Stenogramă plen

2. Numărul contractelor încheiate în perioada 2020–2023 cu fiecare dintre aceste instituții, data la care au fost semnate contractele, valoarea creditelor acordate, termenul de rambursare, dobânda anuală, rata anuală și garanțiile prevăzute.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Doamna senator Bianca Purcărin, aveți cuvântul.

Bună ziua!

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, aș citi două interpelări...

Vă rog.

...și pe celelalte două le depun în scris.

De acord. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Prima interpelare este adresată domnului Marian-Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: „Flagelul jocurilor de noroc și al drogurilor care distrug viețile copiilor și tinerilor trebuie să înceteze!”

Stimate domnule ministru,

Până unde? Până când? Cum facem să protejăm la modul real copiii și tinerii de pericolul drogurilor și al jocurilor de noroc?!

Întrebări pe care ni le punem cu toții și care, cred eu, nu vă sunt nici dumneavoastră străine. Însă diferența dintre toți românii care se întreabă aceste lucruri, îngroziți că în fiecare zi România este marcată de moartea provocată de consumul de droguri sau de vieți distruse din cauza adicției față de jocurile de noroc, este că dumneavoastră sunteți în măsură să oferiți răspunsuri.

Răspunsuri și soluții de care toată lumea are nevoie și pe care noi, parlamentarii, avem datoria și responsabilitatea să le valorificăm legislativ corespunzător. Pentru că personal nu cred că se mai îndoiește nimeni de necesitatea urgenței de a rezolva aceste probleme. Și nu cu măsuri temporare, nu cu

măsuri blânde sau insuficiente, ci cu unele care să fie cât se poate de hotărâte, de asumate și de drastice în raport cu gravitatea situației.

De aceea, având în vedere prerogativele pe care le dețineți, în acord cu necesitatea și oportunitatea cooperării interinstituționale dintre nivelul executiv și cel legislativ ale statului, vă rog să-mi transmiteți următoarele, care sunt... Vă rog să-mi transmiteți date care sunt absolut esențiale:

1. Care este situația controalelor privind consumul de droguri în rândul minorilor efectuate în perioada 2020–2022, respectiv: numărul acestora, tipul acestora – la inițiativa MAI sau în urma sesizărilor –, numărul de sancțiuni aplicate, modul în care s-a urmărit evitarea repetării cazurilor ce au făcut subiectul acestor controale.

2. Care este situația controalelor privind accesul la jocurile de noroc al minorilor efectuate în perioada 2020..., respectiv: numărul acestora, tipul acestora – la inițiativa MAI sau în urma sesizărilor – și numărul de sancțiuni aplicate.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Sorin Lavric.

Mulțumesc, domnule președinte Sorin Cîmpeanu.

Tema declarației mele politice de astăzi este „Preotul greco-catolic Tertulian Langa”.

S-a născut pe 26 octombrie 1922, la Târgu Mureș. A fost fiul lui Tertulian și al Elisabetei Nicola.

Tatăl, originar din Făgăraș, a făcut liceul și teologia la Blaj, iar mama, originară din Sibiu, a făcut liceul la Surorile Ursuline din Sibiu.

Odată cu ocuparea Ardealului, Tertulian s-a refugiat împreună cu părinții la Sibiu, unde a urmat Liceul „Gh. Lazăr”, apoi și-a continuat studiile la București, unde a urmat cursurile facultăților de filozofie, drept și litere. După licență, s-a înscris la doctorat, pe care însă nu l-a încheiat nici după ieșirea din închisoare. A avut parte în rândul profesorilor de mari personalități, precum: Ion Petrovici, Mircea Florian la filozofie, Istrate Micescu la drept, Tudor Vianu la estetică, Nicolae Cartojan la literatură, Dumitru Caracostea la istoria literaturii române, Alexandru Rosetti la lingvistică și italienistul Alexandru Marcu la filologie. Cu o mare parte dintre aceștia avea să se întâlnească din nou, dar în anii de detenție.

În anul 1948 i s-a oferit posibilitatea de a pleca în străinătate cu o bursă, la Paris, dar, la rugămintea episcopului Ioan Suciu, a rămas în țară, să participe la Vinerea Mare a Bisericii Greco-Catolice.

Câteva zile mai târziu, pe 23 aprilie 1948, este arestat chiar în clădirea Mitropoliei din Blaj, unde mersese împreună cu soția, la episcopul Ioan Suciu. Înainte de a fi luat de Securitate, episcopul Suciu i-a profețit atunci, spunându-i: „Tu te vei sfinți prin suferință. Este un mare har asupra ta. Să nu uiți niciodată!”

Considerat „lacheu al Vaticanului și dușman al clasei muncitoare”, i s-au cerut informații privitoare la relațiile cu monseniorul Ghika, cu episcopii greco-catolici, cu atașatul cultural al Franței, cu Institutul Italian de Cultură, cu Iuliu Maniu și cu Titel Petrescu. De la Malmaison a fost dus la Văcărești, apoi la Jilava, de unde periodic era dus la Ministerul de Interne, pentru a i se pune o serie de întrebări. Acest calvar s-a întins pe durata a doi ani de zile, cât a durat ancheta. În final a fost condamnat pentru crimă de „uneltire împotriva ordinii sociale de stat”, la 20 de ani de muncă silnică, din care a executat 16 ani în detenție, trecând de mai multe ori prin penitenciarele de la Jilava, Pitești, Aiud, Gherla, Lugoj, Galați și prin lagărele Salcia și Grădina din Balta Brăilei.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Maricel Popa, aveți cuvântul. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi voi avea o interpelare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin-Ionuț Barbu.

Referitor la: „Centrele de colectare a legumelor și fructelor”.

## Domnule ministru,

Urmăresc cu mare atenție inițiativa ministerului de a construi o serie de centre pentru colectarea legumelor și fructelor. Implementarea acestui proiect prin Casa „Unirea” nu face decât să confirme utilitatea și, totodată, să integreze punctual producătorii și fermierii români cu retailerii.

Construcția primelor șase centre de colectare de legumefructe, dintr-un total de 15, va începe în acest an, urmând ca până la sfârșitul lunii august 2024 să fie finalizate. Suprafața acestora este de 3.000 mp și, respectiv, 1.000 mp de temperatură controlată, patru benzi de sortare, etichetare și ambalaje, cu independență energetică, fără consum de energie.

Bineînțeles că aceste centre vor fi amplasate în principalele bazine legumicole din țară. Una dintre cele mai importante zone legumicole este cea de la Târgu Frumos, din județul Iași. Legumicultorii de aici reprezintă, cu siguranță, cel mai mare bazin legumicol din județul Iași și din nordul Moldovei.

Construirea unuia dintre aceste centre la Iași, în zona Târgu Frumos, ar produce numeroase beneficii, atât pentru cei peste 1.000 de fermieri, cât și pentru zecile de mii de beneficiari ai zonei, care ar avea șansa să comercializeze permanent legume și fructe de calitate.

Motivat de aceste aspecte, vă rog să precizați care vor fi criteriile după care vor fi construite aceste centre. De asemenea, vă rog să transmiteți care vor fi zonele din Regiunea Nord-Est în care vor fi efectuate aceste investiții.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa.

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, am și o întrebare.

Vă rog, domnule senator, da.

Astăzi voi avea o întrebare adresată doamnei ministru Ligia Deca, ministrul educației.

Obiectul întrebării: „Situație bizară la Inspectoratul Școlar Județean Iași”.

Doamna ministru,

Am încredere în buna-credință a celui mai important reprezentant din administrație pentru sistemul educațional din România. Ca și mine, sunt convins că aveți la bază principiul că un om al educației trebuie să fie cinstit, corect, sincer și să dea dovadă de transparență. Acestea sunt atribute care nu trebuie să lipsească unui cadru didactic și mai ales unei persoane care conduce o instituție din sistemul educațional.

Presa ieșeană a semnalat recent o problemă de legalitate, dar și de moralitate, în același timp, la o serie de cadre didactice din județul Iași.

15 cadre didactice, printre care și dascăli reputați și chiar șefa inspectoratului școlar județean, Lucia Antoci, apar în Registrul național al profesorilor mentori, întocmit în noiembrie 2022, fără însă a dobândi această calitate.

Așa cum bine cunoașteți, sunt două modalități de a deveni mentor: fie printr-un concurs (care a avut loc în 2012), fie prin absolvirea unor cursuri speciale. Din păcate, din datele furnizate de presa locală, cei 15 nu respectă aceste criterii.

Mai mult, actuala șefă a ISJ Iași refuză constant să ofere explicații publice cu privire la această situație creată și care aruncă întreaga instituție, dar și sistemul educațional din România sub o lumină a lipsei de transparență, a lipsei meritocrației și, bineînțeles, a lipsei de credibilitate și performanță.

Ținând cont de aceste aspecte, care este poziția ministerului pe care îl reprezentați și care sunt măsurile pe care le-ați luat atunci când ați fost informată despre situația creată la Iași?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa.

Vă mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Sbîrnea Liliana...

Mai am o întrebare... O declarație...

Mai aveți? Vă rog, continuați atunci. Da? Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi este: „Tupeu maxim: penalii de la PNL Iași mai vor 4 ani la primărie și consiliul județean!”

Stimate domnule președinte,

Dragi colegi,

„Iașiul pe mâini bune”, campania de marketing politic a liberalilor ieșeni, este cea mai scandaloasă minciună din ultimii 30 de ani.

Mihai Chirica, primarul PNL, are calitatea de suspect sau de inculpat în cel puțin patru dosare DNA și DIICOT, iar Costel Alexe, președintele liberal al consiliului județean, este trimis în judecată în două cazuri instrumentate de procurorii anticorupție. Filiala din Iași a PNL este, probabil, organizația de partid din întreaga Românie cu cele mai mari probleme de integritate.

În acest tablou sumbru, singurul titlu adevărat este: „Iașiul pe mâna penalilor!”

Chirica, Alexe și Alexandru Muraru, președintelemarionetă, nu au făcut absolut nimic pentru ieșeni. În schimb, au lucrat doar pentru îmbogățirea lor. Și-au luat vile de sute de mii de euro, apartamente, cabane și ferme, mașini luxoase. Au afaceri trecute pe numele neamurilor, folosite ca paravan. Aroganți, lacomi și mincinoși, liderii locali ai PNL au luat Iașiul pe persoană fizică.

Chirica, Alexe și Muraru duc o viață de huzur. Acum câteva ore, s-au lansat în campania electorală pentru alegerile de anul viitor. Vor să jupânească pe mai departe Iașiul. Dar rezultatele lor în serviciul public sunt egale cu zero.

Iașiul nu are:

– șosea de centură;

– tren metropolitan;

– sală polivalentă;

- stadion modern;

– operă.

Filarmonica se dărâmă, aerul este otrăvit din cauza poluării, traficul auto este infernal, în urbanism domnește haosul. La spitalul de copii nu funcționează radiologia, pe drumul județean Iași–Suceava, proiect cu finanțare a Uniunii Europene, sunt cratere adânci cât un stat de om. Inspectoratul școlar județean este miniorganizația PNL-ului, șefa ISJ Iași și-ar fi însușit un titlu fără să-l merite. Chirica și vicele său, tot liberal și el, au organizat un festival faraonic, care a costat 7,5 milioane de euro din banii publici, cu rezultate îndoielnice. Bani pentru concerte și paranghelii au găsit, dar reabilitarea și consolidarea Colegiului Pedagogic, de 8 milioane de euro maximum, unde învață sute de copii, nici măcar nu a început. Așteaptă bani de la centru. Sistemul centralizat de termoficare este în colaps. În județ, copiii vor începe iarăși școala cu WC-uri în fundul curții.

Mulțumesc.

Doamna senator Liliana Sbîrnea, aveți cuvântul. Vă rog.

## Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Angajarea răspunderii Guvernului pe pachetul de măsuri de reformă fiscală, un act de responsabilitate politică”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

România traversează în momentul de față un moment cu o deosebită încărcătură politică, economică și socială. Conjunctura economică este departe de a fi una dintre cele mai favorabile, inflația se prezintă în continuare la cote ridicate, deși prin efortul Partidului Social Democrat s-a înscris pe un trend descrescător.

Deficitul bugetar creează o presiune dificil de ținut sub control în ceea ce privește susținerea politicilor publice, toate

acestea pe fondul unor crize multiple, succesive, pe plan internațional, cu repercusiuni inevitabile și la nivel intern și, nu în ultimul rând, cu un conflict militar la granițele țării, cu consecințe încă imprevizibile și dificil de cuantificat.

Iată de ce, stimați colegi, sunt necesare, mai mult ca oricând, proiectarea și adoptarea unor măsuri economice și financiare curajoase, menite să reducă presiunea inflaționistă, să contribuie la ameliorarea condițiilor de viață ale populației și să răspundă exigențelor asumate de România la nivel european, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar și îndeplinirea țintelor din PNRR.

De altfel, România este direct interesată să vină în întâmpinarea acestor cerințe, fie și doar dacă luăm în considerare fonduri europene importante care urmează să fie activate prin PNRR în perioada imediat următoare, cu impact relevant, privind dezvoltarea economică și socială a țării pe toate planurile.

Acesta este contextul în care cabinetul domnului premier Marcel Ciolacu a conceput și definitivat un prim pachet cuprinzător de reforme pe dimensiunea financiar-fiscală, cu impact imediat privind ținerea sub control a deficitului bugetar și pentru a cărui rapidă implementare este avută în vedere, în perioada următoare, asumarea răspunderii guvernamentale.

De la început doresc să precizez că pachetul de măsuri de reformă, proiectat de prim-ministru, nu semnifică intrarea țării în austeritate, ci are în vedere, în primul rând, folosirea mai echitabilă și mai cumpătată a banului public, cu accent pe implementarea principiilor de solidaritate socială și echitate fiscală, în paralel cu reforma aparatului administrativ al statului, obiective perfect convergente, de altfel, cu exigența accesării cât mai rapide a fondurilor europene.

Mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul.

Vă rog.

Domnul senator Brătescu văd că e cavaler. Da, și...

Domnul senator Liviu Brătescu e cavaler și m-a rugat să vă invităm întâi pe dumneavoastră și după aceea pe dânsul.

Mulțumesc frumos.

Declarația mea politică se intitulează „Crimele de la Crevedia ale unui stat eșuat”.

Stimați colegi senatori,

Heirupismul statului eșuat România se vede din chiar programul Senatului României: la ora 10.00 dimineața, azi, Biroul permanent stabilește că tot azi, la ora 13.00, va fi afectată o oră pentru „întrebări, interpelări și declarații politice”, evident, totul făcut de mântuială, fără rost, doar de ochii lumii, ca să nu avem timp să pregătim nimic.

În condițiile în care de o săptămână asistăm la masacrul de la Crevedia, un masacru pe care autoritățile statului îl desconsideră, îl doresc acoperit, mușamalizat.

În orice stat european civilizat, cu o justiție corectă, am fi avut din seara incendiului cel puțin două persoane reținute: asociații firmei, care, încălcând flagrant dispozițiile legale, cu o societate a cărei activitate era suspendată, cel puțin pe punctul de lucru Crevedia, din 2020, înșelând legea și statul, care nu a mai avut timp de controale pentru verificarea respectării suspendării activității, pentru că firma era a celui mai mare și vechi partid din țară – PSD, partid aflat la guvernare, a cărui mafie este cunoscută la nivel internațional, au amenajat la fața locului o parcare pentru cisternele cu GPL, dar și cu gaz.

Nu mai vorbim că CNAIR ar fi trebuit să verifice dacă exista cu adevărat parcare acolo, unde se transvaza dintr-o cisternă într-alta gaz, dar și alte substanțe explozive. Substanțe de care știau Serviciul Român de Informații și încă vreo două alte servicii mai micuțe, că doar de aici porneau afacerile de miliarde ale serviciilor care redistribuiau către PSD, în principal, bani de campanie electorală; de aici vestitele campanii: „Masca și hârtia de 500 de lei”, „Uleiul și zahărul”, plus miliardele scurse în buzunarele multora, mai ales de prin justiție, primari corupți etc.

În urma incendiului în care Raed Arafat a aruncat în foc peste 50 de pompieri, punându-le viața în pericol, fiind pentru prima dată când avem peste 90% arși din rândul pompierilor, de care nu se mai știe nimic, nimeni nu-l reține pe Raed Arafat, nimeni nu-l demite din funcția în care rezistă de mai bine de 14 ani, deși pe mâinile lui curge sângele oamenilor pe care ar fi trebuit să-i salveze, dar i-a omorât, din incompetență, neglijență și uzurpare de calități oficiale.

4. La ce oră au avut loc exploziile? Precizați ora pentru fiecare deflagrație în parte.

5. La ce oră a fost lichidat acest incendiu?

6. Care este bilanțul în victime omenești al acestui incendiu?

7. Câte imobile au ars în urma evenimentului?

8. Ce măsuri s-au luat la nivelul IGSU în ce privește intervenția la acest incendiu: câte echipaje au fost mobilizate și de la câte unități/subunități? Inițial, respectiv ulterior, dacă au fost suplimentate forțele.

9. Vă rugăm să precizați câți oameni au compus fiecare echipaj în parte și ce mijloace tehnice au deservit (autospecială cu capacitatea de „n” litri, camion, autospecială de prim ajutor calificat, ATPVM, autospecială roboți).

10. Câți pompieri militari mobilizați la incendiu au fost solicitați din timpul liber?

11. Cine a condus intervenția de la Crevedia, pe etape? Precizați și orele aferente schimbării comenzii intervenției.

12. Am surprins în imagini faptul că PAIS al ISU BIF a condus la un moment dat intervenția. În baza cărui act normativ a făcut asta, având în vedere că intervenția era în județul Dâmbovița?

13. La ce oră a avut loc rănirea fiecărui pompier militar? Vă rugăm, precizați starea fiecăruia, gradul și suprafața arsurilor.

14. Ce măsuri au fost dispuse pe linie de sănătate și securitate în muncă de la momentul anunțării intervenției?

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Liviu Brătescu, aveți cuvântul. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Am mai întâi câteva întrebări adresate domnului Gheorghe-Florin Cârciu, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Stimate domnule secretar de stat,

În spațiul public a fost semnalată de către mass-media informația conform căreia instituția pe care dumneavoastră o conduceți a oferit suma de 900.000 de lei Televiziunii „Metropola TV”, pentru realizarea a două emisiuni pentru diaspora. Este bine cunoscut faptul că în spatele televiziunii se află Primăria Voluntari, condusă de către domnul Florentin Pandele.

Televiziunea a mai fost contestată în trecut pentru unele derapaje – de exemplu, în anul 2020, Metropola TV a fost sancționată cu somație publică de Consiliul Național al Audiovizualului.

În acest context, vă rog, domnule secretar de stat, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. În condițiile în care Guvernul României a anunțat de ceva timp necesitatea realizării unor reduceri de cheltuieli publice, care să ducă la o diminuare a deficitului bugetar, aș vrea să știu care a fost rațiunea în baza căreia dumneavoastră ați avut o opțiune precum cea amintită, în loc să realizați un parteneriat cu Televiziunea Română.

2. Care este procedura prin care a fost selectată Metropola TV să realizeze două emisiuni pentru diaspora?

3. Care este grila de programe a postului de televiziune Metropola TV și câte emisiuni are acesta consacrate diasporei românești?

4. Vă rog să arătați care au fost motivele pentru care a fost depășit pragul de 500.000 de lei pe care l-ați impus anterior.

5. Și ultima întrebare – care este structura bugetului pe care îl gestionați și îl aveți la dispoziție în cursul anului 2023? Vă mulțumesc. Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule...

Mai am și o declarație politică.

Vă rog.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice de astăzi este „Recredibilizarea instituțiilor statului român – un obiectiv major al clasei politice românești”.

Mă preocupă de multă vreme neîncrederea crescândă a cetățenilor în instituțiile de stat. Nu am să fiu ipocrit, să spun că nu înțeleg de ce autoritatea instituțiilor a devenit atât de diluată și de ce oamenii nu mai au încredere în instituții. Înțeleg foarte bine toate practicile politicianiste și demagogice

care s-au adunat an după an, guvernare după guvernare. Toate acestea au erodat încrederea cetățenilor în politicieni, e adevărat, dar s-a realizat și transferul de neîncredere în instituțiile de stat.

Accidentele tragice care au loc în România sunt prea dese și este imposibil să nu erodeze imaginea instituției, mai ales după rapoarte care arată că cineva nu și-a făcut treaba, că altcineva a încălcat legile și că, în general, din aceste cauze au de suferit oameni nevinovați, iar la final nu răspunde nimeni. Nu vom repara totul peste noapte, dar trebuie să arătăm că vrem să îndreptăm aceste lucruri.

Ne dorim cu toții un stat puternic, cu autoritate, un stat care să ofere cetățenilor prompt servicii de bază pentru care este menit, securitate internă, servicii de educație și medicale, infrastructură bine pusă la punct, șanse egale tuturor în fața legilor, valorizarea corectă a meritelor și speranța că suntem o națiune în care oricine își poate clădi un viitor, doar că trebuie să fim atenți la ideea aceasta de stat puternic. „Cu autoritate” nu înseamnă autoritar și va trebui să fim mereu vigilenți în acest sens.

Un stat puternic înseamnă, de fapt, cetățeni puternici, cu o viață sigură și fără să fie supusă arbitrariului sau accidentelor de tot felul, dar pentru a ajunge acolo este nevoie de o acțiune de recredibilizare a unor instituții, care, fără să afecteze drepturile și libertățile cetățenilor, are grijă de viața lor. Un stat capabil de așa ceva nu este unul autoritar, ci este unul care impune autoritate prin respectarea regulilor, legilor, prin impunerea statului de drept. Nu trebuie făcută confuzia între stat autoritar – un astfel de stat duce la catastrofă – și un stat cu autoritate, tentațiile autoritariste sunt cele mai facile, dar sunt dramatice pentru un stat care apucă pe această cale.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că nu mai sunt nici întrebări, nici interpelări, nici declarații politice care se doresc a fi prezentate. Ne-am înscris în timpul alocat.

Înainte de a declara închisă sesiunea, aș dori să vă spun că... Cum?

Dacă vă încadrați într-un minut, da. DUPĂ PAUZĂ

## Vă mulțumesc.

Am o interpelare adresată Ministerului Sănătății, cu obiectul „Necesitatea înființării unor centre medicale de permanență în județul Ialomița”.

Și-au înregistrat prezența un număr de 95 de colegi, deci ne pregătim să începem, distinși colegi.

## Stimate domnule ministru,

Evenimentele nefericite produse în această vară la unul dintre cele trei spitale majore din județul Ialomița, respectiv Spitalul Municipal din Urziceni, au relevat disfuncții majore ale modului în care este asigurată îngrijirea medicală a locuitorilor județului nostru.

Ținând cont că spitalul din Urziceni ajunsese să ofere servicii medicale la nivelul unui dispensar sătesc, fiind o unitate declarată nefuncțională în urma unui control al DSP Ialomița, vă rog să vă îndreptați atenția spre zonele rurale ale județului, acolo unde starea serviciilor medicale reprezintă o vulnerabilitate, având în vedere ponderea destul de mare a populației vârstnice.

Multe localități rurale din Ialomița se confruntă cu fenomenul depopulării, prin migrația tinerilor. Însă, dacă în aceste localități ar funcționa servicii medicale de calitate, am putea asista la un fenomen invers, de repopulare. Lipsa lor este unul dintre motivele pentru care ruralul ialomițean este neatractiv pentru locuire.

O locație pentru un viitor centru de permanență este orașul Căzănești, aflat la jumătatea distanței dintre Slobozia și Urziceni. Dorința pentru înființarea acestuia a fost exprimată și de primarul localității.

Voi înainta această solicitare pe care o transmit Ministerului Sănătății și Direcției de Sănătate Publică Ialomița, instituție care are un cuvânt important de spus în cadrul înființării acestor centre medicale de permanență, conform Legii nr. 263/2004.

Cu deosebită considerație, senator Costea Adrian.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a declara închisă ședința, aș vrea să vă anunț că au mai depus în scris întrebări: doamna senator Purcărin Bianca-Mihaela, domnul senator Hatos Adrian, Genoiu Mihail, Prioteasa Ion, Bordei Cristian, Negoi Remus, Mihail Radu-Mihai, Dinică Silvia, Anca Dragu, Neagu Ionuț, Busuioc Andrei, Claudiu Târziu și Florean Ovidiu-Iosif.

Interpelări în scris au mai adresat colegii: Țapu Nazare Eugen, Mihail Radu-Mihai, Dinică Silvia, Trifan Raoul-Adrian, Neagu Ionuț, Busuioc Andrei și Claudiu Mureșan.

Declarații politice în scris au mai înregistrat colegii noștri Prioteasa Ion, Genoiu Mihail, Bordei Cristian, Anca Dragu, Costea Adrian, Mateescu Sorin și Busuioc Andrei.

Doamna Purcărin..., am precizat: ați prezentat și au mai rămas două întrebări adresate în scris, da?

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi, precum și sesiunea de declarații politice.

## Distinși colegi,

Cred că e bine să începem ședința, pentru ca la ora 15.00 să putem intra în sesiunea de vot final. Și avem doar 28 de puncte pe ordinea de zi, da?

Vă mulțumesc.

Și-au înregistrat prezența 101 colegi.

E o coincidență.

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 5 septembrie. Suntem, desigur, în cvorum.

Mulțumesc colegilor senatori Ion-Narcis Mircescu și Sorin Lavric, secretarii Senatului, pentru asistență.

Pentru ordinea de zi a plenului de astăzi, ordine de zi care

a fost distribuită, vă rog, dacă sunt comentarii.

Înțeleg că domnul senator Romașcanu, domnul... Aveți comentarii la ordinea de zi.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am două modificări, pe care aș vrea să le supuneți la vot plenului.

Prima este scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 2 de la „Note”, cu prelungirea termenului – deci scoaterea de pe ordinea de zi. Și introducerea pe ordinea de zi a L365/2023, pentru a include în vot și amendamentul care s-a votat astăzi în comisii și pentru care avem raport.

Vă mulțumesc.

- Deci scoatere punctul 2 de la „Note”, introducere L365. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Am reținut propunerile dumneavoastră. Pe mine m-ați convins, domnule senator, ministru.

O să supun în bloc cele două propuneri.

L365 la ce poziție este?

Bun. Pe rând, pe rând.

Mai întâi

Cred că trebuie să repetăm votul, pentru că, într-adevăr,

am constatat și eu, la început nu a funcționat sistemul de vot. Revenim asupra votului, din motive tehnice. Vot, vă rog.

Merge de data asta.

Vă mulțumesc.

PAUZĂ 63 de voturi pentru, 26 de voturi contra, o abținere, un „prezent, nu votez”.

Propunerea dumneavoastră de eliminare de pe ordinea de zi a fost adoptată.

Acum

Acum

Vă mulțumesc.

Înțeleg că domnul senator Vasile Potecă are o intervenție. Poate, domnule senator, dacă...

Vă rog, puteți acum, puteam și după prezentarea programului de lucru.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Văd că e din ce în ce mai greu să ajungi la tribună, așa că îmi face mare plăcere și, în același timp, o mare neplăcere să fiu astăzi aici, pentru un lucru pe care, după 20 de ani de Partid Național Liberal, nu m-am gândit că o să-l anunț.

În urma demisiei mele din Partidul Național Liberal, sunt obligat – că așa este procedura – să anunț dezafilierea mea de la Grupul Partidului Național Liberal, cu o mare durere în suflet, fiind niște colegi absolut minunați și de care sunt atașat profund. Aceasta este viața. Dacă Partidul Național Liberal nu știe să-și trateze oamenii, atunci și oamenii se duc.

De astăzi, cu mulțumirile mele exprese președintelui partidului și domnului Claudiu Târziu, Grupului AUR, voi fi afiliat acestui grup. Le mulțumesc.

Vă mulțumesc și sper să continuăm împreună. Mulțumesc.

Da, am luat act.

Domnule senator Daniel Fenechiu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu o să comentez afirmațiile colegului nostru. Eu îi mulțumesc pentru activitatea prestată în cadrul Partidului Național Liberal. Fiecare e liber să facă ce vrea. O să mă abțin de la comentarii în legătură cu poziția partidului și cu maniera în care se raportează domnia-sa la Partidul Național Liberal.

Aș vrea să fac niște anunțuri pentru secretariat, niște modificări în comisii:

– la Comisia de constituționalitate, în locul domnului senator Eugen Pîrvulescu, care se retrage din comisie, va intra domnul senator Daniel Cadariu, care nu doar că devine

membru al comisiei, ci va ocupa funcția de secretar, în locul domnului Cristian Niculescu-Țâgârlaș, care rămâne în comisie. Deci, ca să fiu clar, pleacă Pîrvulescu, vine Cadariu, care devine secretar;

– în Comisia de buget, finanțe, în locul lui Ciprian Pandea, care se retrage din comisie, va intra domnul senator Eugen Pîrvulescu, care va prelua funcția de vicepreședinte;

– la Comisia de afaceri europene, în locul domnului Sorin Bumb, care a demisionat din Senat, va intra doamna senator Nicoleta Pauliuc;

– la Comisia economică, industrii și servicii, în locul domnului senator Sorin Bumb, care a demisionat din Senat, va intra domnul senator Eugen Țapu Nazare;

– la Comisia de administrație publică, în locul domnului senator Vasile Potecă, care a demisionat astăzi din Grupul PNL, va intra domnul senator Claudiu Răcuci;

– la Comisia de sănătate, în locul doamnei Arina Moș, care se retrage din comisie, va intra doamna senator Nicoleta Pauliuc;

– la Comisia de energie, în locul domnului senator Vasile Potecă, care s-a retras din Grupul PNL, va intra domnul senator Claudiu Răcuci, care va ocupa și funcția de vicepreședinte al comisiei;

– la Comisia de mediu, în locul doamnei senator Nicoleta Pauliuc, care se retrage din comisie, va intra domnul senator Cristian Niculescu-Țâgârlaș;

– și ultima modificare: la Comisia pentru românii de pretutindeni, în locul domnului senator Virgil Guran, care se retrage din comisie, va intra domnul senator Liviu Brătescu, care va ocupa și funcția de vicepreședinte.

Mulțumesc, domnule senator. Aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Cseke Attila.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Două modificări în participarea senatorilor USR la comisii:

– la Comisia pentru afaceri europene, doamna Anca Dragu părăsește comisia și este înlocuită cu domnul senator Sergiu Vlad;

– iar la Comisia de sănătate, domnul Remus Negoi părăsește comisia și va fi înlocuit cu domnul Costel Vicol. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Cseke Attila.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Permiteți-mi să facem și noi câteva anunțuri, modificări în componența comisiilor de specialitate:

– în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Cseke Attila îi ia locul domnului senator Császár Károly Zsolt; – în Comisia pentru constituționalitate, domnul senator Császár Károly Zsolt îi ia locul domnului senator Cseke Attila;

– Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital: domnul senator Tánczos Barna – în locul domnului senator László Attila;

– în Comisia de mediu, domnul senator Tánczos Barna – în locul domnului senator László Attila. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator, domnule ministru. Dacă mai sunt...

Vă rog.

Domnul senator Mîndruță, microfonul 3.

– marți, 12 septembrie: ora 12.00 – ședința Biroului permanent, urmată, la ora 14.00, de lucrări în grupuri parlamentare; 16.00 – lucrări în plen; 17.00 – vot final și apoi lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 13 septembrie: începând cu ora 10.00 – lucrări în plenul Senatului; ora 12.00 – întrebări, interpelări și răspunsuri; de la 13.00 până la 14.00 – declarații politice, apoi lucrări în comisiile permanente;

– joi, 14 septembrie: de la 9.00 la 16.00 – lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 15 septembrie, și sâmbătă, 16 septembrie, urmând a avea activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții, propuneri cu privire la acest program propus de Biroul permanent?

Nu sunt.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să anunț prezența la tribuna Senatului a unui grup de studenți de la Târgu Mureș, de la Studii de Securitate, însoțiți de doamna conferențiar universitar doctor Natea și domnul general Crăciun, fost comandant al Forțelor de Operațiuni Speciale din Ministerul Apărării _. (Aplauze.)_

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Salutăm prezența studenților!

Bun, acestea fiind zise, vă propun să aprobăm ceea ce trebuia să aprobăm deja la secțiunea a II-a.

Dacă nu mai sunt alte modificări în comisii de anunțat,

Toate aceste modificări în comisii au fost aprobate. Vă mulțumesc.

Programul de lucru pentru această zi: la ora 15.00 avem vot final, la ora 14.00 am început lucrările în plenul Senatului.

Dacă sunt propuneri de făcut vizavi de acest program. Nu sunt, vă mulțumesc.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi a fost adoptat. La secțiunea a II-a a ordinii de zi avem programul pentru perioada 11–16 septembrie 2023, puțin atipic.

Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de către Comitetul liderilor:

– luni, 11 septembrie, având în vedere că este deschiderea anului școlar – activități în circumscripții electorale;

Atunci, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra aprobării acestui program.

Vot, vă rog.

98 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere. Programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Vă mulțumesc pentru faptul că prioritizăm deschiderea școlii în ziua de 11 septembrie.

La punctul 1 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2023 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate și din împrumuturi contractate cu instituțiile financiare internaționale (L365/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, dacă este. Înțeleg că nu este Ministerul Sănătății reprezentat aici. Atunci, dau cuvântul Comisiei pentru sănătate și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii să prezinte acest raport.

Aveți cuvântul, domnule profesor, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2023 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate și din împrumuturi contractate cu instituțiile financiare internaționale – L365/2023

Din acest punct de vedere, asistența financiară rambursabilă se utilizează pentru proiecte de investiții de mică amploare în infrastructura publică a spitalelor mici, orășenești și municipale – unități sanitare cu paturi aferente priorității nr. 2, precum și pentru proiecte de investiții în infrastructurile spitalicești noi: spitale județene, spitale județene de urgență, spitale de monospecialitate – unități sanitare cu paturi aferente priorității nr. 4 din Programul de sănătate. Valoarea eligibilă finanțată din Programul de sănătate pentru proiectele de investiții în infrastructurile spitalicești noi: spitale județene/județene de urgență, spitale de monospecialitate – unități sanitare cu paturi este de minimum 5 milioane de euro și maximum 500 de milioane de euro.

Valoarea eligibilă finanțată din Programul de sănătate pentru proiecte de investiții de mică amploare în infrastructura publică a spitalelor mici, orășenești și municipale – unități sanitare cu paturi este detaliată pe categorii de investiții specifice după cum urmează:

a) lucrări de modernizare/reabilitare și dotare, extindere la construcția existentă, inclusiv clădiri de conectare la clădirile existente, lucrări de construcții noi și dotare – minimum 5 milioane de euro și maximum 75 de milioane de euro pentru unitățile sanitare cu paturi municipale;

b) lucrări de modernizare/reabilitare și dotare, extindere la construcțiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcții noi și dotare – minimum 5 milioane de euro și maximum 45 de milioane de euro pentru unități sanitare cu paturi orășenești.

Alocarea totală pentru investiții este de 425 de milioane de euro pentru investiții de mică amploare în infrastructura publică a spitalelor mici, orășenești și municipale, respectiv 1,55 miliarde de euro pentru investițiile în infrastructuri spitalicești noi: spitale județene/județene de urgență și spitale de monospecialitate.

Mulțumesc, domnule profesor.

Dacă sunt intervenții, întrebări adresate inițiatorului? Dacă nu..., doamna senator, vă rog. Microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc.

Vă rog frumos, data viitoare să ne pregătiți pentru niște cursuri de poker, pentru că știu că numai acolo se licitează pe neve. Dumneavoastră îmi puneți la dispoziție un raport pe care îl citește domnul profesor doctor Streinu Cercel, cu tot respectul, dar am și eu rezervele mele. Aș fi vrut să citesc

acest proiect pe care de-abia l-ați introdus pe ordinea de zi. Nu mai vorbim că la 10.00 ați hotărât ce inițiative legislative luăm în discuție.

Cu tot respectul, eu nu joc poker. Știu că dumneavoastră vă place mult cacealmaua, votul pe neve. Eu sunt obișnuită, din justiție, să citesc și să votez în cunoștință de cauză. Drept care, cu tot respectul, eu habar nu am ce este în proiectul ăsta. Și văd că nimeni nu știe, poate doar domnul profesor doctor Streinu Cercel și cei de la Comisia de sănătate.

Când o să ne puneți la dispoziție toate aceste inițiative să le putem studia și să avem timp necesar, atunci o să și votez. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenții...? Domnul senator Bodog.

Pe procedură, domnule președinte, vreau să reamintesc tuturor colegilor din Senat că toate proiectele care se află în dezbaterea Senatului se găsesc pe site-ul Senatului, sunt publice și pot fi consultate. Mai ales că am avut o perioadă de două luni de vacanță parlamentară, timp în care fiecare dintre cei care își doreau să vadă aceste proiecte le putea cerceta, în loc să bată câmpii.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Este vorba de L449 din 4 septembrie 2023.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Pașca.

Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Mihai Pașca** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, este vorba despre modificarea art. 369 din Codul penal, privitor la incitarea la violență, ură sau discriminare, modificare în sensul eliminării unei sintagme criticate de Comisia Europeană, astfel încât această infracțiune să poată să fie reținută dacă făptuitorul a săvârșit elementul material, indiferent dacă el a considerat sau nu drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte acele criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă și celelalte enumerate în textul de incriminare.

La baza elaborării acestui proiect de act normativ, ca motive, au stat cele arătate în scrisoarea suplimentară de punere în întârziere a Comisiei Europene, prin care se consideră că România nu și-a îndeplinit obligațiile care-i revin în temeiul art. 1 alin. (1) din Decizia-cadru 2008/913/JAI. Este vorba de niște deficiențe invocate de către Comisia Europeană constând în faptul că prin unele modificări care s-au adus la art. 369 din Codul penal a fost introdusă acea condiție suplimentară pentru sancționarea faptei ca infracțiune, respectiv ca făptuitorul să considere drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte acele criterii. E vorba de o cerință suplimentară, așa cum arată Comisia, și care limitează domeniul de aplicare a acestei dispoziții. Se elimină prin acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia juridică a analizat, în conformitate cu dispozițiile procedurale – și mă refer la art. 70 din Regulamentul Senatului –, un proiect de lege care vizează modificarea art. 369, respectiv, din Codul penal.

Modificarea, practic, așa cum a fost și discutată de către secretarul de stat din partea Ministerului Justiției, vizează posibilitatea ca să existe infracțiunea aferentă fără condiționarea de poziționare inferioară sau superioară față de dispozițiile aferente anterioare. Practic, nu mai poate fi condiționată constituirea infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare de faptul că făptuitorul consideră apartenența la vreuna din aceste categorii de persoane drept cauză de inferioritate în raport cu celelalte persoane.

Comisia juridică a adoptat un raport, cu majoritate de voturi.

Avem de-a face cu o lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt întrebări?

Nu sunt întrebări... – vă rog, doamna senator IovanoviciȘoșoacă... – adresate inițiatorului.

Păi, nu mai adresăm întrebări, că oricum nu ne răspunde nimeni. Că, vorba aia, toți sunt obișnuiți să bată câmpii și să omoare oameni.

Apropo de acest articol – au fost nenumărate discuții, și în societatea civilă, și în rândul avocaților –, acest articol nu ar fi trebuit să existe.

În primul rând, nu se menționează ce înseamnă incitarea publicului. Faptul că eu nu sunt de acord, de exemplu, cu LGBT-ul nu înseamnă că incit publicul să-i omoare sau nu știu ce să le facă. Mai mult, în loc de „sex”, folosiți „gen” – „gen” – și introduceți în dreptul românesc noțiunea de „gen”. Da, vorba dumneavoastră, dacă eu vorbesc despre Arafat nu înseamnă că trebuie să-l și omoare cineva. Dar poate cineva îl și arestează și îl mai și demite din funcție.

Deci acest articol este făcut pentru anul viitor, când vor fi nenumărate mitinguri. Și atenție că unele dintre partidele de aici vor face astfel de mitinguri și s-ar putea ca tot ceea ce spuneți să fie folosit împotriva dumneavoastră și să se întoarcă, ca un bumerang, împotriva dumneavoastră, cum s-a întâmplat de foarte multe ori.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Muntenegru în domeniul securității sociale, semnat la 22 iulie 2022 la Podgorica (L353/6.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege, mai exact domnului secretar de stat – Ministerul Muncii – Florin Dobrescu.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, bună ziua!

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Muntenegru în domeniul securității sociale, semnat la Podgorica la 22 iulie 2022, are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre România și Muntenegru în domeniul securității sociale.

Acordul stabilește o serie de principii și reguli pentru acordarea și plata prestațiilor de securitate socială de care ar urma să beneficieze persoanele care sunt sau au fost supuse legislației din România sau Muntenegru.

În cazul României, acordul vizează legislația privind pensia de bătrânețe, de invaliditate, de urmaș și ajutorul de deces, acordate în sistemul public de pensii, prestațiile în natură și în bani acordate în caz de accidente de muncă și boli profesionale, indemnizația de șomaj, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau accidente în afara muncii, indemnizația de maternitate și prestațiile în natură în caz de boală și maternitate, alocația de stat pentru copii.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să adoptați proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, precum și Comisia pentru politică externă au elaborat un raport comun.

Îl invit pe reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea sintetică a raportului.

Aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dacă-mi permiteți, două scurte intervenții: una în calitate de președinte al Comisiei de politică externă și o a doua, de la microfonul central, din partea Grupului senatorial PSD.

Vă rog.

Prezint raportul comun al celor două comisii: pentru muncă și, respectiv, pentru politică externă.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre România și Muntenegru în domeniul securității sociale, semnat la 22 iulie 2022 la Podgorica.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul legislativ. Comisiile senatoriale sesizate pentru aviz au acordat un aviz favorabil și, nu în ultimă instanță, în ședințe separate, este adevărat, atât Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, cât și Comisia pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Pe cale de consecință, prezentăm plenului Senatului proiectul de lege, cu raport de admitere, cu precizarea că Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc, domnule senator.

Și acum înțeleg că aveți intervenția de la pupitru. Vă rog.

Concisă intervenția în numele Grupului senatorial PSD.

Este un acord necesar, pe scurt, și chiar dacă vorbim de un grad de încărcare mai redus în domeniul de competență pe care reprezentantul Guvernului l-a menționat. Și, apropo, sunt grade de încărcare diferite în cazul României, respectiv în cazul Muntenegrului. Aș spune că, or fi cetățenii români care lucrează în Muntenegru sau trec prin Muntenegru mai mulți sau mai puțini, or fi cetățenii muntenegreni care activează în România mai mulți sau mai puțini, avem obligația statului român și, respectiv, a partenerului de la Podgorica de a asigura cadrul legislativ necesar în materie de indemnizații, în materie de pensii, de accidente de muncă.

Ceea ce facem în clipa de față este un acord-cadru, aș spune, tip, corect, așa încât Grupul senatorial PSD va susține și va vota ratificarea acestui acord, prin adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru prezentarea profesionistă și sintetică în același timp.

Dacă sunt intervenții din sală?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 4 al ordinii de zi, pe care avem înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea unui sprijin financiar pentru Biserica „Sfânta Treime” din Golești (L395/19.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină propunerea.

Dacă nu, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au elaborat un raport comun și invit reprezentantul uneia dintre cele două comisii pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind acordarea unui sprijin financiar pentru Biserica „Sfânta Treime” din Golești.

În conformitate cu prevederile art. 70 din regulament, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind acordarea unui sprijin financiar pentru Biserica „Sfânta Treime” din Golești, inițiată de colegi senatori PNL, USR și PSD... A fost dezbătută și vă prezentăm un raport comun de admitere, fără amendamente, cu majoritate de voturi, exprimate în ședințele separate ale celor două comisii.

Fac precizarea că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare alocarea anuală a sumei de un milion de lei, pentru o perioadă de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2024, către Biserica „Sfânta Treime” din Golești, județul Argeș. Fondurile alocate – din bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Potrivit expunerii de motive, sprijinul financiar va asigura păstrarea și conservarea acestui monument istoric, parte integrantă din patrimoniul cultural național.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dacă sunt...?

Vă rog, doamna senator, doamna ministru, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi senatori,

O să vorbesc și în calitate de reprezentant al Grupului Partidului Național Liberal, precum și în calitate de inițiator al acestei propuneri legislative, care are ca obiect refacerea unui monument istoric extrem de important pentru statul român, și anume biserica de la Golești.

Este un ansamblu muzeal din care face parte... Sau despre marile realizări legate de această biserică ar trebui să vorbim ore întregi. Am să trag însă astăzi un semnal de alarmă. Practic, asta înseamnă inițiativa legislativă de astăzi – un semnal de alarmă pentru salvarea unei pagini importante din istoria României. Și sper ca după votul din Senat și, ulterior, din Camera Deputaților, ca for decizional, să putem, în 8-10 ani, să mergem la Golești și să vedem această bijuterie arhitectonică, clădită în 1646, în toată splendoarea ei. Pentru că astăzi, dacă mergeți la „Sfânta Treime” din Golești, o să vedeți o ruină.

Obiectivul proiectului este, așa cum spuneam, salvarea de la distrugere a unui monument de referință pentru istoria țării noastre. Are nevoie de acest sprijin financiar de la stat pentru lucrările de conservare și restaurare atât de necesare atât în interior, cât și pe partea de exterior. Dacă ați fost acolo, știți bine despre ce vorbesc și nu trebuie să ne ferim să spunem adevărul. La momentul acesta, micile donații ale cetățenilor conștienți de însemnătatea acestui lăcaș nu sunt deloc suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile necesare cu reparațiile.

Este un lăcaș de cult în care a funcționat prima școală rurală în limba română din Țara Românească, dar este și o necropolă a luptătorilor și cărturarilor din familia Golescu, familie care, să nu uităm, a dat nu mai puțin de trei premieri României. Unul dintre ei a fost Nicolae Golescu, în mandatul căruia – sigur, nu întâmplător, să vedeți ce înseamnă arcul peste timp – s-au reparat un număr semnificativ de biserici, mai toate amenințate de ruină.

Ca atare, doamnelor și domnilor senatori, stimați colegi, ca această biserică să rămână în picioare și să continue să spună istoria poporului român celor care o vizitează, o să vă rog să dați un vot favorabil acestei inițiative și le mulțumesc încă o dată și colegilor din PSD, și celorlalți coinițiatori pentru faptul că au pus umărul să salveze acest obiectiv de patrimoniu din județul Argeș.

Mulțumesc și eu, doamna ministru. Și eu sper.

Domnule senator, domnule profesor, aveți cuvântul. Microfonul 3 sau, dacă doriți, la tribună.

## **Domnul Ovidiu Puiu:**

Înainte de toate, vreau să vă spun că, personal, sunt emoționat, pentru că sunt locuitor al Ștefăneștiului și finanțarea, refacerea acestui obiectiv face parte din ceea ce înseamnă una dintre liniile directoare ale politicii Consiliului Județean din județul Argeș, ale Ștefăneștiului și cred că este o bună dovadă că putem să avem obiective comune.

Patrimoniul cultural nu are culoare politică și iată că astăzi suntem împreună în a sprijini un astfel de proiect Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și USR. Am convingerea că în continuare putem împreună să construim mai mult decât să dărâmăm. Și, mai mult decât orice, cred că suntem cu toții convinși de faptul că unul dintre atuurile inegalabile pe care România le are este patrimoniul cultural.

Vă mulțumesc.

Și am convingerea că împreună vom vota acest proiect.

Mulțumesc, domnule senator, domnule profesor.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul 5 al ordinii de zi, unde avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie–septembrie 2022 (L362/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Cred că domnul secretar de stat Dragoș Telehuz – Ministerul Agriculturii – va interveni.

Sintetic, vă rog, domnule secretar de stat. Vă mulțumesc.

**Domnul Dragoș-Costin Telehuz –** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Schema de ajutor vizează o intervenție pentru patru culturi agricole înființate în primăvara lui 2022. Ne referim la porumb, floarea-soarelui, soia și mazăre.

Bugetul total este de 300 de milioane de lei, sunt 148.000 de beneficiari și o suprafață totală, afectată în diferite grade, de 1.110.000 de hectare.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, precum și Comisia pentru antreprenoriat și turism au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței nr. 50/2023.

Biroul permanent al Senatului a sesizat cele două comisii. Inițiator este Guvernul României.

Ordonanța are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant financiar acordat producătorilor agricoli pentru culturile agricole de porumb, floarea-soarelui, soia și mazăre înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie–septembrie 2023.

Consiliul Legislativ, Comisia de buget, finanțe au dat aviz favorabil.

Comisiile au dezbătut în prezența reprezentanților ministerului proiectul de ordonanță și au votat pentru un raport favorabil.

Senatul este prima Cameră. Legea este ordinară. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt intervenții din sală? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanța pe care o votăm astăzi este, de fapt, o adevărată mână de ajutor pentru toți fermierii români care au avut culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și au fost afectați de seceta pedologică de anul trecut. Este mai mult decât o măsură necesară și binevenită pentru a face față impactului devastator al condițiilor meteorologice extreme asupra sectorului agricol.

Chiar astăzi, ministrul agriculturii, colegul nostru Florin Barbu, a făcut primele plăți, iar fermierii vor primi în conturi banii, conform procesului-verbal de despăgubire. Suma totală, așa cum a spus și domnul ministru secretar de stat, este de aproximativ 300 de milioane de lei, pentru un număr de peste 80.000 de fermieri, din care 13 milioane de lei sunt destinați celor 8.031 de fermieri afectați din județul Botoșani, pe care îl reprezint. Cu siguranță, această măsură concretă constituie pasul făcut în direcția corectă de către noi, cei care reprezentăm interesele fermierilor în Guvernul României și Parlamentul României.

În concluzie, instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant pentru producătorii agricoli afectați de seceta pedologică din 2022 acoperă interesele economice naționale ale sectorului agricol, ale comunităților rurale, contribuind, în același timp, la asigurarea securității alimentare și la promovarea dezvoltării durabile în agricultură.

Grupul PSD susține și votează legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2023. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții?

Nu sunt; vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind reglementarea utilizării făinii de insecte în prepararea/producerea produselor, precum și a comercializării acestor produse pe teritoriul României (L319/22.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să susțină.

## Vă rog.

Inițiatorul, pentru început, și din partea Guvernului, dacă se dorește susținerea.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că produsul tradițional face parte din istoria poporului român, din identitatea națională și din viitorul poporului român. Ca președinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, vreau să vă spun că produsul tradițional n-ar trebui să fie spurcat cu făinuri de insecte, iar acest proiect de lege 319 vine în sprijinul producătorilor tradiționali din România. Vreau să

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana. Se pregătește domnul senator Claudiu Târziu. Aveți cuvântul, microfonul 3.

## Mulțumesc.

Păi, anul trecut, când v-am vorbit despre această făină de insecte și de toate insectele care ni se pun sub nas, ați râs. Acum ați ajuns să faceți proiecte de legi.

Problema este alta: ori o interziceți de tot, ori îi faceți stand separat. Pentru că aici nu interziceți de tot, da? Ci le faceți stand separat pentru vânzarea lor.

Să știți că există mulți pe lumea asta care vor să încerce tot felul de chestii, așa, că au văzut ei pe YouTube sau pe nu știu unde. Or, nu vă supărați, totuși cred că există o limită pe care ar trebui să o respectăm. Încă nu am ajuns animale, să mâncăm tot felul de insecte sau făină din insecte, cu tot respectul.

Deci cumva această lege ar fi trebuit să fie pentru interdicția acestei făini. Și totuși, da, există permisiunea pentru a fi introduse pe piață ca alimente noi, provenite din spațiul UE, da, și „vor fi prezentate în suprafețele de vânzare clasice directe, într-un stand separat, delimitat de standurile ce conțin produsele consacrate, care nu sunt/nu conțin specie de insecte”.

Deci nu vă supărați...

Mulțumim, doamna senator...

...eu nu vreau să văd așa ceva și multă lume nu vrea să vadă!

Mulțumim, doamna senator!

Pentru că de aici, de la permisiunea asta, se va ajunge la introducerea în alimentație, cu tot respectul. Mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator.

Domnule senator Claudiu Târziu, aveți cuvântul.

Îmi amintesc foarte bine cum ați râs de inițiativa AUR care urmărea să interzică introducerea pe piața românească a făinurilor de insecte. Îmi amintesc că v-am spus și atunci că există un pericol real și că la nivelul Comisiei Europene se autorizează, periodic, tot felul de produse care folosesc astfel de făinuri și ați râs.

Astăzi văd că încercați o manipulare destul de jalnică – iertați-mă, dragi colegi inițiatori, poate unii dintre dumneavoastră foarte bine intenționați, dar naivi și păcăliți de ceilalți, care sigur au avut o agendă când au pus pe masă acest proiect de lege, pe care nu putem să-l susținem.

De ce nu putem să-l susținem? Întâi pentru că este o manipulare, o încercare de inducere în eroare. Cum așa?! Pentru că nu se interzice decât folosirea acestor făinuri în produsele tradiționale.

Dragi colegi, în produsele tradiționale există rețete tradiționale, care nu conțin nici pe departe făină de insecte. Deci, o dată, o referire absolut aiurea.

În al doilea rând, nu se interzice total folosirea acestor făinuri – da? – din insecte. De ce nu se interzice? Pentru ca onor Comisia să ne poată întâi recomanda și apoi să ne poată chiar obliga să consumăm astfel de produse din insecte, în loc de produsele tradiționale și în loc de carne și tot felul de alte produse pe care ni le putem asigura singuri, sub cuvânt că astfel vom face bine planetei și va exista o poluare mai mică. O altă minciună, despre care vom vorbi altă dată.

Deci respingem această încercare de manipulare grosolană și această încercare de inducere în eroare a consumatorului român și a celor care, consumatori fiind, sunt și parlamentari și vor vota orbește această lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, aveți cuvântul. Va fi...

Procedură, domnule președinte. Vă mulțumesc mult.

Punctul 5 va fi ultimul punct, pentru că a expirat timpul de...

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Am reținut.

Deci propunerea de prelungire a programului a fost adoptată.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind reglementarea utilizării făinii de insecte în prepararea/producerea produselor, precum și a comercializării acestor produse...

Vă rog.

Bun. Da, într-adevăr, solicitase cuvântul la dezbateri. Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mărturisesc că nu intenționam să iau cuvântul pe punctul pe care l-am dezbătut anterior, dar am observat din nou acest discurs complet fals, care merge pe niște piste de dezinformare, false, că, vezi Doamne, ne-ar obliga cineva să consumăm anumite ingrediente din insecte. Niște elucubrații. De fapt, cei care sunt speriați de aceste produse cred că ar trebui să se ferească și, de exemplu, de miere – am auzit că și aceea este..., provine de la niște insecte.

Dar ce m-a făcut, de fapt, să vreau să vorbesc este ce a spus domnul coleg de la PSD: produsele tradiționale care sunt create din ingrediente tradiționale, făcute de români... Nu știu cum este la dumneavoastră, în Alba, domnule coleg, dar în Timiș, absolut toți..., poate nu chiar toți, dar 90% dintre oamenii care lucrează în servicii, în hoteluri, în restaurante sunt imigranți, sunt srilankezi, nepalezi, oameni veniți de departe pentru a lucra aici, pentru a lua locul acelor români care pleacă din România. Sunt mii, zeci de mii care emigrează, pleacă din cauza dezastrului generalizat pe care voi îl patronați în această țară. Pleacă pentru că distrugeți instituțiile și, prin asta, distrugeți încrederea cetățenilor în stat...

Asta e declarație!

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Nu, nu este o declarație politică, este realitate, domnule coleg...

Tocmai asta vreau să propun plenului.

Având în vedere că sunt patru inițiative legislative care urmează să treacă tacit, inițiative legislative cu un mare impact, pe lângă Legea „Fără păcănele”, cu care se lăuda domnul Ciolacu – și, dacă un lider de la PSD are numărul de telefon, să-i spună că legea trece tacit, dacă..., dacă... OK, se pare că nu se aude la PSD.

Așadar, propun plenului să prelungim sesiunea de dezbateri până la punctul 10.

Vă mulțumesc mult.

Și ce legătură e?

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Legătura este următoarea: dacă vreți ca noi, în România, să avem produse tradiționale create din ingrediente tradiționale, care să nu vină din insecte și să fie gătite aici de către români, încetați acest jaf din bani publici, încetați să distrugeți statul român și poate că atunci românii vor rămâne în România și vom avea aceste produse tradiționale, conform inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Eu aș vrea să le spun colegilor de la USR că produsele tradiționale nu sunt făcute în hoteluri unde lucrează srilankezi. Produsele tradiționale sunt făcute de români.

Există o legislație în România și în Europa – v-am explicat, n-ați fost atent. Produsul tradițional este singura schemă de calitate înregistrată la nivel european, cu criterii foarte clare. Dacă n-ați învățat sau n-ați ascultat, vă rog, mai citiți și după aia să veniți să vorbiți de produsele tradiționale românești.

Vă mulțumesc din suflet.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul 7 al ordinii de zi, unde avem Propunerea legislativă privind informarea consumatorilor cu privire la comercializarea produselor din materii prime românești (L318/22.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să intervină.

Dacă nu, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, care au elaborat un raport comun, sunt invitate să prezinte acest raport.

Aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind informarea consumatorilor cu privire la comercializarea produselor din materii prime românești

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, prin adresa nr. L318/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind informarea consumatorilor cu privire la comercializarea produselor din materii prime românești.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea obligației pentru operatorii economici care desfășoară activități de comercializare a produselor, indiferent dacă această activitate se desfășoară în cadrul magazinelor fizice sau în mediul online, de a asigura că produsele fabricate exclusiv din materii prime românești sunt semnalizate prin aplicarea unui însemn reprezentat de drapelul național al României imediat lângă produs, în câmpul vizual al consumatorului și ușor de identificat de către acesta.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

La ședințele separate din 6 iunie, 13 iunie, 20 iunie și 27 iunie, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și membrii Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și

dezvoltare rurală au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Comisia economică, Comisia pentru agricultură propun plenului Senatului raportul comun de adoptare, cu amendamente admise, și Propunerea legislativă privind informarea consumatorilor cu privire la comercializarea produselor din materii prime românești.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Înțeleg că se dorește o intervenție din sală. Aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe lângă măsurile IMM Invest, pe lângă măsurile celelalte de ajutor al producătorilor pentru procesarea produselor alimentare românești, acest lucru vine în sprijinul producătorului din România. De ce vă spun acest lucru? Pentru că până acum am văzut pe rafturile magazinelor tot felul de produse importate sau doar ambalate în România care au fost etichetate cu tricolorul – cumva să păcălească producătorul român. Avem în acest moment patriotismul local. Românul dorește să cumpere produse românești, românul dorește să încurajeze și să susțină economia românească. Ei, prin acest proiect de lege nr. 318, cu afișarea tricolorului la raft, clientul din România (și nu numai) poate să știe exact că este produs făcut din materie primă din România, dar nu numai acest lucru, și stimulăm. Pentru că în acest moment, în mare parte, exportăm animale în picioare sau produse brute, ei, stimulăm ca să se folosească materie primă din România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L312/22.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Reprezentantul Guvernului?

Nu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul comisiei pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc.

Sintetic, dacă se poate.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea, modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Potrivit expunerii de motive, se preconizează că această inițiativă legislativă..., se dorește localizarea clară a spațiilor în care se desfășoară aceste activități. Totodată, intervențiile legislative vizează instituirea unor interdicții, impunerea unor condiții suplimentare privind licențierea și autorizarea, precum și măsurile coercitive corespunzătoare.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Comisia pentru comunicații și tehnologia informației avizează favorabil.

În ședințele separate din 13 iunie, 6 iunie, 20 iunie, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise. Amendamentele se regăsesc în anexa la prezentul raport comun.

Comisia juridică și Comisia economică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții din sală?

Domnule senator Cernic, aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Sebastian Cernic:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Această lege, acest proiect de lege este un copy-paste, un plagiat după legea USR „Fără păcănele”, pe care, stimați colegi, o țineți blocată la Camera Deputaților.

Astăzi puteam avea deja această lege. Dacă domnul Ciolacu ar fi pus pe ordinea de zi, încă din aprilie anul acesta ar fi putut deveni lege și acum, cu o săptămână înainte să înceapă școala, am fi putut să avem mii de săli de păcănele închise. Dar se pare că e foarte ușor să arunci vorbe, fără să faci nimic.

Și, nu-i nimic, noi votăm această lege – chiar dacă a fost depusă mai târziu de PSD – și alte șapte proiecte susținute de majoritatea parlamentară, proiecte plagiate după USR. Ceea ce este important e să scoatem odată păcănelele astea din drumul copiilor noștri spre școală.

Și nu-mi fac mari speranțe că veți vota legea în Camera Deputaților, pentru că azi ați demonstrat vorbe, și nu fapte. Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog.

Principala observație pe care o avem asupra proiectului aflat în dezbatere este aceea că el reprezintă o modificare de fațadă a legislației privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Propunerile de modificare ocolesc cu abilitate problema socială generată de jocurile de tip slot machine, capitol la care România se află pe locul 10 mondial în ceea ce privește numărul de aparate de joc. Statele occidentale au limitat accesul și au reglementat mult mai strict aceste veritabile droguri electronice. Faptul că legislația din România este mult mai permisivă cu existența acestor aparate de joc, publicitatea și promovarea lor agresivă nu ne face un stat mai civilizat și mai liberal, ci ne plasează în lumea a treia.

Fac apel la un consens politic în Parlament pentru o legislație a jocurilor de noroc care să prevină costurile sociale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul 9 al ordinii de zi, unde avem Propunerea legislativă privind măsurile compensatorii ale fondului de salarii în cazul instituirii de sărbători legale în care nu se lucrează (L303/22.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să intervină.

Nu.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea acestui raport comun, sintetic.

Mulțumesc.

Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă L303/2023 are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53 – Codul muncii, în sensul interzicerii majorării numărului zilelor de sărbători legale în care nu se lucrează, în lipsa aplicării de măsuri compensatorii, pentru angajații din mediul privat, fiind o inițiativă legislativă semnată de colegi senatori cam din toate grupurile politice.

Facem precizarea – Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă.

Părțile reprezentate în plenul Consiliului Economic și Social au exprimat puncte de vedere diferite.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte, minorități – un aviz negativ.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Și, în ședințe separate, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Supunem spre adoptare raportul comun de respingere a propunerii legislative plenului Senatului.

Facem precizarea: propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții?

Nu sunt.

Da, vă rog. Nu?

Bun. Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene (L363/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului nu este și, atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu sau Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre cele două comisii, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc.

Proiectul L363/2023 are raportul comun al Comisiilor pentru mediu și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Raportul comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 51/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul de Finanțe, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, inițiat de Guvernul României

Proiectul de lege are obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011, astfel încât sumele rămase neutilizate prin derularea proiectelor „Transformarea autobuzelor din funcționarea diesel în funcționare cu gaz petrolier lichefiat” din municipiul Ploiești și „Implementarea unui sistem de transport cu bicicletă din zona centrală a muncipiului București” să poată fi utilizate pentru proiecte de reducere a emisiilor în orașele Chitila și Cluj-Napoca.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru transporturi și infrastructură au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost dezbătut de membrii celor două comisii, întruniți în ședințe separate în data de 27.06.2023, care s-au desfășurat în format hibrid.

Prin însumarea voturilor exprimate în cadrul ședințelor celor două comisii a fost adoptat, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport comun de admitere, fără amendamente.

Față de cele prezentate, Comisia de mediu și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă, aveți cuvântul.

A, da? Vă rog. Vă rog, vă rog.

O să votăm pentru această inițiativă pentru că vorbim de achiziție de autobuze electrice, de amenajare de parcuri și, indiferent unde vor fi cumpărate autobuzele și unde o să fie amenajat parcul, cetățenii sunt cei care vor beneficia de această facilitate.

La începutul acestui mandat, noi, USR, am fost la guvernare alături de PNL și UDMR. Unul din motivele pentru care am fost împinși pe scări de la guvernare a fost Proiectul „Anghel Saligny” după modelul Dragnea, bineînțeles, când majoritatea proiectelor au fost supraevaluate, când s-au construit terenuri de fotbal în pantă și nu a existat niciun control asupra banilor, iar atribuirea se făcea după culoarea politică.

Atunci noi am cerut o procedură după modelul fondurilor europene, prin care fiecare proiect să fie evaluat, să obțină un punctaj și finanțarea să fie făcută indiferent de culoarea politică a primarului care a făcut proiectul.

Observ din această ordonanță cum sunt direcționați discreditar bani către primarii PNL, tot de la primarii PNL incompetenți, și aici mă refer la Primăria Ploiești, care nu a reușit să cheltuie banii pentru transportul ecologic din Ploiești. Nu puteam să ratez această ocazie pentru că sunt din Prahova, pentru că sunt ploieștean și primarul din Ploiești a pierdut bani europeni care se aflau deja în cont.

Sper ca pe viitor să găsim o metodă transparentă de alocare a acestor bani pentru proiectele de mediu, pentru că mediul nu are culoare politică și pentru că toți cetățenii, indiferent de UAT-uri, trebuie să beneficieze de proiecte de mediu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Doamna senator.

Noroc că l-ați pus pe ordinea de zi.

Art. 12[10] alin. (2) – ia fiți atenți aici, că descoperim ce se întâmplă și cu Crevedia, și cu GPL-ul, și tot: „Valoarea proiectului prevăzut la alin. (1) este constituită din 20.299 mii lei, reprezentând suma neutilizată pentru finanțarea proiectului «Transformarea autobuzelor din funcționarea diesel în funcționare cu gaz petrolier lichefiat».”

Foarte interesant cum reveniți asupra unor proiecte, cum vedem acum destinația banilor, care sunt firmele implicate în GPL și în toată această traiectorie către partidele politice și viitoarea campanie electorală, pentru care a fost nevoie să moară oameni și încă nu s-a terminat.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Și, cu voia dumneavoastră, intrăm la secțiunea de vot, da?

Bun. Vă mulțumesc.

Deci trecem la votul asupra proiectului de lege – punctul 1 al ordinii de zi.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Este vorba de Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2023 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate și din împrumuturi contractate cu instituțiile financiare internaționale (L365/2023).

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, este supus votului dumneavoastră.

Vot, vă rog.

86 plus două: 88 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum

Inițiativa a fost respinsă, fiind vorba de o lege organică, minimul necesar era de 69 de voturi.

Trecem la punctul 3 al ordinii de zi.

Avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Muntenegru în domeniul securității sociale, semnat la 22 iulie 2022 la Podgorica (L353/6.06.2023).

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raport comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Camera decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind acordarea unui sprijin financiar pentru Biserica „Sfânta Treime” din Golești (L395/19.06.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie–septembrie 2022 (L362/2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Și

La punctul numărul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind reglementarea utilizării făinii de insecte în prepararea/producerea produselor, precum și a comercializării acestor produse pe teritoriul României (L319/2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul a fost adoptat.

Acum

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 7 avem Propunerea legislativă privind informarea consumatorilor cu privire la comercializarea produselor din materii prime românești (L318/2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

„prezent, nu votez”.

Raportul a fost adoptat.

Acum

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L312/22.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Și, pentru început,

Acum

La punctul 9 al ordini de zi avem Propunerea legislativă privind măsurile compensatorii ale fondului de salarii în cazul instituirii de sărbători legale în care nu se lucrează (L303/22.05.2023).

Reamintesc faptul că raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene (L363/12.06.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- „prezent, nu votez”.

Raportul și proiectul de lege au fost aprobate.

Acestea fiind zise, ordinea de zi fiind epuizată, declar

- încheiată această primă ședință din sesiunea de toamnă. Vă mulțumesc pentru colaborare, eficiență. La revedere!

Doamna senator, aveți cuvântul. Luați cuvântul. Vă rog, domnule senator Țâgârlaș. Vă rog.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Domnule președinte,

La punctul nr. 2 am cerut lista cu voturile și mi-au confirmat mai mulți colegi de ai mei care au votat pentru proiectul de hotărâre și nu apar... Doamna Banu, doamna Pauliuc... Și nu apar în procesul... Vă rog să reluați proiectul nr. 2 la vot, pentru că este obligatoriu, adică i-am verificat pe colegii mei.

Supuneți la vot, plenul decide acest aspect.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da.

Da. Am înțeles, e regretabil. Da, am înțeles. Am reținut toate punctele de vedere.

Vă rog, domnule senator Bodog.

## **Domnul Florian-Dorel Bodog:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicităm reluarea votului la punctul 2, având în vedere sesizările făcute de Grupul PNL cu privire la faptul că sunt senatori care au votat, sunt prezenți în sală și nu apar pe lista de vot.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vot, vă rog. Am reținut.

Deci se va relua votul pentru punctul 2.

Veniți puțin, vă rog.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2023

OK. Propunerea de reluare a votului fiind aprobată,

Domnule președinte,

O scurtă intervenție pe procedură.

consemnați că permanent am votat așa cum a votat și Grupul Partidului Național Liberal, deci, da, la toate proiectele de lege.

Deci la ultimul proiect de lege nu apare votul meu.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Rog liderii..., rog liderii să vină un minut să discutăm, vă

rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

S-a văzut foarte clar că nici la votul de dinainte nu a existat cvorum, ședința a fost închisă regulamentar, mai devreme ați dat un drept la replică fără ca condițiile pentru acel drept la replică să se fi întrunit.

PAUZĂ

*

* * DUPĂ PAUZĂ

Deci vă rugăm să respectăm Regulamentul Senatului. Ședința a fost încheiată, mergem cu toții mai departe.

Vă mulțumesc.

Da.

## Domnule președinte,

La începutul ședinței am anunțat că nu am cartela. Deci pe toată perioada desfășurării ședinței votul meu a fost consemnat prin ridicarea mâinii și vă rog frumos să

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

M-am consultat cu liderii și propunerea a fost de reluare a votului, drept urmare...

Da. Bun. Deci ședința este închisă. Vă mulțumesc.

O zi bună în continuare!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486312]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 116/20.IX.2023 conține 24 de pagini.**

Prețul: 120 lei