Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Vă invit să luați loc în băncile dumneavoastră, pentru a putea începe această ședință a plenului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc frumos.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul de 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 200.

În conformitate cu prevederile art. 93 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de miercuri, 2 iunie, și joi, 3 iunie 2021; programul de lucru pentru perioada 31 mai – 5 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 25 mai – 2 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat astăzi, de la ora 17.00 vom continua cu răspunsurile orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate Guvernului. Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci, înainte de a începe dezbaterile de astăzi, aș vrea să dau cuvântul domnului deputat Andi-Gabriel Grosaru, cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Italiene, pentru o cuvântare.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Aniversăm în acest an 75 de ani de la ziua în care s-a născut Italia modernă, ca urmare a referendumului din 2 iunie 1946, în urma căruia Italia a fost proclamată republică.

Totodată, prin renunțarea la sistemul monarhic de guvernământ, s-au pus bazele Constituției aprobate de către Adunarea Constituantă în 22 decembrie 1947 și intrată în vigoare la 1 ianuarie 1948. Legea fundamentală a fost scrisă cu contribuția forțelor politice reprezentative ale republicii nou-create, alese de majoritatea covârșitoare a italienilor.

Ziua Republicii Italiene este o zi care marchează un nou început. Această aniversare a schimbării capătă o mai mare semnificație în aceste vremuri, marcată de provocările pandemiei și de criza medicală, fiind, totodată, o aniversare care are loc în anul dedicat marelui poet Dante Alighieri. Opera sa a rezistat până în prezent, iar contribuția sa la dezvoltarea limbii italiene este una crucială.

Astăzi, mai mult ca niciodată, cultura și limba italiană sunt în plină expansiune, având un rol foarte important, inclusiv la nivel european.

Astăzi, mai mult ca niciodată, Ziua Republicii Italiene este marcată pe un fond al relațiilor bilaterale de o mare intensitate, fie că vorbim despre dialogul politic sau despre domeniile securitate și apărare, energie, mediu, cultură, justiție și afaceri interne, sănătate, cultură și educație, muncă sau domeniul social ori de cooperare economică. Aici, Declarația privind parteneriatul strategic, semnată de miniștrii de externe ai celor două țări în 17 aprilie 1997 la București, consolidat la data de 9 ianuarie 2008, oferă un cadru de dialog generos.

Italia este unul dintre partenerii economici principali ai României, atât prin prisma schimburilor comerciale, cât și prin cea a investițiilor efectuate.

Nu trebuie uitat și rolul diplomației parlamentare în dezvoltarea relațiilor bilaterale, prezența mea fiind un element esențial al acestei politici. În acest context, sunt încrezător de continuarea excelentei cooperări și colaborări cu viitorul ambasador al Republicii Italiene la București, care va prelua misiunea în perioada imediat următoare, și îi transmit, pe această cale, un călduros salut.

Relația bilaterală are un potențial deosebit de creștere, atât prin prisma cooperării la nivelul NATO, cât și prin împărtășirea unei viziuni comune în ceea ce privește cooperarea aprofundată la nivelul Uniunii Europene, atât pentru relansarea economică, cât și pentru implementarea noilor tehnologii.

România și Italia susțin o Uniune puternică și incluzivă, apropiată de cetățeni, care să le garanteze acestora securitatea și prosperitatea, aceste principii fiind susținute împreună, inclusiv cu prilejul dezbaterilor ce vor avea loc în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

De asemenea, Italia și România au o viziune comună cu privire la extinderea Uniunii Europene și susțin o relație transatlantică puternică.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului deputat Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Spun și eu „Auguri!” colegului din partea minorității italiene și întregului popor italian.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 186 din 9 mai 2003 privind susținerea și promovarea culturii scrise

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din Legea nr. 186/2003, intervenția legislativă vizând, potrivit expunerii de motive, includerea burselor de creație printre variantele de care creatorii pot beneficia din partea autorităților și instituțiilor publice, prin intermediul unui proiect, precum și clarificarea referitoare la cheltuielile ce pot fi acoperite de o astfel de bursă, cine anume o poate oferi și cine este beneficiarul, în cele din urmă, al drepturilor patrimoniale ale operelor create în cadrul burselor acestora.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți.

Și am și o notă prin care aduc la cunoștință plenului o eroare care s-a strecurat în raport, și anume termenul „firmă” – solicit să fie înlocuit cu cel de „societate”, pentru a avea acoperire juridică.

Deci „firme” înlocuit cu termenul „societăți”. Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Luăm act de eroarea materială pe care ați semnalat-o. Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Vulpescu, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult!

Vă mulțumesc și eu.

Permiteți-mi să urez și eu la mulți ani Italiei și gânduri bune prietenilor noștri italieni!

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

La punctul 1 de pe ordinea de zi nu avem încă un raport comun din partea celor două comisii, Comisia pentru muncă și Comisia pentru cultură.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 186 din 9 mai 2003 privind susținerea și promovarea culturii scrise; PL-x 220/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Profit de această ocazie pentru a transmite un semnal Guvernului Cîțu.

Nu putem avea cultură fără creatori, cum nici aceasta nu poate exista fără public.

Prezentul proiect de lege vine în sprijinul unei părți a celei dintâi categorii, creatorii, și prevede posibilitatea ca autoritățile locale sau centrale ori alte instituții publice să ofere burse de creație scriitorilor, care astfel să aibă posibilitatea de a se dedica întru totul procesului creator.

Mă tem însă că, deși vom crea cadrul legislativ, așa cum s-a întâmplat și cu alte ocazii, Guvernul va proceda în aceeași manieră în care a procedat și până acum cu artiștii independenți – va promite fonduri, dar nu le va cuprinde și în buget – sau, din incompetență și rea-credință, va proceda așa cum s-a întâmplat cu alte instituții care ar putea implementa astfel de programe – și mă refer aici la cazul scandalos al Institutului Cultural Român.

Institutul Cultural Român avea un program de rezidențe artistice, dar, preț de câteva săptămâni, pe fondul unei erori juridice în redactarea unei ordonanțe de urgență, a rămas fără conducere. În felul acesta, nu doar că angajații nu și-au putut lua salariile, ci 18 reprezentanțe ale Institutului Cultural Român în străinătate au fost blocate.

Pe de o parte, vedem cum, în plan intern, dinspre Ministerul Culturii nu vine niciun fel de sprijin pentru salvarea culturii naționale, pe de altă parte, asistăm acum la blocarea reprezentanțelor noastre în străinătate.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat protestează vehement față de tendința de politizare a Institutului Cultural Român și de reducere a sa la un soi de direcție generală în subordinea prim-ministrului. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem patru amendamente admise.

Dacă sunt observații de la 1 la 4?

Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de lege privind alăptarea în spațiile publice; PL-x 257/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Doamna deputat Holban? Sunteți inițiator?

Nu sunteți. Probabil că doriți să interveniți la dezbateri generale.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, dau cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind alăptarea în spațiile publice

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind alăptarea în spațiile publice, transmis cu adresa PL-x 257 din 25 aprilie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 23 aprilie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Membrii Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați au examinat proiectul de lege în ședința online din data de 5 mai 2020.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați au hotărât, cu majoritate de voturi,

adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au examinat proiectul de lege în ședința online din data de 18 mai 2020.

În urma examinării proiectului de lege, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu. Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, din partea Grupului PSD.

Vă rog, două minute aveți la dispoziție.

## Stimate colege,

Stimați colegi,

România se află la coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește speranța de viață la naștere.

Sunt mulți factori care influențează această situație, însă ceea ce știm cu certitudine este că alăptarea previne și combate mortalitatea infantilă și răspunde în mod natural cel mai bine nevoilor bebelușului.

Alăptarea este un drept stabilit prin Convenția cu privire la drepturile copilului și, aparent, n-ar fi fost necesară o lege care să întărească acest lucru. Experiența ultimilor ani ne-a dovedit însă contrariul și a făcut evidentă necesitatea introducerii unor sancțiuni pentru cei care evacuează din spațiul public mamele care își alăptează bebelușii. Fără îndoială, vorbim despre discriminare și despre încălcarea dreptului la hrană al copiilor, iar această lege definește fapta drept contravenție și o sancționează ca atare.

Cred însă că eforturile noastre nu trebuie să se oprească aici.

În contextul în care ne confruntăm cu un proces de îmbătrânire a populației, cu un spor natural negativ, de mai bine de un deceniu, în paralel cu scăderea natalității și a fertilității, cred că este necesară introducerea mai multor prevederi legale de protecție a maternității, de la bănci de lapte, pentru asigurarea alăptării, și până la îmbunătățirea accesului la servicii de consiliere calificată pentru alăptare, programe care să fie aplicate chiar în unitățile sanitare.

Partidul Social Democrat susține și va vota acest proiect de lege. Și sper că asta vor face și celelalte grupuri parlamentare, în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Continuăm cu dezbaterile generale.

Are cuvântul doamna deputat Mara Calista, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

## **Doamna Mara-Daniela Calista:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Probabil mulți dintre voi știți acele reclame care rulează la televizor cu alăptarea în primele 6 luni ale copilului, care este esențială pentru viața micuților.

Da, este și nu știu câți dintre dumneavoastră – evident, nu mă refer la genul masculin, ci mă refer la doamne – ați avut șansa și bucuria să treceți prin acest moment, prin momentul de a-ți hrăni copilul la sân.

Din păcate, legătura aceasta care se creează între mamă și copil, legătură care este mai presus de orice fel de cuvinte, exceptând aspectele de sănătate, din păcate, genul acesta de relație, câteodată, surprinzător, este întreruptă sau este oprită brusc de acei operatori privați sau de acele persoane care consideră că hrănirea la sân a copilului este un lucru de pudism sau este un lucru de scârbă.

Probabil vă surprinde, dar, da, mulți așa gândesc, că a-ți hrăni copilul la sân este o rușine.

Ei bine, nu, nu este o rușine, ci este un lucru extraordinar, un lucru pe care mi-aș dori din suflet ca toți care își doresc și toate care își doresc să simtă acest lucru, chiar și dumneavoastră, ca tați, în relația pe care ați avut-o cu soțiile dumneavoastră... – este un lucru extraordinar!

Iar această chestiune nu trebuie să fie întreruptă de nimeni care se consideră scârbit sau crede că rușinea atunci când îți alăptezi copilul într-un spațiu public trebuie să fie ceva cu care ne confruntăm în secolul în care trăim.

Susținem din suflet acest proiect de lege, poate și ca semnatar, poate ca om care crede în acest proiect.

Și cred că nu este absolut nimic de râs din acest punct de vedere, ba chiar cred că trebuie să tratăm cu foarte mare seriozitate această..., haideți să-i spunem problemă, cu care ne confruntăm.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm dezbaterile cu doamna deputat GeorgetaCarmen Holban.

Vă rog, aveți cuvântul, două minute.

## **Doamna Georgeta-Carmen Holban:**

Proiectul de lege privind alăptarea în spațiile publice este unul bine-venit, în contextul în care au existat extrem de multe situații de discriminare a mamelor care nu au avut cum să evite hrănirea bebelușilor.

Consider că este profund incorect, ba chiar inuman, ca gestul firesc de alăptare a unui sugar să fie tratat în mod distinctiv, iar mamele să fie supuse unor rele tratamente din această cauză, interzicându-li-se accesul în locuri publice sau fiind scoase afară.

Această lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind prevenirea discriminării mamelor care alăptează, precum și combaterea încălcării dreptului la hrană al copilului sau copiilor.

Evacuarea dintr-un spațiu public a unei mame care are dreptul de a se afla în acel spațiu și care alăptează un copil,

interzicerea în mod repetat în spațiile publice, precum și refuzul furnizării de servicii acestor mame, în condițiile în care persoana are dreptul de a beneficia de serviciul respectiv, constituie contravenții și vor fi sancționate în consecință.

Acum 3 săptămâni am avut pe ordinea de zi Legea privind înființarea băncilor de lapte matern, care avea ca scop salvarea vieții copiilor, având în vedere beneficiile laptelui matern. PNL, USR și UDMR, prin votul dat, au împiedicat ajutorul pe care îl puteam da sugarilor, considerând că nu prezintă un interes major sănătatea pruncilor noștri. Așa au considerat și cu alocațiile mărite pentru copii.

Dreptul copilului la hrană, precum și dreptul copilului la sănătate trebuie să prevaleze și trebuie protejate de lege. În consecință, vom susține adoptarea acestui proiect. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Oana Țoiu, din partea Grupului USR PLUS.

Vă rog.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Este foarte bine că discutăm în plenul Camerei Deputaților despre sâni fără să suferim de pudibonderism.

Ce vreau să subliniez însă e că nu e vorba doar despre sănătatea pruncului și nu e vorba doar despre drepturile femeii; este vorba despre noi, ca societate.

Discutăm des despre piramida demografică când vorbim despre sistemul de pensii.

Discutăm des despre piramida demografică când vorbim despre noile generații de care avem nevoie, care să susțină, nu-i așa?, această generație în momentul în care ajungem la pensie, chiar dacă pentru parlamentari au fost tăiate pensiile speciale.

Anul trecut s-au născut cei mai puțini copii din 1967 până acum. Pandemia a crescut rata deceselor cu 14%.

A discuta despre dreptul de a alăpta în spații publice nu ține doar de copii și nu ține doar de drepturile femeii; ține de felul în care noi, ca comunitate, înțelegem că copiii nu sunt exclusiv în responsabilitatea părinților lor, ci sunt și în responsabilitatea comunității în care se nasc, și de curajul nostru de a face trecerea de la piedicile pe care le punem câteodată în creșterea copiilor la sprijinul pe care trebuie să-l acordăm.

Vă mulțumesc frumos.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Dan Tanasă, de la Grupul AUR.

Vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

În calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și în calitate de deputat AUR – susținem cu toată tăria acest proiect legislativ. Ne bucurăm că a ajuns – iată, proiect demarat în 2018 –, a ajuns la vot. Îi mulțumesc frumos domnului Andronache pentru disponibilitatea de a sprijini acest proiect legislativ.

Și fac apel de la tribuna Camerei Deputaților către întreaga societate românească să înțeleagă că este nevoie să sprijinim natalitatea și, ca atare, este nevoie să sprijinim mamele care alăptează.

Felicit, așadar, toate grupurile parlamentare care sprijină acest proiect legislativ!

Vă mulțumesc frumos.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Iulian Bulai, de la Grupul USR PLUS.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Ce voiam să spun este că, dacă în ultimii 30 de ani au fost probleme cu alăptatul în spațiul public și cu afișarea corpului uman pentru beneficiul sugarului în spațiul public, să știți că am fost destul de înapoiați.

În perioada interbelică, în România, o bancnotă de 500 de lei – și aici rog camerele să dea _zoom in (Arată ecranul unui laptop.)_ – avea afișată o țărancă alăptând.

Deci acum 100 de ani românii n-aveau nicio problemă să arate sânul unei femei care alăptează un copil și să pună pe... să afișeze pe o bancnotă...

, dar în ultimii 30 de ani au fost politicieni și, poate, polițiști sau jandarmi care au făcut exces de zel în a pedepsi acest act.

De aceea, eu felicit inițiatorii și felicit fiecare parlamentar care va vota acest proiect legislativ!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Mai avem o ultimă intervenție, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa.

Vă rog, aveți cuvântul, două minute.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am auzit toate părerile de până acum; au încuviințat acest proiect de lege și faptul că alăptarea în public, la sân, trebuie făcută fără a fi abuzat într-un fel sau altul.

Este foarte bine, dar nu cred... Și este necesar, deși acest fenomen nu a fost foarte răspândit în ultimii 30 de ani.

Și vă spun, ca părinte de cinci copii: nu au fost situații de felul acesta prea multe. Eu nici nu le-am întâlnit.

Asta nu înseamnă că nu este necesar.

Însă, din cauza declinului demografic accentuat, vă spun că sunt necesare proiecte de lege mult, mult mai importante care să sprijine copiii și implicit familiile acelor copii, în care ei nu se mai nasc.

Este nevoie nu atât de o politică asistențialistă, ci de a nu se mai lua... de a nu mai fi taxați atât de mult cei cu mulți copii.

Iar AUR își va face un program din a iniția proiecte de felul acesta.

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Da.

Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterile generale.

Văd că mai este o intervenție, dar au fost deja două intervenții de la Grupul PSD.

Așa că încheiem aici dezbaterile generale și trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem șapte amendamente admise.

Dacă sunt intervenții de la punctul 1 până la punctul 7? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Întreb stafful tehnic dacă la punctele 4, 5 și 6 am primit rapoartele din partea comisiilor sesizate în fond. Nu.

Atunci, continuăm.

7. Proiectul de lege privind desființarea Universității Române de Științe și Arte „Gheorghe Cristea” din București; PL-x 593/2020.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României, cu rugămintea să vă și prezentați, doamnă secretar de stat.

Vă mulțumesc.

**Doamna Maria Ștefania Manea** _– secretar de stat în Ministerul Educației_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc și eu, doamnă președinte de ședință. Maria Manea, Ministerul Educației.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desființarea Universității Române de Științe și Arte „Gheorghe Cristea” din București.

Începând cu anul universitar 2016–2017, prin HG nr. 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2016–2017, Universitatea Română de Științe și Arte „Gheorghe Cristea” din București a intrat în lichidare cu toate programele/specializările de studii din învățământul universitar.

Astfel, în anul universitar 2020–2021 nu mai funcționează nicio specializare sau niciun program de studii universitare, la niciun an de studii, la nicio formă de învățământ, la nicio locație din țară sau străinătate.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul doamna deputat Natalia Intotero, președintele Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond proiectul de lege menționat.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 septembrie 2020.

În urma dezbaterii în ședința din 14 octombrie 2020, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentul admis din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege. Avem amendamente admise, de la 1 la 6.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 218/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative; PL-x 93/2021.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog să vă și prezentați.

## **Domnul Vass Levente** _– secretar de stat în Ministerul_

## _Sănătății_ **:**

## Sărut mâna!

Vass Levente, secretar de stat, Ministerul Sănătății.

În această inițiativă legislativă s-a propus prelungirea până la data de 31 martie 2021 a măsurilor în domeniul sănătății pentru care termenul de aplicabilitate era de 31 decembrie 2020, conform OUG nr. 70/2020.

Conține:

– acordarea și suportarea medicamentelor și serviciilor medicale pentru cazurile de COVID-19;

– menținerea modalității de decontare lunară pentru unitățile sanitare cu paturi;

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Comisiei pentru sănătate și familie, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În temeiul dispozițiilor art. 94 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 218/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative, trimis cu adresa PL-x 93/2021 din 10 februarie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 8 februarie 2021.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prelungirea aplicării măsurilor în domeniul sănătății prevăzute la art. 10 alin. (1) și alin. (4)–(13), precum și la art. 14[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 până la data de 31 martie 2021.

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Corneliu-Florin Buicu, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Două minute aveți.

## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

PSD va vota acest proiect de lege, pentru că vine în sprijinul furnizorilor de servicii medicale.

Dar fac apel la actuala guvernare – PNL, USR, UDMR și ce-o mai fi – și vă spun în felul următor.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Și minorități!

## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**

Și minoritățile, altele decât UDMR. Mulțumesc, domnule lider de grup. Ideea e în felul următor.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Andronache a zis! Andronache!

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții și potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora; PL-x 113/2021.

Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență. Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României, cu rugămintea să vă și prezentați.

**Domnul Ionel Scrioșteanu** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Scrioșteanu Ionel, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se urmărește stabilirea cadrului de aplicare a prevederilor Regulamentului UE 2020/1.054, în principal prin introducerea în cuprinsul OUG nr. 37/2007 a încălcărilor privind nerespectarea noilor dispoziții adoptate prin regulament și stabilirea sancțiunilor contravenționale corespunzătoare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**

Așa spune domnul Andronache, că minoritățile sunt la putere. Așa o fi!

Fac apel la cine guvernează și vă spun în felul următor.

În perioada stării de urgență și de alertă, spitalele din România erau finanțate la nivelul cheltuielilor pe care le-au efectuat, și nu la nivelul serviciilor raportate. Și trag un imens semnal de alarmă că spitalele vor rămâne fără bani în perioada următoare, în momentul în care se va renunța la această modalitate de finanțare.

Pentru perioada stării de alertă au fost angajați oameni care lucrează în domeniul sănătății, a căror situație este incertă.

Așa că, vă rog frumos, stimați guvernanți, rezolvați această problemă. Vorbim despre mii de oameni care nu știu ce au de făcut sau ce vor face în perioada următoare.

Repet:

1. Asigurați finanțarea spitalelor.

2. Asigurați trasabilitatea și viitorul oamenilor angajați în

sănătate.

Mersi.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru muncă și Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului comun.

Doamna deputat Oana Țoiu.

Vă rog, aveți cuvântul.

Și o să vă rog ca la final să propuneți și un timp de dezbatere a proiectului.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În temeiul art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 113/2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea ordonanței.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propun ca timp de dezbatere 5 minute. Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește.

Atunci, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observații?

Nu sunt.

De la 1 la 10, amendamente admise, dacă sunt observații?

Nu sunt.

De la 10 la 20 dacă sunt observații? Nu sunt.

De la 20 la 30?

Nu sunt observații.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege pentru completarea art. 86[1] din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 359/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru muncă, dau cuvântul reprezentantului, pentru prezentarea raportului comun. Vă rog, aveți cuvântul.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 359/2020 din 10 iunie 2020, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege pentru completarea art. 86[1] din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 86[1] din Legea nr. 448/2006 cu un nou alineat, alin. (2[1] ), urmărindu-se extinderea termenului de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru copiii cu handicap a căror afecțiune se încadrează în patologia bolilor degenerative, pentru cei cărora le lipsește un membru în urma amputației și pentru cei cu tulburări din spectrul autismului, certificate de medicul de specialitate.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 3 iunie 2020.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au dezbătut proiectul de lege în ședința online din 14 decembrie 2020 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, cu amendamente.

Vă mulțumesc frumos. Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Atunci, trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

Dacă la amendamentele admise, de la 1 la 4, sunt observații?

Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2021 pentru completarea art. 25[2] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative; PL-x 121/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau acum cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveți cuvântul.

Stimată doamnă președinte, Stimați parlamentari,

Se impunea luarea unor măsuri care să asigure o sustenabilitate financiară spitalelor în perioada respectivă și cheltuielile, într-un fel, trebuiau să fie suportate din Fondul național unic de sănătate. În completarea celor spuse de domnul deputat Florin Buicu, care ține și la această modificare legislativă, Ministerul Sănătății o să ajute în continuare și după starea de alertă spitalele să-și poată deservi pacienții, însă în mare măsură o să depindă și de autoritățile publice locale.

Vă mulțumesc anticipat pentru susținerea Ordonanței nr. 5/2021.

## Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbateri generale.

Avem o intervenție din partea domnului deputat Buicu, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveți două minute.

## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau să-i mulțumesc domnului secretar de stat Vass pentru știre, dar deocamdată e doar o știre, pentru că actul normativ care să asigure finanțarea eu nu l-am văzut nici măcar în transparență și nu l-am văzut în Monitorul Oficial.

Așa că rămâne valabil faptul că spitalele vor rămâne fără finanțare în perioada următoare. Deja spitalele din România se plâng că nu mai primesc banii de la casă, astfel încât să acopere toate cheltuielile necesare pentru funcționare.

Acest aspect vine în plus față de lipsa de finanțare pe acțiunile prioritare și repet încă o dată de la această tribună: față de anul trecut, acțiunile prioritare care sunt finanțate din bugetul Ministerului Sănătății sunt la un procent de cam 35%-40% față de finanțarea anului trecut. De ce? Prin Hotărârea Guvernului nr. 171, anul trecut a fost acordată o sumă consistentă spitalelor, pentru funcționare. Dispărând această sursă de finanțare, spitalele au rămas fără această sursă de finanțare și cheltuielile lor, practic, sunt neacoperite sau în lipsa acestor bani spitalele se vor vedea obligate fie să facă datorii, fie să nu poată asigura serviciile medicale.

După cum am declarat, PSD a fost întotdeauna partidul care, pentru orice activitate care este pentru binele românilor... Sprijinim această ordonanță, indiferent de unde vine, vom vota această ordonanță, dar, repet încă o dată, asigurați finanțarea sănătății.

Sănătatea trebuie să fie prioritară, chiar dacă actualul prim-ministru și candidat la președinția unui partid declara la un moment dat că sănătatea și educația nu trebuie să fie priorități.

## Bravo!

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat AndiGabriel Grosaru, din partea minorităților naționale.

Vă rog.

Două minute aveți.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau să vă spun și vreau să-i atrag atenția colegului care a vorbit mai devreme că, dacă se vorbește în numele coaliției sau în numele minorităților, lăsați-i în primul rând pe cei avizați s-o facă.

Mulțumesc mult.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Nu mai avem intervenții de ordin general.

Mai aveți o intervenție? Domnule Buicu, vă rog. 30 de secunde.

Mulțumesc. Aveți perfectă dreptate.

Îmi cer scuze dacă am greșit, dar am fost indus în eroare de PNL. Adică nu de PNL, ci de liderul deputaților PNL, care a spus acest lucru.

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare. Și, nefiind amendamente, potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 31 iulie 2019; Pl-x 73/2018/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru învățământ, îi dau cuvântul unui reprezentant, pentru citirea raportului comun. Doamna deputat Intotero.

Vă rog, aveți cuvântul.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru constituționalitate au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 31 iulie 2019, transmisă cu adresa Pl-x 73/2018/2021.

Președintele României a formulat sesizarea de neconstituționalitate.

Curtea Constituțională a reținut că sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinsecă.

Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și constată că dispozițiile art. I pct. 1–6 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației sunt neconstituționale.

Actul normativ face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, aceștia propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației.

Amendamentele adoptate de cele două comisii se regăsesc în anexa raportului comun. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu dorește.

Atunci, trecem la dezbaterea legii. Avem 10 amendamente respinse.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

De la 1 la 10 dacă sunt observații? Nu sunt.

Atunci, legea rămâne la votul final.

16. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în semestrul II al anului 2020.

Rog președintele comisiei să facă o scurtă prezentare a raportului.

Doamna deputat Cătăniciu este?

Nu este.

Este?

Este.

Vă rog.

Doamnă deputat, dacă puteți să faceți o succintă prezentare a raportului?

Dacă nu îl aveți, poftiți!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în semestrul II al anului 2020

În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020, potrivit prevederilor constituționale și regulamentare, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a desfășurat activități în sensul exercitării controlului parlamentar asupra Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice, în vederea soluționării diverselor reclamații și cereri ale petenților.

Comisia a colaborat cu autoritățile și instituțiile administrației publice centrale și locale competente legal, activitatea desfășurându-se în condițiile restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19.

În perioada de referință, cu respectarea programului de lucru, hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaților, comisia și-a desfășurat activitatea în 61 de ședințe, în plenul său și în subcomisii de analiză a dosarelor petițiilor.

Aproape toate ședințele comisiei s-au desfășurat online, cu excepția ședinței de constituire a noii comisii rezultate în urma alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat și a ședinței de audiere a ministrului propus pentru portofoliul justiției.

Condițiile particulare de desfășurare a activităților comisiei au impus restricționarea audierilor și audiențelor.

Comisiei i-au fost adresate în al doilea semestru al anului 2020 un număr total de 193 de petiții, formulate de persoane fizice și persoane juridice sau organizații nonguvernamentale, în numele propriilor membri, așa cum prevăd textele constituționale și legale.

O să vă rog să și conchideți, deoarece intrăm peste partea de ședință dedicată întrebărilor și interpelărilor. Vă mulțumesc.

De regulă, în condițiile epidemiologice actuale și în aplicarea prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, transferul persoanelor private de libertate s-a aprobat numai în cazuri speciale, temeinic motivate.

În concluzie, doamnă președinte de ședință, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a Camerei Deputaților își desfășoară activitatea de soluționare a petițiilor contând pe o relație cordială și deschisă cu ministerele și celelalte autorități și instituții publice ale statului român, în spiritul normelor de loialitate constituțională, al colaborării dintre puterile statului și interesul cetățenilor români. În cele mai multe situații, colaborarea cu ministerele se desfășoară în bune condiții, cu respectarea termenelor pe care legea le-a stabilit în procesul de soluționare a petițiilor.

Totuși, în pofida demersurilor repetate și insistente ale comisiei, unele dintre petițiile transmise, potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, ministerelor sau instituțiilor aflate în subordinea acestora au rămas timp îndelungat fără răspuns.

Întârzierile sunt uneori apreciabile și menționăm, ca exemplu: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cu întârziere de 162 de zile; Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu întârziere de 162 de zile; Autoritatea Națională pentru Cetățenie, cu întârziere de 50 de zile.

La data redactării prezentului raport au rămas pe rolul comisiei 10 petiții, urmând să se acționeze în continuare pentru soluționarea lor, conform anexelor.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

Luăm act de raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, care rămâne la votul final.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am încheiat aici prima parte a plenului nostru, și anume dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi.

Continuăm cu răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice și prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Îl invit pe domnul deputat Rafila, vicepreședinte al Camerei, să continue această ședință.

O seară bună tuturor!

## **Domnul Alexandru Rafila:**

## Bună ziua, stimați colegi!

Începem ședința consacrată răspunsurilor la întrebări din data de 2 iunie.

Prima intervenție – din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Trif Bogdan.

Întrebarea se referă la „Eliminarea pensiilor speciale”.

Răspunde, din partea viceprim-ministrului Dan-Ilie Barna, domnul consilier de stat Marius Vulcan.

Vă rog.

Este în sală?

Se pare că nu este în sală, așa că trecem la următoarea.

Păi, nu, nu este în sală persoana care prezintă răspunsul. Asta..., asta am sesizat.

Dumneavoastră ați pus întrebarea, nu? Păi, e fără răspuns.

Mă rog, probabil că aceasta e importanța acordată Parlamentului României de domnul viceprim-ministru.

Domnul deputat Ciubuc Ciprian, din partea AUR, s-a adresat Ministerului Sănătății referitor la „Îmbunătățirea comunicării cu pacienții la nivelul spitalelor din România”.

Răspunde domnul secretar de stat Vass Levente. Vă rog, domnule secretar de stat.

Stimate domnule deputat Ciubuc,

Am adus în format scris și o să vă înmânez o copie a răspunsului nostru și, dacă îmi permiteți, nu o să-l citesc, pentru că puteți să-l citiți și dumneavoastră.

Însă vă comunic că întrebarea dumneavoastră, mai ales partea referitoare la comunicarea dintre pacienți și aparținători, într-adevăr, are rost.

Consider că în perioada pandemiei – și ca om politic, și ca medic – a fost foarte greu să ții legătura cu aparținătorul tău care a fost internat la un spital, mai ales dacă era cu boala COVID-19.

Din fericire însă, sistemul spitalicesc românesc încet-încet s-a acomodat. Am avut posibilitatea și am încercat – și pot să confirm acest lucru – să sun, să sune și pacienții, să sune și aparținătorii la spital și să facă posibil ca în fiecare zi, măcar o dată, să se obțină informații prompte de la asistente, de la medicul curant sau medicul de gardă care erau în secția respectivă legate de aparținătorul celui care a fost internat.

Foarte important lucru – Guvernul României, când a putut, a permis aparținătorilor să intre în spitale, inclusiv spitale COVID, secții COVID, pentru o durată de 15 minute.

Foarte greu e însă și pentru aparținători să se îmbrace, să intre în spital și mai ales să-și vadă persoana iubită într-o stare în care COVID-19 a putut să ducă pacientul respectiv.

Am avut posibilitatea să văd o astfel de vizită și, să știți, din toate punctele de vedere, personalul medical s-a comportat așa cum se cuvine.

De aceea, încă o dată vă felicit pentru întrebarea pusă și vă înmânez răspunsul nostru în format scris.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Interpelarea adresată Ministerului Educației de domnul deputat al PSD Tuhuț Radu-Marcel, referitoare la „Situația cadrelor medicale din unitățile de învățământ din județul Alba”.

Răspunde doamna secretar de stat Maria Ștefania Manea, pe care o și rog să rămână.

A, sunt trei interpelări la care va răspunde!

Vă rog, doamna secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră – „Situația cadrelor medicale din unitățile de învățământ din județul Alba”, vă comunic următoarele.

Prin Ordinul comun nr. 3.235 din 4 februarie 2021 al Ministerului Educației și al Ministerului Sănătății au fost aprobate măsurile de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2.

În conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 1 din OMS nr. 653/2001 privind asistența medicală a preșcolarilor, elevilor și studenților, cu modificările și completările ulterioare, „Asistența medicală și stomatologică a preșcolarilor, elevilor și studenților se asigură în cabinetele medicale și stomatologice din grădinițe, școli și unități de învățământ superior, înființate ca urmare a reorganizării dispensarelor medicale din aceste unități, integrate în structura spitalelor teritoriale și finanțate de la bugetul de stat”.

Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Sănătății, a elaborat Ordinul comun nr. 5.298 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preșcolarilor și elevilor din unitățile de învățământ de stat și particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenței medicale gratuite și pentru promovarea unui stil de viață sănătos, cu modificările și completările ulterioare. Conform acestei metodologii, pentru asigurarea stării de sănătate a elevilor din unitățile de învățământ sunt prevăzute atribuții partajate pentru unitățile de învățământ preuniversitar – conducerea unității școlare, profesori diriginți, cadre didactice și personal auxiliar și personal nedidactic –, pentru direcțiile județene de sănătate publică, cabinete medicale școlare, medici de medicină școlară, medici dentiști, asistenți medicali, precum și pentru comunitățile locale.

## Mulțumesc.

O să vă rog să rămâneți, doamnă secretar de stat.

Din partea Partidului Social Democrat, doamna deputat Intotero Natalia a adresat o întrebare referitoare la „Situația inspectorilor școlari pentru problemele copiilor și tinerilor proveniți din medii dezavantajate”.

Vă rog, răspunsul la această întrebare.

## Stimată doamnă deputat,

Așa cum de altfel știți, structura organizatorică a inspectoratelor școlare este stabilită prin ordin al ministrului educației, în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv OMECTS nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare, cu modificările și completările ulterioare.

Situația posturilor pe categorii de personal și pe funcții, elaborată de inspectoratele școlare în baza mai multor criterii, prevede și posturi de inspectori școlari care au atribuții privind problemele copiilor și tinerilor proveniți din medii socioeconomice dezavantajate. Numărul acestora însă variază de la un județ la altul, în funcție de mai mulți factori, și este stabilit de inspectoratul școlar județean, care are obligația repartizării numărului maxim de posturi pe categorii de personal și pe funcții, în conformitate cu prevederile art. 3 ale ordinului de ministru menționat.

Criteriile de selecție pentru încadrarea în muncă a oricărui inspector școlar sunt menționate la art. 3 și art. 26 alin. (5) din Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de inspector școlar din inspectoratele școlare.

Atribuțiile acestor inspectori sunt prevăzute în fișa postului, elaborată de aceleași inspectorate școlare, în baza fișei-cadru de post.

De asemenea, răspunsul este în scris și vi-l pot înmâna, stimată doamnă deputat.

## Vă mulțumesc.

Tot către Ministerul Educației, domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, din partea Grupului minorităților naționale, solicită informații referitoare la „Metodologia de organizare și desfășurare a probei de verificare a cunoștințelor de limbă maternă pentru admiterea în liceele care organizează clase cu predare în limbile minorităților naționale”.

Răspunde tot doamna secretar de stat Maria Ștefania Manea.

## Stimate domnule deputat,

În conformitate cu prevederile Legii educației nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, elevii aparținând minorităților naționale recunoscute în România au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă și să fie evaluați în limba maternă.

Ministerul Educației a supus dezbaterii publice pe site-ul instituției Proiectul de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2021–2022 și anexele acestuia, pentru toți cei interesați de acest proiect.

De asemenea, proiectul a fost dezbătut cu partenerii sociali, în cadrul Comisiei de dialog social de la nivelul Ministerului Educației.

Metodologia de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat în vigoare, aprobată prin OM nr. 3.721/2021 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 5.457/2020 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul 2021–2022, urmărește asigurarea bunei organizări și desfășurări a admiterii în anul școlar 2021–2022 în liceele care organizează clase cu predare în limbile minorităților.

Candidații la clasele sau la grupele cu predare în limba minorităților care au studiat în limba maternă toate disciplinele conform Planului-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial și au susținut evaluarea națională la limba și literatura maternă nu mai trebuie să susțină proba de verificare a cunoștințelor de limbă maternă, deoarece prin proba susținută au fost evaluate competențele dobândite pe parcursul învățământului gimnazial.

Candidaților care nu au învățat la clasele/grupele cu predare în limba minorităților, nu au studiat toate disciplinele în limba maternă respectivă și nu au susținut evaluarea națională la limba maternă nu le-au fost verificate competențele dobândite pe parcursul învățământului gimnazial în limba maternă; având în vedere faptul că la nivel liceal toate disciplinele vor fi studiate în limba maternă respectivă, aceștia vor susține o probă de verificare a cunoștințelor de limbă maternă online. Această probă se va desfășura conform unei proceduri elaborate și adaptate de fiecare inspectorat școlar pentru fiecare minoritate în parte, procedură care stabilește modalitatea de organizare și desfășurare a probei de verificare a cunoștințelor de limbă maternă pentru candidații care nu au studiat în gimnaziu limba maternă respectivă, în vederea admiterii în anul școlar 2021–2022.

Doamnă secretar de stat, domnul deputat Manea, care este coinițiator al întrebării anterioare, referitoare la „Situația inspectorilor școlari pentru problemele copiilor și tinerilor proveniți din medii dezavantajate”, ne-a comunicat că nu ați răspuns decât parțial la întrebare.

Poate, domnule deputat, vreți să precizați? Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimată doamnă secretar de stat,

Da, într-adevăr, am intervenit și am precizat faptul că răspunsul ministerului este doar parțial, ca să nu spun incomplet.

Întrebarea concretă, al cărei coinițiator sunt, prima întrebare, de altfel – „Care este numărul inspectorilor școlari de la nivel național pentru problemele copiilor proveniți din medii socioeconomice defavorizate?”. De altfel, așa cum prevede art. 95 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Dumneavoastră nu ne-ați dat un răspuns, să ne spuneți că sunt trei, patru, cinci, 10 inspectori sau 41, câte județe are România, plus București, 42, sau că sunt alți inspectori care îndeplinesc aceste atribuții prin cumul, nu am primit un răspuns foarte clar în acest sens.

Și a doua întrebare, la care așteptam un răspuns foarte clar din partea Ministerului Educației – „Pe baza cărui algoritm au fost identificate mediile dezavantajate din punct

de vedere socioeconomic, astfel încât articolul de lege să aibă o bază corespunzătoare pentru implementare?”.

Domnule deputat, vă rog să încheiați. V-am dat...

Da. Mulțumesc.

## Mulțumesc frumos.

O să-l rog și pe colegul dumneavoastră, tot de la minorități, domnul Petrețchi Nicolae. Și dânsul s-a confruntat cu aceeași situație. Și aș vrea să fie consemnată această situație neobișnuită, în care Ministerul Educației nu răspunde la întrebări și la interpelări decât parțial. Și dânsul a sesizat același lucru, la întrebarea referitoare la „Metodologia de organizare și desfășurare a probei de verificare a cunoștințelor de limbă maternă...”.

Vă rog, domnule deputat, 30 de secunde.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnă secretar de stat,

În întrebarea adresată Ministerului Educației am solicitat următoarele lămuriri, și anume:

Prima: „Care au fost persoanele sau grupurile consultate cu privire la elaborarea metodologiei prezentate mai sus?”.

În întrebare am menționat că nu au fost consultate persoanele direct implicate și care răspund de limba ucraineană.

Totodată, la punctul 2 întrebarea sună așa: „Nu considerați că prin această măsură, care se regăsește doar în liceele ce organizează admitere pentru clasele cu predare în limbile minorităților naționale, se pun la îndoială atât aptitudinile și pregătirea profesorilor pentru limba maternă din ciclul gimnazial, cât și ale elevilor care au studiat limba maternă?”.

Precizez că acești elevi studiază, din clasa pregătitoare până în clasa a VIII-a, 4 ore de limba maternă, participă la olimpiadele naționale, obțin premii la olimpiadele naționale și mai trebuie să dea admitere online pentru a-și dovedi aptitudinile.

## Mulțumesc frumos.

O să rog Ministerul Educației, pe doamna secretar de stat, să elaboreze răspunsuri la aceste două subiecte. Să fie răspunsuri precise. Nu trebuie să fie lungi, trebuie să fie precise. Și într-o sesiune viitoare probabil că o să putem să le includem din nou pe ordinea de zi.

Întrebarea către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a domnului deputat Dămureanu Ringo, AUR, referitoare la „Fondul pentru tranziție justă”.

Doamna secretar de stat Mihaela-Cătălina Bădoiu. ## **Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră vă comunicăm următoarele.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va coordona Autoritatea de management a Programului operațional Tranziție justă; va fi orientat către fondurile disponibile României din pilonul I Fondul pentru o tranziție justă, dar va descrie și corelarea cu ceilalți doi piloni ai Mecanismului pentru tranziție justă.

Prioritățile sprijinite în cadrul acestui program vor fi identificate în cadrul fiecărui plan teritorial pentru o tranziție justă și vor avea în vedere recomandările din anexa D a Raportului de țară pentru 2020, contribuția la țintele și obiectivele asumate de România în cadrul documentelor programatice naționale, respectiv Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice, Strategia națională de specializare inteligentă, strategii regionale de specializare inteligentă, precum și contribuția investițiilor la diversificare economică, crearea locurilor de muncă sau protejarea mediului, în concordanță cu obiectivul specific al programului.

Mulțumesc și eu.

O să vă rog să rămâneți la microfon, pentru o altă întrebare, din partea domnului deputat Trif Bogdan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Întrebarea se referă la „Informarea și instruirea în vederea accesării fondurilor europene”.

Referitor la această întrebare voi face o scurtă sinteză, pentru că este destul de lung răspunsul. Răspunsul a fost deja transmis.

Pentru perioada 2014–2020, România are la dispoziție peste 43 de miliarde de euro, conform cadrului financiar multianual 2014–2020, din care alocarea pentru fondurile europene structurale și de investiții este de aproximativ

31 de miliarde de euro. Alocarea pentru politica de coeziune, finanțată în cadrul FESI, este de aproximativ 23 de miliarde de euro.

În legătură cu măsurile privind asigurarea informării și transparenței menționăm că, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, statele membre sau autoritățile de management au obligația publicării listelor de operațiuni cel puțin o dată la 6 luni.

În acest context, precizăm că, pentru programele operaționale finanțate prin politica de coeziune, informațiile privind listele proiectelor contractate sunt actualizate trimestrial și pot fi accesate pe pagina de internet a MIPE – www.mfe.gov.ro, categoria „Programe”, secțiunea „Contracte și absorbție”, arhiva „Contracte în implementare”, precum și în secțiunea „Harta interactivă”, disponibilă pe aceeași pagină de internet.

În ceea ce privește pregătirea perioadei de programare 2021–2027, MIPE a organizat un amplu proces de consultare publică pe marginea documentelor programatice, precum și un cadru partenerial extins la nivelul fiecărui program operațional, oferind posibilitatea tuturor partenerilor interesați să transmită propuneri sau să participe la masa discuțiilor.

Astfel, încă din luna octombrie 2019 au fost organizate două evenimente de informare și dezbatere la nivel local – Brașov și Botoșani –, cu scopul informării cu privire la stadiul procesului de programare, precum și pentru dezbaterea cu cei mai relevanți actori – autorități publice locale, primării, consilii județene, autorități și asociații locale reprezentative – a posibilităților de abordare a instrumentelor teritoriale pentru perioada 2021–2027, și anume: investiții teritoriale integrate, acțiuni de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.

Vă rog...

...de parteneriat.

...să încercați să încheiați... răspunsul.

OK.

De asemenea, în perioada 18–27 august 2020 s-au derulat consultări publice la nivelul tuturor structurilor parteneriale constituite pentru programele operaționale. Vă mulțumesc.

Ideea era să ne explicați pentru exercițiul 2021–2027, nu pentru 2014–2020, cum ați făcut în prima parte. Adică aceasta este ideea unei sinteze, discutăm despre viitor, nu despre trecut.

Mulțumesc.

Aș dori să menționez, să vă răspund la această intervenție.

Consultările au fost pentru perioada 2021–2027, dar au fost realizate în 2020.

Am înțeles, dar ați făcut referire, în prezentarea dumneavoastră, în mod repetat, la programul 2014–2020, asta vă explicam. Suntem în 2021.

Mulțumesc.

Din partea domnului deputat Tuhuț Radu-Marcel – „Eșecul finanțării extinderii rețelei de gaze naturale prin PNRR”.

O să vă rog să răspundeți sintetic, vă rog frumos.

Referitor la întrebarea nr. 1.310A/2021, având ca obiect

## „Eșecul finanțării...”, menționăm:

Procesele de...

Față de răspunsul transmis anterior.

Procesele de consultare dintre ministerele de linie și Comisia Europeană pentru conceperea Planului național de redresare și reziliență s-au încheiat. Pe 31 mai 2021, PNRR a fost transmis oficial Comisiei Europene, componentele extinse ale planului au fost publicate pe site-ul MIPE, secțiunea mfe.gov.ro/PNRR.

Până la momentul transmiterii oficiale a planului, relațiile între serviciile Comisiei Europene și autoritățile din România au fost informale și au avut ca scop definitivarea abordării componentelor și încadrarea reformelor și investițiilor în pilonii definiți de Regulamentul (UE) nr. 241/2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.

În procesul de evaluare a planului de către Comisia Europeană, în vederea emiterii propunerii de aprobare, negocierile vor avea un caracter formal.

Fiind un exercițiu tehnic laborios, procesul necesită în continuare atât contribuții tehnice din partea echipelor de experți din ministerele și autoritățile implicate, cât și decizii politice consecvente și prompte.

MIPE coordonează acest proces și facilitează dialogul între serviciile Comisiei Europene și ministerele de linie.

De asemenea, MIPE oferă în continuare ministerelor de linie și autorităților implicate sprijin tehnic și metodologic în îmbunătățirea componentelor planului, astfel încât acesta să corespundă exigențelor Comisiei Europene.

În cadrul Programului operațional Infrastructură mare – POIM – 2014–2020, prin apelul POIM/859/axa prioritară 8, „Creșterea gradului de interconectare a Sistemului național de transport al gazelor naturale cu alte state vecine”, se acordă finanțarea investițiilor necesare pentru dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în vederea creșterii nivelului de flexibilitate, siguranță, eficiență în operare, precum și de integrare a activităților de transport, distribuție și consum final. Perioada de depunere a proiectelor a fost cuprinsă între 17 august 2020 și 31 decembrie 2020.

## Mulțumesc.

Și avem o întrebare punctuală, ultima pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul deputat Tuhuț Radu-Marcel – „În ce măsură ați consultat instituțiile județului Alba în procesul de elaborare a Planului național de redresare și reziliență?”.

Asemenea, în completarea răspunsului transmis, vă comunicăm.

În perioada 1–22 februarie au fost organizate 20 de consultări interministeriale, în cadrul a 10 grupuri de lucru tematice și 12 evenimente tematice de consultare publică, la care au fost invitați să participe reprezentanți ai autorităților locale și regionale, ai societății civile, inclusiv organizații de tineret, parteneri sociali și actori economici.

Evenimentele de consultare au fost organizate într-un sistem hibrid, cu respectarea regulilor impuse de situația pandemică, respectiv fizic, pentru un număr limitat de participanți, cât și online.

Pentru consultările publice a fost publicat un calendar de evenimente, pentru a permite participarea tuturor actorilor interesați și un schimb de idei cu perspective variate.

Tot în această perioadă a fost publicat și un formular online standard, pentru a propune reforme și investiții în cadrul PNRR.

Câteva cifre relevante pentru a evidenția amploarea procesului de consultare:

– Au fost organizate 32 de evenimente de consultare.

– Au fost implicate aproape 4.000 de persoane, reprezentanți ai societății civile, ai partenerilor sociali și economici, precum și ai instituțiilor și autorităților publice la nivel național și local.

– Au fost primite 1.939 de propuneri de reforme și investiții drept rezultat, dintre care 1.709 prin intermediul formularului online.

În ceea ce privește propunerile primite din județul Alba, vă comunicăm că au fost primite trei fișe de reforme și investiții, câte una pe pilonii I, II și VI. Acestea au fost analizate de ministerele de linie și, acolo unde a fost cazul, s-a ținut cont de propuneri, în vederea definirii reformelor corespunzătoare și stabilirii tipurilor de intervenții.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Vă mulțumesc și eu.

Urmează Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Aici avem una, două, trei, patru întrebări puse de domnul deputat din partea Grupului AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe.

Este în sală?

Nu este în sală?

Bun.

O s-o rog pe doamna secretar de stat Alina Pop să răspundă acestor întrebări, dar foarte sintetic, mai ales că domnul deputat nu este în sală, să asculte răspunsul la aceste întrebări – și sunt alți colegi care sunt prezenți și cred că e bine să le...

Și, atunci, o să...

Prima întrebare a domnului deputat se referă la „Drepturile asistenților maternali”, care „nu au fost actualizate din 2014”. **Doamna Alina Pop** – _secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, domnilor deputați!

Doresc să menționez că toate răspunsurile...

Foarte sintetic.

Da, sintetic.

Și le depunem în scris, da? Mulțumesc.

Foarte sintetic.

Deja răspunsurile au fost transmise în scris.

Dacă au fost transmise și dacă vreți să adăugați ceva suplimentar, atunci...

De vreme ce domnul deputat nu este în sală, nu, nu doresc.

Atunci, eu vă citesc întrebările, cele patru întrebări ale domnului deputat.

A doua, în afară de „Drepturile asistenților maternali”, „Câte accidente de muncă ale lucrătorilor români detașați în afara țării nu sunt decontate de statul român?”.

A treia întrebare – „Modificarea contractelor de muncă ale asistenților maternali pe perioadă nedeterminată și acordarea concediului de odihnă”.

Și cea de-a patra întrebare a domnului deputat – „Deblocați drepturile persoanelor care au suferit un accident de muncă în afara țării!”.

Acestea sunt cele patru întrebări.

Și, în consecință, din cauza lipsei din sală a domnului deputat, doamna secretar de stat poate să le depună în scris.

Și, atunci, trecem la următoarea întrebare, din partea domnului deputat Trif Bogdan Gheorghe, referitoare la „Eliminarea pensiilor speciale”.

Doamna secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

## Domnule deputat,

Vă mulțumesc pentru interesul dumneavoastră față de activitatea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, doresc să vă comunic următoarele:

– Numărul de pensionari din evidențele sistemului public de pensii este 4.902.657 de persoane.

– Numărul de pensionari din sistemul public de pensii care beneficiază de pensii de serviciu este de 9.615 persoane.

– Suma cuvenită lunar pentru totalul pensiilor din România este de 7.611.309.232 de lei.

– Suma cuvenită lunar pentru pensiile de serviciu este de 122.627.774 de lei, din care 99.477.139 de lei este suportată de la bugetul de stat.

Precizăm că numărul de pensionari cu sumele cuvenite menționate sunt aferenți lunii martie 2021. Vă mulțumesc pentru interesul pe care îl arătați față de activitatea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și vă stăm la dispoziție pentru alte lămuriri.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc.

Ultima întrebare către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, din partea Grupului AUR, domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, „Luna martie, luna pro-viață. Despre stimularea natalității”.

Domnul deputat este prezent? Poftiți?

**Domnul Andrei-Daniel Gheorghe**

**:**

Sunt prezent, dar nu sunt de la AUR!

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Domnule, aici așa scrie! Poate că...

Eu nu pot să urmăresc mișcările politice ale colegilor în permanență, așa că îmi cer scuze!

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe**

**:**

Nu m-am mișcat politic de un secol!

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Sunteți de la PNL? Aripa tânără. OK. Deci corectez aici.

Secretariatul probabil că o să revadă, pe viitor să nu mai facă astfel de erori.

Vă rog, doamnă secretar de stat, să răspundeți la această întrebare.

În conformitate cu Programul de guvernare pentru perioada 2020–2024, Guvernul propune pentru sprijinul copiilor și al familiilor din care provin următoarele măsuri țintite: asigurarea unor servicii competitive care abordează integrat nevoile familiilor în dificultate și ale categoriilor sociale vulnerabile, beneficiari care se dezvoltă în cadrul serviciilor furnizate; accesibilizarea mediului fizic și informațional pentru persoanele cu dizabilități; întărirea capacității de intervenție integrată în cazurile de violență domestică; măsuri specifice pentru clientul vulnerabil din sistemul energetic, atât prin redefinirea consumatorului vulnerabil, cât și prin asigurarea conectării și accesului la electricitate în gospodăriile vulnerabile, cu prioritate pentru cele cu copii, sprijinind astfel și accesul la educația online. În ceea ce privește sistemul de asistență socială, acesta va trece printr-o transformare radicală, în care accentul să fie pus pe măsuri de prevenție, precum și pe furnizarea de servicii sociale integrate.

Și dumneavoastră ați primit în scris răspunsul nostru. Dacă doriți, eu pot să mai citesc din el. Este un răspuns destul de consistent, are șapte pagini.

Doriți să mai...?

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe**

**:**

Nu.

## Este suficient.

Vă mulțumesc mult pentru interesul pe care-l arătați față de politicile promovate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de Guvernul României.

## Mulțumesc.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată ministrului muncii și protecției sociale, având ca obiect „Luna martie, luna pro-viață. Despre stimularea natalității”, vă comunicăm următoarele.

În perioada următoare, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va implementa proiectul SIPOCA 706, Politici sociale performante – strategie națională pentru implementarea performantă a politicilor familiale. Proiectul va fi implementat în perioada 2021–2022 și va avea ca principale obiective: – definirea și elaborarea unor indicatori de performanță în domeniul politicilor familiale la nivel național;

– elaborarea unei proceduri operaționale de raportare a indicatorilor de performanță în domeniul politicilor familiale, respectiv a unei machete electronice de raportare periodică a acestor indicatori;

– elaborarea unei strategii naționale de implementare a politicilor familiale performante;

– înființarea unui mecanism de informare electronică funcțional, respectiv dezvoltarea unei platforme online interactive pentru cetățeni;

– și, în sfârșit, înființarea și operaționalizarea unui helpdesk funcțional privind acordarea de beneficii de asistență socială.

Mulțumesc.

Mi-am dat seama acum că într-adevăr domnul deputat nu este de la AUR.

Mulțumesc.

Vă rog, 30 de secunde.

Vă mulțumesc frumos, doamnă secretar de stat.

Da, răspunsul este unul mulțumitor și este în direcția lucrurilor pe care le-am prevăzut și eu atunci când am scris această interpelare, dar cred că Ministerul Muncii ar trebui să pună un accent mai mare pe ceea ce reprezintă stimularea creșterii natalității și totodată stimularea părinților să rămână alături de copii în primii ani de viață.

Auzeam mai recent o inițiativă...

Domnule deputat, mulțumesc frumos!

Stați un pic! Stați un pic să vă spun, că e ceva important!

Nu, păi nu mai stau, pentru că sunt mulți alți colegi care trebuie să primească răspuns.

Stați un pic! Dar mai erau 13 secunde!

## **Domnul Alexandru Rafila:**

V-am acordat 30 de secunde.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Urmează Ministerul Afacerilor Interne, domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureșan.

Bogdan, nu mai... Haideți să... 10 secunde.

Doamnă ministru secretar de stat,

Nu ați răspuns la toate întrebările.

Aveam și eu o întrebare punctuală, pentru că doamna ministru, în campania electorală, a promis că o să elimine pensiile speciale.

Ce categorii de pensii speciale urmează să eliminați sau dacă aveți un proiect măcar în sensul acesta? Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

O să rugăm să se consemneze lipsa răspunsului complet la întrebarea adresată de domnul deputat Ministerului Muncii.

De la Ministerul Afacerilor Interne, cum spuneam, răspunde domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureșan.

Prima întrebare: „Revizuiți criteriile de numire în funcții a șefilor de la permise auto”, domnul deputat de la AUR Acatrinei Dorel-Gheorghe, care este absent. Deci veți depune răspunsul în scris.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe pune întrebarea următoare: „Măsuri de prevenire a folosirii excesive a forței în intervenții”.

**Domnul Gabriel Marius Mureșan** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu întrebarea domnului deputat Acatrinei Gheorghe și a domnului Lucian-Florin Pușcașu, au fost în sală, le-am înmânat răspunsurile.

## Perfect!

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Stimate domnule deputat Bogdan Gheorghe Trif, în legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Măsuri de prevenire a folosirii forței excesive în intervenții”, vă comunicăm următoarele.

Structurile de aplicare a legii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne manifestă permanent un comportament activ în îndeplinirea obligațiilor ce le revin pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățeanului, în vederea asigurării

controlului și a diminuării fenomenului infracțional, a menținerii unui climat de siguranță civică, respectând principiul folosirii graduale a forței.

În acest sens, la nivelul ministerului s-a elaborat Planul de implementare a angajamentelor MAI din programul de guvernare, printre care se regăsește, la principalele priorități ale ministerului, creșterea calității serviciului de ordine și siguranță publică în beneficiul cetățeanului, prin asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului.

În contextul finalizării perioadei de implementare a actualei strategii naționale în domeniul de referință, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost inițiat procesul de elaborare a Strategiei naționale de ordine și siguranță publică 2021–2025, care are în vedere o abordare proactivă, orientată către nevoile de securitate ale cetățeanului.

De asemenea, de interes în problematica supusă atenției sunt și modificările operate asupra Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, prin Legea nr. 192/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, prin care s-a urmărit întărirea autorității polițistului.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Urmează trei întrebări din partea... Rămâneți, vă rog, la microfon. Când terminăm!

Din partea domnului deputat Brian Cristian, USR PLUS. Este în sală? Da.

Vă rog.

„Lipsa dotărilor prevăzute de Codul de procedură penală”.

## Mulțumesc.

Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Lipsa dotărilor prevăzute de Codul de procedură penală”, vă comunicăm următoarele. La nivelul Poliției Române se fac eforturi permanente pentru asigurarea echipamentelor necesare funcționării adecvate a activității de urmărire penală desfășurate de personalul cu aviz de poliție judiciară pentru instrumentarea dosarelor penale.

Din informațiile puse la dispoziție de către Inspectoratul General al Poliției Române reiese faptul că la nivelul structurilor teritoriale ale Poliției Române se află în faza de inițiere un proiect ce urmează a fi realizat în parteneriat cu o organizație neguvernamentală, ce are ca obiect amenajarea și dotarea unor spații în cadrul unităților de poliție, în vederea efectuării procedurilor de audiere a minorilor, scopul general al proiectului fiind asigurarea accesului la justiție pentru victimele minore ale infracțiunilor.

Referitor la valoarea investițiilor în mijloace tehnice audio sau audiovideo în ultimii trei ani de zile și cum au fost distribuite aceste echipamente la nivelul întregii țări, vă comunicăm faptul că la nivelul IGPR au fost achiziționate 82 de sisteme de acest gen, fiind distribuite câte două pentru fiecare inspectorat județean de poliție, în valoare de 943.000 de lei.

Anterior perioadei solicitate de dumneavoastră, respectiv în perioada 2014–2015, au mai fost achiziționate 69 de sisteme de înregistrare audiovideo pentru camerele de anchetă, la nivelul inspectoratelor de poliție județene fiind repartizate în medie trei sisteme, iar la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București 17 sisteme.

Mulțumesc frumos.

Tot domnul deputat Brian Cristian – „Dispozitivele electronice de supraveghere a arestului la domiciliu”.

Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Dispozitive electronice de supraveghere a arestului la domiciliu”, vă comunicăm următoarele.

La data de 21 aprilie 2021, Proiectul de lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, PL-x 129/2020, a fost adoptat de Camera Deputaților, iar la data de 17 mai 2021 acesta a fost promulgat de Președintele României.

Ulterior intrării în vigoare a acestei legi, Inspectoratul General al Poliției Române, prin structurile de specialitate, va efectua demersurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor actului normativ în discuție, care se referă și la dispozitivele electronice de supraveghere.

Vă mulțumesc.

Ultima întrebare, sau nu știu dacă e o întrebare sau o afirmație, tot a domnului deputat Brian Cristian, „Autoritățile publice locale în slujba cetățenilor”.

Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Autoritățile publice locale în slujba cetățenilor”, vă comunicăm următoarele.

## Răspunsul pentru întrebarea nr. 1.

Potrivit prevederilor art. 251 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, poate fi numită în funcția de prefect, respectiv subprefect persoana care îndeplinește cumulativ mai multe condiții, printre care și cele cu privire la absolvirea studiilor universitare de licență finalizate cu diploma de licență sau echivalentă și a programelor de formare specializate în vederea numirii într-o funcție de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Național de Administrație, în condițiile legii.

De asemenea, potrivit art. 265 alin. (13), coroborat cu art. 255 din același act normativ, secretarul general al instituției prefectului are ca atribuție principală sprijinirea activității prefectului în exercitarea atribuțiilor privind verificarea legalității actelor administrative emise sau adoptate de către autoritățile administrației publice locale.

Totodată, precizăm faptul că exercitarea controlului de legalitate se realizează efectiv în numele prefectului, prin intermediul funcționarilor publici din cadrul structurii de specialitate, aceștia având pregătire în domeniul științelor juridice și administrației publice.

Răspunsul la întrebarea nr. 2.

Activitatea de verificare a legalității actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale presupune o verificare prealabilă a competenței prefectului de a efectua controlul de tutelă administrativă, raportat la Decizia nr. 11/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Decizia nr. 26/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și Decizia Curții Constituționale nr. 747/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 922/2015.

Încercați să încheiați, vă rog! S-a scurs timpul!

Eu am comunicat răspunsurile...

Știu. Ați comunicat răspunsul în scris. Mulțumesc.

Mai sunt două răspunsuri. Dacă doriți, eu le mai citesc, dacă nu...

Mulțumesc frumos. Trecem la Ministerul Finanțelor.

La Ministerul Finanțelor sunt două întrebări, prima lansată de domnul Acatrinei Dorel-Gheorghe, de la AUR, care nu este prezent în sală – „Care este cuantumul prejudiciului suferit de statul român ce rezultă din controalele Curții de Conturi la Primăria Scheia, județul Suceava, și dacă a fost recuperat de la persoanele vinovate”.

Bănuiesc că s-a depus în scris acest răspuns.

## **Domnul Lucian Ovidiu Heiuș** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

Sigur, domnule președinte.

Și tot din partea domnului deputat Brian Cristian, de la USR PLUS, „Plata cu cardul bancar de debit sau de credit în România”.

Vă rog să răspundeți la aceste întrebări.

## Domnule deputat,

Ca urmare a adresei referitoare la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1.109A/2021, având ca obiect „Plata cu cardul bancar debit/credit în România”, privind sfera de competență a Ministerului Finanțelor, vă comunicăm următoarele.

La prima dumneavoastră întrebare și care sună în felul următor: „Care este situația aplicării acestor prevederi la instituțiile publice?”, vă comunicăm că, în ceea ce privește instituțiile publice centrale sau locale care au instalate la sedii POS-uri, precizăm că Ministerul Finanțelor, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală nu dețin o astfel de informație.

La a doua dumneavoastră întrebare: „Deși Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002 nu face diferențiere între plătitorii de impozite și taxe persoane fizice sau juridice, în fapt, plata impozitelor și taxelor la ghișeele trezoreriei nu este permisă agenților economici, deși cardurile de debit și credit nu sunt o noutate în România” vă precizăm că, prin accesarea unui link care se găsește pe site-ul ANAF, se regăsesc indicate modalități de efectuare a plăților către Agenția Națională de Administrare Fiscală, respectiv

modalități... – din care trei comune – atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice, și una distinctă, doar pentru persoane fizice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

De la Ministerul Energiei acum, domnul secretar de stat Ákos Derzsi. Prima întrebare, din partea domnului deputat Acatrinei Dorel, absent: „Trimiteți corpul de control să ancheteze angajarea actualului director al Minei Crucea”. Bănuiesc că i-ați făcut un răspuns în scris.

Da, am transmis.

Doamna deputat Natalia Intotero: „Criza termoenergetică din județul Hunedoara”.

Vă rog să-i răspundeți doamnei deputat al PSD Natalia Intotero.

Mulțumesc.

## Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Criza termoenergetică din județul Hunedoara”, vă comunicăm următoarele.

Măsurile întreprinse în vederea implementării prevederilor OUG nr. 60/2019 au fost prezentate de administratorul judiciar în adunarea creditorilor din data de 9 aprilie 2021, conform procesului-verbal al ședinței adunării creditorilor, publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 6.440 din 12.04.2021. În prezent e în curs de aplicare.

Referitor la partea a doua a întrebării, privind Consiliul Județean Hunedoara, și-a exprimat intenția de a prelua toate activele energetice existente ca un întreg: stocuri materiale, piese de schimb, licențe etc., libere de sarcini și fără datorii. Întrucât Complexul Energetic Hunedoara nu a returnat împrumuturile acordate de Guvern, în temeiul OUG nr. 11/2015, respectiv OUG nr. 22/2015, prin Direcția Generală a Marilor Contribuabili, s-au instituit sechestre asiguratorii asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea societății; astfel aproape întreg patrimoniul aferent Sucursalei Electrocentrale Deva este sub sechestrul instituit de Ministerul Finanțelor.

În luna aprilie 2021, Societatea GSP Power – SRL a transmis administratorilor judiciari intenția de a achiziționa termocentrala de la Mintia.

## Partea a treia a întrebării.

Prin HG nr. 51 din 2021, inițiată de Ministerul Energiei, au fost stabilite unele măsuri pentru sprijinirea angajaților din cadrul Complexului Energetpic, și anume, în 28 aprilie 2021, a fost aprobat memorandumul cu tema „Măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare la societăți în domeniul energiei și resurselor energetice”.

Vă mulțumesc și eu pentru răspuns. 30 de secunde, doamnă deputat.

Următoarea interpelare este tot a domnului Acatrinei Dorel-Gheorghe – „Preluarea producției de uraniu de la Mina Crucea la rezerva de stat”, așa că îi răspundeți în scris.

Mulțumesc.

Vă rog.

Aș vrea să rog Guvernul României să vină în județul Hunedoara nu doar în campanie electorală.

Minerii au fost blocați. Nimeni din Guvern nu a venit să vadă de ei. Chiar și săptămâna trecută!

Vizavi de prima parte a răspunsului.

Apoi de a doua parte.

Ieri a fost Ziua internațională a copilului. Copiii în Deva n-au putut merge la școală, pentru că în Deva, de mai bine de 6 luni, nu există apă caldă, nu a fost căldură pe această vreme rece, și acum veniți să ne spuneți că vindeți termocentrala, în loc să rămână tot a unei instituții care să fie a statului? Efectiv bătaie de joc!

Și, nu în ultimul rând, astăzi s-a confirmat și de la CFR Călători. Nu are legătură cu dumneavoastră, dar are legătură cu Guvernul din care faceți dumneavoastră parte. 100 de oameni vor rămâne fără loc de muncă. Acesta este respectul dumneavoastră pentru oamenii din Valea Jiului, din Deva, care au dat foarte mult acestei țări, România.

Vă rog să veniți în județul Hunedoara și să găsiți soluții rapide pentru acest județ și pentru hunedoreni.

Mulțumesc, doamnă deputat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Domnul deputat Gheorghe Ștefan.

Prima întrebare, din partea domnului deputat Ciubuc Ciprian, de la AUR.

Este prezent?

Eu doar citesc întrebarea: „Acordarea despăgubirilor pentru culturile afectate de secetă în primăvara anului 2020”.

Tot pe domnul secretar de stat Gheorghe Ștefan o să-l rog să răspundă la întrebarea domnului deputat Trif Bogdan Gheorghe, de la PSD: „Măsuri de stimulare pentru crescătorii de ovine”.

## **Domnul Gheorghe Ștefan** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Să vă fie gura aurită, că m-ați făcut deputat!

Scuzați-mă!

Nu mă deranjează!

Scuzați! Sper că nu e...

Nu, nu, nu, chiar mi-ar face plăcere!

În mandatul viitor! Mulțumesc.

Stimate domnule deputat Bogdan Gheorghe Trif, referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Măsuri de stimulare pentru crescătorii de ovine”, vă comunicăm următoarele.

Acordarea sprijinului financiar pentru comercializarea lânii nu a avut efectul scontat.

Astfel, în anul 2019 s-au înregistrat un număr de 7.552 de beneficiari, în scădere cu 7,2% față de anul precedent, iar cantitatea de lână comercializată a fost cu 9% mai mică decât cea raportată în 2018, deși sprijinul financiar acordat s-a dublat.

Din producția totală de lână înregistrată, de peste 30.000 de tone, în centrele de colectare a ajuns mai puțin de jumătate.

Cu toate acestea, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020, prin submăsurile 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”, s-a acordat sprijin financiar pentru stimularea mediului de afaceri din mediul rural, prin crearea de noi activități nonagricole sau prin dezvoltarea activităților nonagricole desfășurate în zonele rurale.

În prezent sunt în proces de consultare cu actorii interesați și cu Comisia Europeană fișele măsurilor care urmează a primi finanțare în perioada de tranziție 2021–2022, criteriile de eligibilitate și selecție aferente acestora putând suferi modificări ca urmare a etapei de consultare. Odată aprobate fișele măsurilor de către Comisie, vor fi definitivate documentele de accesare și informare.

Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, instituit prin prevederile Legii nr. 330/2018 privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară de lână și piei în zona montană, cu modificările și completările ulterioare, a fost notificat la Comisia Europeană pe 11 iunie 2019.

Mulțumesc. 30 de secunde, domnul deputat Trif.

Și vom încheia cu interpelările adresate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Vă rog, 30 de secunde.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule ministru secretar de stat,

Să înțeleg că, atunci când am ajutat crescătorii de ovine și am subvenționat producția de lână, spuneți că s-a colectat mai puțină lână, motiv pentru care trebuie să nu mai ajutăm producătorii, nu?! Asta am înțeles din prima dumneavoastră frază.

Este o aberație, credeți-mă!

Deci, dacă cu asta veniți dumneavoastră în fața crescătorilor de animale, cred că ar trebui să vă dați de acum demisia.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul secretar de stat Vasile Panaite.

Domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe întreabă care este situația tăierilor de masă lemnoasă din România.

Vă rog, un răspuns scurt.

Și o să vă rog să rămâneți, să-i răspundeți și doamnei deputat Vicol Laura-Cătălina.

Bună ziua, domnule președinte! Sărut mâna, doamnelor deputați! Sărut mâna, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Referitor la întrebarea adresată de domnul deputat Bogdan Trif, având ca obiect „Tăierile de masă lemnoasă din România”, vă comunicăm următoarele.

În cadrul Programului de regenerare a pădurilor pentru anul 2020, promovat și gestionat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost plantată o suprafață totală de 11.081 hectare, iar suprafața planificată pentru a fi plantată în anul 2021 prin același program este de 11.245 de hectare.

Menționăm faptul că în decursul anului 2020 volumul de masă lemnoasă recoltată a fost de aproximativ 19.300.000 de metri cubi.

În speranța că informațiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru și, totodată, vă stăm la dispoziție pentru eventuale informații suplimentare.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Am purtat discuția și cu domnul deputat, în preambulul acestei ședinței.

Vă mulțumesc.

Cred că dânsul are o mică obiecție și îl lăsăm să spună, după care o să vă invit să răspundeți întrebării doamnei deputat Vicol.

Domnule președinte de ședință,

Rog să se consemneze că nu mi s-a răspuns la două întrebări și urmează ca domnul ministru secretar de stat să transmită răspunsurile în scris.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Răspunsul pe care-l solicită doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura, de la Grupul parlamentar al PSD, se referă la Guvernatorul Deltei Dunării.

Vă rog.

## Doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „În condițiile în care mandatul guvernatorului Deltei Dunării a fost finalizat luna trecută, dacă putem preciza de ce întârzie numirea unui nou guvernator al Deltei Dunării” și „Considerați normal ca procesul de selecție pentru noul guvernator al Deltei Dunării să fie gestionat direct de către un partid politic, respectiv de USR PLUS, și nu la nivel instituțional, de către Ministerul Mediului?”, vă comunicăm următoarele.

Conform art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării, conducerea administrației rezervației este realizată de către guvernator, cu rang de subsecretar de stat, ale cărui atribuții se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare al administrației rezervației.

Guvernatorul este numit și revocat din funcție, în condițiile legii, prin decizia prim-ministrului, la propunerea conducătorului Ministerului Mediului.

Vă mulțumesc.

Doamnă deputat, 30 de secunde, vă rog.

Domnule secretar de stat, mai sunt două interpelări, de la domnul Dămureanu Ringo, Grupul AUR, dar nu cred că este prezent în sală și le depuneți în scris.

Vă rog, doamnă deputat.

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am grad de toleranță zero la sfidarea ridicată la grad de normalitate. Nu omor mesagerul, pentru că ați fost foarte drăguț în momentul în care mi-ați citit răspunsul, care practic nu există.

La prima întrebare nu mi-ați răspuns deloc, iar la a doua întrebare mi-ați dat un simplu text din lege, deși domnul Dacian Cioloș spune în interviul din 2 aprilie 2021 că pe 26 aprilie vom avea o listă scurtă de candidați din partea USR PLUS.

Cred că este normal, firesc și necesar să ni se răspundă de ce guvernatorul Deltei Dunării este un membru USR PLUS sau de ce este pus acolo cu sprijinul membrilor USR PLUS.

Și faptul că mi-ați dat doar un temei legal la întrebarea de ce este direct gestionată Delta Dunării de către un partid politic, în condițiile în care oamenii au nevoie efectiv de un guvernator, pentru că este multă nevoie de dezvoltare în acea zonă, pentru că oamenii nu au efectiv pe unde să meargă pe canalele Deltei Dunării, pentru că se fură masiv și pentru că nimeni nu face nimic...

Toată lumea din Guvern solicită transparență, dar până la urmă toți membrii din Guvern sunt doar Pinocchio și atâta tot. Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, doamnă deputat.

O să încheiem acum sesiunea de răspunsuri.

Am prelungit cu 10 minute, pentru că am început la 17.10, dar o să citesc lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări: Piper-Savu Florin, PSD – o interpelare depusă; Ivan Bogdan-Gruia, PSD – o interpelare; Chirilă Virgil Alin, PSD – o interpelare; Havârneanu Filip, USR PLUS – o interpelare; Ionescu George, PNL – o interpelare; Năcuță Sorin, PNL – o interpelare; Chesnoiu Adrian-Ionuț, PSD – o interpelare; Dumitrache Ileana-Cristina, PSD –

o interpelare; Toma Vasilică, PSD – trei interpelări; Tuhuț Radu, PSD – 24 de interpelări; Ghiță Daniel-Florin, PSD – trei interpelări; Miruță Radu, USR PLUS – două interpelări; Merka Adrian-Miroslav, minorități – o interpelare; Coarnă Dumitru, PSD – două interpelări; Stoian Maria, PNL – o interpelare; Atanasiu Onuț Valeriu, PNL – două interpelări; Hangan Pollyanna-Hanellore, USR PLUS – o interpelare; Stângă George-Cătălin, PNL – trei interpelări; un grup mai mare de la PSD: Halici Nicușor, Vicol Laura, Popa ȘtefanOvidiu, Cătăniciu Steluța, Teodoroiu Maya, Popica EduardAndrei, Gliga Dumitrița, Tănăsescu Alina – o interpelare; Zetea Gabriel – o interpelare; Șerban Ciprian-Constantin, PSD – două interpelări; Lasca Mihai Ioan, neafiliat – o interpelare; Alda Adrian, PSD – o interpelare; Acatrinei Dorel-Gheorghe, AUR – două interpelări; Aelenei Dănuț, AUR – o interpelare; Coleșa Ilie-Alin, AUR – o interpelare; Enachi Raisa, AUR – trei interpelări; Burduja Sebastian, PNL – o interpelare; Intotero Natalia, PSD – cinci interpelări; Muraru Iulian-Alexandru, PNL – o interpelare; Rasaliu Marian-Iulian, PSD – o interpelare; Bîrcă Constantin, PSD – o interpelare; Gheorghe Andrei-Daniel, PNL – șase interpelări; Gliga Dumitrița, PSD – o interpelare; Huțu Alexandra, PSD – o interpelare; Popescu Vlad, PSD – o interpelare; Șlincu Dan, PSD – o interpelare; Toma Ilie, PSD – două interpelări și Șerban Gianina, AUR – o interpelare.

Vă mulțumesc foarte mult pentru participare. Declar ședința închisă.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337324]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 88/10.VI.2021 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei