Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, Vă propun să începem.

Declar ședința deschisă, ședința plenului de astăzi, 16 octombrie 2023. Vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 73 de colegi.

Le mulțumesc colegilor mei, doamna Roberta-Alma Anastase și domnul Sorin Lavric.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii, vă rog să le prezentați.

Dacă nu sunt, vot, vă rog, pentru ordinea de zi a Senatului.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem suplimentarea ordinii de zi cu două puncte, care au primit raport.

Este vorba de L530, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății – propunem să fie la punctul 7 al ordinii de zi – și, de asemenea, L501, Propunerea legislativă privind digitalizarea activităților de instruire a lucrătorilor efectuate în procesul de muncă – aceasta să fie pe punctul 8 al ordinii de zi. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu.

Vă solicit, domnule președinte, ca la L529/2023 să facem o procedură extinsă, de 60 de zile.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Propunerea a fost adoptată, doamna senator.

Dacă mai sunt alte intervenții pentru ordinea de zi, proiectul ordinii de zi?

Domnul senator Țâgârlaș, domnul președinte.

Domnule președinte, Două solicitări, vă rog.

Numărul 15 de pe ordinea de zi să fie retrimis la comisie. Vă zic și L-ul, ca să-l putem identifica: L537/2023.

Și a doua solicitare, respectiv punctul 29 – indic și numărul de lege, respectiv L518/2023 – să treacă pe punctul numărul 9 pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Propunerea a fost adoptată.

Mai sunt alte intervenții pe proiectul ordinii de zi? Ambele propuneri au fost supuse votului, vă rog să consemnați, da?

Pentru ambele propuneri formulate de către domnul senator Țâgârlaș.

Domnule ministru, o intervenție pe ordinea de zi, vă rog. Vă rog, vă rog.

## **Domnul Cseke Attila-Zoltan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

O chestiune tehnică: deci trebuia supus la vot separat, pentru că spețele sunt diferite.

În ce privește prima propunere a colegului de la PNL, retrimiterea la comisie trebuie să însemne și extinderea perioadei, pentru că, altfel, miercuri va trece tacit această propunere legislativă. Deci rugămintea este să votăm la primul punct retrimiterea și extinderea la 60 de zile.

Și la celălalt, cealaltă propunere, este avansarea proiectului la un punct mai în față.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da. Da, sunt de acord.

Putea fi și vot pe amândouă, dar, după aceste explicații, sunt nevoit să revin asupra votului, să-mi cer scuze, și

Și cea de-a doua propunere a fost aprobată.

Ați avut dreptate, domnule senator Cseke Attila, pentru prima au fost 63, pentru cea de-a doua 65.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Cristinel-Gabriel Berea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tot pe procedură, am să vă rog să aprobați retrimiterea la comisie a L501, punctul 8 nou-adăugat pe ordinea de zi, timp de o săptămână de zile, pentru reglarea unor amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Retrimiterea la comisie și amânarea cu o săptămână este propunerea formulată de către domnul senator.

Vot, vă rog.

Doar 29 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, 5 abțineri. Propunerea dumneavoastră nu a putut fi aprobată, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Bun, alte intervenții pe proiectul ordinii de zi? Nu mai sunt.

Ordinea de zi este destul de simplă. Inițial avea 49 de puncte. Acum

Proiectul ordinii de zi a fost adoptat. În continuare, programul de lucru pentru astăzi presupune lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative până la ora 17.45, iar la ora 17.45 vot final.

Dacă sunt intervenții, observații?

Dacă nu sunt,

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi, unde avem Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

În ședința Biroului permanent de astăzi, 16 octombrie 2023, a fost prezentată demisia domnului senator Mocioalcă.

Vă reamintesc, prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor precizează că: „În cazul în care deputatul sau senatorul și-a depus demisia, președintele, în prima ședință publică a plenului Camerei, îl întreabă pe deputat sau pe senator dacă stăruie în demisie și, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în ședința de plen pentru a răspunde, președintele ia act de demisie și supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau senator.”

Domnule senator Mocioalcă, stăruiți în demisie?

Înainte, vă rog să împrăștiați în sală șervețele, pentru eventuale emoții excesive.

Mă iertați, domnule senator, dar din foarte mare simpatie am făcut această remarcă.

Aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Chiar nu mă gândeam că după 23 de ani petrecuți în această clădire ar putea să mă mai încerce emoțiile când vorbesc în fața plenului uneia dintre Camere. E mult, e puțin 23 de ani, nici n-am dorința de a stabili recorduri.

Astăzi ar fi trebuit să vin în fața dumneavoastră să citesc o demisie. N-o voi face. Însă să nu vă gândiți că am renunțat la funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi, acolo unde dumneavoastră, prin votul dumneavoastră, m-ați trimis.

Cred că astăzi, când vorbim, n-ar fi loc de cuvinte de genul „vă iubesc pe toți”, pentru că n-ar fi așa și aș minți. Însă vă asigur pe toți de prețuirea și respectul meu. Au fost aproape o mie de zile petrecute împreună cu dumneavoastră, importante pentru cariera mea politică, o carieră care se încheie astăzi.

Drept care vă mulțumesc și vă urez sănătate maximă și succes în tot ceea ce veți întreprinde aici, în Senatul României!

Vă aștept la o cafea îmbunătățită la Curtea de Conturi. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumim și noi, domnule senator. Aplauze!

Domnul senator Romașcanu.

## **Domnul Lucian Romașcanu:**

Aș vrea să anunț demisia doamnei senatoare Șoșoacă, dar nu pot.

E atunci când vrutul și pututul nu se pot alătura.

Ar fi trist.

Domnule președinte...

În primul rând, felicitări, Nelu! Mult succes în ce faci!

Tu ai intrat în Parlament când eu mă nășteam.

Aș vrea...

, aș vrea să supuneți la vot înlocuirea în poziția de secretar a domnului Mocioalcă cu domnul Marius Humelnicu.

Deja?!

Deja, deja.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Așa vom face.

Da, după ce... Nu numai domnul senator Mocioalcă s-a emoționat. Deci înainte, da, trebuie să ne pronunțăm asupra proiectului de hotărâre prin care se vacantează locul, asta este ordinea firească.

Deci supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre prin care domnul senator Ion Mocioalcă și-a prezentat demisia astăzi.

Vot, vă rog.

89 de voturi pentru, avem și două voturi împotrivă, domnule senator Mocioalcă, dar totuși hotărârea a trecut. A fost adoptată hotărârea.

Acum

Procedura de vot electronic secret a fost aprobată.

Acum

Îl felicităm pe domnul senator pentru alegerea în funcția de secretar.

Continuăm cu...

Vă rog, domnule Romașcanu.

Stimați colegi..., domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul Partidului Social Democrat îl nominalizează pentru funcția de președinte al Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială pe domnul senator Claudiu Mureșan.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Face parte din comisie, domnule senator Romașcanu? Dacă face parte din comisie, doar luăm act. Dacă nu face parte din comisie,

Nu face parte din comisie, vine în locul domnului Humelnicu în comisie și în funcția respectivă.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Am înțeles,

Propunerea a fost adoptată.

La punctul 2 avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Acum

Propunerea a fost adoptată.

În continuare,

Propunerea – adoptată.

În continuare,

Cea de-a cincea propunere pentru care

6.

Trecem la punctul numărul 3 din secțiunea I, unde avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 11, respectiv 12 octombrie 2023, a unor inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Vă reamintesc că inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Permiteți-mi să trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi, unde la punctul 1 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 73[1] din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 (L504/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să-și susțină propunerea.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

În momentul de față, în România avem peste 80.000 de prosumatori. Tot prin legiferare în Parlament am deschis această oportunitate pentru consumatorii de energie electrică, să devină prosumatori și să facilităm acel cadru de decontare a producerii de energie electrică și a consumului în raport de unu la unu. Această modificare legislativă a condus la acea cifră statistică unde suntem astăzi, cum am spus la începutul intervenției mele, că sunt peste 80.000 de prosumatori astăzi.

Iar această inițiativă legislativă cu care am venit în fața dumneavoastră are trei elemente-cheie, care modifică și dezvoltă, până la urmă, drepturile prosumatorilor, ale acestor prosumatori de peste 80.000 la număr.

Prima modificare, extrem de importantă, se referă la reducerea termenului de 24 de luni. Deci astăzi, conform legii, dacă ai un surplus de energie electrică produsă, atunci dreptul de decontare a acestui surplus îl poți face numai după 24 de luni. Prin această inițiativă legislativă dorim să reducem acest termen de 24 de luni la posibilitatea de decontare lunară.

A doua modificare, extrem de pertinentă, după părerea mea, este ca tot valoarea surplusului de energie electrică produsă de către prosumatori..., în condiția în care ai același furnizor în gospodărie și pentru energie electrică, și pentru gaze naturale, să poți folosi valoarea surplusului de energie electrică la plata facturii de gaze naturale.

A treia modificare privind drepturile prosumatorilor se referă tot la surplusul produs de către persoane fizice prosumatori: să ai dreptul de redirecționare sau, am numit-o noi, donare a acestui surplus către spitale, către așezăminte culturale, către persoane vulnerabile sau, de ce nu?, chiar și alte locuri de consum ale membrilor de familie.

Mulțumesc, domnule senator.

În continuare, dau cuvântul Comisiei pentru energie, infrastructură energetică, resurse minerale și Comisiei economice, industrii și servicii, care au elaborat un raport comun, și invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea acestui raport.

În ședințele comune din 3 și 10 octombrie 2023, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Consiliul Legislativ avizează favorabil, cu observații și propuneri, forma revizuită prin amendamente, prin avizul nr. 872/20.06.2023.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au transmis avize favorabile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Bun, vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Adrian Oros. V-ați înscris la cuvânt, domnule ministru Oros. Nu? OK.

Domnul senator Bordei Cristian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnul președinte al Comisiei pentru energie, Antal, a explicat deja în ce constă legea.

Sunt și eu cosemnatar și, implicit, atât eu, cât și Grupul USR vom vota pentru.

Este o lege foarte bună, care vine în beneficiul prosumatorilor. După cum știm, cu toții susținem prosumatorii, avem nevoie să fie cât mai mulți.

Pe de altă parte, aș vrea să atrag atenția asupra unui alt aspect, unul paradoxal oarecum, și anume faptul că, pe măsură ce crește numărul de prosumatori, în aceeași măsură apar tot mai multe probleme de natură tehnică în funcționarea rețelelor de energie electrică. Și aș vrea să atrag atenția că avem foarte mare nevoie să ne aplecăm și asupra acestui subiect. Polonia, de exemplu, investește miliarde de euro în întărirea și dezvoltarea rețelelor de energie electrică. Avem nevoie să facem și noi asta și să sprijinim inclusiv legislativ.

Și, pe de altă parte, avem nevoie să ne gândim foarte serios la integrarea stocării în toate aceste scheme care vin în sprijinul prosumatorilor și al producției de energie regenerabilă, pentru că fără aceasta, fără stocare, vom ajunge într-un blocaj total al funcționării sistemului energetic național.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Două lucruri înainte de a trece la punctul următor al ordinii de zi.

Salut prezența unui grup de invitați la balcon, invitați ai domnului senator Humelnicu.

Numai ce a devenit secretar și este foarte activ. Salutăm!

Și, de asemenea, doresc să-i dau cuvântul domnului senator Bob Virgil, care, în conformitate cu art. 97 alin. (1), în calitate de inițiator al proiectului de lege sau al propunerii legislative, poate să-și retragă proiectul sau propunerea până

- la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului. Domnule senator, aveți cuvântul.

E vorba de punctul 22 din ordinea de zi. Microfonul... da.

În calitate de inițiator al proiectului de lege L500/2023, privind completarea art. 378 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru completarea art. 530 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, doresc să retrag acest proiect din circuit.

Mulțumesc.

Am luat act de propunerea dumneavoastră, domnule senator, regulamentul vă permite acest lucru.

Voi supune votului propunerea dumneavoastră.

Vot, vă rog, pentru retragerea punctului 23 de pe ordinea de zi.

Dacă puteți să-mi afișați și mie rezultatul votului, v-aș fi recunoscător.

86 de voturi pentru.

Propunerea a fost adoptată. Continuăm. La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2023 pentru modificarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006 (L465/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Lazăr, pentru prezentarea proiectului de lege.

Microfonul 10. 10, vă rog, microfonul!

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Legea monumentelor de for public nr. 120/2006 reglementează regimul juridic general în domeniul monumentelor.

Între timp, legea a suferit o serie de modificări și completări, datorate schimbării realităților sociale existente. După ultima modificare, aprobată prin Legea nr. 299/2022, au apărut o serie de neconcordanțe cu Legea protejării monumentelor istorice, respectiv Legea nr. 422/2001.

Astfel, ordonanța Guvernului supusă Parlamentului spre aprobare vizează următoarele:

– o terminologie unitară;

– clarificarea definiției monumentelor de for public și obligativitatea inscripționării în limba română și în limba unei minorități naționale, acolo unde este cazul;

– actualizarea principalelor atribuții ale Comisiei Naționale pentru Monumentele de For Public;

– ordonanța, de asemenea, reglementează organizarea comisiilor zonale;

– de asemenea, obligația Institutului Național al Patrimoniului de a crea o bază de date privind monumentele de for public și un site web, a cărui funcționare se va suporta din bugetul acestei instituții, respectiv Institutul Național al Patrimoniului;

– Ministerul Culturii poate să înființeze, prin ordin, până la 15 comisii zonale.

În speranța unui vot de admitere din partea dumneavoastră, vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

În continuare, invit reprezentantul Comisiei pentru cultură și media să prezinte raportul.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură și media a fost sesizată, în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2023 pentru modificarea Legii monumentelor de for public.

Proiectul de act normativ vizează, printre altele, modificarea și completarea Legii monumentelor, în sensul utilizării terminologiei unitare cu privire la monumentele de for public în tot cuprinsul actului normativ, clarificarea definiției monumentelor de for public, corelarea cu prevederile Legii nr. 500/2004 și ale Codului administrativ, prin instituirea obligativității inscripționării monumentelor de for public în limba română și, când este cazul, și în limba unei minorități naționale, conform legii, sau într-o limbă de circulație internațională. De asemenea, proiectul de lege reglementează modul de elaborare a normelor-cadru privind

realizarea monumentelor de for public de către Institutul Național al Patrimoniului și aprobarea acestora prin ordin al ministrului culturii, crearea, de către Institutul Național al Patrimoniului, precum și gestionarea și actualizarea unei baze de date și a unui site web public cu privire la monumentele de for public.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ne-a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital – aviz favorabil.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială – aviz favorabil. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru cultură și media au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Diana Iovanovici.

Mulțumesc frumos. Avem aici art. 5[1] , la punctul 6:

„Inscripționarea monumentelor de for public se realizează în limba română și, după caz, în limba unei minorități naționale, conform legii, și/sau în limbi de circulație internațională.

În cazul plăcilor comemorative care se referă la personalități, momente sau evenimente istorice ori la clădiri demolate ce au legătură cu o minoritate națională, acestea pot fi inscripționate și în limba minorității respective.”

Cu tot respectul, Constituția spune că singura limbă oficială în România este limba română. Să înțeleg – că am văzut –: personalităților românești le scriem numele și în limba maghiară, și în limba sârbă, și în limba rusă, că avem și noi minorități, sau numai personalităților care aparțin acestor minorități?

Poate, dacă am fi o țară cu un turism adecvat, aș înțelege și o limbă internațională.

Ce vreți să scrieți pe plăcile comemorative? Că am văzut, în Copou, lui Octavian Goga i-ați scris „antisemit”, deși acel om nu a fost în veci antisemit și ați pângărit un mare scriitor al României.

În Cluj... Grupul de la Cluj prezent aici, știți că domnul Boc a îndepărtat toate plăcile scriitorilor români și sunt doar statui fără niciun nume, de nimeni nu mai știe cine sunt? Dar domnul Boc dorește să fie Președintele României și este sprijinit de grupul de la Cluj.

Este inacceptabil ce faceți! Orice lege care ar avea cât de cât o intenție bună o stricați pentru că există un ONG în Parlamentul României, deși legea interzice ca un ONG să fie în Parlament, căruia i se atribuie calitate de partid parlamentar și care își bate joc de Constituția României. Ăsta este adevărul!

Dacă mai sunt și alte intervenții? Dacă nu, declarăm încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României (L479/05.09.2023). Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dacă nu, reprezentantul Guvernului.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sau Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care au elaborat un raport comun.

Doamna senator Pauliuc, aveți cuvântul.

De... apărarea!

De apărare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare introducerea unui nou articol, și anume art. 3[1] , în cadrul Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reglementării condițiilor în care cetățenilor nu le pot fi conferite decorații ale statului român.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

La fel, Consiliul Economic și Social – un aviz favorabil.

Cele două comisii au elaborat un raport comun de admitere, cu un amendament admis, astfel încât, stimați colegi, vă supunem astăzi un raport de admitere, cu un amendament.

Iar potrivit dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală... din regulament, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții din sală?

Nu avem înscrieri la cuvânt, drept urmare declarăm încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final...

Aveți... N-am văzut pe ecran. Domnul senator Trifan.

Acum văd – Trifan Raoul.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Mulțumesc, domnule președinte. Am apăsat cu o secundă mai târziu.

Vă mulțumesc.

Această lege este, de fapt, încă o dovadă că PSD doar se face că lucrează, pentru că, în esență, acest proiect este o copie, un plagiat, după un proiect USR depus de mine la începutul legislaturii – de mine și de mai mulți colegi din USR. Doar că ar fi fost bine ca acest proiect să fie o copie exactă, dar nu este. Este copiat doar în parte și sunt lăsate deoparte aspecte esențiale.

Și, ca să vă explic pe scurt, proiectul actual, pe care îl vom vota astăzi, are două lacune majore.

În primul rând, aceste prevederi din proiect nu se aplică foștilor colaboratori ai Securității care au primit deja decorații. Deci se aplică doar de astăzi încolo.

Iar a doua lacună majoră este că acești colaboratori, ca să își piardă decorațiile conferite de statul român, trebuie să aibă o decizie definitivă a instanțelor. Or, această calitate, de fost colaborator, nu se stabilește prin decizia instanței, ci se stabilește prin decizie CNSAS.

Așadar, toți cei care sunt declarați ca fiind foști colaboratori ai Securității și că au făcut acte de poliție politică rămân cu aceste decorații dacă nu au mers în instanță ca să încerce să înlăture decizia CNSAS, să o anuleze. Ca să vă dau un exemplu, Rodica Stănoiu, de exemplu, este dovedită colaborator al Securității, dar este, în același timp, și decorată de statul român. Ea va rămâne în continuare cu acest... cu ce a primit de la statul român, deși pe timpul ei, când ea era ministru de justiție, știm cu toții că rezolva dosarele politice în ședințele de partid.

Noi vom redepune inițiativa USR pe care am depus-o la începutul legislaturii și care a fost respinsă prin votul majorității. Dar, dacă doriți să o reparăm pe cea actuală, pe care vom da astăzi un vot, aș propune un amendament, domnule președinte, foarte scurt, care spune așa:

De acord, domnule senator. Deci, conform articolului... Da, vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicităm să supuneți plenului, la vot, opțiunea de a putea depune amendamente în plen la această inițiativă. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Da, de acord.

Dacă nu, declarăm încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (L198/11.04.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului.

Doamna senator, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră un raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea... nr. 80 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca studenții instituțiilor militare de învățământ superior declarați „inapt” pe parcursul studiilor universitare să beneficieze de dreptul de a opta pentru continuarea studiilor în aceeași unitate militară.

Totodată, proiectul propune exonerarea studenților aflați în această situație de obligația de a restitui cheltuielile de școlarizare.

Am avut avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Economic și Social și Comisia pentru învățământ.

Vă supunem, stimați colegi, un raport de admitere, cu amendamente.

În consecință, în raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc, doamna președintă. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare (L301/22.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, dacă dorește.

Nu.

Atunci, îi dau cuvântul din nou doamnei senator Pauliuc, în calitate de reprezentant al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului. Aveți cuvântul, doamna senator.

## Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională vă supune dumneavoastră, astăzi, spre aprobare raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare următoarele prevederi:

– frecventarea cursurilor cu scoaterea de la locul de muncă de către maiștri militari și subofițeri care au promovat concursul de admitere la programul de master profesional;

– modalitatea de acordare a gradului militar și de numire în funcție la absolvirea programului de master profesional;

– interdicția modificării raporturilor de serviciu după acordarea gradului de ofițer timp de cel puțin timp de 5 ani de la numirea în funcție la unitatea în care este repartizat după absolvire.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Economic și Social, Comisia pentru buget și Comisia pentru drepturile omului.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis, cuprins în anexa care face parte din raport.

În consecință, comisia vă supune aprobării raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

Mulțumesc, doamna senator. Intervenții din sală? Nu sunt.

Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 6 avem Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați (L489/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește. Dacă nu, rog reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să prezinte raportul.

Comisia pentru buget, finanțe.

Comisia pentru buget, finanțe, rog prezentare raport! Domnule senator!

Domnule ministru Nazare, lăsați-l pe domnul senator să se concentreze.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Asta discutam cu domnul senator.

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 65 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați – L489 din 2023

Precizez că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea prevederilor Ordonanței nr. 65 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, în sensul actualizării cadrului legal prin eliminarea unor reglementări restrictive de intrare pe piață în domeniul serviciilor de contabilitate, inițiatorii prevăzând în inițiativă abrogarea unor articole referitoare la cerința depunerii în proporție de minimum 51% din capitalul social de către o persoană sau mai multe, având calitatea de expert contabil, și modificarea unui articol, în sensul reducerii ponderii experților contabili în cadrul structurii de administrare a unei societăți din domeniu de la majoritate la minim o treime.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, dar cu observații și propuneri.

Cele două comisii sesizate pentru aviz, antreprenoriat și turism și Comisia economică, industrii și servicii, au adoptat însă avize negative.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în 26 septembrie, a analizat propunerea legislativă, cu avizele primite, a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere și propunerea legislativă.

Fac precizarea că propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit pe domnul senator Negoi Eugen la cuvânt.

Mulțumesc, domnule președinte.

În esență, această inițiativă reglementează ceea ce ar trebui să se întâmple în firmele de contabilitate, și nu în meseria, ca esență, de expert contabil. Practic, nu modifică ceea ce ar trebui să fie experții contabili în continuare, ci ceea ce ar trebui să se întâmple în firmele de contabilitate și în acționariatul respectiv.

Așadar, prin inițiativa legislativă se abrogă cerința privind deținerea a minimum 51% din capitalul social de către experții contabili. Cu alte cuvinte, accesul la acționariat să fie mai mult de 50% plus unu și din alte zone decât din cea a experților contabili, pentru că e vorba de acționari, și nu de experți contabili profesioniști în sine.

Doi. Reducerea procentului de experți contabili în conducerea societăților de la o majoritate la o treime. În managementul unei societăți nu trebuie să fie neapărat din profesia respectivă, ci trebuie să fii, în primul rând, un bun manager.

Trei. Eliminarea necesității obținerii avizului de principiu al CECCAR pentru înregistrarea firmelor de contabilitate – subliniez, a firmelor de contabilitate, și nu a experților contabili în sine – în registrul comerțului.

Practic, se dorește... sau ne dorim lărgirea orizontului pentru ca aceste firme de contabilitate să poată să aibă acces mult mai facil la un management profesionist, dar meseria în sine de expert contabil și pregătirea acesteia să fie cel puțin la fel de intense ca până acum. Nu se modifică sub nicio formă.

Dacă noi rămânem în aceeași paradigmă ca până acum, ar însemna ca, de exemplu, firmele care activează în domeniul construcțiilor să aibă aceleași condiții referitoare la prezența în acționariat cu 51% numai a inginerilor constructori, și nu a altora și așa mai departe.

Mulțumesc.

Doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă, aveți cuvântul... sau... nu?

- Ați renunțat. Mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții?

- Nu mai sunt.

În această situație, declarăm încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L530/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule profesor Cercel, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz favorabil.

Prin punctul de vedere transmis, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Prin punctul de vedere transmis, Autoritatea de Supraveghere Financiară susține adoptarea propunerii legislative, cu observații.

Prin punctul de vedere transmis, Consiliul Superior al Magistraturii nu susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz favorabil, cu majoritate de voturi.

Membrii celor două comisii sesizate pentru raport comun au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere exprimate și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere, fără amendamente.

Ca atare, cele două comisii propun Senatului acest raport comun de respingere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator, domnule profesor. Aveți cuvântul, doamna senator.

## **Doamna Stela Firu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Este o modificare legislativă care vizează posibilitatea ca medicii care au absolvit Facultatea de Medicină să poată să profeseze ca medici de medicină școlară, în urma unui atestat care... unui curs de pregătire care se va desfășura în cadrul UMF-urilor.

Vreau să specific faptul că în România...

Era la punctul 7 pe ordinea de zi.

S-a decalat. S-a modificat ordinea de zi, urmează la punctul 9.

A! OK!

Bun. Dacă sunt alte solicitări pentru luare de cuvânt... Dacă nu, intervențiile fiind epuizate, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 8 avem Propunerea legislativă privind digitalizarea activităților de instruire a lucrătorilor efectuate în procesul de muncă (L501/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină.

Dacă nu, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență au elaborat un raport comun; invit reprezentantul uneia dintre cele două comisii pentru prezentarea raportului.

Deci încă o dată: sau Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, sau Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială sunt invitate, prin reprezentanți, să prezinte raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu.

Cele două comisii, Comisia de muncă și Comisia pentru comunicații și tehnologia informației, au dezbătut această inițiativă legislativă privind digitalizarea activităților de instruire a lucrătorilor efectuate în procesul de muncă.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc, a fost adoptat un raport comun de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă din sală sunt intervenții? Domnul senator Berea Cristinel.

## **Domnul Cristinel-Gabriel Berea:**

Vă mulțumesc. Domnilor de la PSD și de la PNL,

Știți ce sunt astea? Fișe PSI și SSM. Fișă individuală privind sănătatea și securitatea în muncă și fișă individuală privind instructajul în domeniul situațiilor de urgență.

Pentru aceia dintre dumneavoastră care nu ați muncit înainte să intrați în Parlament, aceste instructaje se realizează la angajare. Ulterior, după instructaj, și după aceea din lună în lună sau o dată la câteva luni de zile, încă o dată spun, după efectuarea instructajului. Proiectul pe care l-am propus și pentru care m-am consultat cu multe firme din România, care împreună au câteva zeci de mii de angajați, propune tocmai trecerea de la aceste fișe, care trebuie completate cu pixul cu pastă albastră, pentru că așa spune legislația în momentul ăsta, la format digital.

Deci, atenție!, instructajele se fac în continuare ca și până acum, doar consemnarea acestora se face în mod digital.

Știți ce înseamnă să angajezi 50 de persoane și să le faci completarea acestor fișe? 8 ore. 8 ore pe care angajatorul ar putea să le folosească mai bine pentru instruirea propriu-zisă a angajaților. Pentru că știm cum fac angajatorii în momentul ăsta instructajele.

Sunt mult mai interesați să aibă toate rubricile de aici completate în mod corect decât să facă instructajul propriu-zis; și de aici accidentele de muncă, haosul în cazul situațiilor de urgență sau, Doamne ferește, pierderile de vieți omenești. În comisii nu ați fost de acord cu acest proiect, stimați membri ai PSD și PNL.

Nu este un proiect cu iz politic, nu-mi faceți mie niciun favor votându-l, ci ajutați angajatorii din România, și-n special pe acei angajatori din mediul privat, pe care-i cocoșați cu taxele, mai, mai o să reușiți să salvați postul nepoțelului de la compania X sau al amantei de la instituția Y.

Știu că mulți dintre voi abia acum auziți pentru prima dată de acest proiect și o să fiți tentați să votați în funcție de degețelul liderului de grup.

Fac un apel la dumneavoastră să deschideți, în minutele care v-au rămas până la vot, proiectul. Și am convingerea că, odată ce o să-l citiți, veți ști că acest proiect este în beneficiul angajatorilor din România și că aduce, practic, instructajul la locul de muncă din anii ʼ70, când au început să se folosească cărțuliile astea, în anul 2023.

Mulțumesc. Domnul senator Bodog Florian.

Doar două scurte considerații.

Noi citim proiectele înainte de a veni la vot, asta este prima.

Și, a doua, pe cei care nu au avut o altă activitate înainte de Parlament îi găsiți în USR, nu în PSD și-n PNL. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții nu mai sunt. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 9 avem Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului (L518/05.09.2023). Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative. Inițiatorul, dacă este prezent. Dacă nu, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru învățământ au elaborat un raport comun. Îl invit pe domnul profesor Cercel pentru prezentarea acestui raport comun.

## **Domnul Adrian Streinu Cercel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect completarea art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 18 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările și completările ulterioare, în sensul încadrării medicilor de medicină generală, absolvenți ai facultăților de medicină, după anul 2005, care nu au promovat examenul de rezidențiat în cabinete de medicină școlară.

Consiliul Legislativ – aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.

În urma dezbaterilor comisiei..., membrii Comisiei de sănătate și Comisia pentru învățământ au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru învățământ

Mulțumesc și eu. Doamna senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spuneam, îmi cer scuze, dar inițial a fost proiectul nr. 7.

În România avem foarte mulți absolvenți ai facultăților de medicină care nu profesează pentru că nu promovează examenul de rezidențiat.

De asemenea, avem peste 3 milioane, în medie, 3 milioane de elevi în mediul preuniversitar, asta înseamnă 7.000 de școli și doar 1.000 de medici școlari.

La un calcul simplu, constatăm că un medic școlar trebuie să aibă în grijă un număr de 3.000 de elevi, ceea ce este imposibil.

În schimb, avem o resursă umană formată deja în universitățile de farmacie și medicină din România, pe resursă umană, pe care statul român nu o folosește în niciun fel, evident, în beneficiul elevilor din școli.

Este un proiect legislativ, așa cum a spus domnul profesor, s-a votat în unanimitate, sper să treacă, să treacă și de Camera Deputaților, și să ne gândim la sănătatea copiilor noștri.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Perfect. Mulțumesc și eu foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul senator Bodog Florian. Vă rog. Nu? Bun.

Bine, atunci declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și a Legii nr. 185/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2018 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (L431/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă inițiatorul este prezent, dacă nu, rog reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sau Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, sau Comisiei pentru administrație publică, comisii ce au elaborat un raport comun.

Domnul senator Țâgârlaș. Aveți cuvântul. A, OK! În regulă, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ai Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, precum și cei ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale senatorilor prezenți, un raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 11, fost 8, cum spune domnul senator Romașcanu, al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (L436/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Dacă nu, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură și media au elaborat un raport comun și invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea acestui raport.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Au fost sesizate trei comisii, Comisia pentru administrație publică, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru cultură și media.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriilor și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit expunerii de motive, în argumentarea soluțiilor legislative preconizate se specifică faptul că, în ceea ce privește amendarea Legii nr. 422/2001, modificările și completările propun, în vederea facilitării intervenției statului în scopul protejării patrimoniului cultural în interes public, reglementarea cadrului de intervenție a autorităților publice în locul proprietarului/administratorului/deținătorului monumentului istoric în interesul scoaterii din pericol a monumentelor istorice, în sensul prevederilor art. 4 pct. 2 lit. c) din Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei, ratificată prin Legea nr. 157/1997.

## Consiliul Legislativ – aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social are un aviz parțial favorabil pentru proiectul de act normativ, cu observații.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis un aviz favorabil, de asemenea.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică, Comisiei juridice și Comisiei pentru cultură au analizat și au dezbătut propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport favorabil de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. În consecință, cele trei comisii supun spre dezbatere adoptarea în..., supun spre dezbatere adoptarea... în plenul Senatului a raportului comun de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Liviu Brătescu. Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ne-am obișnuit cu toții să vorbim adesea, cu mai mult sau mai puțin patos, despre identitatea națională, despre trecutul acestei țări, dar mai ales despre viitor.

Eu cred că dacă vrem să vorbim cu sinceritate despre viitor nu putem ignora trecutul și trebuie cu toții să ne schimbăm atitudinea față de această parte componentă a trecutului nostru pe care o reprezintă clădirile monument istoric.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi, în România, un număr de peste 850 de clădiri monument istoric sunt în prag de colaps și precolaps. Nu mai este de joacă.

Cred că e de datoria noastră să dăm un semnal clar cu privire la faptul că ne pasă de aceste monumente. Acesta a fost motivul pentru care, în urmă cu ceva timp, am propus un program național de punere în siguranță a clădirilor monument istoric, care a trecut prin adoptare tacită de către Senat și este în dezbaterile Camerei Deputaților. Acesta este motivul pentru care astăzi avem pe ordinea de zi o nouă inițiativă legislativă care vine să completeze Legea nr. 422/2001.

În esență, acest proiect de lege creează posibilitatea autorităților locale ca în cazul în care o clădire monument istoric nu are un proprietar cert autoritatea locală să poată, dacă dispune de resursele financiare necesare, în egală măsură și Ministerul Culturii, prin direcțiile sale județene de cultură, au aceeași posibilitate, să intervină pentru a pune în siguranță clădirea respectivă.

Statul român nu-și mai permite, din punctul meu de vedere, să privească la nesfârșit la modul în care se degradează aceste clădiri monument istoric.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Popescu Dragoș. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea, într-adevăr, este una bună, dar eu aș vrea să atrag atenția asupra unuia sau unora dintre amendamentele adoptate, și anume marginal 3, care, din punctul meu de vedere, are o scăpare; am vorbit și cu colegul senator, inițiator al acestei inițiative și..., mă rog, am căzut de acord că va trebui corectată la Camera Deputaților. Și aș vrea să vă citesc amendamentul la care fac referire: „Autorizația de construire având ca obiect lucrările de construcții privind consolidarea, reabilitarea, restaurarea, reconstruirea clădirilor clasate ca monumente istorice sau aflate în zone protejate se emite în regim de urgență, în conformitate cu art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991”, pentru că această inițiativă face modificări și la Legea urbanismului și cred că în zone protejate nu pot fi emise în regim de urgență; și cred că ar trebui corectat la Camera Deputaților.

În consecință, noi ne vom abține astăzi. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 12 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul electoral (L432/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul dacă este prezent? Nu este.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Țâgârlaș să prezinte acest raport comun.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 și art. 77 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică a fost sesizată, prin L432 din 10.07.2023, de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral.

Analizând argumentele invocate de către inițiatori, precum și pozițiile exprimate de către Consiliul Legislativ, care a avizat favorabil, Guvern, care a emis un punct de vedere lăsând la aprecierea Legislativului votul pe care-l va acorda în plen, CES, care a emis un aviz favorabil, de asemenea, Comisia pentru drepturile omului, care a emis un aviz negativ, și constatând

că-n speță sunt operabile decizia cu conținutul Deciziei Curții Constituționale a României nr. 536/2019, care stabilește că în alegeri parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare sistemul electoral național prevede în esență aceeași condiție de punere a unei liste cu semnături de adeziune, lucru care garantează egalitatea de tratament a candidatului.

S-a emis un raport de respingere, cu majoritate de voturi. Menționez faptul că suntem în discuție, discutăm o lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, a Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente și a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L428/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Dacă nu, îl rog în continuare pe domnul senator Țâgârlaș să prezinte raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu Comisia pentru administrație publică.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate în conformitate cu normele procedurale care reglementează modul de lucru al comisiilor, prin L428/2023, se vor pronunța asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, a Legii nr. 208/2015 privind alegerile Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Analizând argumentele invocate de către inițiator, precum și pozițiile exprimate de către diferitele instituții interogate asupra acestui aspect, constatăm faptul că:

Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil.

Consiliul Economic și Social, în principiu, nefavorabil.

Comisiile de specialitate care au fost sesizate pentru aviz au emis avize negative, respectiv Comisia pentru românii de pretutindeni și Comisia pentru drepturile omului.

Cu majoritate de voturi, raportat la argumentele invocate și faptul că există o recomandare a Comisiei de la Veneția cu privire la termenul de un an pentru a stabili o modificare a cadrului legislativ, Comisia juridică și Comisia de administrație, cu majoritate de voturi, au emis un raport de respingere.

Menționez faptul că discutăm o lege cu caracter organic, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din sală dacă sunt? Nu sunt.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (L429/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Atunci, îl rog în continuare pe domnul președinte Țâgârlaș să prezinte raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu Comisia pentru administrație publică.

Aveți cuvântul.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate, prin adresa L429/2023, de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării unui raport comun pentru discutarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea, desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Practic, inițiatorul dorește reducerea numărului de semnături și a procentului pentru a putea să se înscrie în alegerile parlamentare, europarlamentare.

Analizând poziția exprimată de către instituțiile interogate: mă refer aici la Consiliul Legislativ, care a emis un aviz favorabil, dar cu observații și propuneri.

Consiliul Economic – un aviz favorabil.

Guvernul, care a emis un punct de vedere prin care a criticat inițiativa legislativă.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului a emis un aviz negativ.

Comisia pentru românii de pretutindeni – un aviz negativ. Raportat la argumentele uzitate, la Decizia Curții Constituționale nr. 286/2016, cele două comisii au emis un raport de respingere, cu majoritate de voturi.

De asemenea, și-n acest caz avem de-a face cu o lege organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din sală? Domnul senator Radu Mihai. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Încă din 2016, de când a intrat în Parlament, USR a susținut necesitatea deschiderii politicii românești către formațiuni noi, a ușurării procesului de... participare în alegeri. Am trecut printr-o inițiativă cetățenească, la care am participat și la care am contribuit, și am depus 100.000 de semnături la Parlament. Am depus inițiative legislative în acest sens și vom susține toate inițiativele care favorizează dezvoltarea democrației românești sau, mai bine spus, întoarcerea României către un sistem democratic normal.

O observație față de această problemă și cele dinainte: ele nu prevedeau cazurile necesare pentru a include și candidații independenți în facilitățile acordate ca reducere a numărului de semnături solicitate și dacă veți decide să votați această inițiativă vom depune... redepune amendamentele și la Cameră. În orice caz, îndemnul meu este să nu vă fie frică, e important ca în politica românească să aibă acces cât mai mulți cetățeni și, chiar dacă dumneavoastră veți respinge această lege, cetățenii României vor... vor spune altfel la urne anul viitor.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Cristian Poteraș.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să am o singură intervenție pentru legile depuse de colegii parlamentari de la REPER.

Cred că pluralismul politic trebuie încurajat în România. Avem nevoie de partide noi, iar pentru partidele noi accederea în alegeri este o provocare; pentru că strângerea de semnături, atât de multe semnături și de mai multe ori pe parcursul unui an, implică resurse foarte mari, ori asta este o piedică. Cred că partidele mari care nu au astfel de probleme ar trebui să dea un semnal de bună-credință și să încurajeze pluralismul politic.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator Cosmin Poteraș.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 15 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral (L430/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Domnule senator Țâgârlaș, aveți cuvântul încă o dată și vă mulțumesc.

Da, domnule președinte.

Vă mulțumesc frumos și de această dată.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate, prin L430/2023, privind elaborarea unui raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral.

Propunere care vizează în principiu scăderea numărului minim de semnături necesare pentru participarea la toate tipurile de alegeri, precum și facilitarea strângerii și transmiterii respectivelor semnături.

- Menționez faptul că Consiliul Legislativ a emis un aviz

- favorabil, dar cu observații pertinente și propuneri. CES-ul – aviz favorabil.

- Punctele de vedere de la Guvern au fost emise cu critici.

- Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru

- românii de pretutindeni au emis un aviz negativ.

- În urma dezbaterii în cadrul celor două comisii a fost emis

- un raport comun de respingere, cu majoritate de voturi. Menționez faptul că suntem în discuția unei legi organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă din sală sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L446/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile.

Inițiatorul, dacă este prezent; dacă nu, Comisia pentru administrație publică, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.

- Invit reprezentantul uneia dintre comisiile enunțate, pentru

- prezentarea raportului.

Domnule senator Țâgârlaș, tot dumneavoastră.

Comisia pentru administrație publică, Comisia juridică și Comisia pentru agricultură au fost sesizate în conformitate cu dispozițiile procedurale, prin L446/2023, în vederea elaborării unui raport comun pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 104 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se crearea cadrului juridic pentru gruparea prin comasarea terenurilor agricole deținute de asociații de proprietari, în scopul realizării unei agriculturi performante și competitive pe suprafețe mari.

Comisia... Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ. CES-ul – aviz nefavorabil.

Comisia pentru drepturile omului – aviz negativ.

Și, cu majoritate de voturi, raportat la argumentele uzitate și analizate în cadrul dezbaterii celor trei comisii, raportul comun a fost de respingere.

Avem de-a face cu o lege cu caracter organic. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din sală? Nu sunt.

Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 17 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind completarea art. 141 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L532/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul dacă este prezent și dorește să susțină propunerea?

Nu. Atunci, dau cuvântul...

Aveți dreptate. 17, da. 16 a fost prezentată de către domnul senator Țâgârlaș.

A fost prezentat raportul, domnule senator.

Deci, revin, suntem la punctul 17 și dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea vizează modificarea și completarea art. 141 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiativa colegilor de la UDMR: ca urmare a discuțiilor avute în cadrul comisiei, cu majoritate de voturi, a fost adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Darău Irineu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă propune ca în casele județene, teritoriale de pensii să existe salarii prin asimilare identice cu cele din Casa Națională de Pensii.

Sunt două aspecte importante, amândouă valide, dar aflate în contradicție în această propunere legislativă. Salariile personalului din teritoriu sunt mici, dar, totodată, grilele de salarizare din România, așa-zisa salarizare unitară, respectă un principiu al proporționalității între competențe.

Grilele salarizării unitare au fost încălcate repetat, cu măriri preferențiale pentru diverse categorii, mai ales prin bonusuri și sporuri neprincipiale.

Nu putem rezolva o problemă fără să o agravăm pe cealaltă. Nu putem crește salariile până la nivelul centrului fără să desființăm _de facto_ principiile salarizării unitare și proporționale.

Pe bună dreptate, unii oameni așteaptă măriri salariale, unii chiar ies în stradă; cum au făcut, de exemplu, cadrele didactice.

Guvernul dă fiecărei solicitări același răspuns: urmează o nouă lege a salarizării până la sfârșitul anului. De altfel, în Comisia pentru muncă este răspunsul pe care-l primim cu obstinație de la reprezentanții Guvernului.

Suntem în octombrie, peste maximum o lună ar trebui ca propunerea de buget pentru 2024 să fie în Parlament, fundamentată pe noua lege a salarizării, pe care toată țara o așteaptă, iar PNRR-ul o impune printr-un jalon. Cu cât veți amâna mai mult, cu atât nemulțumirea socială va produce mai multe greve și petiții, pentru că despre o petiție vorbim de fapt și în proiectul de față. Nu mai țineți ascunsă noua lege a salarizării. E nevoie de timp de dezbateri pe marginea ei, înainte să ne vină în Parlament Legea bugetului.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

## Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 18 al ordinii de zi a fost retrimis la comisie.

Punctul 19 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru creșterea salariilor cadrelor didactice (L507/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă dorește să susțină. Da?

## **Domnul Alexandru Kocsis-Cristea** _**–** deputat_ **:**

Promisiunea fermă a Guvernului a fost că salariul profesorului debutant va porni de la nivelul salariului mediu pe economie. Această promisiune a fost eliminată din cuprinsul legilor educației pe ideea că va fi cuprinsă în noua lege a salarizării unitare. Noua lege a salarizării unitare nu este gata nici astăzi, deși trebuia finalizată până pe data de 15 iulie, cu promisiunea că din septembrie o vom avea în Parlament în consultare. Astăzi suntem pe 16 octombrie și nici măcar nu avem un proiect pus în consultare publică, deci probabilitatea de a avea o lege a salarizării unitare nouă care să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024 este infimă.

De aceea, stimați colegi, dacă veți vota acest proiect înseamnă că vă veți ține cuvântul față de profesori și le măriți salariile la nivelul promis, modificând Legea salarizării unitare pe care o avem și care funcționează astăzi. Nu este absolut niciun motiv să așteptăm până va apărea o nouă lege a salarizării unitare. Fiți consecvenți față de profesori!

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea acestui raport.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii, așa cum ați precizat, buget, finanțe și Comisia pentru muncă, au dezbătut această Propunere legislativă pentru creșterea salariilor cadrelor didactice – L507/2023.

Ca urmare a dezbaterilor, a fost adoptat un raport comun de respingere a propunerii legislative.

- Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Procedură.

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc frumos.

Prima oară am crezut că mai avem un coleg, că la câte demisii sunt și înlocuiri...

Nu vă supărați, domnule președinte, deputații nu vorbesc de la tribuna Senatului, ci de acolo. Pentru că nici pe noi, când ne ducem la Camera Deputaților, nu ne lasă să vorbim de la tribună. Bine, în general nu ne lasă deloc, trebuie să te lupți pentru dreptul ăsta. Dar vă rog frumos să se respecte această procedură pentru fiecare. Sau și noi vom putea să vorbim de la tribuna lor.

Mulțumesc.

Am reținut. Domnul senator Darău.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt convins că nicio voce în plus care se aude de la acest pupitru pentru creșterea salarizării pentru cadrele didactice nu e inutilă, ci e de bun augur.

Noi am susținut în comisii și vom susține și azi în plen această inițiativă, care propune ca de la 1 decembrie 2023 să se alinieze două lucruri: salariile cu ceea ce prevedea Legea salarizării unitare, fiindcă avem una în vigoare, chiar dacă Guvernul ezită să vină cu a doua, respectiv promisiunile Guvernului care au convins profesorii să suspende o grevă, promițându-le că salariile lor vor începe de la salariul mediu pe economie, salariile debutanților. De aceea, titlul acestei inițiative este foarte grăitor și asta votăm azi, dacă dorim: creșterea salariilor cadrelor didactice.

Iată o ocazie minunată ca Senatul României să demonstreze că este alături de educația din România și să voteze pentru această inițiativă legislativă. Guvernul întârzie cu noua lege a salarizării, deși le promisese cadrelor didactice că până la 15 iulie vor vedea o primă formă.

USR a susținut în repetate rânduri creșterea salariilor cadrelor didactice și rămânem consecvenți. Dacă la trecerea Legii învățământului preuniversitar ați fi acceptat amendamentele noastre, greva profesorilor nu ar mai fi avut loc. Atenție, greva încă nu s-a încheiat, ea este doar suspendată! Cadrele didactice așteaptă îndeplinirea promisiunilor Guvernului.

Și, așa cum spuneam la inițiativa anterioară, trebuie să vină în Parlament curând Legea bugetului pentru 2024. Acea lege nu va respecta promisiunile față de cadrele didactice dacă înainte nu se vor actualiza grilele cu ceea ce s-a promis. E momentul ca Senatul să-i acorde un avertisment Guvernului, un cartonaș galben, mai ales pentru că suntem Cameră de reflecție. Trebuie să cerem și să punem presiune pe Guvern să vină cu acea lege a salarizării, care să nu mai lase greva în această stare de suspendare, ci să satisfacă în curând nevoile din educație, nevoile celor care ne educă copiii.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Rog liderii, numai un minut, dacă pot să vină. Domnule senator Romașcanu, domnule Târziu. Rog liderii, un minut.

Domnul senator Țâgârlaș.

## Stimați colegi,

Propun, în urma discuțiilor cu liderii, prelungirea până la discutarea punctului 23 de pe ordinea de zi și, de asemenea, votul să fie până la epuizarea proiectelor care au fost dezbătute astăzi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Romașcanu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La semnalizarea domnului Corlățean, într-adevăr, avem o lege importantă, L503, privind acordarea de către statul român a unui sprijin financiar pentru Mitropolia Basarabiei, care trece tacit pe 19.10. Aș vrea s-o supunem la vot totuși azi, deci trebuie să mărim ordinea de zi până la 24.

Îmi cer iertare, n-am fost...!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Nu, până la 23 inclusiv.

Programul s-a prelungit până la punctul 24 inclusiv. Deci punctul 19 rămâne la vot final.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L510/05.09.2023).

Inițiatorul, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul unuia dintre reprezentanții Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sau Comisiei pentru administrație publică, comisii ce au elaborat un raport comun. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație au fost sesizate, în conformitate cu dispozițiile procedurale, prin L510/2023, privind dezbaterea și emiterea unui raport al unei inițiative legislative pentru completarea Legii nr. 208/2015.

Inițiativa avea în vedere restrângerea dreptului persoanelor suferinde de o tulburare psihică gravă și a căror judecată este afectată de a candida, precum și obligarea candidaților reprezentând partidele politice de a prezenta în cadrul dosarului de candidatură certificate medico-legale psihiatrice prin care să se confirme faptul că sunt apți.

CES-ul – aviz nefavorabil.

CL-ul – aviz favorabil, cu observații.

Aviz negativ – Comisia pentru drepturile omului.

Aviz negativ – Comisia pentru sănătate.

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat un raport de respingere.

Suntem prima Cameră sesizată. Discutăm de o lege organică. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă din sală sunt intervenții? Nu sunt, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru completarea

Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L486/05.09.2023). Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Dacă nu, rog, în continuare, reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică a fost sesizată de către Biroul permanent, prin L486/2023, privind modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Raportat la poziția exprimată de către CSM, precum și la opiniile exprimate de către Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia juridică, cu majoritate de voturi, a adoptat un raport de respingere.

Suntem în discuție pe o lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Punctul 22 a fost retras de pe ordinea de zi, la solicitarea inițiatorului.

Trecem la punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L517/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să intervină.

Domnul senator Claudiu Târziu.

Da. Da, încercăm să ne grăbim, să ne încadrăm în timp. La punctul 21 aveam o solicitare de intervenție la dezbatere. Îmi asum eu. Îmi cer scuze! Și să revenim la punctul 21. Are cuvântul domnul senator Claudiu Târziu.

Mulțumesc pentru înțelegere, domnule președinte.

Este un punct prea important ca să trecem peste el fără niciun fel de luare de poziție.

Este o inițiativă legislativă care aparține Grupului AUR și care încearcă să aducă în normalitate o chestiune lăsată prea mult în ceață. E vorba despre prezența autorităților invitate să răspundă comisiilor de anchetă parlamentară.

Comisiile de anchetă parlamentară sunt prevăzute în Constituție, iar cei care sunt invitați în aceste comisii să răspundă, în numele autorităților pe care le conduc, au obligația de a veni și de a participa la dezbateri. Numai că această obligație nu este urmată și de vreo sancțiune dacă nu este îndeplinită. Astfel se face că, în practică, foarte mulți dintre cei care sunt chemați să dea explicații în fața parlamentarilor constituiți în comisii de anchetă pe diferite subiecte refuză s-o facă sau, pur și simplu, nici nu răspund la solicitare, pentru că nu sunt pedepsiți.

De aceea, noi am propus o modificare în lege astfel încât cei care refuză să participe la dezbaterile din comisiile parlamentare de anchetă, să dea răspunsurile cuvenite pentru diferite fapte care le sunt imputabile să fie pedepsiți cu amendă penală sau cu închisoare de la 15 zile la 3 luni.

Am prevăzut o sancțiune mică, doar pentru a arăta că există o primejdie și a-i forța pe cei care nu vor să dea curs invitației la comisiile de anchetă parlamentare să vină totuși. Nu urmărim neapărat să înfundăm pușcăriile cu demnitari și cu înalți funcționari publici, dar ei trebuie să înțeleagă că nu este opțională prezența în comisiile de anchetă.

De aceea, vă rog să vă gândiți mai bine la votul pe care urmează să-l dați. Am văzut că în comisiile de raport s-a propus respingerea legii, dar nu este deloc în favoarea

Mulțumesc, domnule senator.

Deci declarăm încheiate dezbaterile la punctul 21. Punctul 22 a fost retras la solicitarea inițiatorului.

Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L517/05.09.2023).

Îl rog pe domnul președinte Țâgârlaș, în calitate de reprezentant al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să prezinte raportul. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică a fost sesizată, prin L517/2023, privind elaborarea și votarea unui raport având în vedere Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 134/2010, respectiv Codul de procedură civilă.

Inițiativa prevede ridicarea pragului de la 10.000 la 50.000 pentru cererile cu valoare redusă.

În urma dezbaterii și analizei, precum și a avizului favorabil emis de către Consiliul Legislativ, avizului favorabil emis de către CES, Consiliul Superior al Magistraturii emițând un aviz pozitiv, cu majoritate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, a propunerii legislative.

Suntem în discuția unei legi ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții din sală?

Doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.

Mulțumesc.

Poate pentru mulți e o nimica toată și, pentru că aveți un raport favorabil, îl veți vota. Pentru avocați însă este un dezastru. Și așa ni s-a luat din atribuții și le-ați dat, fără să știți și fără să vi se spună, notarilor, le-ați dat contabililor, iar avocații din ce în ce mai mult se ocupă cu... din ce în ce mai puține lucruri.

Vreau să vă spun că acest proiect este inacceptabil pentru profesia de avocat și sunt uimită că acesta vine taman de la persoane din conducerea UNBR-ului și un consilier, care sunt parlamentari, deși, credeți-mă, aici ar trebui să intervină ANI.

Dacă nu știți, pentru cererile cu valoare redusă există un formular-tip și e până la acest moment, până la această inițiativă și până dacă ați vota această inițiativă... cuantumul final ar fi de 10.000 de lei. Între 10.000 și 50.000 de lei, cum propun cei doi protagoniști, înseamnă că luați pâinea de la gură unor avocați; că nu toți au societăți civile de avocați, ca dumneavoastră, da? Nu toți sunt parlamentari, să aibă bani. Nu toți. Și, deși v-au spus și v-au dat și un vot împotrivă, că ați vrut să ajungeți mari conducători în UNBR, în barou, dumneavoastră nu înțelegeți că avocații nu doresc astfel de lucruri.

Uite așa, o altă parte din obiectul muncii noastre de avocați este dată contabililor, juriștilor, oricui altcuiva decât avocaților, pentru că avocații au destul de lucru, nu-i așa? Suntem vreo 23.500 la nivel național și trebuie să luați și această bucată de pâine, pe care avocații, efectiv..., își mai duc ziua de pe azi pe mâine. Pentru că am ajuns exact ca în Franța, o profesie care este numai pentru câțiva, care sunt cu societăți mari de avocatură. În rest, trebuie măturați toți ceilalți cu cabinete individuale.

Mulțumesc.

Această restrângere a obiectului nostru de activitate vine chiar din partea vicepreședintelui UNBR și a unui consilier, da?

Mulțumesc.

Este inacceptabil, domnule președinte, și, vă spun, ridic aici un semnal de alarmă. Nu cred că nu aveți nevoie de avocați. Și aici nu mă refer numai când vi se fac dosare penale, mai mult sau mai puțin corecte. Aveți cu toții societăți comerciale, aveți litigii.

Să știți că avocații, dacă le tăiați din ce în ce mai mult această felie a lor profesională și o dați către alții, nu vor mai putea supraviețui și, în curând, o să vă aduceți avocați din străinătate, cu onorarii din străinătate, ca să poată să vă deservească pe dumneavoastră. Întrebați cât este un onorariu în străinătate al unui avocat. Vă plângeți că p-aici vă iau o miedouă de euro? Să vedeți când o să plătiți sute de mii de euro!

Deci, vă rog frumos, votați împotrivă dacă vreți să mai avem și niște avocați.

Să știți că nu toți sunt bogați. Cea mai mare parte dintre avocați trăiesc cu un venit mediu și este inacceptabil să le luăm efectiv această posibilitate de a-și mai câștiga niște onorarii, destul de modeste, pentru cauzele în care discutăm de sume între 10.000 și 50.000 de lei.

Suma aceea, cuantumul acela maxim, de 10.000 de lei plafonul, era foarte bine gândit, dar, în rest, până la 50.000 de lei..., cu tot respectul, e de ajuns cât s-a bătut joc de avocatură și au luat notarii, au luat contabilii, au luat mediatorii, a luat toată lumea și avocatura, încet, încet, se duce pe apa sâmbetei.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Fenechiu, aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Rar mi-a fost dat să aud atât de multe lucruri ireale, ca să încerc să păstrez un limbaj de nivelul Parlamentului.

Cererile cu valoare redusă sunt formulate tot de avocați. Probabil antevorbitoarea noastră nu știe treaba asta. Niciun justițiabil nu știe să facă cereri cu valoare redusă.

Însă procedura, în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii a normat activitatea judecătorilor la 20 de dosare pe termen și 40 pe săptămână, va duce la situația ca un dosar pentru 11.000 de lei să dureze 7 ani. Și, atunci, în momentul în care ai o procedură rapidă, cred că e normal să ții cont de ea.

Și o să-i mai spun un lucru antevorbitoarei mele, care probabil că n-a înțeles: noi nu facem legi pentru avocați. Noi facem legi pentru români. Avocații vor fi întotdeauna avuți în

vedere atâta vreme cât se pun în slujba unei justiții corecte, unei justiții care să se desfășoare cu celeritate și în interesul justițiabililor. Nu există o categorie socioprofesională care trebuie să fie protejată.

Da, și eu, și Cristi Țâgârlaș am propus legi care au avut în vedere profesia de avocat, dar toate legile au în vedere întărirea avocaturii ca formă de garanție a statului de drept, pentru că nu poți avea un stat puternic dacă n-ai o avocatură puternică. Însă niciodată nu vom face legi pentru avocați, care să însemne tergiversare de dosare, să însemne clienți și justițiabili care să aștepte ani de zile.

Deci, din punctul ăsta de vedere, este o lege care este dorită de toată lumea și orice cetățean în momentul când își dorește să recupereze o sumă de bani între 10 și 50.000 de lei preferă să se ducă la un avocat care să-i facă o solicitare prescurtată, un proces prescurtat, despre care probabil că doamna colegă nu știe, că nu mai face de mult avocatură, care-l ajută să-și recupereze foarte repede banii și procesele să fie mai scurte și mai puține.

Deci Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

**Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

V-ați bătut joc de avocatura din România!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 24 – și ultimul punct discutat astăzi –, Propunerea legislativă privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române (L503/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină. Nu.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre cele două comisii, pentru prezentarea acestui raport comun.

Aveți cuvântul, doamna senator.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au fost sesizate pentru raport comun asupra Propunerii legislative privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române.

Obiectul de reglementare îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar în valoare de 2 milioane de euro anual pentru Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, parte a Bisericii Ortodoxe Române.

Potrivit inițiatorilor, aceste sume pot fi folosite pentru: – restaurarea și conservarea bunurilor din patrimoniul mobil; – completarea fondurilor proprii necesare întreținerii și funcționării centrelor eparhiale;

- amenajarea și întreținerea muzeelor cultural-religioase;

- construirea și repararea lăcașurilor de cult;

- achiziționarea de imobile necesare desfășurării activității

- unităților de cult;

- sprijinirea activității de asistență socială și medicală;

- susținerea unor manifestări cultural-religioase;

- construirea, amenajarea și repararea clădirilor având

- destinația de așezăminte de asistență socială și medicală;

– restaurarea, repararea, întreținerea, administrarea clădirilor, precum și achiziția de mijloace fixe pe bază de listă de investiții.

Cele două comisii au emis un raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, raport de admitere votat cu unanimitate.

Mulțumesc.

Domnule senator Titus Corlățean, aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În realitate, sunt unul dintre inițiatori, da, chiar dacă semnătura mea, formal, nu figurează pe acest proiect de lege. Însă voi vorbi în numele Grupului senatorial PSD, deși am convingerea că mai toate grupurile ar trebui... sau cred că vor rezona la substanța acestui proiect legislativ.

Este un proiect de lege, în primul rând, necesar din punct de vedere istoric și reprezintă un început de reparație în primul rând de ordin moral, și nu în primul rând financiar. Și este și rezultatul unor discuții la Chișinău și cu Înaltpreasfințitul Petru, și cu preoții de acolo, care ne-au permis să avem o fotografie mai largă a ceea ce noi știam, chiar și parțial, ceea ce a însemnat o traumă și un abuz îngrozitor împotriva Mitropoliei Basarabiei, ca parte a Patriarhiei Române.

Așa, foarte scurt, Mitropolia Basarabiei a fost reactivată în 1992 prin decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, dar abia în 2002 a fost recunoscută, după foarte multe obstacole ridicate de diferitele guverne ale Republicii Moldova și numai după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea mai multor articole din Convenția europeană a drepturilor omului.

Spuneam că este o reparație, un început de reparație morală, în primul rând, pentru că trebuie să spun un lucru: în perioada ocupației sovietice, mai întâi în 1940 și început de ʼ41 și, după aceea, sub regim sovietic, după 1944, Mitropolia Basarabiei, care avea undeva la 1.090 de parohii, de biserici parohiale și, respectiv, vreo 30 de mânăstiri, a suferit îngrozitor, pentru că majoritatea bisericilor au fost vandalizate, au fost distruse, au fost incendiate sau au fost închise și au fost sute de preoți și personal clerical care au fost supuși actelor de tortură din partea ocupantului sovietic, au fost împușcați sau trimiși în Siberia.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Claudiu Târziu.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Ne bucură foarte mult această inițiativă legislativă și ne bucură că vine din partea arcului guvernamental, pentru că, în acest fel, ne asigurăm că va trece de votul plenului și la Senat, și la Cameră.

Este mare nevoie de bani în Basarabia, acolo e o sărăcie lucie de la un capăt la altul și biserica suferă și ea de sărăcie, deși trebuie să știți că această mitropolie, înainte de război, era cea mai bogată mitropolie din Biserica Ortodoxă Română, dar bineînțeles că, după ocupația sovietică și după îndelungul regim comunist, nimic nu i-a mai rămas bisericii și nimic nu i se dă încă înapoi.

Eu, personal, am făcut demersuri publice, și pe cale parlamentară, și pe cale de diplomație parlamentară, pentru a forța cumva autoritățile de la Chișinău să facă ceea ce este drept să facă și să înceapă retrocedarea proprietăților care au aparținut cândva Bisericii Ortodoxe Române, prin Mitropolia din Basarabia. Printr-un concurs de împrejurări fericit, s-a și ajuns la o înțelegere în acest sens, pentru înapoierea a cel puțin două clădiri din Chișinău – mult, mult, mult prea puțin față de ceea ce a aparținut mitropoliei și față de ceea ce, încă o dată, este drept să i se dea înapoi. Dar este un pas și sper că vor urma și alții, dacă autoritățile de la Chișinău sunt sincere și dacă noi nu vom slăbi presiunea în acest scop. De aceea, mă bucură declarația domnului senator Corlățean, care a promis, în numele Grupului parlamentar al PSD, că se vor continua demersurile pentru retrocedarea averii bisericii noastre din Basarabia.

Faptul că azi basarabenii sunt încă împărțiți în două este o problemă pe care noi n-o putem tranșa și nu este neapărat în dreptul nostru, ci al bisericilor ortodoxe, rusă și română, dar să știți că și asta afectează starea preoților și starea bisericilor din Republica Moldova și trebuie să ne preocupe.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc. Continuăm lucrările și

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum,

La punctul 2 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2023 pentru modificarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006 (L465/05.09.2023).

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Pentru început,

Acum,

Vă mulțumesc.

La punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României (L479/05.09.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun, pentru început, votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Vot, vă rog.

99 de voturi pentru.

Raportul, cu amendamente admise, a fost aprobat.

Acum,

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (L198/11.04.2023).

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima... Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 5 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare (L301/22.05.2023).

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați (L489/05.09.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L530/05.09.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind digitalizarea activităților de instruire a lucrătorilor efectuate în procesul de muncă (L501/05.09.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere este adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă. La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului (L518/05.09.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, care nu au fost susținute.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul, cu amendamente admise. Vot, vă rog.

108 voturi pentru, două voturi contra.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum,

La punctul 10 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și a Legii nr. 185/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2018 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (L431/10.07.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, care nu au fost susținute.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Pentru început

Acum,

Vă mulțumesc.

La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (L436/10.07.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun pentru început votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Vot, vă rog.

104 voturi pentru, un singur vot contra, două abțineri. Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul electoral (L432/10.07.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

-

La punctul 13 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, a Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente și a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L428/10.07.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice,

- Senatul fiind prima Cameră sesizată.

-

- legislativă este respinsă.

Punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (L429/10.07.2023).

- Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu

- amendamente respinse.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

-

- Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru

- modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral (L430/10.07.2023).

- Raportul comun al comisiilor este de respingere a

- propunerii legislative.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice,

- Senatul fiind prima Cameră sesizată.

-

La punctul 16 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L446/10.07.2023).

- Raportul comun al comisiilor este de respingere a

- propunerii legislative.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice,

- Senatul fiind prima Cameră sesizată.

-

La punctul 17 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind completarea art. 141 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L532/05.09.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. - Propunerea face parte din categoria legilor organice,

- Senatul este prima Cameră sesizată.

-

- Raportul de respingere este adoptat.

- La punctul 19 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă

- pentru creșterea salariilor cadrelor didactice (L507/2023). Raportul comun al comisiilor este de respingere a

- propunerii legislative.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice,

- Senatul este prima Cameră sesizată.

-

- Raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 20 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L510/05.09.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

-

- Raportul de respingere a fost adoptat.

- La punctul 21 avem Propunerea legislativă pentru

- completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L486/05.09.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

-

- Raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 23 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L517/05.09.2023).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.

La punctul 24 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române (L503/05.09.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Acum

În final avem o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea și completarea art. 72 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;

2. Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară și a Ordonanței Guvernului nr. 75/2000 privind organizarea activității de expertiză criminalistică – în procedură de urgență;

3. Lege pentru modificarea Legii nr. 209/2020 privind unele măsuri de trecere a frontierei de stat a României și de facilitare a trecerii frontierei de către lucrătorii frontalieri – procedură de urgență;

4. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2020 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014–2020 – tot procedură de urgență;

5. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2022 pentru modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere – tot procedură de urgență;

6. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, suportate parțial din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestuia – procedură de urgență;

7. Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;

8. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății – tot procedură de urgență;