, prin agentul guvernamental pentru CEDO, și a intrat în vigoare în 2018, în urma semnării de către 16 state membre ale Consiliului Europei.

Acest proiect de act normativ a fost elaborat în cadrul unui grup interinstituțional cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Justiției și prin consultarea Curții Constituționale a României, Consiliului Superior al Magistraturii și Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.

De aceea, Guvernul susține acest act normativ și raportul comun al comisiilor.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiilor raportoare.

Vă rog, aveți cuvântul pe procedură, domnule Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Doamnă președinte de ședință,

Constat, de două sau 3 săptămâni de zile, că reprezentanții Guvernului, atunci când iau cuvântul, se adresează președintelui de ședință al plenului Camerei Deputaților în felul următor – „Vă mulțumesc, doamnă președinte de comisie” sau „...domnule președinte de comisie”.

Am rugămintea către reprezentanții Guvernului să țină seama că suntem la ședința plenului Camerei Deputaților și vorbim fie despre președintele Camerei Deputaților, fie despre un vicepreședinte care ține locul președintelui Camerei Deputaților, iar formula corectă de adresare este „doamnă președinte de ședință” sau „domnule președinte de ședință”.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim pentru aceste precizări.

Rugăm membrii Guvernului să țină cont de ele.

Dau, în continuare, cuvântul reprezentantului PSD, domnul Vasile Suciu.

Vă rog.

Pe procedură, da?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Pe procedură.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Domnule Andronache, pe fond – și pe formă, cum vreți –, aveți dreptate, dar nu pot să nu remarc că oarecum războiul surd din PNL face victime inclusiv în Parlament.

Stimați colegi de la PNL,

Secretarii de stat pe care ni-i trimiteți în Parlament sunt ai dumneavoastră și ai USR-ului și cred că ați putea să-i instruiți, exact, ce înseamnă președinte de ședință, președinte de Cameră și de comisie.

Vă mulțumesc.

După această intervenție, continuăm dezbaterile pe proiectul de lege și îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru drepturile omului și Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Domnul președinte al Comisiei juridice, Mihai Badea. Vă rog.

## PL-x 131/2021.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului nr. 16, adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014, la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Obiectul de reglementare este ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014.

Principalul element de noutate se referă la posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea convenției sau a protocoalelor sale. Instrumentul convențional reglementează conținutul unei cereri de aviz consultativ, procedura de examinare a admisibilității acestei cereri și procedura de emitere a avizului consultativ de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au examinat proiectul de lege în ședința organizată în sistem mixt din data de 5 mai 2021, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege în ședința desfășurată în sistem hibrid din data de 13 mai 2021.

Vă mulțumesc frumos.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Conform prevederilor art. 120 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

Domnule președinte, dacă puteți să faceți o propunere de timp?

Vă rog.

Propun 3 minute pentru dezbateri, doamnă președinte de ședință.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

Avem patru amendamente admise.

De la 1 la 4 dacă sunt observații?

Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final. Continuăm cu punctul 3 de pe ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16, adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014, la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950; PL-x 132/2021.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveți cuvântul.

Și, dacă puteți, să vă și prezentați, vă rog.

## **Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman:**

Da.

Sunt Daniela Gîtman, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Mulțumesc și eu.

Îmi cer scuze pentru confuzie!

În vederea aplicării Protocolului nr. 16, la CEDO s-a impus adoptarea unor măsuri de implementare în special în ceea ce privește reglementarea procedurii de solicitare a avizelor consultative de către instanțele desemnate, precum și a efectelor juridice ale acestora asupra soluționării cauzelor în care au fost solicitate.

În acest sens, proiectul de lege de punere în aplicare stabilește că Înalta Curte de Casație și Justiție poate solicita CEDO să emită un aviz consultativ cu privire la chestiuni de principiu privind interpretarea ori aplicarea drepturilor și libertăților din convenție sau din protocoale la aceasta.

În privința Curții Constituționale a României, prin proiect se propune ca solicitările de aviz consultativ să poată fi formulate în cazul soluționării excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, precum și al contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic.

Considerăm acest proiect de act normativ ca fiind util. De aceea, Guvernul susține atât raportul comun, cât și adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat. Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru drepturile omului și Comisia juridică.

Domnule deputat Andrei Lupu, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului comun, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16, adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014, la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare punerea în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014.

În temeiul art. 56 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la lucrările comisiilor au participat și au luat cuvântul președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și un secretar de stat din cadrul Ministerului Justiției.

În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

O să vă rog să propuneți și un timp afectat dezbaterilor.

3 minute.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

3 minute.

Trecem la dezbateri generale.

Dau cuvântul doamnei deputat Olivia-Diana Morar, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În completarea celor menționate de reprezentantul Guvernului, aș vrea să adaug faptul că proiectul de act normativ stabilește că Înalta Curte de Casație și Justiție poate solicita CEDO să emită un aviz consultativ cu privire la chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților din convenție sau din protocoalele la aceasta, iar, în cazul în care apreciază că este necesar, poate să o facă în două cazuri:

– în materie civilă, când este învestită cu judecarea cauzei în recurs sau, după caz, în procedura sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

– iar în materie penală, când este învestită cu judecarea cauzei în primă instanță sau în ultimă instanță, în căi ordinare de atac sau, după caz, în procedura sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În privința Curții Constituționale a României, prin proiect se propune ca solicitările de aviz consultativ să poată fi formulate în cazul soluționării excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, precum și al contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic.

Dată fiind importanța acestei inițiative legislative, Grupul PNL va susține adoptarea sa.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Urmează să trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observații?

Nu sunt.

De la 2 la 14, amendamente admise, dacă sunt observații?

Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

În urma sesizării personalului de probațiune, care mi-a fost adresată, referitoare la o situație discriminatorie privind efectuarea concediului de odihnă, vă propunem, împreună cu

domnul deputat Vexler, modificarea legii de așa manieră încât personalul de probațiune să poată beneficia de efectuarea dreptului la concediu de odihnă de aceeași manieră cu toți angajații din România.

Situația a fost generată de adoptarea succesivă a celor două acte normative, prima dată, legea specială, apoi, Codul muncii și, după adoptarea Codului muncii, nu s-a mai revenit asupra Legii referitoare la personalul de probațiune.

În consecință, în comisie a existat unanimitate în ceea ce privește adoptarea acestui raport.

Vreau să salut această unanimitate și să-mi exprim speranța că vom putea consemna un rezultat similar și în plen.

Vă mulțumesc anticipat.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, dau cuvântul doamnei deputat Oana Țoiu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 166/2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru modificarea art. 15 alin. (6) din Legea nr. 327/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului de probațiune.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 19 aprilie.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului PNL, dau cuvântul domnului deputat Michael Gudu.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

În momentul de față, consilierii de probațiune pot să-și reporteze zilele de concediu neefectuate în primul trimestru al anului următor, conform Legii nr. 327/2006, față de celelalte categorii profesionale, care pot să efectueze concediul de odihnă într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual, conform Codului muncii.

Având în vedere că în momentul de față consilierii de probațiune sunt prejudiciați, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota inițiativa legislativă, astfel încât să se elimine aceste inechități și să se stabilească un tratament egal pentru toate categoriile profesionale, inclusiv pentru consilierii de probațiune.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu Vexler, din partea minorităților naționale.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Proiectul corectează o problemă care este aparent simplă, dar care în mod evident a afectat o întreagă categorie de personal.

Această discriminare a apărut acum aproximativ 5 ani, în momentul când Codul muncii a fost modificat și îmbunătățit prin acea prevedere care menționa raportarea zilelor de concediu în anul următor și modul în care ele pot fi recuperate, dar, din păcate, la momentul respectiv, noile prevederi introduse în Codul muncii nu au fost corelate cu legea specială în vigoare pentru personalul de probațiune.

Este un gest minimal și de respect față de acești oameni, respectiv de a le restitui același drept pe care îl au toți angajații din țară.

Și îmi permit să-l felicit pe colegul meu, domnul deputat Ganț, care a sesizat această problemă.

Mi-aș dori ca în viitor, atunci când apar astfel de situații, lipsa unor corelări între legile-cadru și legile speciale, să le putem face cât mai repede, pentru a evita situații neplăcute.

La rândul meu, de asemenea, le mulțumesc colegilor din Comisia pentru muncă, care au sprijinit acest proiect și care au permis ca raportul să fie adoptat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Oana Florea, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

O inițiativă lăudabilă; o susținem, o apreciem, dar este ca o picătură de apă într-un pahar mult prea plin pentru acești oameni.

Dragi colegi,

Trebuie să știm despre ce vorbim.

La nivel național sunt 550 de agenți de probațiune, care trebuie să rezolve dosarele a 100.000 de persoane; lucrează în spații improprii; deși legea le dă dreptul la pază, paza nu a putut fi asigurată de către Ministerul Afacerilor Interne, pentru că aceste spații, din motive tehnice, nu oferă posibilitatea pentru a li se acorda paza.

Amintesc că sunt foarte multe femei, foarte multe doamne care lucrează în cadrul sistemului de probațiune și au de-a face cu oameni care au fost condamnați pentru infracțiuni cu violență.

De asemenea, statutul lor este din anul 2006 și nu este deloc pus în acord cu legea din 2013. Suntem în 2021 – nu s-a rezolvat această problemă.

Totodată, și-au câștigat măriri salariale, în instanță, dar banii nu le-au intrat în conturi nici până la această dată.

Sunt multe de spus, este mult de lucru în acest domeniu.

Și îmi spuneau – și e bine să amintesc – că este mult mai ieftin a ține acești oameni eliberați condiționat în sistemul de verificare prin probațiune decât să-i ții la închisoare. Adică

este, practic, o afacere pentru statul român; un om încarcerat cheltuiește mult mai mulți bani decât un om aflat în stare de libertate condiționată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Andi Grosaru, de la Grupul minorităților. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Vorbesc pe procedură.

În primul rând, s-a vorbit pe timpul Grupului minorităților naționale.

Vreau să vă comunic faptul că cine a vorbit pe timpul grupului nu a avut acordul nici al liderului de grup, nici al Grupului minorităților naționale.

Nu fac referire la proiectul de lege, pentru că este un proiect de lege bun, ci la un mandat pe care cineva trebuie să-l respecte.

Mulțumesc foarte mult.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Pe procedură, dau cuvântul domnului deputat Ovidiu Ganț.

Pentru stenogramă, pe procedură.

Singurii deputați ai Grupului parlamentar al minorităților naționale care au vorbit pe acest subiect au fost inițiatorii proiectului.

Vă mulțumesc frumos.

Da.

Vă mulțumesc frumos.

Procedură, vă rog, domnule Grosaru.

După război mulți viteji se-arată!

În primul rând, ca să spui că ești inițiator, trebuia să faci mențiunea la început, nu după toate cele pe care le-am menționat mai devreme.

Este vorba despre credibilitate, stimați colegi, și este vorba despre respect. Iar în Grupul minorităților naționale cel care nu respectă colegii în niciun caz nu sunt eu.

Mulțumesc foarte mult.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos. Stimați colegi...

Suntem într-un for al dezbaterilor și este bine ca acei deputați care au ceva de spus pe proiectele de lege să se exprime de la tribuna Parlamentului.

Contez pe înțelegerea aceasta din partea tuturor.

Nemaifiind intervenții la dezbateri generale și nici pe procedură, potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc și eu.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mihai Badea, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație.

Vă rog.

## PL-x 120/2021

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare este clarificarea statutului prefectului și al subprefectului, ca fiind funcții de demnitate publică. De asemenea, se propune înființarea funcției de secretar general al instituției prefectului, funcție publică din categoria înalților funcționari publici.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Și propun ca timpul de dezbatere să fie de 3 minute.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Da, din partea Grupului PSD, domnul deputat Nicușor Halici.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Nicușor Halici:**

În primul rând, fac precizarea, ca să fie foarte clar, că Partidul Social Democrat, fiind un partid responsabil și având o atitudine coerentă, atât când este la putere, cât și în opoziție, va vota această inițiativă legislativă.

Dar aș vrea să semnalez altceva, responsabilitatea unor politicieni – și aici mă refer la majoritatea actuală – care, atunci când erau în opoziție, s-au opus vehement și chiar au și spus în Comisia specială pentru Codul administrativ că vor înștiința membrii Comisiei Europene pentru că nu ne respectăm condițiile de preaderare și postaderare, dacă prin Codul administrativ transformăm funcțiile de prefecți și subprefecți din înalți funcționari publici în demnitari.

Pentru a nu pune în pericol angajamentele luate de România, PSD a cedat la această solicitare a opoziției din acel moment.

În schimb, ce a făcut fosta opoziție când a venit la guvernare, mai ales la câteva zile după ce a fost numit Guvernul Cîțu?

Păi, ce să facă? În plină pandemie nu avea altceva de făcut, n-avea nicio problemă cu sănătatea românilor, cu subfinanțarea spitalelor, cu lipsa cadrelor medicale și așa mai departe, avea o problemă cu prefecții și subprefecții. De aceea au dat o ordonanță de urgență ca aceștia să devină demnitari. Un lucru absolut normal, pentru că prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Și mai logic ar fi fost să ducă la bun sfârșit o astfel de inițiativă, iar șefii instituțiilor deconcentrate, care sunt extensiile ministerelor în județe, la fel, să fie demnitari publici. Dar n-au avut curajul acesta. Probabil că UDMR nu le-a cerut decât prefecții.

Da.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 22 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

De la 2 la 10 dacă sunt observații? Nu sunt.

De la 10 la 22 dacă sunt observații? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, din partea comisiei sesizate în fond, domnului deputat Andrei Lupu, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea de modificare a Legii nr. 303/2004, cu referire la instituția transferului și a numirii judecătorilor în funcția de procuror sau numirii procurorilor în funcția de judecător, cu observații.

În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ Propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în sensul reducerii vechimii necesare pentru numirea procurorilor la Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Referitor la propunerea de abrogare a dispozițiilor art. 33[1] din Legea nr. 303/2004, în consiliu nu s-a conturat un punct de vedere majoritar.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil propunerea.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc frumos. Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul doamnei deputat Oana Murariu, din partea Grupului USR PLUS.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 454/2020, pronunțată în iunie 2020, procedura de transfer al magistraților a fost declarată neconstituțională. De ce? Pentru că nu era prevăzută _per se_ prin lege organică.

Iată că proiectul de lege de astăzi remediază această deficiență, iar forma normelor juridice este îmbunătățită.

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, în iulie 2020. De atunci, transferurile sunt blocate.

Însă USR PLUS a propus și susține acest proiect de lege important.

Meseria de magistrat este un exemplu de limitare a posibilității de alegere a locului de muncă, dar limitarea este compensată de posibilitatea de transfer ulterior, în anumite condiții, inclusiv în condiții de concurență cu alți colegi magistrați. Și magistrații au nevoie de această lege, dar și sistemului judiciar îi este benefică, pentru că se pot ocupa anumite posturi mai rapid, ceea ce poate contribui la buna funcționare per ansamblu a justiției.

De aceea, reiterez că Grupul USR PLUS a propus și susține acest proiect de lege. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc frumos. Nu mai sunt... Ba da, sunt intervenții la dezbateri generale. Domnule deputat Halici, vă rog.

## **Domnul Nicușor Halici:**

Încă un exemplu, tot negativ, că, na, altceva nu pot colegii din actuala majoritate, da?

Ce facem cu această inițiativă? De fapt, ne agățăm de o decizie a Curții Constituționale care spune că o astfel de reglementare trebuia realizată printr-o lege organică. Noi venim și propunem o inițiativă de lege organică, dar modificăm foarte, foarte mult din chintesența sau esența legii și a articolelor contestate.

Dincolo de faptul că plenul CSM a avut un vot paritar, adică 8 voturi pentru, 8 voturi împotrivă, la această inițiativă, colegii din actuala majoritate nu au vrut acele dezbateri pe care le clamau atunci când erau în opoziție – transparente, mai îndelungate, cu toate instituțiile implicate și cu toți factorii de decizii. Nu, în 3 ore au creat acel simulacru de dezbatere; oricum, decizia era luată dinaintea ședinței și a fost un vot doar de formă.

Ideea este că am țipat așa, când eram în opoziție, stimați colegi din actuala majoritate – „Comisia de la Veneția! Comisia de la Veneția!”

Unde e astăzi Comisia de la Veneția, când ați venit la putere?

Nu vă mai interesează, nu? Pentru că sunteți la putere și aveți puterea absolută.

Ei, învățați acest lucru și să-l țineți minte atunci când veți veni din nou în băncile opoziției!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Bravo!

Trecem la dezbaterea pe articole, deoarece nu mai sunt intervenții la dezbateri generale.

Avem 60 de amendamente admise și 11 amendamente respinse.

De la 1 la 10, la amendamente admise, dacă sunt observații?

Nu sunt.

De la 10 la 20 dacă sunt observații? Nu sunt.

De la 20 la 30 dacă sunt observații? Nu.

De la 30 la 40 dacă sunt observații? Nu.

De la 40 la 50 dacă sunt observații? Nu sunt.

De la 50 la 60 dacă sunt observații? Nu sunt.

Trecem la amendamentele respinse.

Dacă dorește cineva să susțină vreun amendament de la 1 la 11?

Nu.

Atunci, proiectul rămâne la votul final.

Doamnă președinte,

Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune pentru educația digitală 2021–2027.

Camera Deputaților este invitată să aprobe astăzi această comunicare, prin care susținem Planul de acțiune pentru educația digitală, în scopul resetării educației și al formării pentru era digitală, precum și obiectivele curajoase ale orientării strategice prevăzute.

Subliniem importanța cercetării în domeniul științelor educației, la care să participe toți factorii interesați, furnizori de educație formală și nonformală, precum și beneficiari, pentru abordarea strategică a educației formării digitale.

Propunem elaborarea unor forme de colaborare între statele membre în domeniul educației digitale, în vederea armonizării pregătirii pentru piața muncii și antreprenoriat.

De asemenea, solicită analizarea variantelor de organizare ale viitorului centru european pentru educație digitală, pentru a se alege cea mai puțin împovărătoare soluție pentru contribuabilul european și pentru a se minimiza birocrația.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, la dezbateri generale, doamnei deputat Christine Thellmann, de la Grupul PNL.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune pentru educația digitală 2021–2027 Resetarea educației și formării pentru era digitală; COM(2020) 624.

Documentul supus astăzi dezbaterii și aprobării plenului face parte dintr-un amplu pachet de reforme demarate de către Comisia Europeană, în 2016, moment ce a marcat angajamentul asumat de către liderii europeni, de creare a unor oportunități reale pentru tineri, angajament materializat la acea vreme prin adoptarea inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Corpul european de solidaritate.

Pandemia de COVID-19 și efectele resimțite la nivelul tuturor domeniilor de activitate au determinat o reașezare a priorităților pe termen scurt ale Comisiei Europene. Un domeniu strategic vizat de instituția europeană a fost și cel al educației, motiv pentru care, în 2020, Comisia Europeană a adoptat două inițiative noi: DUPĂ PAUZĂ

– Noua comunicare privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, care stabilește calea de urmat către realizarea sa până în 2025;

– Un plan de acțiune pentru educația digitală 2021–2027, care propune un set de inițiative pentru educația digitală de înaltă calitate, incluzivă și accesibilă în Europa.

Acestea vor constitui pilonii esențiali ai celui de-al treilea Summit european pentru educație, pe care Comisia Europeană îl va găzdui online în data de 10 decembrie, unde se vor reuni miniștrii și principalele părți interesate, pentru a discuta despre modalitățile prin care educația și formarea pot fi adaptate erei digitale.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos, doamnă deputat.

Nemaifiind comentarii de ordin general, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții?

La titlu?

Nu sunt.

Adoptat.

La preambul?

Nu sunt obiecții.

Adoptat.

La articolul unic, obiecții?

Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Stimate colege și stimați colegi,

Am epuizat timpul dedicat dezbaterilor plenului de astăzi, așa că încheiem aici prima parte a ședinței Camerei Deputaților.

În continuare, îl invit pe domnul deputat Marius Budăi, pentru a prezenta răspunsurile la întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului.

Vă urez tuturor o seară plăcută!

Bună ziua, stimați colegi!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 25 mai 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

- Domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar al

- AUR – răspuns de la Ministerul Afacerilor Externe.

- Doamna secretar de stat Daniela Grigore Gîtman, vă rog. Este domnul Dămureanu în sală? Nu este.

Atunci, o să trimitem în scris.

Domnul Focșa Dumitru-Viorel este în sală? Este. Tot de la Ministerul Afacerilor Externe. Vă rog, doamnă secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule deputat Dumitru-Viorel Focșa,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră privind „Situația românilor din Valea Timocului”, doresc să vă supun atenției următoarele elemente:

Interesul României pentru păstrarea și afirmarea identității culturale și etnice a persoanelor care aparțin minorității române din statele învecinate este în deplin acord cu standardele internaționale în domeniul drepturilor omului și minorităților naționale, pe care țara noastră le consideră drept valori de bază ale unei societăți democratice.

Folosirea limbii materne în administrație, accesul la educație și la serviciu religios în limba maternă, mass-media în limba maternă sunt elemente fundamentale ale păstrării identității specifice ale oricărei minorități.

În ceea ce privește situația semnalată de dumneavoastră, Ministerul Afacerilor Externe a depus eforturi constante în dialogul politic cu Republica Serbia pentru ca, în baza principiului reciprocității și a documentelor bilaterale în domeniul minorităților, etnicilor români de pe întreg teritoriul acestei țări, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuți – români sau vlahi –, să le fie asigurate la standarde europene drepturile specifice.

Partea română a solicitat constant Republicii Serbia ca toți cetățenii sârbi care își asumă identitatea română, indiferent de regiunea în care locuiesc sau de etnonimul sub care sunt identificați, să se poată bucura de drepturile la educație în limba română, să beneficieze de serviciu religios în limba maternă, să aibă acces la mass-media în limba română, să beneficieze de reprezentare în forurile politice locale și naționale.

Mulțumesc. Mulțumesc frumos.

Vă rog, domnule deputat, înțeleg că aveți un comentariu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimată doamnă secretar de stat,

Eu când am făcut această interpelare doar ce venisem de acolo și v-am rugat, în interpelarea mea, să-mi explicați ce faceți din acest moment. Pentru că situația este tragică, avem sate românești care sunt îngropate de steril, de la minereul firmelor chinezești.

Dumneavoastră mi-ați înșirat aici vorbe, în stil comunist. Nu sunt deloc mulțumit.

O să mai fac una, să știți! O să mai fac o interpelare!

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos. Domnul deputat Trif Bogdan este?

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Este, dar e la baie.

OK, amânăm până se întoarce în sală. Domnul deputat Brian Cristian este?

De la Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne. Maria Ștefania Manea, doamna secretar de stat, vă rog frumos.

Ministerul Educației?

Pentru domnul deputat Brian Cristian, da?

## **Doamna Maria Ștefania Manea** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației (din sală)_ **:**

Da.

Vă rog să vă încadrați în termenul de 3 minute, sunt mai mulți colegi astăzi...

Mulțumesc.

...și să intre toți.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 225B, având ca obiect „Aplicarea Legii educației în instituțiile de învățământ superior militar sau de ordine publică”, vă comunic următoarele:

Ministerul Educației a confirmat toți rectorii desemnați potrivit prevederilor Legii educației naționale nr. 1, cu modificările și completările ulterioare.

O funcție de conducere din cadrul unei instituții de învățământ superior se poate vacanta ca urmare a terminării mandatului, prin deces, prin pensionare, prin demisie sau ca urmare a unor hotărâri ale instanțelor judecătorești. În plus, în instituțiile de învățământ superior din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se aplică și prevederile specifice ministerelor de resort, rectorul instituției fiind și comandantul acesteia.

În acest context, funcția de rector se poate vacanta și ca urmare a demiterii sau eliberării din funcție a comandantului.

Conform prevederilor art. 177 alin. (3) din Legea nr. 1, cu modificările și completările ulterioare, conducerea instituțiilor de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională se realizează de către comandant, care are și calitatea de rector.

Funcția de comandant-rector se ocupă prin concurs, în conformitate cu reglementările Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații și ale altor instituții cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și a siguranței naționale.

Confirmarea ca rector se realizează prin ordin al ministrului educației.

Vă rog să concluzionați, doamnă secretar de stat.

...și dispozițiile militare.

Să știți că ar mai fi câteva puncte ale interpelării. Vom trimite, în mod evident, și...

Nu i-o depuneți și scris? Da.

Exact.

Vă rog!

Mulțumesc.

Domnule deputat, aveți comentarii? Nu.

Mulțumesc.

Pentru domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnul secretar de stat Paul Ene.

Vă rog.

**Domnul Paul Ene** _– secretar de stat în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului_ **:**

## Bună ziua!

## Mulțumesc.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră referitoare la „Voucherele de vacanță”, vă comunicăm următoarele:

În privința deciziei privind voucherele de vacanță, dublate de riscurile asociate situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, precum și de imposibilitatea beneficiarilor voucherelor de vacanță de a le utiliza în termen, în acest context a fost emisă Ordonanța de urgență nr. 35/2020, prin care a fost extinsă perioada de valabilitate a voucherelor de vacanță emise în perioada martie 2019 – decembrie 2019, aceasta fiind prelungită până la data de 31 mai 2021. Ulterior, ca urmare a suspendării activității structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și/sau alimentație publică și pentru a încuraja redresarea turismului românesc, în baza dispozițiilor art. XII din cuprinsul OUG nr. 226/2020, s-a dispus prelungirea valabilității voucherelor până la data de 31 decembrie 2021. În prezent, prin măsurile dispuse se urmărește plata în anul 2021 a voucherelor deja emise pentru contravaloarea serviciilor prestate de către operatorii economici din turism.

În vederea atenuării efectelor negative produse de COVID-19, în urma restricțiilor impuse pe perioada stării de alertă și de urgență și pentru a asigura continuitatea activității operatorilor economici, menționăm ca măsură de sprijin aplicabilă sectorului HoReCa prevederile OUG nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei, precum și unele măsuri fiscale, completată prin OUG nr. 10/2021.

Vă rog să concluzionați...

...în astfel de cazuri...

...domnule secretar de stat.

...este de competența CNSU și vă rugăm să vă adresați lor pentru o opinie mai clară. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos. Înțeleg că domnul deputat are un comentariu. Vă rog.

Vă încadrați într-un minut, vă rog.

## Domnule președinte,

Cam mare pretenția să mă încadrez într-un minut!

L-aș întreba pe domnul care mi-a citit răspunsul la interpelare: dumnealui crede în asemenea bălării?

Dumnealui crede că noi putem să primim asemenea răspuns?

Cu ce a venit aici? A venit și nu mi-a spus nimic.

Păi, de la a încuraja turismul românesc în 2018 cu 250 de milioane de dolari, în 2019 cu 400 de milioane de dolari, în primul an beneficiari – 1.000.000 de turiști, în al doilea an beneficiari – 1.200.000 de turiști... Ia comparați un pic cifrele! Ce încurajați dumneavoastră?

Ați prelungit prin ce?

Păi, turismul românesc nu se ține cu ordonanțe de urgență, stimați domni aflați la guvernare! Turismul românesc trebuie încurajat!

Ați închis HoReCa, tot ce a însemnat – terase, restaurante, hoteluri!

V-ați folosit de motivul pandemiei?

Da, și acesta a fost un motiv, dar nu cel mai serios. Puneți un pic mâna pe carte, nu executați doar ordinele primite de la alții, că așa trebuie făcut și așa trebuie dres! Gândiți-vă bine, acei bani...

Concluzionați, vă rog.

...s-au întors... Domnule președinte, 30 de secunde, vă rog.

...s-au întors în economia românească de două ori, de trei ori mai mult; și în 2018, și în 2019.

În 2018 au fost înmatriculate pensiuni cu 60% mai multe decât în 2017 și în 2019 cu alte 30% mai multe decât în 2018. Acestea sunt cifrele reale!

Ce faceți cu turismul românesc?

Vă spun eu – nimic!

O să merg mai departe și o să întreb prin toate locurile. Când aveți totuși de gând să salvați turismul, să dați acea bulă de oxigen?

Voucherele de vacanță au fost cele care au salvat turismul...

Mulțumesc...

...românesc.

Procedura de achiziție a panourilor s-a realizat la nivelul fiecărei unități de învățământ care s-a încadrat în prevederile actului normativ prin care s-a instituit măsura la care faceți referire.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos.

Domnule deputat, dacă aveți comentarii, vă rog, la microfon.

## **Doamna Maria Ștefania Manea:**

M-ați întrebat cât a fost costul. Și noi v-am răspuns că această procedură de achiziție s-a făcut de către unitățile de învățământ, de către anumite unități de învățământ, și nu centralizat.

Fără comentarii din sală, vă rog. Mulțumesc. Vă rog, domnule deputat.

Din respect, nu v-am întrerupt, doamnă secretar de stat, dar vă rog frumos să nu dialogați cu deputații decât prin... Vă rog.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc...

...frumos.

## **Domnul Ilie Toma:**

Mulțumesc și eu.

Mulțumesc.

Domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD.

Ministerul Educației.

Vă rog frumos, doamnă secretar de stat. Ministerul Educației! Bogdan Gheorghe Trif, domnul deputat.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Eficiența și costul panourilor de plexiglas din școli”, vă comunic următoarele:

Cronologia.

Montarea separatoarelor din plexiglas s-a realizat în baza prevederilor OMEC–OMS nr. 5.487 din 2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 în sălile de clasă unde asigurarea distanțării de un metru nu a fost posibilă, cu sprijinul autorităților publice legale.

Ulterior, prin ordinul comun al Ministerului Educației și Ministerului Sănătății nr. 3.235/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, a fost abrogat acest ordin, Ordinul nr. 5.487/2020.

Vă rog.

## **Domnul Bogdan Gheorghe Trif:**

...domnule președinte de ședință. Doamnă secretar de stat, eu am întrebat clar: cât a costat achiziția acestor panouri?

Pentru că nu puteți să veniți să ne spuneți că ați dat un ordin sau o hotărâre de Guvern, după care ați achiziționat, în baza acelei hotărâri, după care ați constatat că e o hotărâre proastă și ați renunțat la aceste panouri.

Sunt niște bani pentru care dumneavoastră trebuie să dați explicații; nu vă puteți ascunde că nu știți suma! Vă rog frumos, aștept răspunsul clar! Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Domnul deputat Șlincu Dan-Constantin, Grupul parlamentar al PSD.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, domnul secretar de stat Ionel Scrioșteanu, vă rog.

**Domnul Ionel Scrioșteanu –** _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Bună ziua!

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, formulată în ședința Camerei Deputaților, cu nr. 217B/2021, înregistrată la Departamentul pentru relația cu Parlamentul cu nr. 3.132DRP/2021, având ca obiect „Infrastructura rutieră de drumuri naționale din județul Botoșani a fost abandonată complet în ultimul an și jumătate al guvernărilor de dreapta”, vă comunicăm următoarele: CNAIR – SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, are în vedere executarea de lucrări de reparații curente și periodice pentru majoritatea sectoarelor de drum din administrarea Secției de Drumuri Naționale Botoșani.

La momentul actual se află în derulare procedura de atribuire a acordului-cadru privind execuția de covoare asfaltice cu terți.

Menționăm că sunt preconizate reparații curente pe:

- DN 24C Ștefănești–Manoleasa;

- DN 29 Huțani–Avrămeni;

- DN 29A Vârfu Câmpului–Rădăuți-Prut;

- și DN 28B Cătămărăști-Deal–Dorohoi.

Pentru tronsoanele DN 24C Bobulești–Ștefănești și DN 29B Cătămărăști-Deal–Crevicești–Brăești–Dorohoi urmează să se execute lucrări de așternere covoare asfaltice.

Referitor la tronsoanele supuse modernizării, precizăm că pentru DN 29D Botoșani–Ștefănești a fost deja emis ordinul de începere a lucrărilor, iar pentru DN 28B Târgu Frumos–Botoșani, antreprenorul are în curs de finalizare procedura de avizare a documentației din partea organismelor de mediu, necesară emiterii autorizației de construire și a ordinului de începere a lucrărilor.

Mulțumesc frumos. Domnul deputat Șlincu Dan. Un minut, vă rog să vă încadrați.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule secretar de stat,

Vreau să vă mulțumesc pentru faptul că sunteți prezent și mi-ați răspuns la interpelare, dar de acest răspuns nu pot fi mulțumit.

De drumul național 29A Dorohoi–Suceava nu ați spus nimic. Acest tronson de drum este construit din dale de beton și în acest moment pot spune că este distrus.

Pe acest tronson plin de denivelări trebuie aplicat un covor asfaltic, așa cum spuneau în urmă cu 2 ani specialiștii din cadrul DRDP Iași.

Mai mult decât atât, pe acest drum național este și podul peste Siret din localitatea Vârfu Câmpului, care este într-o stare de degradare avansată.

Dacă nu se intervine urgent pentru reabilitarea lui, există un risc major ca acesta să se prăbușească.

Vă rog mult să vă interesați: ce are în plan DRDP Iași în legătură cu modernizarea acestor două obiective?

Și cât timp mai au de gând funcționarii din această instituție să-și bată joc de cetățenii care parcurg zilnic acest drum și, cu tot disconfortul pe care îl au, totuși își plătesc taxele de drum?

Domnule secretar de stat, am încredere că vă veți implica în rezolvarea acestei probleme și că îmi veți da un răspuns. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc frumos.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Domnul secretar de stat Ionel Scrioșteanu. Vă rog frumos, domnule...

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 131B din 7 aprilie 2021, înregistrată la Departamentul pentru relația cu Parlamentul cu nr. 252B-DRP/2021, având ca obiect „Amânarea aplicării statutului personalului feroviar”, vă comunicăm următoarele:

Aplicarea Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar are impact semnificativ asupra bugetului de venituri și cheltuieli al CFR – SA, deoarece compania nu dispune de venituri proprii pentru susținerea creșterii semnificative a cheltuielilor cu salariile, cu peste 45% în anul 2021 față de anul 2020.

Cum principalul venit al CFR – SA, realizat din taxa de acces prin infrastructura feroviară a operatorilor de transport de marfă și călători – TUI –, este plafonat prin efectul unor reglementări legale, directive europene transpuse în legislația românească, compania nu dispune de venituri proprii care să-i asigure creșteri și, potrivit art. 14 și 22 din OUG nr. 12/1998 și art. 8 din Legea nr. 202/2016, completarea veniturilor pentru susținerea acestor cheltuieli va fi asigurată de la bugetul de stat.

În cazul CFR Marfă, aplicarea prevederilor statutului personalului feroviar, așa cum au fost aprobate prin Legea nr. 195/2020, ar reprezenta la momentul actual o creștere cu 34% a fondului de salarii.

Menționăm, de asemenea, faptul că, indiferent de impactul financiar, toate societățile din domeniul feroviar au obligația de a respecta prevederile legii în momentul în care aceasta va intra în vigoare.

Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Mulțumesc frumos.

Înțeleg că și doamna deputat are un comentariu. Vă rog. Un minut.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate domnule secretar de stat,

Am adresat această întrebare cu îngrijorare.

Aproape 8 ani de zile a durat până când acest statut să fie aprobat în Parlament, după intense negocieri cu sindicatele, cu ministerul, dar și cu colegii specialiști din cadrul comisiilor Parlamentului României. Și am adresat această întrebare pentru că oamenii așteaptă ca o lege aprobată să fie pusă în vigoare, dar, din păcate, nu doar că nu este pusă în vigoare – și ați recunoscut, practic, că nu reprezintă o prioritate acești oameni care muncesc la CFR, și nu numai –, ci, mai mult, am primit, cumva, o sesizare din partea sindicatelor, spun, din județul pe care îl reprezint în Parlamentul României, județul Hunedoara, am primit această sesizare la începutul lunii mai, prin care mi se aducea la cunoștință că aproximativ 133 de persoane vor fi disponibilizate în următoarea perioadă, de la Regionala Timișoara; dintre aceste persoane, aproximativ 90 de persoane din județul Hunedoara. Vă pun la dispoziție lista, în cazul în care nu o aveți. Iar azi de dimineață citeam o altă știre, și anume: „Guvernul și-a asumat în secret, în fața Comisiei Europene, desființarea CFR Marfă, folosind drept scuză decizia de recuperare a ajutorului de stat acordat ilegal în anul 2013.” Deci, practic, cumva vine să confirme și așteptam sinceritate din partea dumneavoastră. Vreau să amintesc că nu a fost un ajutor de stat acordat ilegal în 2013, ci au fost datoriile pe care statul român le are la CFR Marfă și care nu au fost plătite.

Vă rog să concluzionați.

În 2013 acestea au fost șterse.

Deci, concret, se pregătește transferul patrimoniului CFR Marfă și al contractelor către operatorii privați și, de asemenea, se pregătește sau nu concedierea acestor oameni, pentru că pierderea a aproximativ 90 de locuri de muncă în județul Hunedoara este un lucru foarte grav, domnule secretar de stat.

Și aș aprecia dacă ați răspunde.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD.

Ministerul Sănătății, domnul secretar de stat Vass Levente.

Vă rog.

## **Domnul Vass Levente** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind sancțiuni la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, vă comunicăm următoarele:

În cadrul acțiunii de control efectuate la nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, în perioada 17 noiembrie 2020 – 21 noiembrie 2020, au fost verificate aspecte privind modalitatea de gestionare a pandemiei cu virusul SARS-CoV-2.

În răspunsul meu, pe două pagini și jumătate, enumerăm problemele care au fost constatate la nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.

Nu o să le enumăr, pentru că timpul care îmi stă la dispoziție nu ajunge pentru aceste nereguli care au fost enumerate. Țin însă să precizez – și o să vă înmânez raportul – că în această perioadă a fost chiar valul pandemic și, într-un fel, dacă ne uităm numai și numai la partea rea a lucrurilor, eu cred că nu facem un lucru bun și, cu permisiunea dumneavoastră – și dacă trebuie, mai revin și vă răspund –, aș citi ultima propoziție din răspunsul nostru.

Având în vedere faptul că SCJ Sibiu se află în subordinea Consiliului Județean Sibiu, în cuprinsul raportului de control au fost formulate unele recomandări pentru luarea măsurilor necesare, conform competențelor de care dispun, în vederea combaterii sau preîntâmpinării unor acțiuni ce pot conduce la încălcări ale legislației în vigoare în domeniile: resurse umane, normare, organizare și salarizare.

Vă mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Domnule deputat, scurt, vă rog.

Foarte scurt, domnule președinte de ședință. Mai am o singură întrebare.

Dacă în urma acestui raport a fost sesizat DNA-ul? Au apărut în presă informații că, în urma a ceea ce ați constatat dumneavoastră, în urma acestui control, a fost sesizat

DNA-ul pentru achiziții de materiale și echipamente care au fost cumpărate la suprapreț.

Vă mulțumesc.

Stimate domnule deputat, Nu dețin astfel de informații. Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Domnul deputat Tuhuț Radu-Marcel, Grupul parlamentar al PSD?

Nu este în sală.

Domnul Dămureanu? Nu este în sală. Domnul deputat Zetea Gabriel? Nu este în sală.

Doamna deputat Stoica Elena este în sală.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnul secretar de stat Paul Ene. Vă rog.

## Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu tema „Deblocarea programelor de promovare a exportului”, vă asigurăm că instituția noastră este permanent preocupată de programele privind încurajarea și promovarea exportului românesc, activitatea de export constituind unul dintre factorii importanți de consolidare economică ce conduc la creșterea sustenabilă a PIB-ului și implicit la scăderea deficitului de cont curent aferent schimburilor comerciale ale României.

Având în vedere că instrumentul pentru promovarea exporturilor s-a dovedit a fi greu de implementat, în condițiile propuse de transparență, eficiență, eficacitate și economicitate a utilizării fondurilor publice, și considerând că promovarea exporturilor trebuie să aibă loc printr-un instrument care să fie lipsit de caracterul discreționar și subiectiv al alegerii unui organism central, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului propune în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului pentru liberalizarea promovării exportului românesc, prin modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și prin modificarea Ordonanței de urgență nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat. Acest proiect este publicat pe site-ul Ministerului Economiei, secțiunea „Proiecte în dezbatere publică”.

Proiectul de ordonanță are în vedere crearea unui cadru legislativ la nivel național care să răspundă nevoilor mediului de afaceri, în sensul susținerii activităților în legătură cu promovarea exporturilor fără discriminare și în mod nediscreționar.

În măsura în care vă sunt necesare informații din sfera de competență a instituției noastre, vă asigurăm, stimată doamnă deputat, de întreaga noastră disponibilitate. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Înțeleg că doamna deputat are un comentariu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule secretar de stat,

Eu am văzut cât de mult vă preocupă soarta exportatorilor României atâta vreme cât, constatând anumite mecanisme nefuncționale la nivelul ministerului, ați oprit un întreg program de promovare a acestora; și nu numai de promovare, ci și internaționalizare. Adică, cu alte cuvinte, ați oprit trenul pentru că ați găsit pe cineva fără bilet.

Și, cu această ocazie, vreau să vă informez, domnule secretar de stat, că ați scos România de pe harta internațională a celor mai mari târguri de profil.

Nu știu dacă puteți să conștientizați ceea ce ați făcut, nu știu dacă vă gândiți cum veți plăti până la urmă daunele aduse României; și nu numai României ca daune materiale, ci și ceea ce ați făcut cu imaginea acestei țări.

Îmi pare foarte rău să vă spun, cunosc proiectul de ordonanță pe care l-ați promovat și pe care l-ați supus dezbaterii, dar este un proiect care este în afara tuturor reglementărilor legale...

Concluzionați, vă rog.

...atât din perspectiva Uniunii Europene, cât și din perspectiva legislației românești.

Eu, personal – mă iertați, domnule președinte de ședință, doar două secunde –, eu, una, ca un simplu om și parlamentar în Parlamentul României, nu pot să înțeleg cum un minister nu respectă legile.

Am ajuns într-un punct în care pur și simplu suntem de râsul lumii. Eu cred, domnule secretar de stat, că o să aveți bunăvoința să deblocați, să respectați legea, să-i lăsați măcar în semestrul doi pe cei care mai produc în țara românească să meargă la târgurile internaționale sub pavilion românesc.

Vă mulțumesc.

Toată lumea, în aceste târguri, caută pavilioanele naționale și toate țările din Europa susțin pavilioane naționale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnul secretar de stat Paul Ene.

Vă rog.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

În vederea sprijinirii sectorului turistic, a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale, modificată și completată cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2021.

Conform acestui act normativ, se instituie o schemă de ajutor de stat pentru operatorii economici din acest sector, care desfășoară activități ale agențiilor turistice, activități ale tour-operatorilor sau alte servicii de rezervare și asistență turistică, activități ale structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, precum hoteluri sau alte facilități de cazare similare, facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, parcuri pentru rulote, campinguri și tabere și alte servicii de cazare, activități ale altor structuri de alimentație care desfășoară activități care includ activitatea de asigurare a serviciilor de servire a mesei pentru clienți, activități de alimentație pentru evenimente, respectiv catering, alte activități de alimentație sau baruri și alte activități de servire a băuturilor, precum și ghizii de turism care desfășoară activități pentru alte servicii de rezervare și asistență turistică.

Ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, ce reprezintă pierderea din cifra de afaceri, respectiv a codurilor CAEN menționate mai sus, din anul 2019 și anul 2020, dar nu mai mult de echivalentul în lei a sumei de 800.000 de euro la nivel de întreprindere. Bugetul estimat al schemei este de 500 de milioane de euro.

Mulțumesc frumos. Domnule deputat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. O să revin cu aceeași solicitare.

Am pus patru întrebări clare. Nu ați răspuns, din păcate, la niciuna. Chiar nu cred că e cazul ca domnul ministru, domnul ministru secretar de stat sau un funcționar public să-și bată joc de această instituție numită Parlamentul României.

Vă rog frumos să reveniți cu răspunsul. Nu sunt deloc mulțumit. Ați răspuns total pe lângă subiect. Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnul secretar de stat Paul Ene. Vă rog.

„Contribuția ministerului în definitivarea PNRR”.

După care, tot dumneavoastră să rămâneți, tot pentru doamna deputat Natalia Intotero, pe industria HoReCa.

O să le citesc pe amândouă, atunci. Mulțumesc.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Contribuția Ministerului Economiei în definitivarea PNRR”, vă comunicăm că în seria de reforme și investiții propuse de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în domeniul turismului, în cadrul documentului asumat de Guvernul României și publicat pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, se regăsesc următoarele propuneri: operaționalizarea organismelor de management al destinației prin schimbarea legislației dedicate și finanțarea unor proiecte-pilot, precum și pregătirea resurselor umane din domeniul HoReCa; realizarea unui cadru legislativ privind dezvoltarea de trasee cicloturistice, pedestre, nautice fără motor și ecvestre; construirea unor piste de cicloturism, a unor trasee pedestre și a altor tipuri de trasee; investiții în infrastructura balneară, montană și de vizitare a destinațiilor ecoturistice.

Aceste reforme și investiții propuse vor contribui la creșterea atractivității și notorietății României ca destinație turistică, iar indirect la creșterea circulației turistice și a veniturilor din turism.

În vederea sprijinirii industriei HoReCa, în contextul pandemiei, a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei, precum și privind unele măsuri fiscale, modificată și completată cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2021.

Varianta finală a Programului național de redresare și reziliență va fi aprobată și negociată de Comisia Europeană la sfârșitul lunii mai.

Mulțumesc.

O s-o lăsăm pe doamna deputat să intervină, după care... Vă rog, doamnă deputat.

Dar rămâneți, vă rog, că imediat o să intrați...! Vă rog.

Domnule secretar de stat, Am fost foarte atentă.

Răspunsul pe care ni l-ați oferit, atât pentru propunerile de la Ministerul Economiei, ce are în componență și partea de turism, ce le-ați propus pentru turism, pentru Programul național de redresare și reziliență, cât și, în egală măsură, am fost foarte atentă și în momentul în care ați spus numele Ordonanței nr. 224, care vine în sprijinul HoReCa.

Vreau să vă spun că în urmă cu 4 zile am avut audiențe în orașul Simeria. La sfârșitul audiențelor am avut o întâlnire cu 36 de persoane care au societăți comerciale în domeniul HoReCa și toți... Nu aș fi vrut să fiți acolo, să auziți cât erau de revoltați, pentru că niciunul dintre aceștia nu putea beneficia de această ordonanță, dat fiind faptul că se stipulează persoanele, mă rog, societățile care au probleme financiare sau au avut până la finalul anului 2019. Știm că în 2020 a ajuns pandemia, le-a îngreunat și mai mult aceste datorii financiare și, iacătă, în orașul Simeria niciunul din cei prezenți nu poate beneficia de această ordonanță prin care dumneavoastră spuneți că salvați HoReCa.

Concluzionați, vă rog.

Vizavi de Planul național de redresare și reziliență și de faptul că vă propuneți investiții în infrastructura turismului, aici am din nou un mare semn de întrebare și profit de această oportunitate pentru a vă ruga pe dumneavoastră, colegii dumneavoastră de Guvern. Județul Hunedoara face parte din

județele care au fost prinse pe programul european „Tranziție justă”. Am avut săptămâna trecută, am participat și eu la o conferință, alături de oficiali europeni, dar și de reprezentanții Guvernului României, și ni s-a spus foarte clar: Comisia Europeană nu susține programe, proiecte pentru investiții în infrastructura turistică.

Or, pentru județul nostru, județul Hunedoara, este foarte dificil, pentru că știm cu toții că dezvoltarea acestui județ înseamnă dezvoltare prin turism, iar dacă nu avem posibilitatea să facem investiții în infrastructura turistică...

Mulțumesc frumos.

...suntem blocați.

Așa că, vă rugăm frumos, tratați cu seriozitate... Și nu aveți dumneavoastră nicio vină, categoric, ci întregului Guvern îi corespunde vina.

Veniți aici cu lucruri concrete. Mulțumesc.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumim și noi. Vă rog, la a doua interpelare.

OK.

Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Tot doamna deputat Intotero Natalia-Elena.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul secretar de stat Vasile Panaite.

Vă rog.

## **Domnul Vasile Panaite** _**–** secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

Sărut mâna, doamnă deputat! Bună ziua, domnule președinte!

Înaintea acestei ședințe, referitor la cele două interpelări ale doamnei deputat, am purtat o discuție și i-am înmânat personal cele două răspunsuri.

OK.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Chiar vreau să mulțumesc Ministerului Mediului, domnului secretar de stat, pentru seriozitatea cu care au răspuns acestor două interpelări și îi felicit pentru propunerile cu care au venit pentru Programul național de redresare și reziliență pe această componentă.

Mulțumesc frumos, doamnă deputat. Domnul deputat Coarnă Dumitru, două interpelări. Ministerul Afacerilor Interne, domnul Gabriel Marius Mureșan.

Vă rog, domnule secretar de stat.

O să le prezentați probabil pe amândouă. O să intervină domnul deputat. OK?

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat Dumitru Coarnă,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Cazul bătrânei din localitatea Cuza-Vodă, județul Călărași, suspectă de boala Parkinson din data de 25 august 2019. Încălcări aduse Codului de etică și deontologie al polițistului și Legii privind statutul polițistului. Verificări în structura IPJ Călărași”, precizăm faptul că la nivelul Poliției Române au fost demarate verificări, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale în consecință. Vă mulțumesc.

Vreți intervenție acum sau să răspundă și la a doua? Domnule secretar de stat, răspundeți domnului deputat și la a doua, după care va face intervenții dacă... Mulțumesc.

Stimate domnule deputat Dumitru Coarnă,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Factorul de decizie, procedura urmată. Verificări în structura centrală SIAS București”, vă comunicăm următoarele:

Ca urmare a evenimentului pus în discuție, conducerea Poliției Române a dispus efectuarea de verificări la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Bacău și al Poliției Municipiului Onești.

Luând în considerare concluziile rezultate în raportul de control finalizat la data de 15 aprilie 2021 cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, s-a dispus declanșarea cercetării prealabile față de ofițerul de serviciu al unității teritoriale, respectiv dispecerul Poliției Municipiului Onești, față de adjunctul șefului Inspectoratului Județean de Poliție Bacău, șeful Serviciului pentru Acțiuni Speciale Bacău, șeful Poliției Municipiului Onești și adjunctul șefului Poliției Municipiului Onești.

De asemenea, precizăm faptul că la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, respectiv al Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești au fost constituite două dosare penale ce au ca obiect urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal și omor calificat, respectiv sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de serviciu.

Având în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 285 alin. (2) din Codul de procedură penală, urmărirea penală are, de asemenea, un caracter nepublic, nu ne putem pronunța la acest moment cu privire la aspectele ce vizează modalitatea de gestionare a evenimentului de către structurile competente implicate.

În acest sens, menționăm că, din informațiile puse la dispoziție de către Inspectoratul General al Poliției Române, reiese faptul că negociatorul desemnat de polițiștii din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Bacău să comunice cu autorul a urmat stagiul de pregătire „Negociator în situații de criză de ordine publică” în cadrul Institutului de Studii pentru Ordine Publică din Ministerul Afacerilor Interne.

Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsurile sunt total, dacă vreți, neprofesioniste. Sunt răspunsuri care aduc atingere Parlamentului României, răspunsuri pe care eu le încadrez la atac direct la siguranța publică.

Întrebări punctuale pe care le-am adresat ministrului Bode – probabil că doarme și acum pe bancheta din spate – și răspunde altceva.

Dacă la speța de la Călărași, din 2019, ministrul Bode îmi răspunde în 2021 că a declanșat o procedură de verificare, în condițiile în care eu, personal, i-am transmis acele înregistrări, când șeful poliției județene, împuternicit, înjură primitiv o victimă care apelează 112... Mă gândeam ce s-ar fi întâmplat sau cum ar fi procedat domnul Bode dacă acea înjurătură era adresată mamei dumnealui sau mamei secretarului de stat. Atunci aș fi văzut și eu o reacție corectă, pertinentă, la tot ceea ce înseamnă siguranță publică și respect pentru Parlament. Ca să nu spun că am făcut interpelările din martie 2021 și răspundeți pe 24 mai 2021, după aproape 90 de zile.

Deci răspunsuri total neprofesioniste.

V-am întrebat punctual despre polițiștii de la Bacău dacă aveau aviz de coborâre în rapel, dacă aveau dotări necesare. Nu răspundeți nimic.

Nu v-am întrebat despre dosare penale. Spre deosebire de dumneavoastră, știu că faza de urmărire penală este nepublică și o respect.

Eu v-am întrebat punctual cine trebuia să ia decizia să folosească armamentul din dotare, cine trebuia să ia decizia să trimită trupe speciale la Bacău, pentru că această atitudine a dumneavoastră creează premisele, dacă vreți, dezvoltării acțiunilor de acest tip, ca la Onești.

Nu cred că este normal să trăim într-o țară în care oameni nepregătiți, cum sunteți dumneavoastră și ministrul Bode, să gestioneze siguranța publică. Trebuie să fim extrem de clari. Dumneavoastră, cei din conducerea ministerului, cu mici excepții, sunteți neprofesioniști, sunteți acolo pe criterii politice, fără a înțelege aceste mecanisme, și sigur că oamenii sunt maltratați în case, sunt tăiați cu cuțite la propriu și cu săbii, fără să înțelegeți acest sistem.

Concluzionați, vă rog!

O să concluzionez imediat.

Lăsați-mă, că au murit oameni!

Dacă mă forțați să concluzionez după 90 de zile în care ei nu-mi răspund, lăsați-mă puțin să-mi termin și eu logica mea, pentru că dacă o să concluzionez rapid o să mai moară 10 oameni în următoarele zile, pentru că Bode nu înțelege, doarme și acum pe bancheta din spate.

Concluzia e simplă. Domnul Bode trebuie să plece, să-și dea demisia.

Pe mine mă nemulțumesc aceste răspunsuri, pentru că Ministerul de Interne este un focar infracțional pe care eu îl scot în evidență în mod constant. Sunt fraude enorme la acel minister de interne. Poliția Capitalei – 10 milioane de lei și prejudiciu în derulare. Nimeni nu-l vede, nimeni nu constată, nimeni nu vrea să gestioneze corect și corespunzător.

Dacă Ministerul de Interne reacționează la interpelările unui parlamentar din Camera Deputaților, din Parlamentul României, și răspunde cu această, dacă vreți, lejeritate, eu mă declar total nemulțumit și vă rog să reveniți asupra răspunsurilor, pentru că nu sunt demne de ministrul de interne, nu sunt demne, dacă vreți, de un om care reprezintă siguranța publică sau care gestionează această siguranță publică.

V-ați bătut joc la propriu de Parlamentul României și vă rog să reveniți cu răspunsuri punctuale la întrebările mele. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Ministerul Afacerilor Interne, domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureșan. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Poliția Română apără interesele cetățenilor sau ale primarilor?”, vă comunicăm următoarele:

Potrivit art. 3 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, se prevede că „Polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii”.

Existența unor situații de imixtiune a oricăror persoane în activitatea poliției, în alte condiții decât cele reglementate de lege, reprezintă disfuncționalități în raport cu specificul și obiectivele acestei instituții, care pot constitui abateri de natură disciplinară, astfel cum sunt prevăzute în cuprinsul Legii nr. 360/2002, Hotărârii Guvernului nr. 725/2015 și Legii nr. 360/2002.

De asemenea, precizăm faptul că dreptul de petiționare al cetățeanului este conferit de art. 51 din Constituția României. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl întreb pe domnul deputat dacă are comentarii. Aveți comentarii.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsuri.

Chiar dacă o parte dintre ele au fost evazive, le-am primit și în scris.

După cum am menționat și în intervenția mea din 7 aprilie, de cele mai multe ori persoanele dezavantajate de inechități ale sistemului sunt și cele care nu au baza și mijloacele necesare pentru a le raporta într-un mod corespunzător.

De aceea, vă rog să țineți cont de acest aspect și să luați măsuri preventive suplimentare când vine vorba de șefii de post sau secții de poliție din mediul rural în raport cu cetățenii și cu administrația publică locală.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos, domnule deputat. Domnul deputat Salan Viorel nu este. Și cu asta...

Mai avem de la Ministerul Muncii.

Este doamna deputat. Dar, doamnă deputat, este solicitată amânarea.

Vă mulțumesc frumos tuturor. Mulțumesc staffului tehnic pentru sprijin. Declar închisă ședința de astăzi. Mulțumesc frumos.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337263]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 82/4.VI.2021 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei