Stenogramă plen

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Bună ziua!

Liderii de grup, dacă se poate, să vină până la prezidiu. Liderii de grup, vă rog frumos.

Bună ziua!

Haideți să începem ședința!

În primul rând, aș vrea să vă anunț că avem invitați din comuna Matca, județul Galați, din partea doamnei Laura Georgescu și a domnului Marius Humelnicu.

Bine ați venit la Senatul României!

Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 19 aprilie 2022, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori,

până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 72 de senatori.

Ședința este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Eugen Pîrvulescu și domnul senator Ion-Narcis Mircescu, secretari ai Senatului.

Înainte de a trece la ordinea de zi, am discutat cu liderii și aș vrea să vă propun... După discuția cu liderii grupurilor parlamentare, vă

Până la COM-uri, da.

Până la 15?

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Da, de la 16 sunt COM-urile.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

OK. Deci până la punctul 15, de unde încep COM-urile. Deci vă

Vom dezbate astăzi ordinea de zi până la punctul 15 inclusiv.

Domnul Neagu. Pe procedură, înțeleg.

Cred că domnul președinte al Senatului știe care-i procedura sau, dacă nu știe, o să afle.

Țin să-i mulțumesc că, după 29 de ședințe, e a treia ședință la care binevoiește să fie prezent. Sperăm că o să-l vedem mult mai des. Nu are de ce să aibă trac. Cum am putut noi trece la primul mandat, cred că așa poate trece și dumnealui.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru încurajări. Ce ne-am face noi fără aceste încurajări!

Să mergem mai departe.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost deja distribuită.

Dacă nu sunt comentarii, vă

Ordinea de zi a fost aprobată.

Aici, cartelele le-ați găsit deja sau...?

Deci 75 plus 2. 77 de voturi.

Mulțumesc.

Programul de lucru pentru această zi.

Lucrările plenului Senatului: de la ora 15.00 la ora 16.00 – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și apoi vot final.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 1 avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

Stimați colegi, vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Astfel, Biroul permanent al Senatului, în ședința din 19 aprilie 2022, a analizat solicitarea inițiatorilor de retragere din procesul legislativ a următoarei inițiative legislative:

– Propunerea legislativă „Voluntari pentru crize umanitare” privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a persoanelor care participă la activități de voluntariat pentru crize umanitare și/sau dezastre (L213/2022).

Punctul a fost aprobat.

Mai departe, la punctul 2 este înscris Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

Stimați colegi, în ședința Biroului permanent de astăzi, 19 aprilie 2022, s-a luat act de demisia domnului senator Gheorghe Carp începând cu data de 1 mai 2022.

Vă reamintesc prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor: „În cazul în care deputatul sau senatorul și-a depus demisia, președintele, în prima ședință publică a plenului respectivei Camere, îl întreabă pe deputat sau pe senator dacă stăruie în demisie și, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în ședința de plen pentru a răspunde, președintele ia act de demisie și supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator.”

Domnule senator, dacă vreți să luați cuvântul? Domnul senator Carp.

Nu sunteți în sală.

Perfect. Atunci, luăm act de demisie.

Stimați colegi, dau citire Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator, ca urmare a demisiei prezentate de către domnul senator Gheorghe Carp.

„Hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator

Având în vedere demisia din calitatea de senator a domnului Gheorghe Carp, ales în Circumscripția electorală nr. 5 Bihor, în temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 204 și 206 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările și completările ulterioare,

## Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al domnului Gheorghe Carp, începând cu data de 1 mai 2022, și declară vacant locul de senator ales în Circumscripția electorală nr. 5 Bihor.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 19 aprilie 2022, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

- aprobat.

- Punctul 3, Raportul de activitate al Consiliului de

- monitorizare a implementării...

- Aveți o intervenție, domnule Guran? Vă rog.

- Pe procedură?

## **Domnul Virgil Guran:**

## Mulțumesc.

Intervin pentru că vreau să lămurim ceva referitor la colegul nostru Gheorghe Carp. Am văzut, așa, că s-a făcut puțină liniște.

Este lăudabil ceea ce face el și am văzut de puține ori acest gest de când sunt în politică. Pentru că este un medic foarte bun, pentru că el conduce sănătatea în Bihor – și să știți că a realizat un spital, unul dintre cele mai frumoase și dotate spitale din țară, cu aproape 2.000 de paturi și cu foarte multe specialități și medici foarte buni –, a preferat să-și dea demisia ca senator și să meargă să conducă spitalul, ținând cont că este mult mai multă muncă, este salariul mai mic. Dar, din dragoste pentru profesie și pentru a fi foarte eficient, pleacă acolo.

Noi îi mulțumim pentru ceea ce a făcut în Senat. Un om foarte serios, o pierdere pentru noi, pentru Grupul senatorial al PNL-ului.

Îi dorim succes și îl privim cu multă mândrie! Îi mulțumim pentru ceea ce a făcut. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc, domnule senator, și-i mulțumim și domnului senator Gheorghe Carp și îi urăm succes în viitor.

La punctul 3, Raportul de activitate al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități pe anul 2021.

Stimați colegi, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (8) din Legea nr. 8/2016, Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate, care este avizat de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a Senatului și e aprobat de plenul Senatului.

Avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități asupra Raportului de activitate al Consiliului de monitorizare este afișat pe pagina de internet a Senatului.

Reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, pentru a prezenta avizul cu privire la Raportul anual de activitate al Consiliului de monitorizare, este?

Da? Acolo? La ce număr? Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a fost sesizată, în vederea întocmirii unui aviz, cu Raportul anual de activitate al Consiliului de monitorizare pentru anul 2021, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (8) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Membrii comisiei au reținut concluziile activității de monitorizare în anul 2021 și diferențele între activitatea prestată de conducerea anterioară și actuala conducere, astfel:

– în perioada 1 ianuarie – 17 mai 2021 nu s-a făcut nicio vizită de monitorizare;

– în perioada 17 mai – sfârșitul anului 2021 s-au făcut 107 vizite în 35 de județe; din totalul de 107 vizite, 24 au fost în centre de plasament destinate copiilor cu dizabilități;

– s-au constatat 703 încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități;

– au fost trimise sesizări către ANPC, DSP, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, ANPIS, Avocatul Poporului, parchete și altele.

Cel mai des încălcate sunt:

– dreptul la standarde de viață și de protecție socială adecvate;

– dreptul la sănătate, abilitate și reabilitare și accesabilitate.

Dintre recomandările formulate, 40% au fost implementate de către centre, 30% – implementate parțial și 30% nu au fost implementate deloc.

Analizând raportul de activitate pe anul 2021 și legislația în vigoare, în ședința din data de 12 aprilie 2022, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un aviz favorabil la Raportul de activitate al Consiliului de monitorizare pe anul 2021.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Stimați colegi, urmează să

Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea...

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Aș dori să intervin pe procedură, domnule președinte.

Bine, doamna senator, vă ascultăm.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

## Vă mulțumesc frumos.

În primul rând, vreau să vă urez bine ați venit în calitatea de președinte al Senatului României!

Vă mulțumim că ne-ați onorat cu prezența în Săptămâna Patimilor.

Și, pentru că sunteți atât de virgin în această funcție...

, aș dori să vă spun că în Parlament nu vă adresați cu „onorată instanță”, ci cu „onorat Parlament”, eventual, și sper că minunații dumneavoastră colegi vă vor acorda ajutorul cuvenit, având în vedere că este prima dumneavoastră ședință.

Vă urez succes!

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, doamna senator.

Să știți că am condus și alte ședințe, mult mai importante. Este OK.

Dar vă mulțumesc pentru susținere. ## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Întotdeauna alături de dumneavoastră.

Mergem mai departe, secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Trecem acum la punctul 1 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Chișinău la 11 februarie 2022 (L212/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Doamna Janina-Mirela Sitaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Înainte de toate, permiteți-mi să vă mulțumesc pentru sprijinul acordat urgentării ratificării Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Chișinău la 11 februarie 2022 și ratificat de Parlamentul republicii la 10 martie 2022.

Republica Moldova are nevoie, mai mult decât oricând, de sprijinul României, iar prezentul acord, care va funcționa pe perioada următorilor 7 ani, va reconfirma rolul esențial al României pentru asigurarea stabilității și dezvoltării acestui stat atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Acest acord va reprezenta principalul instrument prin care România va sprijini în mod practic în perioada următoare, financiar și tehnic, eforturile Republicii Moldova pe calea reformelor și apropierii de Uniunea Europeană.

## Vă mulțumesc.

Sper să fie mai de succes decât celălalt împrumut pe care l-am pus la dispoziție, de 100 de milioane de euro, care n-a fost folosit niciodată.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat un raport comun.

Înțeleg că domnul Titus Corlățean, de la Comisia pentru politică externă – da? –, prezintă raportul.

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O să vă rog să-mi permiteți să prezint, pe scurt, raportul comun al Comisiei pentru politică externă, respectiv pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru ca ulterior să rostesc câteva cuvinte de la microfonul central, din partea Grupului senatorial al PSD.

Raport comun pe tema pe care ați indicat-o.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege, l-a avizat favorabil.

La rândul lor, Comisiile pentru buget, finanțe, respectiv pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Pe cale de consecință, prezentăm plenului Senatului prezentul raport comun de admitere și proiectul de lege. Dacă-mi permiteți, câteva cuvinte de la microfonul central.

Sigur, sigur, domnule președinte.

## Mulțumesc foarte mult.

Acest acord este un tratat internațional bilateral extrem de important, mai ales în actualul context, și vine ca o formă firească de continuitate, de sprijin din partea României pentru Republica Moldova.

Noi funcționăm, formal spun, oficial în baza unui parteneriat strategic bilateral pentru integrare europeană cu Republica Moldova. În realitate, funcționăm în primul rând în baza unui fundament comun de identitate națională, lingvistică, culturală, religioasă și așa mai departe. Și sper sincer ca unii dintre decidenții de la Chișinău să înțeleagă pe deplin și să-și asume public acest lucru important.

Acest al doilea acord – domnul președinte avea dreptate – vine în continuarea unui acord precedent încheiat în 2010 și care, în final, a avut o valabilitate de 10 ani. De asemenea, privea un ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro. Acel acord a permis... Și aici pot să vă spun că, după un început mai dificil, 2010, 2011, chiar 2012, în 2013, 2014 și 2015, în special, s-au pus la punct mecanismele și cooperarea a fost bună, s-au finanțat lucruri importante în Republica Moldova: peste 1.000 de grădinițe, instituții școlare – reabilitare, modernizare sau grădinițe noi, au fost investiții importante în ceea ce privește implementarea, punerea în practică a proiectului privind gazoductul Iași–Chișinău, proiecte de interconectare energetică și așa mai departe.

Acel acord însă nu a consumat tot bugetul alocat și, dacă doamna secretar de stat se va uita un pic în dreapta domnieisale, ăsta este primul punct pe care aș vrea să-l semnalez: Guvernul să acționeze de așa natură, cu o formulă de cooperare funcțională, astfel încât cele 100 de milioane de euro să fie realmente utilizate în proiectele care au fost definite în noul acord – și aici voi menționa sectoare esențiale pentru societate, pentru că a fost definită o foaie de parcurs adusă la zi, și mă refer la: sectorul energetic, transport, infrastructură de transport, protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice, infrastructură, reforma administrației și așa mai departe, domenii esențiale.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamna senator Alina Gorghiu.

Ați surprins, domnule președinte, exact ce am spus; banii trebuie folosiți toți, dacă sunt alocați.

Da, doamna președinte.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și România, și noi, personal, fiecare senator al Grupului parlamentar al PNL, susținem cu toții parcursul european al Republicii Moldova și, desigur, și inițiativa statului moldovean de a depune cerere formală de aderare la Uniunea Europeană.

Semnarea acestei cereri de aderare e un pas foarte important nu doar pentru Republica Moldova și România, ci pentru întreaga Uniune Europeană.

Proiectul legislativ de față ratifică, așa cum spunea și domnul președinte Corlățean, un acord încheiat pe 11 februarie la Chișinău între premierii celor două state. Vorbim de un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro, plătibil în 7 ani, un instrument necesar pentru realizarea acestui scop final despre care vorbim de săptămâni bune, luni bune, și anume ca Republica Moldova să fie stat membru al Uniunii Europene.

Însă între timp au intervenit situații excepționale, vorbim despre un război care a afectat întreaga regiune. Republica

Moldova are nevoie de ajutor mult mai mult ca oricând și trebuie să menționăm, în acest context, faptul că vorbim de peste 100.000 de refugiați veniți pe teritoriul țării vecine, adică peste 4% din populația Republicii Moldova. Ca atare, o situație de criză care impune costuri; fapt recunoscut nu doar de România, ci și de statele care și-au manifestat deja solidaritatea cu Republica Moldova, fie că vorbim de ajutoarele venite din partea Uniunii Europene, cele din partea Statelor Unite, FMI sau Platforma de sprijin pentru Republica Moldova.

Însă știm la fel de bine că pentru a se finaliza aderarea la UE e nevoie de anumite cerințe. Acordarea de sprijin în baza acestui acord e necesar să permită continuarea participării României la consolidarea rezilienței Republicii Moldova și, sigur, aș completa domeniile pe care le-a evocat domnul președinte Corlățean, și anume – pe lângă sectorul energetic, transporturi, infrastructură, mediu: IMM-uri, independența mass-media, sănătate, educație, cultură, cercetare și turism; pentru că reformele costă, știm cu toții, am trecut prin asta, dar și rezultatele trebuie să se vadă, sper eu, cât de curând.

Mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt alte intervenții, dacă sunt...? Doamna Șoșoacă.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Vă mulțumesc frumos. Cuvinte frumoase, intenții foarte bune.

Am auzit Guvernul cum motivează cu acest război care afectează Moldova. La data de 11 februarie 2022, când a fost semnat la Chișinău acest tratat, nu era vorba de război, deci motivația aceasta cade.

Sunt complet de acord, numai că domeniile pe care le-a prezentat doamna senator noi nu am fost în stare în 32 de ani să le dezvoltăm, iar dumneavoastră vreți, timp de 7 ani, prin banii pe care îi dăm Moldovei, să reușească ei. Poate vor reuși ei, pentru că noi nu am reușit!

Pentru că tot este aici domnul președinte al Senatului, domnul Cîțu, aș vrea să-l întreb dacă aceste 100 de milioane de euro sunt din miliardele pe care dânsul le-a împrumutat în acești doi ani de pandemie și care nu se regăsesc nicăieri. Pentru că noi nu avem mai nimic, dar dăm altora. Noi suntem în pragul falimentului, dar îi ajutăm pe alții. Foarte frumos gestul, e foarte bine să-i ajutăm pe alții, dar nu credeți că mai întâi ar trebui să ne ajutăm pe noi să evoluăm în toate domeniile pe care le-ați menționat anterior? Și poate ne spuneți și nouă totuși de unde vin acești bani pe care noi nu-i avem decât din împrumuturi. Vă anunț că am depășit 50% din PIB împrumuturi. Deci România cam e în faliment. Deci, domnule Cîțu, chiar vă rog frumos să-mi spuneți: aceste 100 de milioane de euro provin din miliardele pe care le-ați împrumutat în timpul pandemiei?

Vă mulțumesc frumos.

Și dumneavoastră imediat.

Eu zic că suntem în Săptămâna Patimilor, trebuie să fim buni creștini și să dăm tuturor – este foarte bine – din puținul nostru.

În rest, lecții de finanțe și economie dau în timpul liber, gratuit, tuturor.

Domnul senator Radu Mihail.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Guvernul de la Chișinău au tot sprijinul nostru în lupta pentru modernizarea statului și integrarea în Uniunea Europeană.

În urma alegerilor din iulie 2021 forțele politice din Republica Moldova, inclusiv președintele, Guvernul, Parlamentul, sunt aliniate, sprijinind o agendă ambițioasă, axată pe domenii esențiale, precum ar fi reformele în sectorul justiției, lupta împotriva corupției, buna guvernanță, statul de drept, securitatea energetică.

Prin acordarea acestui ajutor nerambursabil, România va fi alături de Republica Moldova în eforturile sale care vizează modernizarea statului, dezvoltarea durabilă și apropierea de Uniunea Europeană. În contextul războiului din Ucraina, acest sprijin financiar este cu atât mai oportun, perspectivele reale de dezvoltare constituind prima linie de apărare împotriva agresiunilor hibride.

România trebuie în continuare să se asigure că Republica Moldova se îndepărtează de influența nocivă a Rusiei și reușește cât mai repede să își ocupe locul la masa țărilor europene libere și democratice, în Uniunea Europeană. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule lider Claudiu Târziu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi..., da, și dumneavoastră cei care sunteți foarte ocupați acum să vorbiți între dumneavoastră, dacă vreți să fiți un pic atenți?

Domnule lider... Domnule lider Oprea..., vorbește un om. Remarc, de la începutul acestui mandat, că politețea față de colegi ne lipsește. Dar încercăm să ne obișnuim.

Revin cu două precizări semantice, să zic așa; un cuvânt pretențios. Am auzit de la acest microfon spunându-se „statul moldovean”, „Guvernul moldovean”. Nu există așa ceva. Există statul Republica Moldova, al doilea stat românesc, și există Guvernul Republicii Moldova. Cum există cetățeni ai Republicii Moldova, în majoritatea lor de etnie română. Unu.

Doi, suntem foarte preocupați de o iluzorie integrare europeană a Republicii Moldova, pe care o vrem grăbită, sub

acest imperiu, sub acest spectru al războiului. Nimic greșit în toate astea, doar că știm foarte bine, din parcursul nostru european, cât de greu este să îndeplinim condițiile, cât ne-a fost nouă de greu să îndeplinim condițiile pentru a adera la Uniunea Europeană. Și înțelegem că statul Republica Moldova este cu mult mai departe de a le îndeplini.

De aceea, dragi colegi, așa cum o parte dintre dumneavoastră – care erați parlamentari și în 2018 – ați făcut-o, ar trebui să reiterăm și în această formulă a Parlamentului o invitație la integrarea Republicii Moldova în România, o invitație la întoarcerea acestei provincii românești, a părții de est a României, în țara-mamă. Este mult mai fezabilă, ar fi mult mai rapidă și ar asigura protecția necesară – și din punctul de vedere al amenințărilor militare, și din punct de vedere economic – acestui stat românesc rezultat de pe urma unui pact odios între doi mari criminali ai istoriei noastre – Hitler și Stalin, da?

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, domnule lider.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Pentru că mai avem puțin și epuizăm timpul pe care l-am alocat, până la ora 16.00, vă

Deci sunt 77 de voturi pentru.

Programul a fost prelungit.

Mulțumesc.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021 la Amman (L158/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Pe scurt, vă rog frumos.

Mulțumesc.

Microfonul 10, înțeleg. ## **Domnul Dumitru Drăgan** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acordul de referință are ca scop crearea cadrului juridic necesar cooperării și facilitarea acordului de ajutor reciproc în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării dezastrelor.

Vă rugăm să adoptați Proiectul pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021 la Amman, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Senatului.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul Comisiei pentru politică externă, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021 la Amman.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație, Comisia pentru apărare și ordine publică, cea pentru sănătate și, respectiv, Comisia pentru transporturi au transmis aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe și, respectiv, Comisia pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege la 23 martie 2022.

Senatul este Camera decizională.

În consecință, prezentăm acest raport comun plenului Senatului, raport comun de admitere, și proiectul de lege.

Și, pentru a nu mai lungi timpul de intervenție de la microfonul central, menționez că și acest proiect de lege va fi votat de Grupul senatorial al PSD, pentru că obiectul este important, pentru că nu exista cadru juridic bilateral pentru astfel de cooperări, dar și pentru faptul că Iordania este unul dintre cei mai importanți parteneri ai României în Orientul Mijlociu și o platformă de securitate pentru această zonă. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiator?

Dacă mai avem alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Doamna senator Șoșoacă?

Vă rog. Da, stați mai aproape, dacă interveniți la fiecare... Microfonul 3.

Da, domnule președinte, spre deosebire de dumneavoastră, eu intervin de fiecare dată.

Vă mulțumesc.

Credeam că am dreptul.

Aș dori să vă întreb, deși vă deranjează, dacă acest tratat are legătură cu domnul Raed Arafat. Pentru că, deși dânsul este bolnav acum, chiar îl rog pe domnul profesor doctor Cercel, care spunea că cei bolnavi de COVID pot să se îmbolnăvească grav în 24 de ore, aș dori, vă rog frumos – că tot vorbim de situațiile de urgențe –, să îl tratați conform protocoalelor sale: legat, sedat și intubat. Ca să poată să scape domnul Raed Arafat de ceea ce i se întâmplă acum și să trăiască, pentru că este salvatorul României. Și văd că și cu acest tratat cu Iordania... Dacă domnul Raed Arafat – Doamne ferește! – nu supraviețuiește după COVID, deși e vaccinat de trei ori, mă întreb cine va mai duce la capăt acest tratat. Mie mi se pare că e cu dedicație – mai ales originea domnului Arafat – și mă întreb: de când a ajuns domnul Raed Arafat să conducă țara asta și să impună niște tratate între state?

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul investițiilor publice (L150/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Microfonul 9.

## **Domnul Adrian Foghiș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Vă mulțumesc.

Prezentul proiect modifică și completează șapte acte normative. Este vorba de Legea nr. 98 privind achizițiile publice, Legea nr. 101 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. De asemenea, modifică și completează Legea apelor nr. 107/1996, Legea privind executarea lucrărilor din construcții – Legea nr. 50 și Legea nr. 255, care privește exproprierea pentru cauză de utilitate publică, care este necesară pentru atingerea și realizarea unor obiective de interes național, județean și local. De asemenea, aduce anumite modificări cu privire la Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.

Situația extraordinară este determinată de necesitatea aprobării unor măsuri urgente prin care legislația actuală în domeniul achizițiilor publice, dar și cea conexă implementării unui proiect de infrastructură de interes local... De asemenea, privește și proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute în legislația actuală. Este vorba de proiectele care sunt peste 40 de milioane, precum și proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene, implementate de operatori regionali, așa cum sunt ei definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51 privind serviciile comunitare de utilități publice, astfel încât să fie completate, amendate, să permită realizarea proiectelor propuse spre a fi finanțate din PNRR în termenele asumate.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru transporturi și infrastructură au elaborat un raport comun.

Comisia de transporturi va prezenta raportul.

## Bună ziua!

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Până să vă prezint raportul, aș vrea să menționez că eu cred că este prima ordonanță curajoasă a unui ministru al transporturilor, prin care își asumă ca o serie de piedici care au existat până acum în derularea procedurilor atât de autorizare a lucrărilor publice, cât și de implementare a lor... Reușim pentru prima dată să eliminăm aceste bariere. Sper să fie primul pas important pentru dezvoltarea infrastructurii românești.

Ca atare, cele două comisii, Comisia juridică și de imunități și Comisia de transporturi, au aprobat raportul comun, cu un amendament, un singur amendament, pe care eu împreună cu o serie de colegi l-am depus, în sensul că pentru derularea procedurilor de expropriere, dacă autoritatea publică centrală, în speță Ministerul Transporturilor, sau alte ministere care derulează lucrări publice pe raza unui UAT sau a unui consiliu județean doresc acest lucru, se pot delega procedurile de expropriere. Știm foarte bine că și procedura de expropriere este una destul de anevoioasă și care de multe ori împiedică implementarea unui proiect. Dacă autoritatea publică centrală dorește acest lucru, poate delega UAT-ului această procedură de expropriere și să înlesnească implementarea proiectului.

Deci, cu acest amendament, am întocmit raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Amendamentele sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport, cu majoritate de voturi. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Trecem la partea de întrebări imediat. Am eu o întrebare pentru Guvern: știți cumva dacă a început procedura de infringement de la Comisia Europeană după aprobarea acestei ordonanțe? Exista un risc.

Dacă aveți acest răspuns. Vă rog.

Ce anume?

Întrebam dacă știți cumva – că ne-a notificat Comisia – dacă va începe o procedură de infringement după adoptarea acestei ordonanțe sau nu.

Nu cunosc datele respective, voi revenit pe acest subiect.

Mulțumesc mult. Intervenții? Avem aici... Doamna senator?

Doamna senator Boancă.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Ca o mică, să-i spunem, corecție pe procedură, domnule președinte, atunci când prezidați și doriți să interveniți pe problema de fond a... legislației proiectului, trebuie să coborâți aici. Am învățat de la doamna Gorghiu și cred că este foarte regulamentar.

Vă mulțumesc.

Acum, referitor la acest proiect de lege, aș vrea să întreb onor Guvernul României care sunt situațiile de urgență. Cumva hrănirea sistemului corupt, a gurilor și buzunarelor veșnic goale?

Ați avut 32 de ani – nu dumneavoastră, că sunteți proaspăt numiți, ci guvernele acestea, PSD, PNL, prin rotație –, 32 de ani de construit infrastructură: rutieră, în construcții, orice vreți. Și deodată în 2022, când s-a sesizat Uniunea Europeană și a văzut ce drumuri aveți, că au venit aici soldați din străinătate și au văzut că nu pot intra cu TAB-urile pe drumurile României, hop, deodată, e nevoie să schimbăm legislația licitațiilor; despre care nu prea ați vorbit atunci când ați prezentat raportul și, respectiv, inițiativa Guvernului.

Onor Guvernul României s-a nărăvit la banul public și facilitează licitațiile, dorind relaxarea legislației în acest sens. Invocați motive aberante, dragi guvernanți. Licitațiile trebuie să fie controlate „la sânge” și cele mai mici contracte trebuie să treacă prin licitații și anunțuri. Ușurând atribuirea directă se deschide iar țeava șpăgilor și se reface haita „băieților deștepți”, care se mai restrânsese.

Faceți-vă treaba la timp și nu vor fi depășite termenele! Nu există asta: să lucrezi cu banul public și să nu faci anunț de participare! Pentru că nu v-ați luat țară, domnilor guvernanți. Gata cu jafurile din banul public! AUR va vota împotriva acestui proiect legislativ, pentru că este, din punctul nostru de vedere, o modalitate de a fura în mod deschis și deliberat puținul ban public.

Mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului PSD, domnul Cristescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

De aceea este nevoie să explicăm colegilor această inițiativă, pentru că sunt foarte mulți colegi care n-au nicio zi de administrație publică locală și-atunci sigur că e nevoie să explicăm și să înțeleagă de ce a fost nevoie de această inițiativă.

În primul rând, Guvernul modifică și completează mai multe acte normative în domeniul investițiilor publice. Și aici vorbim de Legea achizițiilor publice, de Legea apelor, de Legea nr. 50 privind autorizarea lucrărilor în construcții și nu numai.

Vreau să vă spun că este inițiativa ministrului PSD al transporturilor, a domnului Sorin Grindeanu, care, cu foarte multe insistențe, a dorit să elimine piedicile din calea marilor investiții în infrastructură, să crească viteza de realizare a investițiilor în infrastructura publică, și sperăm că se va utiliza la maximum finanțarea din banii europeni, indiferent că e vorba de PNRR sau că este vorba de fonduri structurale. Până acum, 80% din timpul alocat unui proiect era consumat pe birocrație. Dacă un contract, spre exemplu, se rezilia, era nevoie de doi ani pentru reluarea proiectului.

Haideți să vă spun ce vizează principalele modificări, ca să înțelegem cu toții:

În primul rând, se reduce termenul pentru eliberarea aprobărilor și avizelor de către autoritățile locale și centrale, care va fi cuprins între 7 și 15 zile. Dacă autoritatea locală sau centrală nu eliberează actul respectiv, cererea este considerată aprobată.

De asemenea, se elimină contestațiile nejustificate și șantajul societăților care după semnarea contractelor nu se mobilizează și nu respectă termenele contractuale va înceta.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind protecția avertizorilor în interes public (L175/2022).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Pe scurt.

## **Domnul Mihai Pașca** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are obligația de a transpune Directiva (UE) 2019/1.937 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Acest proiect de lege privind transpunerea directivei, elaborat de Ministerul Justiției, consolidează și sporește protecția avertizorilor, aducând, față de legislația în vigoare azi, norme și garanții suplimentare.

Domeniul de aplicare a legii urmează să fie extins și la sectorul privat, la persoanele juridice care au peste 50 de angajați, unde va fi obligatorie instituirea de canale interne de raportare. Obținerea de informații referitoare la încălcări ale legii într-un context profesional constituie un element esențial al legii, acesta constituind o noțiune autonomă care include activități profesionale, actuale sau anterioare, de orice natură, remunerate sau nu, desfășurate în cadrul autorităților, instituțiilor publice, al altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat, în baza cărora persoanele pot obține informații referitoare la încălcări ale legii și pot suferi represalii în caz de raportare a acestora. Având în vedere faptul că directiva impune statelor membre să instituie canale interne de raportare, proiectul reglementează această obligație.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport asupra Proiectului de lege privind protecția avertizorilor în interes public.

Proiectul de act normativ are ca obiect reglementarea cadrului general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităților, instituțiilor publice sau al altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat, în vederea transpunerii Directivei Uniunii Europene 2019/1.937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Proiectul de lege a preluat, în măsura compatibilității cu prevederile Directivei 2019/1.937, unele soluții legislative din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii. Astfel, au fost reformulate principiile enunțate în legea actuală. Totodată, s-au păstrat standardele de protecție a avertizorilor în procedurile disciplinare.

Dispozițiile directivei introduc o etapizare a accesului la canalele de raportare, după cum urmează: este încurajată utilizarea cu prioritate a modalităților de raportare internă, anterior realizării unor raportări prin intermediul canalelor externe de raportare, avertizorul având însă posibilitatea de a alege între cele două modalități de raportare, internă sau externă, în funcție de circumstanțele concrete ale cazului. Textul legii încurajează avertizorul ca în alegerea canalului potrivit să țină cont de aspecte precum existența unui risc de represalii, imposibilitatea remedierii încălcării în mod eficace prin raportarea internă.

Am înțeles, doar să ne spuneți dacă este favorabil avizul...

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil.

Comisia pentru comunicații și tehnologia informației și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au transmis avize favorabile.

Comisia juridică, în ședințele din datele de 12 aprilie 2022 și 19 aprilie, a analizat acest proiect și a dat un raport de

admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, asupra Proiectului de lege privind protecția avertizorilor în interes public – L175/2022.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege fusese deja prezentat de Guvern. Vă mulțumim.

Dacă sunt întrebări adresate Guvernului? Doamna senator Șoșoacă.

Ați văzut că am făcut pauză la cealaltă întrebare.

Apreciem, să știți, fiecare pauză.

Mulțumesc.

Pentru dumneavoastră; e Săptămâna Patimilor.

Bine, ne vedem săptămâna viitoare, când nu mai faceți pauză, înțeleg.

Este Săptămâna Luminată, ne va lumina Dumnezeu și mai mult.

Două săptămâni. Da, vă ascultăm.

Mulțumesc frumos.

Problema este că e bună, dar nu prea, pentru că aici avem veritabili securiști peste tot. Avem SRI-ul autorizat în absolut toate domeniile și, dacă mă uit cum a fost devalizată economia națională și cu implicarea Serviciului Român de Informații, o parte a lui, nu știu unde vom ajunge cu această lege. Directivă ca directivă, dar cred că ar trebui să o adaptăm la realitățile României. Nu știu ce vor face securiștii care vor funcționa pe post de avertizor de integritate. Cred că o să avem atâția securiști angajați încât o să depășească și numărul muncitorilor.

Atenție foarte mare la acest proiect, pentru că ascunde foarte multe probleme cu care ne vom confrunta ulterior și nu cred că se va ajunge la îndeplinirea obiectivului pe care l-a avut în vedere directiva. Sau, cine știe, s-ar putea ca totuși chiar această directivă să urmărească scopul pe care vi l-am spus eu.

Mi se pare că e prea multă urmărire. Sunt prea multe promisiuni și, de fapt, se urmărește cu totul altceva. Big Brother este implementat pas cu pas.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu completările ulterioare (L92/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii legislative, dacă este.

Dacă nu este inițiatorul, atunci, dăm cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Nici Guvernul nu susține?

Deci inițiatorul și Guvernul nu sunt.

Atunci, dăm cuvântul Comisiei pentru apărare să susțină. Dumneavoastră susțineți proiectul.

## Domnule președinte,

În conformitate cu prevederile art. 109 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, plenul Senatului a hotărât în ședința din 4 aprilie 2002 retrimiterea spre reexaminare la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu completările ulterioare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 19 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul prevederii posibilității alocării de către consiliile județene și consiliile locale a unor sume din bugetele locale pentru finanțarea dotărilor echipamentelor necesare desfășurării activităților structurilor de ordine publică reprezentate în autoritatea teritorială de ordine publică.

Consiliul Legislativ a avizat nefavorabil.

Consiliul Economic: o parte dintre membri au dat un aviz pozitiv, o parte – aviz negativ.

În ședința din 12 aprilie 2022, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au reexaminat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte prezentul raport suplimentar de respingere, fără amendamente.

Stimați colegi, în cadrul dezbaterii au fost reiterate o serie de motive care stau la baza respingerii proiectului de lege, motive care sunt cuprinse în cadrul raportului, n-am să le mai dau citire, le puteți citi din raport, așa cum este el prezentat pe site-ul Senatului.

În aceste condiții, pentru luarea acestei decizii au stat și o serie de adrese pe care le-am primit la Comisia pentru apărare, în sensul că nu susțin inițiativa legislativă, de la asociațiile comunelor, orașelor și consiliilor județene.

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt dezbateri, intervenții...? Domnul senator Târziu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca să înțeleagă toată lumea despre ce e vorba în această inițiativă legislativă: dădea posibilitatea unor posturi de poliție vitregite, de pe cuprinsul țării noastre, să fie ajutate de către administrațiile locale, pentru a-și vărui un sediu, a-și dota un birou, a-și cumpăra o mașină cu care să se poată deplasa în patrulă sau, acolo unde e cazul, a-și face rost de o barcă pentru a face patrulă pe apă. Despre asta era vorba.

Armele, uniformele și restul dotărilor din dreptul structurilor acestea de ordine evident că sunt asigurate din bugetul ministerului. Dar ministerul n-ajunge niciodată să poată asigura și celelalte condiții de lucru umane pentru polițiștii de frontieră, pentru jandarmi, pentru restul poliției. Inițiativa legislativă introducea aici o posibilitate – ar putea să –, nu obliga la nimic.

Motivul principal pentru care colegii din Comisia de apărare au votat împotriva acestei inițiative a fost că ea ar crea discrepanțe între localități și județe, acolo unde administrațiile publice locale sunt mai bogate ar avea de unde să dea și pentru aceste structuri de ordine publică, față de celelalte care n-ar avea, și că – vezi Doamne! – ar fi polițiști de mâna întâi și polițiști de mâna a doua. Asta, după părerea mea și cu scuzele de rigoare, este ca în comunism: decât să admitem că pot exista diferențe, mai bine să fim toți egali în sărăcie.

Nu cred că există niciun motiv real pentru a respinge această inițiativă legislativă. Am fost foarte surprins să văd că grupul senatorial al inițiatorului a votat împotriva acestei inițiative și că toți ceilalți care, altminteri, ar susține cererile Guvernului, pentru că fac parte din arcul guvernamental, au votat, de asemenea, împotriva unei inițiative care are susținerea Guvernului și a Ministerului de Interne.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Pauliuc, din partea Grupului PNL.

## Domnule președinte,

N-aș fi vrut să mai intervin, pentru că am expus în intervenția mea de săptămâna trecută, dar, în urma discursului colegului nostru din Comisia de apărare, reiterez argumentele, argumente, de altfel, susținute, așa cum am spus când am dat citire raportului, de către Uniunea Asociațiilor Comunelor, Orașelor, Municipiilor, Consiliilor Județene; toți la unison au spus că nu susțin acest proiect de lege.

Avem obligația, în momentul în care elaborăm un text de lege, ca textul să fie precis, clar, să nu dea loc de interpretare.

Stimați colegi, în momentul în care spunem „dotări și echipamente”, nimic nu va opri pe cineva ca... În cadrul acestei definiții generale, să nu ne trezim că mâine vor lua pistoale „Carpați” la Iași și „Beretta” la Caraș-Severin, pentru că termenul de „echipament” este un termen general.

Am achiesat cu toții în cadrul comisiei, în urma dezbaterilor, că acest text de lege ar crea, e adevărat, discrepanțe și eu spun că ar crea, mai mult, o migrație a polițiștilor dintr-o structură care este dotată, pentru că acolo consiliul județean sau consiliul local își poate permite să atribuie bani mai mulți pentru dotarea polițiștilor noștri, deci, încă o dată, ar crea această posibilitate de a migra dintr-o localitate fără posibilități financiare către o localitate cu posibilități financiare.

Toți colegii am achiesat, încă o dată, că, da, putem să facem o modificare legislativă astfel încât să le dăm posibilitatea primarilor, acolo unde există fonduri, să renoveze sediile de poliție, aceștia să lucreze în condiții civilizate. Dar dotările și echipamentele, potrivit Legii de funcționare a Ministerului de Interne, cad exclusiv în sarcina Ministerului de Interne.

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnule deputat, lăsați mâna jos, că vă chem aici. Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății (L155/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Microfonul 8.

## **Domnul Aurel-George Mohan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Bună ziua!

## Stimate domn președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține Proiectul de lege de aprobare a OUG nr. 29/2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului Uniunii Europene nr. 536/2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Foarte bine. Mi-a plăcut.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate, pentru prezentarea raportului.

Domnule doctor.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate din Senat a luat în discuție Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății (L155/2022).

După analiza concretă, am constatat că, de fapt, acest act normativ nu face decât să reia ceea ce România avea deja reglementat, deci, practic, nu aduce elemente noi, cu excepția unuia singur, și anume un termen de 60 de zile din partea Agenției Naționale a Medicamentului și a Comisiei de Etică să dea un aviz, ori că da, ori că ba.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru comunicații și telecomunicații, informații, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie au transmis avize favorabile.

În urma dezbaterilor din data de 11.04.2022, Comisia pentru sănătate a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raportul de admitere, fără amendamente.

De asemenea, Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție. De asemenea, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și al art. 92 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt întrebări, intervenții? Doamna senator Șoșoacă, vă rog.

Mulțumesc.

Dar chiar sunteți simpatic, domnule președinte; să mai veniți pe la noi!

Dumneavoastră trebuie doar să vă abțineți să semnați acte care obligă România, atâta tot, dar în rest sunteți foarte simpatic.

Ideea este că chiar aș fi vrut să-l întreb pe domnul profesor doctor Streinu Cercel dacă această inițiativă se aplică și vaccinării anti-COVID-19, pentru că sunt acolo, la sancțiuni și contravenții, în cazul în care nu discutăm despre legea penală, niște indicații cu privire la toate aceste cercetări ale medicamentelor în locuri improprii. În condițiile în care acest vaccin nu a fost autorizat definitiv, mă întreb: cum ați putut să acceptați să faceți vaccinare? De exemplu, aici, în Piața Constituției, am filmat eu, nicio dezinfecție, nicio dezinsecție, totul era impropriu. Nu poți să faci medicină pe străzi, cu tot respectul.

Dacă am ajuns ca Uniunea Europeană să ne impună cum să facem noi normele în România, înțeleg că unii și-au cedat suveranitatea și au cedat și suveranitatea țării, dar suntem unii care nu permitem așa ceva. Și mă întreb de ce România... Pentru că, dacă o să vă duceți la Tratatul UE inițial, o să vedeți că astfel de dispoziții legale, directive, nu pot fi date, pentru că încalcă suveranitatea statelor. Noi nu am semnat Tratatul de aderare la UE ca să hotărască alții de la centru. Noi încă mai suntem suverani, conform Constituției României, și vă rog să o recitiți, mai ales primele trei articole. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc.

Să știți că politica fiscală este încă independentă, este a statului român.

Am păstrat-o, am păstrat-o.

Domnule senator Cercel, vreți să interveniți acum. Bine.

O mică intervenție, domnule președinte, și anume este vorba de studii clinice, și nu de administrarea unui vaccin care este deja avizat și are toate documentele necesare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru precizare.

Dacă mai sunt alte intervenții aici?

Dacă nu, nu. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Proiectul de lege privind modificarea anexei nr. 1[1] la Ordonanța Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” – București (L118/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

La microfonul 10, da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de modificarea calendarului de implementare privind etapa a treia a proiectului, cea care urmărește realizarea lucrărilor și actualizarea calendarului de implementare a programului per general. Este vorba de o decalare cu 6 ani, din anul 2021 în anul 2027, care va asigura evitarea unui blocaj în activitatea și dezvoltarea pe termen lung a Aeroportului Internațional „Henri Coandă”.

De asemenea, această etapă actualizată a programului va crea premisele pentru a corela obiectivele de investiții prevăzute pentru infrastructura rutieră care conectează aeroportul la rețeaua de autostrăzi. Este vorba de a realiza două conexiuni pe modul de transport rutier și feroviar, care vor asigura accesul în zona de est a aeroportului. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru transporturi și infrastructură au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să prezinte raportul comun.

Domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Expunerea de motive și obiectul de reglementare le-a făcut, le-a precizat Ministerul Transporturilor.

Comisiile de fond, pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital și Comisia pentru transporturi și infrastructură, au decis să vă supună spre dezbatere și adoptare un raport comun de admitere a proiectului de lege.

Fac observația că el se încadrează, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare, întrebări de adresat inițiatorului?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Propunerea legislativă pentru instituirea Programului de stimulare a transportului feroviar de călători și/sau de marfă (L127/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Atunci, reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Nici aici nu avem; nici Guvern.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru transporturi și infrastructură au elaborat raport comun.

Domnule președinte, prezentați raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comun al celor două comisii, ținând cont și de observațiile pe care le-am avut și discuțiile cu ministerul de resort, cu Ministerul Transporturilor, precum și de ceea ce ne-a recomandat Ministerul Finanțelor Publice vizavi de această reglementare, de acest obiect al reglementării formulat de către colegii senatori de la UDMR, vă propune spre dezbatere și adoptare un raport comun de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții, întrebări adresate inițiatorilor? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 9, Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România (L135/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Domnul György Attila** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege stabilește principalele coordonate pentru înființarea de bănci de dezvoltare în România, reglementând, printre altele, în forma legală, scopul, guvernanța, sursa pentru capitalul social, obiectul de activitate, beneficiarii eligibili.

Vă rugăm să fiți de acord cu forma proiectului propus în raportul Comisiei de buget.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Au fost făcute, stimați colegi, câteva observații, lămuriri ale obiectului reglementat prin proiectul de lege. Vreau să vă spun că Comisia de buget, finanțe a tratat cu maximă responsabilitate acest proiect de lege, l-am avut în dezbatere în rândul a trei întâlniri. Băncile de dezvoltare vor putea desfășura, ca regulă generală, activitate în nume și în cont propriu, prin utilizarea resurselor proprii, dar pot exista și activități în nume și în contul statului, pe bază de mandat, cum ar fi administratorul de fond al fondurilor, participarea la Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, participarea la programe guvernamentale, implementare, administrare de instrumente financiare finanțate din fonduri europene, acordarea de finanțări în cadrul Fondului inițiative de investiții la nivelul Uniunii Europene și altele.

Rolul băncilor de dezvoltare este unul complementar și pentru sectorul privat, acționând în sectoare în care au fost identificate disfuncționalități ale pieței financiare și oferind o varietate de produse financiare și instrumente, cum ar fi împrumuturi, garanții, investiții de capital de tip acțiuni și participațiuni.

Vă spunem că comisiile avizatoare, în totalitatea lor, au transmis avize favorabile, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări transmițând și un aviz favorabil, cu amendamente.

Raportul pe care vi-l supunem astăzi pentru dezbatere și adoptare este unul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Au fost amendamente pe care le-am discutat și cu Ministerul Finanțelor Publice și cu Banca Centrală, cu Banca Națională, o parte dintre ele le-am admis. Două amendamente ale unei colege senator nu au fost admise.

În primul rând, dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului?

Dacă nu, intervenții din partea grupurilor parlamentare. Domnul lider Oprea.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de lege care răspunde unei dorințe mai vechi a României, aceea de a avea o bancă de dezvoltare. Dar de ce avem nevoie de o bancă de dezvoltare? Pentru că o bancă de dezvoltare răspunde unei nevoi, aceea de a aborda disfuncțiunile financiare, ale pieței financiare locale, atât la nivelul cererii, cât și la nivelul ofertei, dar să vorbim românește.

Această bancă de dezvoltare este acel instrument de care au nevoie întreprinderile mici și mijlocii din România pentru a avea acces mai ușor la finanțare, este acea bancă de care au nevoie autoritățile locale pentru a desfășura proiectele de investiții și este acea bancă care poate ușura foarte mult procesul de atragere de fonduri europene.

Pentru aceste lucruri, Grupul senatorial PSD va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții, dacă mai sunt.

## Intervenție?

După aceea vin amendamentele. Întâi intervenții și după aceea ajungem la amendamente respinse.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, înțeleg că avem...

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Are Anca o intervenție.

Ai și intervenție sau...? Doamna... Vă rog, vă rog frumos.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, România se chinuie de mulți ani, de peste 10 ani, să înființeze această bancă de dezvoltare, care nu este chiar o bancă, ci este mai degrabă un fel de agenție care identifică zonele în care economia are nevoie de sprijin prin instrumente specifice, inclusiv prin garanții, nu numai prin împrumuturi sau granturi din partea instituțiilor financiare internaționale.

Este foarte important ca acest proiect să demareze cu dreptul, astfel încât să obțină credibilitate maximă în ochii potențialilor parteneri de afaceri. Tocmai de aceea acest proiect, pe care, de altfel, l-am susținut în Comisia de buget, finanțe, considerăm că ar trebuit să fie puțin mai clar atunci când vine vorba de guvernanța corporativă a acestei bănci de dezvoltare. Elemente ambigue legate de numirile conducerilor pentru aceste bănci sau de transparența conducerii băncii de dezvoltare, aceste posibile semne de întrebare fac ca o bancă de dezvoltare să nu beneficieze de o credibilitate totală în fața partenerilor, cum spuneam, și, ca atare, să nu își poată îndeplini rolul. De aceea, da, este important să avem banca de dezvoltare, dar nu oricum, ci trebuie să fie un proiect exemplar, un proiect foarte bun, un proiect care să poată să obțină încredere maximă din partea instituțiilor financiare internaționale, a băncilor, dar și a companiilor care vor face apel.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, doamna senator. Dacă nu mai sunt...

**Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Domnul Neagu, din partea PNL.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă rog frumos, domnule Neagu.

Vă las dumneavoastră această oportunitate să vă exprimați din partea PNL.

Speram că vă exprimați dumneavoastră, pentru că, recunosc, nu am calitatea profesională pe care o aveți dumneavoastră în acel domeniu de activitate.

Avem încredere că o să fie perfect.

Eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să vă spun, stimați colegi, că de aia am și făcut precizarea că am tratat acest proiect de lege cu maximă seriozitate și, de fiecare dată, la fiecare amendament, inclusiv amendamente respinse atât ale colegilor noștri de la Comisia juridică, cât și ale colegei de la Comisia de buget, finanțe, am fost extrem, extrem de atent și asupra textelor incluzând chestiuni care trebuiau lămurite cu inițiatorii.

Proiectul de lege este al Guvernului, el și-l asumă. Ministerul Finanțelor Publice a colaborat foarte bine cu

comisia și Banca Centrală. Și eu cred că anumite nuanțe care ar putea fi eventual puse în acord se vor face în contextul acestui proiect de lege atunci când mecanismele care declanșează aprobarea funcționării băncii sau băncilor naționale de dezvoltare se vor produce, adică prin hotărâre de Guvern, precum și toți pașii, așa cum sunt indicați în acest proiect-cadru de reglementare a legislației cu privire la înființarea băncilor naționale de dezvoltare.

Dar de ce e foarte bun în acest moment? Pentru că este un proiect așteptat, este un proiect așteptat de către autoritățile publice locale de mult timp, este un proiect așteptat de întreprinderile mici și mijlocii de mult timp și este un proiect așteptat de piața bancară și piața de capital, în totalitatea ei. De ce spun și cred că în totalitatea ei? Pentru că sensul bancar și al băncilor este să asigure o dezvoltare, o necesitate prezentă, cu o perspectivă viitoare.

Ei, asta poate să facă foarte bine banca națională de dezvoltare în raport sau în paralel cu ceea ce poate face și restul sistemului bancar. De ce e bine, chiar dacă pare un pic întârziată acum? Pentru că ne aflăm în plin progres pentru Planul național de redresare și reziliență, ne aflăm în plin progres pentru planurile mari de alocare de la Uniunea Europeană, pentru că suntem în progres în planurile de investiții naționale – și foarte bine punctate de guvernul actual – și pentru că este și o așteptare puternică a întreprinderilor mici și mijlocii, spuneam, încât să se asigure cofinanțări de la alte instituții bancare decât cele existente în piață.

## Vă mulțumesc.

E adevărat, susținem acest proiect, dar e un proiect mai amplu, care a implicat și CEC, și celelalte bănci... Nu trebuie să avem toate băncile de stat. Mai sunt câteva strategii acolo, dar vedem cum le facem.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Atunci, trecem la amendamente respinse și... cine... Le susțineți și le supunem la vot, nu?

La microfonul central.

## Mulțumesc.

Primul amendament respins căruia îi voi da citire se referă la obligația Ministerului Finanțelor de a publica un raport de activitate. Și nu văd de ce a fost respins. După alin. (3) al art. 7 se introduce un alineat nou, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Ministerul Finanțelor va publica periodic informații privind politica sa de deținere a acțiunilor la băncile de dezvoltare care să conțină cel puțin următoarele: criteriile utilizate pentru selecția membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare, criteriile de performanță și procesul de monitorizare a performanțelor membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare, precum și politica de dividend.”

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc.

Vă

Vă rog, următorul amendament.

Mulțumesc.

Al doilea amendament se referă la procesul de recrutare a conducerii acestor bănci – și ar trebui să fie un proces mai transparent. Cum spuneam mai devreme, aceste elemente de transparență nu fac decât să crească încrederea mediului de afaceri într-o asemenea bancă.

Gata? Acesta e amendamentul?

Alin. (2) al art. 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Desemnarea membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare va fi făcută cu respectarea dispozițiilor OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare, în baza unei evaluări sau selecții prealabile efectuate de o comisie organizată la nivelul Ministerului Finanțelor. Pentru desemnarea membrilor, Ministerul Finanțelor poate decide ca în procesul de selecție comisia să fie asistată sau ca selecția să fie efectuată de un expert independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane, ale cărui servicii sunt contractate, în condițiile legii.”

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc.

Vă

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări (L148/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 8.

Mulțumesc.

Prin proiectul de lege se propun alinierea legislației naționale la o serie de directive europene și clarificarea unor aspecte de corelare legislativă aplicabilă în domeniul autorizării și supravegherii activității de asigurare și reasigurare.

Menționăm că Guvernul susține forma inițială, înaintată de Guvern către Parlament.

- Mulțumim.

Am înțeles.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul Comisiei pentru buget să prezinte raportul comun. Nu?

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital privind Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări este un raport comun de admitere, cu un amendament admis, cuprins în anexa care face parte integrantă din raport.

Expunerea de motive a fost susținută de către inițiator, de către reprezentantul Guvernului.

Menționăm că proiectul asigură transpunerea în legislația națională a mai multor articole din mai multe directive și regulamente ale Uniunii Europene.

Vă supunem deci, domnule președinte, raportul comun de admitere, cu un amendament admis, și fac precizarea că face parte din categoria legilor organice, prima Cameră sesizată fiind Senatul pentru dispozițiile circumscrise domeniului prevăzut la un articol, art. 73 alin. (3), iar pentru art. 117 alin. (3) prima Cameră sesizată fiind Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc.

Dacă dintre senatori doresc să adreseze întrebări inițiatorului?

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 84 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și pentru completarea art. 121 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L164/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este.

Nu avem inițiator, nici Guvern... Avem Guvern, n-avem reprezentant al Guvernului aici.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

## Vă rog.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări prezintă un raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 84 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și pentru completarea art. 121 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 84 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificări și completări ulterioare.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă, iar Comisia juridică, în ședința din 5.04.2022, a analizat propunerea legislativă și a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, cu amendamente admise.

Prin conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează să fie luată în dezbaterea și adoptarea plenului Senatului împreună cu prezentul raport de admitere, cu amendamente admise.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții, încheiate dezbaterile... declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 12, Legea pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L180/2021).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Nu avem.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au elaborat un raport comun. Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Raport comun suplimentar la L180/2021.

În ședința comună din 12 aprilie 2022, membrii Comisiei pentru mediu și ai Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au analizat legea în forma trimisă la promulgare și cererea de reexaminare și au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită un raport suplimentar comun

de admitere asupra legii trimise la promulgare și respingerea cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

În consecință, Comisia pentru mediu și Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport suplimentar comun de admitere asupra legii trimise la promulgare și respingerea cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Da, domnule senator, vă rog.

Voiam să spun că ați obosit, de asta mă uitam în sală, nu mai intervine nimeni, dar ne-ați salvat.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dat fiind că în comisie au avut loc discuții pe niște amendamente care au fost înaintate, dar nu au fost supuse votului și despre care cred că, dacă ar fi fost dezbătute de către comisii, ar fi dus, poate, la un alt rezultat în această dezbatere, solicit să supuneți la vot retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

## Mulțumesc.

Deci solicitare de retrimitere la comisie pentru două săptămâni.

Vă

Cu 31 de voturi pentru, 31... 33 de voturi pentru și 27 împotrivă, este retrimisă la comisie.

Se retrimite la comisie pentru două săptămâni.

A, dar n-avem 35! Din păcate, nu are 35. Minimum 35 de voturi trebuia să aibă.

33. Aveți doar 33 de voturi și trebuiau minimum 35...

Deci rămâne la dezbatere legea.

Stimați colegi, vă rog, atenție! Vom repeta votul pentru...

Vă rog să introduceți toate cartelele.

## Domnule președinte,

V-aș ruga să facem o verificare a cvorumului și o reluare a votului, în consecință.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

## Mulțumesc.

Vă rog să introduceți cartelele, stimați colegi. Știm că avem patru colegi fără cartelă, dar restul vă rog să vă introduceți cartelele. Și atenție, vă rog...

Bine, haideți să facem, atunci, un vot de prezență prima dată...!

Stimați colegi, facem un vot de prezență prima dată, să vedem dacă avem cvorum, și după aceea continuăm. Deci vă supun... doar un vot de prezență acum. Vă rog frumos, votați. Vot de prezență. Vă rog frumos, votați! Vot de prezență!

69 plus... avem...

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

73.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

Avem două, trei... plus trei... patru. Patru!

**Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Plus cinci, cu doamna...

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Patru. Deci avem...

Da, domnule Neagu, haideți, vă rog! Domnule Neagu, haideți pe procedură!

Da, domnule, v-ascultăm. V-ascultăm!

Stimați colegi, Se pare că nu avem cvorum, da? Propun încheierea ședinței. Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

69 înseamnă cvorum, domnule.

Vedeți cine are nevoie de lecții de matematică, doamna Șoșoacă? Dumneavoastră sunteți cu matematica. Aici era nevoie.

Vedeți, doamnă, matematica e grea.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Deci...

Am înțeles. Pentru a avea vot pe amendamente în plen știți foarte bine că trebuie aprobată această cerere de plen și trebuie să fie votul de... 69 de voturi trebuie să aveți. Bine.

Mergem mai departe, mergem la dezbaterile pe proiectul de lege.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Intervenții din partea grupurilor parlamentare nu sunt?

OK, nu sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Punctul 13, Legea privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al județului Mureș (L481/2020).

Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Declar deschise dezbaterile generale. Reprezentantul Guvernului, dacă avem. Nu avem.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru transporturi și infrastructură au elaborat un raport comun. Invit reprezentantul uneia dintre comisii, să prezinte raportul.

Comisia pentru constituționalitate? Nu.

Transporturi? Nu avem nicio comisie care să prezinte raportul? Niciun reprezentant?

Domnule Petcu, Comisia de transporturi nu are raportul? Domnule senator Petcu, Toma Petcu, nu aveți raportul la punctul 13?

Vă rog să-l prezentați. La punctul 13.

Haideți să mergem mai departe!

A fost solicitare de retrimitere la comisie.

Vă rog frumos, atenție! Toată lumea, cartelele introduse.

Cu 23 de voturi pentru, 45 împotrivă, solicitarea a picat.

Plus... mai erau două voturi de la dumneavoastră, 25 de voturi pentru.

Tot pe procedură intervenție, vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dat fiind că acele amendamente despre care am discutat sunt extrem de importante și a fost regretabil că nu au putut fi discutate în comisie, vă rog frumos să supuneți la vot ca pentru această lege să putem să supunem amendamente atenției plenului acum.

Mulțumesc.

Raport comun privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al județului Mureș

În conformitate cu prevederile alin. (4) al art. 147 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au puterea numai pentru viitor, de la data publicării lor în Monitorul Oficial.

În consecință, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru transporturi și infrastructură supun spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul comun de respingere a Legii privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei Naționale „C.F.R.” (Căi Ferate) – S.A. în domeniul public al județului Mureș.

Știm foarte bine că au mai fost o serie de legi care au fost trecute prin Camera Deputaților, ultima chiar pentru județul Hunedoara, tot de la CFR către Consiliul Județean Hunedoara, și a fost întoarsă de președinte pentru neconstituționalitate.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții la acest proiect de lege?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 14... Mai avem puțin, haideți că mai sunt doar două voturi! Și vă rog să chemați colegii în sală pentru vot, pentru că urmează votul final și să nu avem... Deci ar fi bine să ne chemăm în sală toți colegii.

Punctul 14, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri (L156/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului. Nu avem.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru comunicații și tehnologia informației au elaborat un raport comun.

Invit reprezentatul Comisiei de tehnologie să prezinte raportul.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt președintele Comisiei de comunicații și tehnologia informației.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru comunicații și tehnologia informației și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, precum și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții la acest proiect de lege? Dacă nu, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Și punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum și a altor acte normative (L106/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Nu este prezent.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii...

Domnule președinte, inițiatorul! Sunt prezent.

A, sunteți aici! Perfect.

Atunci, domnule inițiator, haideți dumneavoastră, înainte de a ajunge la comisii.

## **Domnul Cosmin-Marian Poteraș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Statul român a ratificat Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități în anul 2011. De atunci, persoanele cu dizabilități tot așteaptă transpunerea convenției în legislația națională, dar și aplicarea ei, astfel încât drepturile acestor persoane să nu fie recunoscute doar pe hârtie. Vorbim de dreptul la sănătate, dreptul la educație, dreptul la muncă, dreptul la viață independentă în comunitate. Nu se poate nega faptul că s-au făcut pași spre integrare și incluziune. Din păcate însă, progresele înregistrate sunt prea mici și durează de prea mult timp.

În România există oficial 850.000 de persoane cu dizabilități ignorate sistematic de un stat care nu a reușit atâta timp să dezvolte sistemul de servicii de care semenii noștri au nevoie. În schimb, am dezvoltat un sistem bazat pe plăți și ne limităm la a saluta zile naționale în care celebrăm modul în care acești oameni reușesc pe cont propriu să depășească bariere pe care chiar statul le-a creat.

Acest proiect de lege nu are pretenția să rezolve toate problemele din sistem, dar de undeva trebuie să începem. Recunoașterea drepturilor persoanelor cu dizabilități trebuie să vină la pachet cu asumarea de responsabilități din partea tuturor instituțiilor statului, fie ele centrale sau locale, cu finanțarea adecvată a serviciilor și cu sancționarea pe măsură a celor care doar mimează reforma.

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

În România, dacă te naști sau dobândești o afecțiune care duce la o dizabilitate – ceea ce i s-ar putea întâmpla fiecăruia dintre noi oricând –, statul român îți dă o indemnizație extrem de mică și-ți spune să te descurci. Dacă un copil în scaun rulant nu poate să meargă la școală pentru că nu are rampă, să nu ne mirăm peste câțiva ani, când nu va putea să muncească. De asemenea, dacă un părinte care trebuie să-și îngrijească copilul 24 din 24 renunță la locul de muncă, să nu ne mirăm când va deveni dependent de asistența socială și când va ceda înainte de vreme.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au elaborat un raport comun.

Cine prezintă raportul? Ce comisie prezintă raportul?

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum și a altor acte normative.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea următoarelor acte normative: Legea nr. 448/2006, Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

La întocmirea raportului comun au fost avute în vedere avizele câtorva comisii – aviz favorabil din partea Comisiei pentru învățământ, aviz favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, aviz favorabil al Comisiei pentru administrație publică –, avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Legislativ și avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Economic și Social.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii ale Senatului, analizând propunerea legislativă, avizele primite și amendamentele propuse, au hotărât, cu

majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, și amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2.

În consecință, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, și amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2, și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la acest punct?

Doamna senator Șoșoacă, bine că ați ridicat mâna! Era ultimul punct, să știți, nu mai aveați șanse. Poftiți.

Eu am început, eu închei.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este foarte bună inițiativa și am o rugăminte la dumneavoastră, nu numai pentru că suntem în Postul Paștelui. Am foarte multe telefoane de la persoane cu dizabilități care-mi spun că primarii care provin din partidele dumneavoastră, în urmă cu câteva luni, s-au năpustit efectiv asupra drepturilor acestor oameni și ajutorul, toate indemnizațiile lor le-au redus la jumătate.

De exemplu, nevăzători care aveau o indemnizație de 670 de lei acum iau 340. Nu poți să trăiești nici cu 670, d-apoi cu 340 de lei! De aceea, am o rugăminte la dumneavoastră: vorbiți cu primarii dumneavoastră să nu le mai ia drepturile acestor oameni. Dumneavoastră, de aici, de la centru, dacă tot vă preocupați de binele acestor oameni – și este obligația noastră, sunt oameni ca și noi, numai că nu sunt întregi, cum sunt ceilalți, ci au grave probleme, nu-i ajută nimeni, situația lor este gravă –, dumneavoastră, care puteți și aveți un cuvânt de spus în teritoriu, solicitați-le să le dea înapoi banii, să ia din altă parte, nu de la acești oameni, care și așa au fost bătuți de soartă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnule Rotaru, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fac precizarea încă de la început că vom susține această inițiativă legislativă.

Vreau însă să trag un semnal de alarmă și să subliniez câteva deficiențe care sunt destul de importante și care trebuie avute în vedere, pentru a fi cumva rezolvate la Cameră sau, eu știu?, într-o viitoare inițiativă legislativă sau proiect de lege. O primă chestiune este aceea că legea în sine – pe care, repet, o vom susține – nu aduce suficiente clarificări și suficientă plusvaloare.

O a doua chestiune este aceea care ține de tehnica legislativă, faptul că Legea nr. 24/2000 prevede foarte clar modul în care poate fi modificată legislația. Această lege vine și modifică 86 de articole din 104, câte are Legea nr. 448 astăzi, ceea ce înseamnă că se intră pe conținut masiv și se schimbă într-o manieră, hai să spunem, „unitară” conținutul legii precedente. Deci este total inadecvat modul în care s-a procedat, pentru că cel mai corect și normal era să se adopte o nouă lege, nu să se modifice legea existentă.

Pe de altă parte, adoptarea acestei legi va genera modificarea a 16 legi, printre care vreau să amintesc: Codul civil, Codul fiscal, Legea bugetului, Legea finanțelor publice, Legea persoanelor... Mă rog, nu mai intru în detalii, pentru că sunt multe legi care se modifică și încă vreo șase hotărâri de Guvern.

Mai mult decât atât, în Constituție, art. 50 spune foarte clar despre termenul „handicap”, și nu „dizabilitate”. Sigur că există această tendință să se spună că termenul de „handicap” are cumva un sens peiorativ și ar trebui schimbat, dar noi așa îl avem în Constituție. Or, venim în contradicție cu prevederile art. 50, care stabilește drepturile persoanelor cu „handicap”, și nu ale celor cu „dizabilități”.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte intervențiiâ?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Stimați colegi, mergem la votul celor 15 puncte.

Da, domnule lider, vă rog, pe procedură.

Microfonul central, vă rog frumos.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea liderilor de grup ai PNL, PSD, UDMR este să votăm primele nouă puncte de pe ordinea de zi, următoarele șase să le amânăm pentru ședința de săptămâna viitoare și vă rugăm să supuneți la vot.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă supun la vot propunerea liderilor de grup.

Imediat. Imediat, suntem în procedură de vot.

Domnule senator, imediat, să votăm! Votăm și după aceea...

A fost o solicitare de supunere la vot. Oricum voi supune la vot, doar dacă vreți să...

Bine, haideți, interveniți aici! Haideți, vă rog!

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să îi rog pe colegi să motiveze pentru ce fac această scurtare de program, împotriva a ceea ce am votat la început. Adică trebuie să știm de ce.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc.

Vă supun la vot solicitarea liderului de grup pentru a vota primele zece... Primele nouă puncte?

Și apoi restul, săptămâna viitoare.

Haideți să

Vă mulțumesc.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021 la Amman (L158/2022).

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul investițiilor publice (L150/2022).

Trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

Se supune votului proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege nu a întrunit voturile necesare și nu a trecut.

Se supune la vot proiectul de lege privind respingerea ordonanței.

Mergem mai departe, la punctul 4, Proiectul de lege privind protecția avertizorilor în interes public (L175/2022). Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul, cu amendamente admise.

Se supune la vot proiectul de lege.

Vă rog, pentru punctul 3, să publicați lista voturilor și să o dați liderilor de grup.

Mergem mai departe, la punctul 5, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu completările ulterioare (L92/2022).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.

Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății (L155/2022).

Trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mergem mai departe, Proiectul de lege privind modificarea anexei nr. 1[1] la Ordonanța Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” – București (L118/2022).

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.

Punctul 9, Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România (L135/2022). Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul, cu amendamentele admise... și respinse.

Se supune la vot proiectul de lege.

Stimați colegi, acestea au fost punctele. Mai am doar o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

– Lege privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităților de asistență sanitar-veterinară, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Agenției Domeniilor Statului în administrarea consiliilor locale, precum și pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfășoară activități de asistență sanitar-veterinară – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea art. III alin. (1), (1[1] ) și (3) din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare;

– Lege privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra

terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2020 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicații Speciale ca integrator de servicii de comunicații critice destinate autorităților publice cu atribuții în managementul situațiilor de urgență – procedură de urgență;

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|450597]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 60/11.V.2022 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei