Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 9 octombrie 2023, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 83 de colegi.

Mulțumesc doamnei Roberta-Alma Anastase și domnului Ion Mocioalcă, secretarii Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt comentarii, vă

Vă mulțumesc.

Programul de lucru pentru această zi cuprinde...

Propunerea este să avem dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 17.30 și vot final la 17.30.

76 de voturi pentru.

Programul de lucru pentru această zi a fost adoptat. Trecem la secțiunea I a ordinii de zi. La punctul 1, secțiunea I...

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Astăzi, ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 672/2004, este Ziua Holocaustului și v-aș ruga să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele Holocaustului în România și pretutindeni.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

După cum știți, potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

La punctul 2, secțiunea I, avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 4 octombrie 2023, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Stimați colegi, continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru eliminarea obligației de a elibera bon fiscal la tranzacțiile efectuate cu cardul prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (L404/26.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra inițiativei legislative.

Dacă inițiatorul este prezent și dorește să-și susțină propunerea?

Doamna senator Dinică.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Da, aș fi vrut să spun câteva cuvinte pentru acest proiect de lege, având în vedere că este un proiect care aduce mai multă debirocratizare, simplifică lucrurile.

Este un proiect inițiat de către colegul meu Claudiu Năsui, dar sunt inițiatori și de la celelalte partide.

E o idee bună să nu mai primim bon fiscal la tranzacțiile cu cardul decât dacă o cerem explicit. O fac și alte țări, se poate în alte țări, dar, aparent, la noi... noi încă n-am ajuns acolo, astfel încât proiectul acesta ajunge astăzi cu raport de respingere în plen.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere și speranța mea este ca poate la Camera Deputaților, având în vedere că inițiatorii sunt toți deputați, să găsească o formulă astfel încât să funcționeze și tehnic acest proces și, până la urmă, noi să observăm efectele, astfel încât să avem și mai puțină hârtie, dar și mai puțină birocrație.

Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre cele două comisii, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator, aveți cuvântul. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raportul comun asupra Propunerii legislative pentru eliminarea obligației de a elibera bon fiscal la tranzacțiile efectuate cu cardul, modificând Ordonanța de urgență nr. 28/1998 – L404/2023, a fost dezbătut separat de cele două comisii coraportoare, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, adoptând un raport comun de respingere, cu un amendament respins, a propunerii legislative.

Facem precizarea că această inițiativă avea în vedere eliminarea obligației utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a emite și înmâna clienților bonuri fiscale pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit, urmând ca acestea să fie eliberate doar la solicitarea clienților, Guvernul nesusținând adoptarea unei astfel de inițiative legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă doriți să adresați întrebări, să luați cuvântul? Nu.

În situația asta, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare (L541/18.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul domnului secretar de stat – Ministerul Finanțelor –, pentru prezentarea proiectului de lege.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc frumos.

Prin prezenta ordonanță de urgență s-a avut în vedere stabilirea unor derogări de la Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice și Legea nr. 69/2010 – Legea responsabilității fiscal-bugetare, în vederea acomodării unor solicitări ale unor ordonatori principali de credite privind asigurarea fondurilor necesare pentru achitarea unor obligații de plată pentru care legislația în vigoare prevede termene clare și a căror amânare ar conduce la afectarea unor drepturi sau pentru anumite categorii de beneficiari.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să fiți de acord cu avizul favorabil al comisiei de specialitate. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator, încă o dată aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3 octombrie membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul – prima Cameră sesizată.

Motiv pentru care supunem plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Anca Dragu. Aveți cuvântul.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem o lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență care aduce derogări semnificative, din păcate, de la principii și reguli fundamentale ale politicii fiscal-bugetare. Acestea sunt cuprinse în legile fundamentale în domeniu, și anume Legea nr. 500 privind finanțele publice și Legea nr. 69 privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Deci dacă derogăm de la principiile din Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară înseamnă că cei care fac acest lucru sunt iresponsabili din punct de vedere financiar-bugetar.

În Legea finanțelor publice se stabilește acest fond de rezervă care trebuie să acopere cheltuieli urgente și neprevăzute. În timp, ele se foloseau, sumele din Fondul de rezervă, pentru sărbători de Ziua națională. Curtea de Conturi a venit și a spus: „Oameni buni, nu este neprevăzut faptul că vine Ziua națională, știm când este Ziua națională, trebuie folosit acest fond numai pentru situații de urgență și situații care nu au fost avute în vedere.”

Bun. Prin acest OUG, de fapt, se permite ca Fondul de rezervă să fie folosit pentru salarii, pentru cheltuieli de personal. Or, nu este nimic neprevăzut la începutul anului, când faci bugetul, ce salarii vei avea de plătit în cursul anului. De asemenea, mai este o derogare foarte importantă de la limitele de cheltuieli, conform Legii responsabilității fiscalbugetare. Aceste două legi, Legea nr. 500 și Legea nr. 69, au fost aprobate într-un context destul de dificil: una, atunci când România se chinuia să facă criteriile pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar Legea nr. 69, în contextul crizei

Domnul senator Claudiu Târziu. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Haosul descris de antevorbitoarea mea este real și îngrijorător, dar noi suntem chemați să intervenim – nu? – când barca ia apă și am putea să înțelegem o necesitate sau alta, mai ales atunci când e vorba de salarii. Problema este că în societatea românească ne confruntăm cu o lipsă de încredere acută a tuturor în toți și, mai ales, a tuturor față de Guvern. Noi nu putem avea încredere că Guvernul va folosi Fondul de rezervă în mod conștiincios, în mod judicios și că va face exact ceea ce promite să facă, mai ales că avem precedente nenumărate în care guvernele tot PSD–PNL, PSD sau PNL, în diferite combinații, și-au plătit clienții electorali din acești bani de fond de rezervă, și-au îndestulat primarii, și-au pregătit foarte bine terenul pentru campania electorală și ne temem că și de această dată Guvernul va face la fel, nu avem încredere că are și rațiunea, și bunul-simț, și buna orientare pentru a face altceva.

Prin urmare, nu cred că putem fi de acord să lăsăm niște bani importanți, un fond solid exclusiv la discreția Guvernului sau, mai precis fiind spus, să fie folosit în mod discreționar de către Guvern, oricât și-ar dori șefii celor două partide de la guvernare asta.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc. Domnul senator Cosmin Poteraș. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă citesc din ordonanță, spune așa: „prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. a) și c) și de la prevederile art. 26 alin. (4) și (5) din Legea responsabilității fiscale”, deci Legea responsabilității fiscale, apoi, prin derogare de la o altă lege, luați bani din Fondul de rezervă și-i dați la „Cheltuieli de personal”.

Nu, mulțumesc, nu pot vota așa ceva.

Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, republicată (L443/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să intervină. Nu.

Atunci, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte Țâgârlaș să prezinte acest raport.

Aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică și Comisia pentru muncă, prin adresa L443/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, republicată.

Vă menționez expres faptul că Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, Consiliul Economic și Social, de asemenea, un aviz negativ, Comisia pentru drepturile omului, un aviz negativ.

Membrii celor două comisii au constatat, analizând avizele și punctele de vedere primite, că intervențiile legislative de modificare și de completare preconizate nu pot fi integrate în Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, având în vedere faptul că elementele structurale vizate nu se regăsesc în actul de bază.

De asemenea, analizând prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a constatat că prevederile modificate sau care completează actul normativ trebuie să se integreze armonios în actul supus modificării ori completării, asigurându-se unitatea de stil și de tehnologie, precum și succesiunea normală a articolelor.

Având în vedere argumentele uzitate, avizele prezentate, cele două comisii, cu un vot majoritar, au emis un raport comun de respingere a propunerii legislative discutate.

Menționez faptul că suntem prima Cameră sesizată noi, Senatul, și că discutăm o lege ordinară. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamna senator Diana Iovanovici, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos.

Atunci când a fost depusă această inițiativă legislativă mi-a trecut și mie prin mână și am refuzat să o semnez în această formă, deși este vorba de colegul meu Ciprian Ciubuc.

Intențiile sunt foarte bune, însă, ca avocat, știu mult mai multe din procedură și din tot parcursul unui astfel de dosar.

De exemplu, când se discută despre faptul că un raport de evaluare trebuie să se finalizeze în 30 de zile și să fie depus la dosarul cauzei nu se ia în considerare că, în general, copiii, în funcție de vârsta lor sau de gradul de

alienare parentală, nu vor să se ducă, pentru a se face acest raport de evaluare, să se ducă la psiholog. Mai mult decât atât, pentru unele cazuri durează și 3-4 luni pentru a se realiza un raport de evaluare, care ține exclusiv de experiența și de solicitările psihologului.

Mai mult decât atât, avem aici... vorba... Se menționează faptul că ar trebui ca instanța să-i impună părintelui la care stă copilul să îl ducă la programul de vizită. Am văzut nenumărate, sunt zeci, sute de cazuri la care am asistat în care părintele alienator, cel care ține, în general, copilul, nici măcar nu duce copilul pentru vizită. E nevoie de intervenția poliției, însă intervenția poliției e limitată, pentru că nu poți să pui mâna pe copil; și nici DGASPC-ul. Și, atunci, ce faci? Mai mult, cei doi părinți sunt într-o situație de violență. Și, atunci, ce faci? Tu arunci... Instanța obligă părintele alienator să se întâlnească cu celălalt părinte alienat și să se ia și la bătaie de față cu copilul, să creeze un stres continuu copilului?

Da, această lege trebuie modificată, dar trebuie gândită și discutată cu noi, specialiștii în drepturile și interesul copilului, astfel încât să nu prejudiciem situația copilului și să nu impunem instanței să se pronunțe împotriva realității și împotriva situațiilor.

Domnul senator Irineu Darău. Aveți cuvântul.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu e, de fapt, prima oară când avem subiectul alienării parentale prin Comisia de muncă, familie și protecție socială și credem că e, într-adevăr, un subiect foarte important și un subiect, cumva, neglijat în România, neglijat și prin reglementări, neglijat, uneori, și prin practica din justiție.

Exact bazându-ne pe acest argument, că subiectul este și sensibil și că trebuie să ajungem la o stare superioară, similară țărilor occidentale, USR se va abține pe acest raport de respingere și, dacă va fi cumva supusă legea la vot, se va abține și acolo, exact din cauza felului în care a fost scrisă.

Totuși noi, în România, am progresat. Știți că, mai de mult, un proces de custodie se rezolva cu stabilirea unui părinte cu care rămâne copilul, iar celălalt părinte era definitiv îndepărtat. Nu mai este cazul, în aproape toate situațiile se acordă totuși un program relativ decent părintelui nerezident. Însă, într-adevăr, în practică intervin situații în care părintele rezident face orice pentru a-l îndepărta pe celălalt și pentru a manipula copilul ca, în timp, să-l respingă pe celălalt părinte.

Dar soluția aici stă mai puțin, poate, în lege. De altfel, dacă modificăm brutal legea sau incomplet, riscăm ca aproape toate procesele de divorț și custodie să se transforme în procese de alienare parentală, deci să se complice și să se lungească foarte mult. Foarte mare parte din soluție ar depinde de practica judiciară. Ar trebui astăzi să avem mult mai multe tribunale de familie și copii, pe care nu le avem în aproape niciun județ. Ar trebui ca experții din justiție să fie în mod special formați pentru a trata astfel de cazuri de alienare parentală și, evident, să se apeleze mult mai des la experții psihologi judiciari, care să evalueze dacă un copil este victima fenomenului de alienare parentală, iar apoi judecătorii să poată lua o sentință... dea o sentință atent măsurată, care chiar să rezolve în speța aceea precisă fenomenul de alienare parentală.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții, observ, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind realizarea Ansamblului Arhitectural „Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX” (L493/05.09.2023). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii. Inițiatorul, dacă este prezent. Nu.

Atunci, reprezentantul Comisiei pentru administrație publică este invitat să prezinte raportul.

Propunerea legislativă L493/2023 privind realizarea Ansamblului Arhitectural „Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX”.

În urma finalizării dezbaterilor desfășurate online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Față de cele prezentate, Comisia pentru administrație publică supune plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și propunerea legislativă. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Diana Iovanovici. Aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Da, păi vin alegerile! Trebuie cumva să îi cooptăm pe toți, nu numai creștinii-ortodocși, ci și greco-catolicii. Nu contestă absolut nimeni contribuția fundamentală a tuturor românilor, indiferent de religie, la realizarea Marii Uniri, însă până acum nu v-a interesat. Vă interesează acum, când se intră pe linie dreaptă în campanie electorală.

De ce la Cluj? Păi, în loc să ridicăm... Nu știu, ce zice Preafericitul Daniel de acest lucru? L-a întrebat cineva? Biserica Ortodoxă Română ce spune? Pentru că la Cluj este patria globaliștilor, grupurile de putere de la Cluj, unde..., știm foarte bine, centrul țării, Transilvania, singura brăzdată de autostrăzi. De ce? Știm foarte bine planul Ungariei de a prelua centrul României. Și, atunci, ce faceți? Pregătiți preluarea centrului României de către Ungaria – mai ales în contextul geopolitic și al tuturor războaielor la acest moment – și le faceți și o catedrală, astfel încât să fie totul pregătit pentru preluarea Transilvaniei sau independența regională a Transilvaniei. Pentru că știm foarte bine care este influența majoră a Ungariei, mai ales la Cluj.

Deci aici voi vota... nu voi vota această inițiativă, tocmai pentru că această inițiativă deschide cutia Pandorei. Nu am nimic cu Biserica Greco-Catolică, nu am nimic cu niciun

credincios din această țară, indiferent de religia pe care o are, am însă cu politicienii care folosesc religia și folosesc credincioșii pentru a-și face campanie electorală, construind catedrale în timpul campaniei electorale. Unde? Taman în inima Transilvaniei! Până acum de ce n-ați făcut-o? De ce n-ați făcut această inițiativă în 2020 sau în 2021? D-aia, că vin alegerile! Bravo! Credeți că etnicii maghiari care nu vor dezlipirea de România vor vota cu vreunii dintre dumneavoastră sau cu UDMR-ul? Niciodată.

Domnul senator Claudiu Târziu.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

E bine să fim foarte vigilenți, de acord, dar haideți să nu ne temem de drobul de sare care va cădea de pe sobă și să nu facem tot felul de comparații nepotrivite și să dăm drumul la alarme false!

Trebuie să știm că cea mai mare parte a greco-catolicilor sunt români sadea, nu sunt maghiari, dacă ne-am teme de cetățenii români de etnie maghiară.

Revenind însă la proiect, proiectul este unul salutar, din punctul meu de vedere, din punctul nostru de vedere, al AUR, pentru că se referă la un ansamblu care nu înseamnă doar o catedrală, ceea ce este foarte important. Suntem pentru construirea de catedrale, nu de spitale. Adică, dacă am fi mai credincioși, probabil că nici n-am avea nevoie chiar așa de mult de stat prin spitale. Suntem pentru construirea de biserici! Dar, mai mult decât atât, înseamnă un ansamblu prin care se aduce un omagiu celor care au murit în apărarea românismului și a românității, a neatârnării, a independenței, celor care s-au sacrificat inclusiv în pușcăriile comuniste pentru ca noi să putem sta astăzi cu fruntea sus și să spunem că jugul sovietic, căci a fost un regim de ocupație comunismul la noi, jugul acesta nu a fost luat de poporul român fără niciun fel de opreliște. S-au sacrificat și grecocatolici, proporțional cu numărul lor în România, așa cum s-a întâmplat cu ortodocșii sau cu romano-catolicii sau cu români de alte confesiuni creștine care au înfundat pușcăriile sau au murit prin munți.

Vă reamintesc că unul dintre eroii legendari ai rezistenței anticomuniste armate, Ion Gavrilă Ogoranu, a fost grecocatolic. Și alți greco-catolici de mare, de mare, mare bunăcredință și care au făcut mari lucruri pentru România – îl mai amintesc aici pe Nicolae Popa, regretatul Nicolae Popa, de la Los Angeles, care a făcut o mulțime de ani de închisoare și a fost greco-catolic, de asemenea.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L440/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să susțină.

Doamna senator.

Mulțumesc frumos.

Proiectul normativ vizează înființarea Cărții verzi în scopul facilitării desfășurării activității profesionale pentru persoanele care își asumă în mod liber originea și apartenența la identitatea culturală română și locuiesc în afara frontierelor României. Este exact făcut pe modelul Cărții albastre a Uniunii Europene – EU Blue Card, instituită prin Directiva Consiliului EU 2009/50/EC și care le permite deținătorilor acesteia dreptul de ședere și de muncă pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau cum mai avem modelul Cărții verzi din Statele Unite ale Americii.

Cartea verde le va permite titularilor să muncească în România fără obligativitatea deținerii suplimentare a unui permis de muncă sau de ședere pentru străini. De asemenea, titularii acesteia vor avea posibilitatea de a desfășura activitate economică, de a-și deschide conturi bancare, de a înființa societăți comerciale, ca orice cetățean român, dar și de a fi încadrați în sistemul de învățământ românesc, indiferent de nivelul de educație vizat, și, evident, vor putea să beneficieze în caz de urgență de servicii medicale, mai ales că această propunere vine și pe fondul forței de muncă din România. Știm foarte bine că aproape jumătate din România este plecată în afara granițelor țării și că avem nevoie de mână de lucru, așa că putem să ne repatriem o mare parte dintre cetățenii români care au fost nevoiți fie să renunțe la cetățenia română sau apatrizi care sunt de origine română.

Sunt uimită să văd totuși că în comisii s-a votat împotrivă. Și vă întreb: ce aveți cu românii noștri? Sunt români care... Știți foarte bine, de exemplu, în Germania nu puteai să ai cetățenia germană decât dacă renunțai la cetățenia română, asta se întâmpla și pe timpul lui Ceaușescu. Acest document se poate elibera persoanelor solicitante în cazul în care aceștia nu dețin cetățenia română sau nu dețin permisul de ședere permanentă pe teritoriul României. Trebuie să aibă minimum 16 ani împliniți, vârstă la care, cu acordul părinților, minorii pot lucra.

Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru românii de pretutindeni au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre cele două comisii, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru românii de pretutindeni au discutat această Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc a fost adoptat, cu majoritate de voturi, un raport comun de respingere.

Fac precizarea că sunt avize negative de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de la Comisia pentru buget, finanțe, de la Comisia pentru drepturile omului, de la Comisia pentru politică externă.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Și, pentru a nu mai interveni pe fond de la microfonul central, aș vrea doar să subliniez câteva aspecte care țin de motivul respingerii.

De pildă, calitatea de cetățean român nu poate fi dovedită doar prin asumarea identității culturale românești. Cadrul care reglementează regimul de încadrare în muncă a străinilor este Ordonanța nr. 25/2014, iar românii pot fi încadrați în muncă în baza avizului de angajare obținut de angajatori.

Acordarea unei asemenea Cărți verzi este o măsură discriminatorie față de celelalte categorii de lucrători. Nu sunt prevăzute sancțiuni pentru încălcarea principiilor de obținere a acestei Cărți verzi și argumentele pot continua și pe aspecte care țin de dreptul internațional, și pe aspecte care țin de dreptul european.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Irineu Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că această inițiativă legislativă nici nu putea să aibă altceva decât un raport de respingere, cu largă majoritate, și sper că așa va ieși și după acest plen.

De ce? Fiindcă, dincolo de toate aceste argumente tehnice, avize negative, punctul de vedere al Guvernului negativ, felul în care e scrisă legea și așa mai departe, există un argument politic foarte clar. Ceea ce propun inițiatorii este Roexit. Atât de simplu.

Este o Carte verde, care..., în ciuda întregului drept european, în ciuda Tratatului fundamental al Uniunii Europene și libertății de circulație a lucrătorilor, impune o Carte verde pentru ca niște oameni din Uniunea Europeană să poată munci la noi. Copiată într-adevăr ca idee după acea carte de maghiar despre care cu siguranță știți.

Astăzi, stimați inițiatori, oamenii din Uniunea Europeană au dreptul și să muncească în România, bineînțeles dacă își găsesc un angajator, și să-și deschidă conturi în România, și să înființeze societăți comerciale în România, fiindcă de aceea suntem în Uniunea Europeană.

Iar eu, unul, și întreg Grupul USR ne dorim ca și mâine, și poimâine, și peste zeci de ani de acum să mai fim în Uniunea Europeană. Într-o Uniune Europeană așa cum este astăzi, unde și noi avem dreptul la circulație și la muncă, de care se bucură și cetățenii europeni în România.

Și haideți să mai conștientizăm ceva, ca să trecem puțin de granițele Uniunii Europene! Există o comunitate de români care luptă astăzi cu arma în mână pentru salvarea uneia dintre cele două țări ale lor, pentru Ucraina împotriva Rusiei invadatoare. În Ucraina sunt și maghiari care luptă, cu sau fără legitimație de maghiar. În loc să mutăm gardul mai la stânga sau mai la dreapta, cum propune această inițiativă, cel mai bine ajutăm comunitățile de români, sprijinind puternic integrarea celeilalte patrii a lor în Uniunea Europeană.

Domnul senator Claudiu Târziu.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

## Dragilor colegi,

Sunt absolut siderat de fiecare dată când colegii de la USR vorbesc despre o chestiune de interes național. Deci oamenii nu știu dacă mai întâi sunt obtuzi din punct de vedere intelectual, sunt ridicoli din naștere sau sunt trădători de-a dreptul!

Dom’le, haideți să ne înțelegem, această inițiativă – care, atenție, nu este a AUR, ci este a unor parlamentari independenți și contrasemnată de un deputat AUR care este și liderul deputaților AUR din Camera Deputaților, Alin Coleșa – nu urmărește altceva decât să facă dreptate, nu mută niciun gard nicăieri, dar românitatea nu poate fi despărțită de granițe! Dacă suntem români, suntem români toți din punct de vedere etnic și trebuie să primim aceleași lucruri, în calitatea noastră de etnici români.

Vorbeați despre legitimația de maghiar. Păi, Guvernul de la Budapesta a făcut ce trebuia pentru poporul maghiar. De ce trebuie să respingem o astfel de idee, să ne ridicăm împotriva ei, când nimeni din Uniunea Europeană n-a putut să o combată, nici să o anuleze, iar în România sunt cetățeni români de etnie maghiară care au și legitimație de maghiari.

De ce românii noștri din Valea Timocului, care sunt supuși unui proces accelerat de desființare ca etnie, ca grup etnic, nu de asimilare, pur și simplu, sunt desființați cu totul, nu că nu pot să învețe în limba lor, n-au presă și așa mai departe, ci sunt desființați, sunt alungați, sunt omorâți, să nu poată să lucreze măcar în România și aduc muncitori din Pakistan, din Vietnam și din alte țări de pe alte continente, din alte culturi, cu alte credințe, care modifică și ansamblul național românesc, societatea românească?! O modifică. De ce să nu-i aduc pe oamenii aceia? De ce să nu-i aduc pe românii care stau la cozi interminabile la autoritățile naționale românești să-și ia cetățenia de român, pentru că ei au avut ghinionul să se nască în teritorii care astăzi nu mai aparțin

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc.

Ascultând discursul celui de la USR îmi dau seama cât de dramatică este situația Parlamentului României atunci când inculții juridic o invadează.

Din păcate, ați citit și nu ați înțeles nimic, ceea ce înseamnă analfabetism funcțional. Următorul lucru pe care l-ați făcut înseamnă trădare de țară. Pentru că ungurii, prin ceea ce ați invocat dumneavoastră, deși în expunerea de motive noi nu am menționat cardul maghiar, ungurii nu au cerut ieșirea din Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană nu le-a anulat acest card. Nu. A fost o acțiune și este o acțiune și vreau să vă spun că din cauza acestui card sunt foarte mulți români care s-au declarat de etnie maghiară, care au ajutoare, iar Orbán, Viktor Orbán, este un naționalist pentru țara lui.

Se pare că nu vreți să fim naționaliști pentru țara noastră. Să poți să spui o asemenea inepție, că ieșim din Uniunea Europeană prin această lege, înseamnă că nu ai citit și nu știi ce înseamnă Roexit. Păi ar fi culmea să ies din Uniunea Europeană, după ce Uniunea Europeană mi-a furat toate resursele, după ce mi-a distrus toată industria!

Mulțumim, doamna senator.

Poate după ce mi-aș recupera industria aș reuși. Două secunde.

Ați vorbit de discriminare. Păi înseamnă că America își discriminează cetățenii? Că Uniunea Europeană își discriminează cetățenii prin aceste green carduri? Dumneavoastră realizați ce spuneți? Mi se pare inacceptabil și să cereți drept la replică, în condițiile în care nu vi s-a menționat numele, dar este inacceptabil să vorbiți în halul ăsta despre românii noștri care nu mai au cetățenia română.

Înțeleg că vă place să vină alte și alte cetățenii în România, să ocupe locurile românilor noștri. Nu faceți nimic pentru ca românii noștri de peste tot să se reintegreze în România și vă bateți joc efectiv de ei și de toate aceste inițiative naționaliste și duceți în derizoriu cuvântul de „naționalist”, în condițiile în care naționalist este omul care își iubește patria și poporul...

Mulțumesc, doamna senator.

...și face sacrificii pentru ele. Mulțumesc.

Domnul senator.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, vă rugăm respectuos să nu mai acceptați atacurile la persoană în plenul Senatului. Totuși, indiferent de opiniile noastre ideologice sau politice, aici suntem în plenul Senatului, în Camera superioară a Parlamentului; sunt anumite limite peste care nu ar trebui să trecem.

Și, dacă e vorba de trădare, cred că mai degrabă trădare de țară este să fii invitat permanent la Ambasada Rusiei. Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 150/2020 privind protecția animalelor destinate exportului în țări terțe, cu modificările și completările ulterioare (L447/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii. Inițiatorul dacă este prezent și dorește să susțină? Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, în vederea prezentării raportului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea introducerii în cuprinsul Legii nr. 150 privind protecția animalelor destinate exportului în țări terțe a unor reglementări referitoare la obligația de autorizare a transporturilor, obligațiile operatorilor pentru protejarea animalelor în ceea ce privește bolile emergente și bolile listate conform Regulamentului nr. 429/2016, măsuri de prevenire a bolilor care se aplică pe timpul transportului și obligațiile României în cadrul transportului cu animale vii, cu destinația în alte țări terțe.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil. Consiliul Economic și Social a transmis un aviz negativ.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru politică externă au transmis, de asemenea, avize negative.

În ședința din data de 19.09, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere. Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt intervenții din sală?

Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (L439/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul dacă dorește să intervină?

Dacă nu, îl rog pe reprezentantul Comisiei pentru cultură și media să prezinte raportul.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa L439/10 iulie 2023, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind protejarea monumentelor istorice. Prezenta propunerea legislativă are în vedere completarea art. 22 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul înființării unei liste indicative a monumentelor istorice.

Consiliul Legislativ avizează favorabil, Consiliul Economic și Social avizează favorabil, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială avizează favorabil, cu amendamente admise, aviz comunicat sub nr. 359/05.09.2023.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de către Comisia pentru cultură și media în ședința din data de 19 septembrie.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru cultură și media au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Sunt intervenții din sală? Nu sunt înscrieri la cuvânt. Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (L427/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul dacă este prezent și dorește să intervină? Nu.

Atunci, rog reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să prezinte raportul. Comisia pentru buget, finanțe.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 273 privind finanțele publice locale; inițiativă a unor colegi liberali de la Camera Deputaților, a fost discutată și analizată de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care a emis un raport de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Fac precizarea că obiectul de reglementare completează art. 54 din Legea nr. 273 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, făcând o corectură și punând-o în aceeași linie cu prevederile Legii finanțelor publice nr. 500, deci s-au corectat câteva discrepanțe pe articole funcționale între cele două legi.

Precizez că, la momentul în care a fost transmisă către Guvern propunerea legislativă, Guvernul a emis un aviz pozitiv, cu observații și propuneri, care au fost preluate prin amendament de către Comisia de buget, finanțe.

Motiv pentru care supunem plenului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă și fac precizarea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii tinerilor nr. 350/2006 (L442/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul dacă este prezent și dorește să intervină? Nu.

Atunci, rog... Vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Este vorba de o inițiativă legislativă intitulată Legea tinerilor, pentru că în ultimul timp a fost identificată nevoia îmbunătățirii substanțiale a cadrului legislativ care reglementează politicile publice în domeniul tineretului, precum și atribuțiile și obligațiile instituțiilor publice și procesele de consultare speciale și specifice ale acestui sector. Noi considerăm că tinerii sunt chiar îndepărtați din toate aceste politici, deși foarte multe partide fac școli de vară, atrag tinerii, dar atrag numai către petreceri și în niciun caz către ceva consistent.

Legea tineretului nr. 350/2006 considerăm că trebuie modificată și completată, pentru că aceasta prezintă câteva puncte slabe cu privire la drepturile și facilitățile pentru tineri,

care necesită dezvoltarea unei politici coerente în domeniul tineretului atât la nivel național, cât și la nivel local; participarea tinerilor la elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și controlul politicilor publice care sunt de interes pentru ei – văd că vă interesează tineretul de nu mai puteți, doar la școlile de vară îi chemați –, dezvoltarea mai puternică a sectorului public și privat în ceea ce privește activitățile și acțiunile desfășurate pentru tineret.

Menționăm faptul că drepturile și facilitățile prevăzute în Legea tineretului nu sunt aplicabile direct și, din păcate, nici universal. Nu sunt reglementate în mod coerent și clar și nu există nici sancțiuni corelative pentru situațiile în care nu sunt aplicate prevederile acestei legi.

Se mai constată o neconcordanță legislativă care se referă la necorelarea dispozițiilor Legii tineretului cu strategia Guvernului pentru tineret, pentru cine a citit-o, evident, fapt care are drept rezultat netranspunerea în practică a facilităților pentru tineri.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru tineret și sport au elaborat un raport comun. Invit reprezentantul uneia dintre comisii. Domnule senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa L442 din 2023, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii tinerilor nr. 350/2006.

Comisia de fond, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru tineret și sport, în ședințe separate, desfășurate online și la sediul Senatului, din data de 19.09.2023, respectiv 26.09.2023, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, unanimitatea de voturi a senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 292 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L520/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să intervină.

Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, în vederea prezentării raportului. Domnul senator?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa L520/2023, Propunere legislativă pentru completarea art. 292 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Comisia de fond, Comisia pentru administrație, în urma finalizării dezbaterilor desfășurate online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc, domnule...

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere...

Vă rog, continuați.

...supune spre dezbatere și adoptare un raport de admitere, fără amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule senator.

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare și completare art. 292 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Prin măsurile propuse se dorește reglementarea situațiilor în care termenul pentru realizarea obiectivelor de investiții care se referă la bunuri imobile ce se află în proprietatea publică a unei unități administrative s-a împlinit și obiectivul nu a fost realizat până la îndeplinirea termenului stabilit inițial sau cel prelungit, potrivit prevederilor legale, iar autoritățile administrative publice locale sunt interesate de controalele și finalizarea, respectiv a lucrărilor respective pentru obiective..., să reglementeze și să creeze astfel un cadru legislativ.

La ora actuală, stimați colegi, sunt foarte multe clădiri, foarte multe unități administrative care ar dori să continue investițiile, dar nu pot, pentru că este o dublă finanțare.

Cu această propunere legislativă se reglementează și va avea un cadru legal.

Grupul PSD, care este și inițiatorul acestei propuneri, va vota un raport de admitere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Darău.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut această inițiativă în Comisia pentru administrație și am făcut cumva abstracție de culoarea politică a inițiatorilor atunci când am hotărât să votăm și noi pentru inițiativă, deși o putem vedea din mai multe unghiuri; până la urmă totuși, în aceste proiecte neterminate la timp există și neperformanțe, există întârzieri, există poate probleme cu constructorii, există poate probleme legate de plăți și așa mai departe.

Dar ne-am uitat și din celălalt punct de vedere, în care, de exemplu, uneori se poate schimba o administrație și, din cauza unor întârzieri precedente, să se piardă fonduri. Poate că, tot din cauza unor întârzieri dinainte și din cauza inflației, costurile vechi nu mai au nicio legătură cu costurile actuale. Poate și în interiorul aceleași administrații niște funcționari nu și-au făcut bine treaba și din cauza aceasta întârzie proiecte.

Această inițiativă vine să dea posibilitatea autorităților locale, cu niște aprobări și cu niște motive obiective – așa se spune în lege –, să prelungească, practic, aceste termene și putința de a folosi niște clădiri, niște spații publice, pentru a finaliza niște proiecte. Insistăm pe acest lucru, așa cum îl conține legea – și, de altfel, de aceea am și decis să votăm pentru –, că astfel de decizii se pot lua doar cu motive obiective care au condus la finanțare, cele avute în vedere pentru finalizarea investiției, precum și cu justificarea temeinică a menținerii uzului sau interesului public județean și local. De asemenea, în funcție de caz, e nevoie de hotărârea consiliului județean, hotărârea consiliilor locale sau a CGMB, în cazul Bucureștiului.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 20 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L498/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să intervină.

Dacă nu, rog reprezentantul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială să prezinte raportul.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut această inițiativă legislativă care vizează scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu situație de locuință și pentru familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un minor sau un adult cu handicap accentuat.

Cu avize favorabile de la comisiile avizatoare și de la Consiliul Legislativ, cu o majoritate de voturi, a fost adoptat un raport de admitere a propunerii legislative, legea fiind organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Niculescu-Țâgârlaș, aveți cuvântul.

Domnule președinte, o să iau cuvântul și în calitate de coinițiator, și în calitate de reprezentant al Grupului liberal din Senat.

Vreau să vă spun că, din punctul meu de vedere, gradul de civilizație a unui popor poate să fie analizat și în funcție de comportamentul și modul în care reglementează relațiile cu persoanele cu dizabilități, persoane care au nevoi reale.

În acest context, analizând o legislație existentă, în vigoare, am constatat, cu stupoare, de altfel, anumite neconcordanțe și, astfel, propunerea _de lege ferenda_ pe care am inițiat-o vine să reglementeze o situație atipică. Persoanele cu handicap accentuat, care au o capacitate minimă de mișcare, care nu se pot angaja, de regulă, care nu pot să meargă la școală și care locuiesc cu familia sau cu reprezentanți legali, nu au dreptul de a deduce chiria sau să fie scutiți de chiria aferentă unităților locative primite de la administrațiile publice locale. Și pentru asta, pentru că aceste persoane, de regulă, beneficiază de asistenți personali, pentru că nu pot să îndeplinească obligațiile proprii, am considerat necesar, oportun, civilizat, liberal să remediem această situație, prin includerea ca scutire de la plata chiriei a familiei sau a reprezentantului legal al unei persoane cu handicap accentuat.

Motiv pentru care Partidul Național Liberal, grupul din Senat, va vota pentru raportul de admitere. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 12 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (L519/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative. Inițiatorul, dacă este prezent.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator. Inițiator... Da, vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Diana Stoica** _– deputat_ **:**

## Mulțumesc.

## Dragi colege,

## Dragi colegi,

Proiectul pe care-l aveți astăzi la vot a fost inițiat în urma rugăminților pe care le-am primit de la românii care au probleme de sănătate. Astăzi, dacă muncești și te îmbolnăvești, ești nevoit să mergi la angajator să iei o adeverință, apoi să te duci la medicul de familie și să-ți iei concediu medical. Adică, practic, fix când tu ar trebui să stai acasă, să te recuperezi, să ai tratamentul medical, trebuie să umbli pe drumuri inutile. Nu mai zic că de multe ori aceste adeverințe sunt și greșite și trebuie să faci, de fapt, mai multe drumuri decât ar trebui.

Prin acest proiect de lege vrem să debirocratizăm, să reducem costurile și pașii administrativi, astfel încât pacienții să beneficieze de tratamentul de care au nevoie în cel mai scurt timp posibil, adică să se ducă direct la medicul de familie și apoi să-și vadă imediat de recuperare.

Obiectivul acestei legi este să le ușurăm viața pacienților și să menținem independența medicilor de a decide stric pe baza criteriilor medicale, fără a fi influențați de numărul de zile pe care angajatorii le mai au la dispoziție pentru anul aferent; și credem că e foarte important să votăm cu toții pentru. Acest proiect e susținut de pacienți, de medici de familie și de angajatori și un vot pentru acest proiect este un vot pentru oamenii muncitori din România care au probleme de sănătate.

Mulțumesc, doamna deputat.

Dau cuvântul domnului senator, președinte, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut această inițiativă legislativă care vizează condiționarea acordării drepturilor de prezentarea acestei adeverințe.

Ca urmare a dezbaterilor, a fost adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere faptul că este necesar ca medicul de familie să cunoască numărul de zile pentru care a beneficiat de concediu medical, în așa fel încât să nu depășească acele 183 de zile care sunt prevăzute de lege și să fie pus salariatul în postura de a nu mai primi plata acestor zile de concediu medical.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Domnul senator Darău.

Mulțumesc, domnule președinte.

Probabil e ultima inițiativă pe care o discutăm și, poate, votăm azi, dacă nu prelungim programul. V-aș ruga mult, știu că inițiativa vine de la USR, dar eu cred totuși că este o inițiativă care nu poate să nu fie votată. Și aici în special de colegii senatori liberali, fiindcă eu cred că această inițiativă vine într-un spirit liberal de încurajare a economiei și de reducere a birocrației, dar cred că inclusiv colegii social-democrați pot să fie sensibili la argumente.

Într-adevăr, din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a ieșit un raport de respingere și pe baza nesusținerii de către Guvern. Dar la întrebările aplicate, tehnice ale senatorilor din comisie am primit, de fapt, un singur răspuns: este o inițiativă bună, însă nu e momentul, fiindcă nu avem un sistem electronic foarte bun.

Inițiativa aceasta e simplă și reglementează un lucru de bun-simț, acela că un bolnav are în primul rând nevoie de îngrijire, adică de medic. Legea actuală spune că un bolnav are în primul rând nevoie de un drum până la angajator, ca să ia o adeverință. Dacă angajatul nu are intuiția că s-ar putea să aibă nevoie de concediu medical, va merge întâi la medic pentru diagnostic, apoi la angajator pentru adeverință, apoi iarăși la medic pentru concediu medical. Face drumuri în plus, deși atât calitatea de asigurat, cât și numărul de zile

de concediu medical de care a beneficiat, adică informațiile trecute pe adeverință, sunt pentru medic la un simplu click distanță, într-un sistem informatic la care are acces.

Și mai spun un lucru: până la urmă, actul medical, inclusiv această decizie – dacă dai unui angajat concediu medical sau nu dai concediu medical –, trebuie să fie independent de organizarea legată de muncă și de angajator.

Mulțumesc.

Domnule senator Bodog Florian, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Voi răspunde, voi începe prin a spune că inițiativa legislativă nu are nici cap, nici coadă și că simplul fapt că această comparație cu Bulgaria... – cu asta s-a... pe asta s-a... una dintre... unul dintre argumente este comparația cu Bulgaria – denotă neseriozitatea inițiativei legislative.

Faptul că se cere o adeverință cu numărul de zile de concediu nu impietează asupra dreptului medicului de a elibera concediu medical sau asupra dreptului pacientului de a primi concediu medical, doar că diferă procedura. Însă așa se întâmplă atunci când oameni care nu se pricep la medicină și care nu știu care sunt procedurile din medicină fac inițiative legislative pe medicină.

Eu cred că ar trebui să încetăm să ne mai pricepem la toate; și la medicină, și la fotbal să ne pricepem toți. Cred că ar trebui să facem inițiative legislative serioase, și nu inițiative legislative populiste, care n-au nicio șansă să fie votate, dat fiind faptul că nu se pot aplica.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mircea Dăneasa, după care încheiem și

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că trebuie să ne pricepem în egală măsură la medicină, dar și la pacienți.

În raportul comisiei, singurul argument pe care l-am auzit împotriva inițiativei ar fi acela că medicul de familie trebuie să cunoască... ar trebui să cunoască numărul de zile de concediu.

Știm cu toții că medicul de familie are tot timpul evidența zilelor de concediu, pentru că certificatele pe care le dă spitalul pentru internare ajung tot la medicul de familie și nu e nevoie nici măcar de sistem informatic pentru a avea această evidență. Evidența e simplă, trebuie doar simplificate procedurile, să nu mai circule oamenii de la angajatori la medic și înapoi într-un mod exagerat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu. Stimați colegi, continuăm lucrările și

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare (L541/18.09.2023).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, republicată (L443/10.07.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind realizarea Ansamblului Arhitectural „Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX” (L493/05.09.2023).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 150/2020 privind protecția animalelor destinate exportului în țări terțe, cu modificările și completările ulterioare (L447/10.07.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (L439/10.07.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Acum

Propunerea legislativă este adoptată.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (L427/10.07.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun, pentru început, votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Vot, vă rog.

107 voturi pentru, două voturi contra, două abțineri. Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum

La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii tinerilor nr. 350/2006 (L442/10.07.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea articolului 292 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L520/05.09.2023).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este adoptată.

La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 20 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L498/05.09.2023).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 12 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (L519/05.09.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi, vă reamintesc că în ședințele plenului de miercuri, 20 septembrie, și marți, 3 octombrie 2023, au avut loc dezbaterile generale asupra inițiativelor legislative înscrise la secțiunea a III-a a ordinii de zi, urmând ca în această ședință să procedăm la votul asupra acestora.

Deci trecem la votul asupra acestor inițiative.

La punctul 1, secțiunea III, avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 315 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L475/05.09.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Acum

La punctul 2 avem Propunerea legislativă privind efectuarea unor cursuri de prim ajutor de către salariați, precum și drepturile și obligațiile angajatorilor și, respectiv, ale statului în raport cu aceștia (L410/26.06.2023).

- Raportul comun al comisiilor este de respingere a

- propunerii legislative.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (L445/10.07.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind alocația de stat pentru copii nr. 61/1993 (L437/10.07.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne (L337/30.05.2023).

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

- Raportul comisiei este de admitere a propunerii

- legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima... este Camera decizională.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L304/09.05.2022).

## Reexaminare.

Reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 287/24.05.2023, prin care se constată că legea este neconstituțională în ansamblul său. Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiilor,

La punctul 7 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L317/16.05.2022).

Reexaminare.

Vă reamintesc că ne aflăm, de asemenea, în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 219/20.04.2023, prin care se constată că legea este neconstituțională în ansamblul său.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

- Având în vedere raportul comisiilor,

Raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 8 al ordinii de zi avem înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L729/21.11.2022).

Tot reexaminare.

Ne aflăm, de asemenea, în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 285/17.05.2023, prin care se constată că legea este neconstituțională în ansamblul său.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiilor,

În încheiere, avem o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2023 pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România – procedură de urgență;

2. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2023 privind cadrul de desfășurare a sprijinului financiar și tehnic acordat de sistemul financiarbancar în procesul de autorizare și derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – tot procedură de urgență;

3. Lege pentru modificarea și completarea Legii

nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

4. Lege pentru modificarea și completarea Legii

nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO și unele măsuri pentru protejarea acestora;

5. Lege pentru modificarea anexei nr. 2.11. la Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486497]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 134/19.X.2023 conține 16 pagini.**

Prețul: 80 lei