Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·30 octombrie 2023
Camera Deputaților · MO 146/2023 · 2023-10-30
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Intervenția domnului deputat Iusein Ibram cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la formarea statului turc modern
Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate „Marcel Boloș, un ministru care crește taxele cu zâmbetul pe buze”, inițiată de 56 de deputați (MS 6/2023; rămasă pentru votul final)
Comemorarea a 8 ani de la tragedia din clubul Colectiv, păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor de la Colectiv și a ultimului veteran al Armatei Române, generalul Constantin Năstase
· Informare · informare
15 discursuri
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați! Îl invit pe domnul secretar Dămureanu la prezidiu, pentru a putea începe ședința.
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 220 de colegi deputați.
În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 30, și
marți, 31 octombrie 2023; programul de lucru pentru perioada 30 octombrie – 4 noiembrie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 23–30 octombrie 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, respectiv informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
Înainte de a intra în ordinea de zi, avem o solicitare din partea domnului deputat Ibram Iusein să intervină pe procedură.
Dacă domnul deputat își menține solicitarea, îl invit să ia cuvântul.
## **Domnul Iusein Ibram:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Pe data de 29 octombrie s-au împlinit 100 de ani de la formarea statului turc modern.
Cu această ocazie, vreau să urez prosperitate și pace poporului turc.
La mulți ani, Turcia!
Mulțumesc.
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Vă mulțumesc.
Vă reamintesc că, potrivit ordinii de zi și a programului de lucru, astăzi dezbatem moțiunea simplă inițiată de 56 de deputați.
Doamnelor și domnilor deputați, intrăm, așadar, în ordinea de zi.
Începem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 56 de deputați.
Conform regulamentului, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune. Înțeleg că nu.
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Pe procedură!
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:
– moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;
– Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor;
– pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă după cum cel mai probabil știți:
- Grupul parlamentar al PSD – 18 minute;
• Grupul parlamentar al PNL – 13 minute;
• Grupul parlamentar al USR – 7 minute;
• Grupul parlamentar AUR – 5 minute;
• Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;
- Grupul parlamentar al minorităților naționale – 3 minute;
• deputați neafiliați – 3 minute.
Total: 52 de minute.
Fac mențiunea că am fost informat de conducerea Grupului parlamentar al minorităților naționale că nu vor utiliza cele 3 minute, ele fiind cedate Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Pe procedură!
Vă rog, domnule deputat, pe procedură, înainte de a trece la prezentarea moțiunii.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Este o zi tristă pentru România. Sunt 8 ani de la teribilul incendiu din clubul Colectiv.
Și pentru memoria celor care și-au pierdut viața atunci, precum și pentru ultimul veteran al Armatei Române, domnul general Constantin Năstase, care s-a dus către Domnul, la vârsta de 108 ani, astăzi, din județul Argeș, vreau să vă rog să ținem un moment de reculegere.
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Vă rog să vă ridicați!
Dumnezeu să-i odihnească!
Vă mulțumesc.
Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților înscriși la dezbateri.
În continuare, voi da cuvântul doamnei/domnului deputat, pentru citirea textului moțiunii simple.
V-ați hotărât?
Îl invit pe domnul deputat Claudiu Năsui să dea citire textului moțiunii simple.
„Marcel Boloș, un ministru care crește taxele cu zâmbetul pe buze”
Marcel Boloș va intra în istoria României nu doar ca cel mai prost ministru al finanțelor, al tuturor timpurilor, ci și ca una dintre cele mai mari marionete ale domnului Ciolacu din PNL.
Ne aflăm în actualul dezastru bugetar nu pentru că ar fi scăzut încasările. Veniturile statului au crescut, de la 29% din PIB, în 2016, la 35%, prevăzut pentru anul acesta. Evaziunea nici ea nu a crescut din 2016 și până acum, ba chiar a scăzut și asta dacă ne uităm la mai mulți indicatori.
Ce s-a întâmplat de a ajuns statul să nu mai poată controla deficitul și domnul Marcel să ne mintă că trebuie să crească taxele?
Au explodat cheltuielile. Dacă în 2016 erau 32% din PIB, anul acesta se estimează că vor fi 39% din PIB.
Politicieni precum domnul Marcel au tot crescut cheltuielile statului până la punctul la care economia cedează.
Așa că ce va face domnul Marcel? Va reduce cheltuielile? Absolut deloc! Va pune mai adânc mâna în buzunarul celor care muncesc și plătesc taxe și impozite în România. Aceasta este și viziunea domnului Marcel, o viziune îngustă, concentrată doar pe jupuirea privatului, fără a vedea imaginea de ansamblu și fără a înțelege impactul real al deciziilor sale.
Dintre toți oamenii care au contribuit la jupuirea contribuabililor români, nimeni nu a făcut-o cu mai multă îndârjire și zel decât domnul Marcel. Este incredibil și, în același timp, înfiorător cum poate un singur individ să îndrepte cu asemenea dăruire o țară spre prăpastie. Domnul Marcel, cu măsurile sale imprevizibile și acțiunile sale deliberate împotriva populației, a micilor antreprenori și a mediului de afaceri, pare determinat să scrie un capitol întunecat în istoria economică a României.
Cu un război la graniță, instabilitate în lume și o recesiune globală care bate la ușă era colosal de important ca România să aibă un ministru al finanțelor care să acționeze cu discernământ și cu o viziune liberală pentru țara noastră. Domnul Marcel este însă taman opusul. Iresponsabil, acționează haotic și ne minte cu zâmbetul pe buze, de parcă îl bufnește râsul și pe el de cât este capabil să ne mintă. Deciziile sale sunt lipsite de orice analiză și de înțelegere a impactului lor asupra economiei.
Cu zâmbetul pe buze, domnul Marcel ne anunță că desființarea pensiilor speciale este o sălbăticie. Este o sălbăticie să fie toți românii tratați la fel de acest stat, care îi împarte în contribuabili și speciali. Este sălbăticie, dacă plătim toți după aceleași reguli, să primim toți pensie după aceleași reguli. Este sălbăticie să nu mai fie domnul Marcel și păpușarii din spatele lui speciali pe munca românilor.
Acel zâmbet nu reflectă compasiune sau înțelegere, ci o batjocură la adresa românilor, cert una cu care domnul Marcel este obișnuit.
Cuplul celor doi Marceli, Boloș și Ciolacu, a avut de ales între bunăstarea contribuabililor și bunăstarea specialilor. Și au ales.
Au ales să nu taie pensiile speciale, să nu taie schemele de afaceri pe banii statului, să nu taie contractele bănoase ale baronilor locali, să nu taie toate privilegiile de care se bucură activul de partid.
În schimb, au ales să taie veniturile contribuabililor cu încă o rundă de creșteri de taxe.
1. Domnul Marcel a lovit în micii antreprenori.
Întreprinderile mici și mijlocii sunt baza oricărei economii sănătoase. Ele sunt mai mult decât simple entități de afaceri – sunt visuri transformate în realitate, sunt exemple ale spiritului antreprenorial, ale rezilienței și ale ingeniozității umane.
În România microîntreprinderile au fost mugurii creșterii economice. Ele furnizează o grămadă de bunuri și servicii și asigură venitul pentru milioane de familii din România. Într-o lume economică în continuă schimbare, întreprinderile mici au demonstrat cea mai mare capacitate de adaptare. Când marile corporații au strâmbat din nas sau au căutat oportunități în alte părți, sau chiar au sucombat, întreprinderile mici au rămas.
Într-un act de trădare, devenit specialitatea PNL, domnul Marcel a decis să pedepsească tocmai întreprinderile mici. După ce președintele PNL le-a pus condiții draconice, cât timp a fost premier, domnul Marcel a continuat războiul PNL împotriva microîntreprinderilor și a triplat taxarea acestora. Această triplare a taxelor este, de fapt, o palmă pentru fiecare antreprenor care și-a riscat economiile, pentru fiecare angajat care a pus nenumărate ore de muncă pentru a ajuta aceste afaceri să crească și pentru fiecare comunitate care s-a bazat pe ele. O astfel de măsură este o modalitate deliberată de a sufoca inițiativa privată și de a inhiba spiritul antreprenorial, care a definit țara noastră pentru atât de mult timp.
Se ridică întrebarea: de ce? Ce logică economică ar putea justifica o astfel de mișcare? Aduce asta mai multe venituri la bugetul de stat?
Păi, ultima oară când statul român a crescut taxele veniturile au crescut infim. Multă lume a închis, a optimizat sau a trecut direct la negru. Și, în final, statul apucă să colecteze doar pe termen scurt mai mulți bani, asta de la antreprenorii pe care i-a prins pe picior greșit. Cei care au apucat să aleagă să investească în România și nu mai pot pleca, nu mai pot da înapoi. Dar, pe termen lung, lăcomia statului mai mult va goni întreprinderile. Și statul va pierde, în final, mai mulți bani.
Și, ce să vezi!, atunci când statul a scăzut taxele, au crescut încasările. Dacă ne uităm la marea scădere de taxe pe muncă, care a fost cota unică, cea pe care celălalt Marcel și-a pus în gând să o distrugă, ea a reprezentat o creștere de încasări la stat.
Da, scăderea de taxe a dus la creșterea încasărilor. Cu impozit progresiv între 18% și 42%, statul încasa 3,2% din PIB. Iar cu cota unică de 16%, deci mai mică decât cea mai mică cotă progresivă de dinainte, statul a ajuns să încaseze 3,8% din PIB.
„Scumpul mai mult păgubește și leneșul mai mult aleargă”, spune un proverb românesc.
Efectul imediat este cel al triplării taxelor pe micii antreprenori. Multe microîntreprinderi vor fi forțate să-și închidă porțile, altele vor fi nevoite să-și reducă personalul, să-și limiteze operațiunile sau să-și mărească prețurile, pentru a compensa această sarcină fiscală suplimentară. Niciuna dintre aceste opțiuni nu este benefică pentru economie sau pentru români. Dar domnul Marcel nu acționează pentru români, ci acționează pentru speciali.
Este demn de menționat și faptul că această măsură va descuraja în mod activ noi inițiative antreprenoriale. Cine ar dori să-și asume riscul de a începe o afacere nouă când amenințarea unei sarcini fiscale imense planează deasupra capului său? Poate doar baronii locali și camarilele de partid, care caută să facă afaceri pe banii contribuabililor.
Domnul Marcel nu a înțeles că, atunci când ataci întreprinderile mici și mijlocii, ataci baza unei economii. El a optat pentru un câștig financiar pe termen scurt, în detrimentul stabilității și prosperității pe termen lung. Această decizie, luată cu zâmbetul pe buze, va avea un efect în cascadă asupra întregii economii, afectând nu doar antreprenorii, ci și fiecare român care depinde de serviciile și produsele lor.
Un om care provine dintr-un partid care a uzurpat cuvântul „liberal” ar trebui să sprijine și să faciliteze antreprenoriatul, dar el a devenit un obstacol major în calea acestuia. În loc să încurajeze și să protejeze economia și inovația, măsurile domnului Marcel arată o abordare opusă, care pare să pedepsească succesul și inițiativa.
· other
1 discurs
<chair narration>
#135392. Domnul Marcel a lovit în liber-profesioniști.
Orice societate modernă depinde de contribuția și dedicarea liber-profesioniștilor și a persoanelor fizice. Aceste categorii reprezintă o sursă vitală de inovație, creativitate și servicii personalizate. Ei oferă flexibilitate și adaptabilitate în fața schimbărilor rapide ale pieței. Liber-profesioniștii, în special, aduc o viziune unică și o abordare personalizată a muncii, completând golurile pe care întreprinderile clasice nu le pot acoperi.
Decizia domnului Marcel de a dubla sau chiar tripla taxarea pentru această formă de activitate economică este o afișare flagrantă a ignoranței economice. Prin această acțiune, el nu doar că afectează direct buzunarele acestor profesioniști, ci slăbește și fibra vitală a economiei naționale.
Să ne imaginăm pentru un moment viața unui liberprofesionist. Acești oameni nu se bazează pe siguranța unui salariu lunar fix sau pe beneficiile pe care un angajator le-ar putea oferi. Ei trăiesc de la un contract la altul, depinzând de abilitatea lor de a se adapta și de a oferi servicii de calitate. Dacă nu găsesc un client, e simplu, nu mănâncă. Fiecare zi este o provocare, o cursă pentru a găsi următorul client, pentru a rămâne relevant și pentru a face față concurenței. Acum adăugați peste această realitate deja stresantă o creștere substanțială a taxelor și imaginea devine rapid nesustenabilă.
Sunt români din clasa medie, mulți dintre ei suprasolicitați, încercând să-și mențină nivelul de trai, în condiții economice incerte. Ei se luptă să-și plătească facturile, să-și educe copiii și să se asigure că familia lor este în siguranță și bine. Dublarea și triplarea taxelor nu doar că le răpește un procent mai mare din veniturile muncite din greu, ci îi și demoralizează, amplificând sentimentul că sunt puși într-un colț și forțați să muncească doar pentru clasa de speciali, care nu vrea sub nicio formă să-și reducă privilegiile.
Măsurile luate de domnul Marcel sunt o trădare nu numai față de liberalism, ci și față de clasa de mijloc. În loc să sprijine aceste categorii esențiale ale societății noastre, el a ales să le pună într-o poziție și mai vulnerabilă. Fără nicio îndoială, unii dintre acești liber-profesioniști și persoane fizice vor fi forțați să închidă, să treacă la negru sau, în cele mai triste cazuri, să plece din țară, în căutarea unui mediu mai prietenos și mai sprijinitor, așa cum au făcut-o deja 5 milioane de români.
Deciziile economice au, adesea, repercusiuni pe termen lung, mult dincolo de cifrele și statisticile prezentate în buget. Este trist să constatăm că, sub conducerea domnului Marcel, s-a creat un mediu ostil nu doar pentru afaceri, ci și pentru persoanele fizice, care încearcă să-și trăiască viața și să contribuie onest la societate.
· other
4 discursuri
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
## Doamnelor și domnilor deputați,
Înainte de a-l invita la tribună pe domnul ministru Boloș, vreau să-mi permiteți să salut prezența Delegației parlamentare din Germania, landul Saxonia Inferioară.
Vă mulțumesc.
În continuare, îl invit la tribună pe domnul ministru al finanțelor, domnul Marcel Boloș.
Aveți cuvântul, domnule ministru.
## **Domnul Marcel-Ioan Boloș** _– ministrul finanțelor_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Întâi de toate, aș vrea să fac câteva clarificări.
Prima, de departe – măsurile noastre de reducere a cheltuielilor publice, care sunt aprobate prin trei acte normative: Ordonanța nr. 34/2023, Legea nr. 296, recent intrată în vigoare, pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice a României, de asemenea, tratează problema cheltuielilor publice, iar recent aprobata Ordonanță nr. 90/2023, adică de vineri, este cea care reglementează din nou aceeași problemă a reducerii cheltuielilor. Deci adevărul despre cele afirmate de domnul deputat Năsui poate să fie văzut și analizat de la sine.
Mărturisesc că în data de 18 octombrie, când eram în drum de la Luxemburg spre București, deoarece am fost la reuniunea Consiliului de Miniștri de Finanțe ai Uniunii Europene, prima informație pe care am citit-o în mass-media a fost cea referitoare la faptul că Curtea Constituțională a respins în integralitate sesizarea formulată de opoziție împotriva Legii privind măsurile fiscale care să asigure sustenabilitatea finanțelor României. M-am bucurat.
România se află la un moment de răscruce și are nevoie de măsuri ferme pentru a intra în normalitate, pentru a nu risca investițiile din fondurile europene, pentru a nu risca viitorul României, al generațiilor de tineri și, desigur, pentru a nu nărui speranța românilor pentru un viitor mai bun și un trai mai decent, pentru a nu alunga din țară investitorii și finanțatorii instituționali.
Bucuria, desigur, nu a durat mult de la decizia anunțată a Curții Constituționale, pentru că aproape la un interval de 10 minute, de nici 10 minute, opoziția a decis să-și caute un țap ispășitor, un acar Păun, cum se spune, pentru toate aceste măsuri cuprinse în lege. Și, desigur, acela nu putea fi altul decât ministrul de finanțe.
Repede mi-a venit în minte să caut definiția omului de stat, să văd dacă astfel de decizii, ale unei părți a clasei politice din România, sunt într-adevăr specifice oamenilor de stat.
Iată definiția pe care am găsit-o, relevantă altminteri pentru situația de față. Ce sunt oamenii de stat? „Politicienii considerați oameni de stat sunt oameni în vârstă, oameni populari, cu cariere remarcabile, de numele cărora se leagă lucruri mărețe făcute pentru patrie.”
M-am liniștit. Lucruri mărețe nu avem, seriozitate și coeziune socială nu dorim să avem, deci multe lucruri din această definiție lipsesc. Definiția are totuși câteva ingrediente esențiale pentru ca cineva să fie considerat om de stat.
Omul de stat este acel om care știe ce decizii trebuie să ia, chiar dacă acestea sunt dureroase uneori, când trebuie să le ia, chiar dacă nu este întotdeauna momentul oportun, pentru ca oamenii care l-au trimis în fruntea țării, prin votul lor, să aibă încrederea că omul de stat, respectiv politicianul, prin tot ceea ce face, prin deciziile pe care le ia, duce România pe drumul cel bun.
**:**
## Da.
Politica fiscală nu trebuie să devină, domnilor parlamentari, dușmanul feroce al populației și investitorilor. Politica fiscală nu trebuie să alunge investitorii din țară, ci trebuie să îi aducă în țară, prin predictibilitate, stabilitate și o sarcină fiscală atractivă pentru aceștia, ușor de suportat.
Se pare că ați înțeles greșit politica pământului pârjolit. Această tactică militară se referea la arderea recoltelor și otrăvirea apelor din fântâni, pentru a nu permite inamicului să se aprovizioneze cu apă.
Cu cine v-ați luptat când ați băgat toate aceste lucruri în PNRR? Cu alte cuvinte, ca să fie clar pentru toți românii, cei care au elaborat Planul național de redresare și reziliență și, practic, ne-au condamnat fără echivoc să facem reforma fiscală vin acum plini de patriotism feroce și ne spun că ducem noi România pe marginea prăpastiei. Asta îmi aduce aminte de culmea ipocriziei din celebra întâmplare în care fiul își omoară ambii părinți, iar apoi el, sărmanul, îi cere instanței de judecată să aibă milă cu el, ucigașul, pentru că este orfan.
Dacă v-a păsat atât de mult de contribuabil, dacă ați fi vrut să evitați această prăpastie, la care spuneți că noi ducem România pe marginea prăpastiei, atunci puneați în același PNRR că tăiați numai cheltuielile publice – niciun cuvânt nu este amintit despre acest lucru – sau că încercați măcar să vă luptați cu evaziunea fiscală.
Vedem cum, pur și simplu, ați preferat să puneți această sarcină grea de a face rost de bani pe umerii exclusiv ai contribuabililor, fără ca măcar în treacăt să amintiți de aparatul stufos de stat sau de flagelul acesta al evaziunii fiscale, care a cuprins mai toate sectoarele de activitate ale economiei.
· Comemorativ · adoptat
84 de discursuri
Vă mulțumesc, domnule ministru.
Urmează dezbateri asupra moțiunii simple prezentate.
Vă reamintesc faptul că la moțiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente, potrivit regulamentului.
Așadar, începem dezbaterile.
Și-i dau cuvântul domnului deputat Budăi MariusConstantin, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Aveți la dispoziție maximum 18 minute.
## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**
E simplu, domnule președinte, mulțumesc frumos, nu o să le folosesc pe toate.
Doamnelor și domnilor,
Cred că colegii noștri de la USR–FD, să le spunem așa, au depus, de fapt, o moțiune împotriva dumnealor.
Ca atare, vă propun, chiar dacă, domnule președinte, nu putem depune amendamente, să se intituleze moțiunea „Ghinea & Co.” sau – tot le place dumnealor cu zâmbetul – să fie moțiunea „Cum să minți cu zâmbetul pe buze, marca USR–FD”, sau, știu eu...
Dar cred că totuși aveți o doză mare de sadomascochism. Cum Dumnezeu să scrii o moțiune împotriva ta?! Tu, singur, să te bați cu armele tale?
Și le luăm pe rând.
Și vă garantez că am citit cu mare atenție moțiunea și nu puteam să nu combin moțiunea cu sesizarea dumneavoastră la Curtea Constituțională.
M-am lămurit, dacă mai era nevoie încă o dată în plus, că aveți o grijă principală și ceea ce vă doare cel mai tare este ca băncile să nu plătească taxa de solidaritate și marile corporații să nu plătească către statul român acel impozit de cel puțin 1% din cifra de afaceri, așa cum plătesc majoritatea IMM-urilor din România.
Asta vă preocupă, dragi colegi, să salvați băncile, să salvați corporațiile de la plata unor taxe corecte, precum restul economiei, către statul român.
Vorbim de deficit bugetar. Prima grijă a dumneavoastră, a celor de la FD, când ați venit la guvernare a fost să scoateți taxa pe cifra de afaceri din domeniul energiei și din domeniul ALCOM, adică marile corporații.
Acum, „taxa tâmpită” – citez din dumneavoastră, din domnul general, era mai devreme în sală, acum nu-i – pe domeniul energiei, această taxă este implementată la nivel național.
Vorbiți de cheltuieli, în continuare, și de deficit bugetar. Oare pe timpul cărei guvernări, dragi colegi, s-a ridicat la cer deficitul bugetar și s-au cheltuit fonduri aiurea? Și dau exemplu – miliarde de euro pe vaccinuri; bani pentru frații Micula, ca apoi Comisia Europeană să ne spună că este un ajutor de stat ilegal, când puteați să nu vă grăbiți și să țineți banii, să rămână la stat, și abia după final să plătiți, dacă trebuie; rachete plătite în avans; izolete la prețuri exorbitante și așa mai departe.
Colegii noștri vorbesc de grija către cetățeni. Păi, pe timpul cât USR a fost la guvernare, niciun leu, niciun leu n-a intrat în buzunare, nici pentru alocații, nici pentru salarii, nu mai vorbesc pentru pensii.
Vorbim de grija pentru mediul de afaceri, mici întreprinzători. Păi, cine a blocat programe, finanțări? Cine a blocat finanțări care veneau, după și înainte de pandemie, să ajute exact și să vină în sprijinul mediului de afaceri?
Vorbiți frumos de taxe, impozite, colectare, optimizare fiscală. Cum ne sfătuiți să ne optimizăm fiscal? Cum se optimiza fiscal doamna ministru al sănătății de la dumneavoastră, când se plătea cu salariul minim la firma proprie? Să facem economii la cheltuieli? Cum doamna secretar de stat a domnului Vlăduț, care era patroană și la spitale private, dar era și șefă la spitale de stat... Cred că asta e optimizarea dumneavoastră fiscală.
## Mulțumesc.
Îl invit să ia cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Florin Roman.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Așa e când nu mai simți gustul din fraga puterii, te transformi, așa, într-o vulpe vicleană...
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**
**:**
I-auzi!
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
...nu știu, 3 grame, fără 3 grame, care, atunci când nu ajunge la struguri, zice că sunt cam acri.
## **Domnul Mihai-Cătălin Botez**
**:**
Vorbești din propria experiență?
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Voi, cei de la USR.
I-am auzit pe mulți colegi spunând, vorbind despre o moțiune.
Nu, nu este o moțiune, este o simplă maculatură, așa cum, din păcate, în ultima vreme ne obișnuiți, un șir întreg de invective, de atacuri la persoană, de jigniri la adresa unui
ministru pe care puteți sau nu să-l respectați. Frumos așa ar fi, pentru că voi spuneți că sunteți oameni noi.
Dar, atunci când ministrul are pe rever crucea și voi aveți proiectul cu 3 grame, înțelegem de ce lucrurile se întâmplă astfel.
De ce sunteți voi supărați? Păi, haideți să ne uităm la cauză, ca să vedem efectele!
Vorbim de Planul național de redresare și reziliență, pe care voi, oameni noi și nepricepuți� Ce-ați zis voi? Să-l secretizați, și, prin decizie, notă scrisă a fostului secretar de stat Mihnea-Marius Vasiliu, omul USR, prin notă scrisă, ați secretizat PNRR-ul.
Ce-ați făcut mai departe? Mai departe...
al dumneavoastră Ghinea, cu al dumneavoastră Vasiliu, USR-iști – că eu nu știu dacă erau, Doamne ferește, securiști, dar nu știu de ce secretizau... _(Râsete.) –_ , au spus, în felul următor, că PNRR-ul devine secret de serviciu și au stabilit un funcționar, la nivelul fiecărui minister, și au transformat PNRR-ul în secret de serviciu. Doar un om din minister putea să lucreze pe PNRR.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**
**:**
Și Cîțu ce-a spus?
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Și, atunci, îți pui întrebarea firească: dacă era cel mai important plan de modernizare a României, ce aveați de ascuns și de ce sunteți astăzi atât de supărați?
E adevărat că nu toți au avut norocul, cum l-a avut domnul președinte Drulă, să facă atât de mulți bani în Parlament, când alții au sărăcit. Și nu e bine sau e bine, nu știu, poate ne dați rețeta. Dacă nu, să vă spun și eu despre ea.
Doi: ce-ați făcut dumneavoastră? Ia, haideți, să vedem ce vă supără pe dumneavoastră!
În primul rând, că v-au tăiat macaroana pe interesele dumneavoastră, ale USR-ului, în PNRR.
Haideți să vedem de ce ați devenit un fel de asistați social!
Nu mai păpați 10 milioane de euro în digitalizarea ONGurilor, în timp ce milioane de elevi nu au parte de condiții de învățare care să respecte un minim al decenței.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**
**:**
Florine, tu te auzi?
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Parteneriatele ONG-urilor cu APL-urile. Cât? 20 de milioane de euro pentru consultanță.
Stimularea cetățeniei active – 13 milioane pentru consultanță.
Mai vreți?
43 de milioane, 43 de milioane care puteau ajunge la pensionari sub forma voucherelor.
Ceea ce face Marcel Boloș acum; și de asta poartă crucea, că se gândește și la oameni, nu doar la consultanță, ca voi.
Mai vreți? Mai vreți.
Costuri supraevaluate la componente de investiții și reforme.
Consultanță permanentă de...
zi cu zi.
Ai răbdare! Aveți răbdare! 3 milioane de euro, în cadrul componentei de sănătate pentru Agenția Națională de Dezvoltare a Infrastructurii de Sănătate – fratele Voiculescu!
Consultanță ad-hoc – un milion de euro, în cadrul aceleiași componente de sănătate. Afișe pentru licee și cabinete medicale – 50.000 de euro. Consultanță în vederea ajustării cadrului legislativ care vizează managementul serviciilor de sănătate – 1.441 de zile x 693 de euro/zi, total – un milion de euro.
Băieți deștepți! Astăzi, mmm, nasol, nu e cum v-ați dorit! Mai vreți? Mai vreți.
## **Domnul Antonio Andrușceac**
**:**
Dar zi cu Voiculescu!
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Vă mulțumesc, domnule deputat. Continuăm dezbaterile...
## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**
**:**
Ești un jeg PSD-ist!
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Investiții care sunt, din punctul meu de vedere, chiar împotriva a ceea ce voi gândiți, exotice, pentru a produce uneori doar hârtii care vor fi reciclate. Împrumut pentru planuri care privesc actualizarea planurilor de management al ariilor protejate, unde v-ați infiltrat toată clientela de partid. Țineți-vă bine, oameni buni, consultanță – 125 de milioane de euro pentru clientela USR!
## Mai zic?
OK!
Mă bucur.
Împrumut pentru realizarea de filme, consultanță 5 milioane de euro.
Împrumut pentru consultanță în realizarea de piste pentru biciclete și rețea Velo – 250 de milioane de euro.
Haideți că o să vă mai spun, chiar dacă vreți sau chiar dacă nu vreți! Împrumut pentru sediile primăriilor și ale entităților care prestează servicii publice locale – 575 de milioane de euro, jumătate de miliard, pentru băieții deștepți de la USR!
Haideți să mergem mai departe!
Banii românilor din grant, folosiți după bunul-plac – adică acei bani care nu se mai dau înapoi – pe lucruri care sunt o rușine și o batjocură la adresa poporului român.
Supraevaluarea costului cu împăduririle. Pe cât au pus ochii băieții de la USR? 200 de milioane de euro.
Realizarea de piste de biciclete – 180 de milioane de euro.
În condițiile în care noi n-am închis încă problema cu școlile, așa cum trebuie.
Digitalizarea ONG-urilor – 10,3 milioane de euro, 200.000 de granturi, cu o valoare de 70.000 de euro/grant.
Parteneriatul ONG-urilor cu societatea civilă – un mizilic, 20 de milioane de euro.
Deci cam despre asta este vorba și asta vă deranjează pe dumneavoastră.
Ați avut ocazia să demonstrați, ca oameni noi, că sunteți diferiți de cei vechi, dar voi ați fost mult mai rău decât oamenii vechi în politică, pentru că...
voi ați fost primii care l-ați angajat pe Ghinea, pe bani publici, pe banii noștri, din subvenția de la partid, ca să-l plătiți regește. Voi ați încălcat primii aceste reguli. Voi sunteți primii care ne folosiți banii noștri ca să vă plătiți țuțerii pe care-i aveți pe la cabinete și care vă scriu și le fac liderilor dumneavoastră aceste scenarii.
Știu că vă doare, dar românii au început să vă cunoască. Și, dacă la început ați fost o speranță pentru foarte mulți, atunci când ați fugit de la guvernare, în aplauze, n-ați făcut decât să vă prăbușiți politic.
Prin astfel de acțiuni populiste, extrem de populiste, ce diferență e între voi și corturile cu 5.000 de euro pe zi? Niciuna.
Sau... de lei? Niciuna. Sunteți toți o apă și-un pământ.
Sper că sondajele ne-o vor confirma și în viitorul ciclu electoral nu vom mai auzi cel puțin de populismul de dreapta în Parlamentul României.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Vă mulțumesc.
Continuăm dezbaterile și îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul deputat Cătălin Drulă.
Domnule președinte... _(Vociferări. Gălăgie.) (Discuții în sală cu domnul deputat Florin-Claudiu Roman și domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler.)_
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Vă rog, domnilor deputați!
Domnule Cătălin Drulă, aveți cuvântul.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule ministru Boloș,
Doamnelor și domnilor parlamentari din PSD și PNL, Am auzit mai devreme o suită impresionantă de minciuni în ceea ce privește guvernarea fiscală actuală a României.
Ceea ce ați făcut dumneavoastră în aceste luni, de când sunteți ministrul finanțelor, nu și-a permis nimeni să facă în 30 de ani. Și n-au fost numai guvernări bune sau excepționale, n-au fost numai oameni la care ne uităm în urmă cu stimă și mândrie, dar nu și-au permis să meargă până acolo unde ați mers dumneavoastră. Ați dat ordonanțe de urgență peste ordonanțe, pentru a vă da derogare de la legile României. Practic, guvernați fiscal, în momentul de față, în afara Constituției. Suntem pe 30 octombrie și n-ați publicat încă raportul semestrial, cerut de Legea responsabilității fiscal-bugetare, care avea termen până la sfârșitul lui iulie. Cine vă credeți?
Poate pe mulți îi păcăliți, nu cunosc tehnică legislativă, eu știu?, nu or fi studiat Constituția, Legea responsabilității fiscal-bugetare, Legea finanțelor publice, Codul fiscal, cadrul fiscal-bugetar al României, pe care nu și-a permis nimeni să îl încalce. Sunteți unealta cu care Marcel Ciolacu a ajuns să guverneze România prin decret. Nu mai contează nimic, nu mai contează de unde vin banii și unde se duc, nu mai contează Parlamentul, cel trecut în Constituție ca fiind cel care decide aceste...
aceste alocări.
Ați gestionat un buget mincinos. Am spus-o aici, în decembrie, anul trecut, bugetul, adoptat de dumneavoastră cu largă majoritate, este unul mincinos, cu venituri supraestimate și cheltuieli subestimate.
V-ați referit la preluarea guvernării, ați spus „eu am preluat lucrurile într-o situație foarte grea”.
Cine a guvernat un an și jumătate înainte? Guvernul Ciucă, da? PSD și cu PNL. Sunteți de doi ani la guvernare, iar în gura voastră se aude doar USR.
Nu vă crede nimeni.
Eu știu că vă doriți, domnule Roman, ca sondajele alea să vă confirme – dacă plătiți suficient, o să vă confirme ce vreți dumneavoastră... _(Aplauze.) –_ , dar realitatea este că românii...
trăiesc din ce în ce mai prost. Realitatea este că ați crescut taxele peste noapte, da? De mâine, de poimâine se aplică taxele crescute pentru IT-iști, pentru cei din construcții, pentru cei din agricultură și industria alimentară.
Cine a dat pentru cei din agricultură și industria alimentară facilitățile? Au fost înainte de PNRR.
Domnule Boloș, uitați-vă un pic aici, din respect pentru Parlament, au fost înainte de PNRR sau după PNRR date facilitățile pentru agricultură și industria alimentară?
Vă spun eu: au fost date în Guvernul 2022 de Ciucă și scoase de Ciolacu un an mai târziu, da?
Asta este seriozitatea pe care o aveți.
Și poate că mediul de afaceri este anesteziat, și poate că vă gândiți că merge la infinit ulciorul la apă, da?
Nu merge să-ți bați joc la infinit de oamenii care trăiesc în fiecare zi mai prost.
Am făcut un calcul – hai să luăm, eu știu?, un operator de excavator, care a ajuns să câștige ceva mai bine în ultimii ani: la 7.500 de lei, pierde 1.000 de lei de mâine la salariu!
Vă gândiți la oamenii ăștia? Vă gândiți la familiile lor? Vă gândiți cum e să îți bați joc de prevederea din Codul fiscal care spune să nu crești taxele cu mai puțin de 6 luni măcar înainte de intrarea în vigoare?
V-ați dat o ordonanță de urgență și ați dat derogare și de la asta.
Va avea consecințe concrete acest fel de a guverna cu ordonanțe de urgență. Și dumneavoastră sunteți un expert în asta. Ați umplut administrația românească, aveți numele pe zeci și zeci de ordonanțe de urgență. Știți foarte bine de ce, da? Pentru că dumneavoastră credeți că vă scapă de responsabilitate, că există o decizie CCR și într-o ordonanță de urgență poți să treci orice porcărie, să încalci orice, că nu vei răspunde.
**:**
Zi-le, Cătălin!
## **Domnul Cătălin Drulă:**
În schimb, banii pe care am putea să-i luăm de la Uniunea Europeană îi ascundeți. Tocmai mi-a venit un răspuns de la colegii dumneavoastră de guvernare, de la domnii Predoiu și Grindeanu. Cei 50 de milioane de lei dați pentru BMW-urile domnului Bode nici astăzi nu au fost ceruți de la Comisia Europeană și vor rămâne pe bugetul de stat. 50 de milioane, despre care spuneți că nu e nevoie de ei.
Veți răspunde pentru acest dezastru! Și nu doar la judecata de apoi, ci la judecata de aici!
## **Domnul Florin-Claudiu Roman**
**:**
Pune mâna pe Biblie!
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Timpul alocat Grupului parlamentar al USR a fost consumat.
În continuare, Grupul parlamentar AUR, 5 minute.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Simion GeorgeNicolae.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
În mod normal, ar fi trebuit, în numele zecilor și sutelor de mii de firme românești care sunt afectate de măsurile fiscale pe care le-ați luat, să aruncăm cu hârtia asta igienică în dumneavoastră, deoarece înțeleg că asta reprezintă măsurile fiscale...
, dar suntem oameni civilizați și o să vă zic câteva lucruri care chiar contează, nu limbajul suburban pe care l-am văzut aici, în Camera Deputaților.
1. Ați eliminat plățile cu numerar, ați eliminat posibilitatea ca oamenii să fie plătiți în numerar și, la fiecare depunere, de exemplu, la prietenii dumneavoastră din Austria...
, de care n-aveți voie să vă atingeți, cei de la Erste, se plătește un impozit de 1%; 1% din fiecare operațiune, care sunt trimiși în Viena.
Domnule ministru, dați drumul plăților pentru lucrările publice dacă vreți să aveți încasări la bugetul de stat!
Pentru că, dacă efectuați plățile, o să aibă și antreprenorii români cum să vă plătească impozite și taxe. Altfel, firmele românești o să intre în insolvență și după aceea în faliment și n-o să facem decât să intrăm într-un cerc vicios.
Ați mărit... Și ăsta e al treilea lucru, pentru că vreau să-l las și pe colegul meu Adrian Axinia.
Ați mărit salariile de la Ministerul de Finanțe.
Acum, după aceste măsuri de austeritate, după ce ați băgat în groapă firmele românești, pe care le taxați cu 3%, pe când marii contribuabili, multinaționalele, au o cotă de impozitare de 0,48%, 0,50%, 0,52% și le mai dați și ajutoare de stat, cum e cazul recent, celebru, cu Coca-Cola. Vă felicit, domnule ministru, studiile dumneavoastră în teologie ne ajută mult în această perioadă! Firmele românești sunt foarte, foarte ajutate de politicile pe care le îndepliniți! Succes!
Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al UDMR, pe domnul deputat Miklós Zoltán. Timp alocat – 3 minute.
Stimate domnule președinte, Stimate domnule ministru,
Dragi colegi,
Inițiatorii moțiunii și noi înșine constatăm câteva probleme majore legate de guvernare, în general, și de Ministerul de Finanțe, autoritatea care gestionează finanțele țării, în particular:
1. Strategia fiscal-bugetară nu a fost elaborată – legea impune termen de prezentare în Guvern, 31 iulie, cu scop de analiză și ajustare a limitelor de cheltuieli și a țintei de deficit.
2. Scrisoarea-cadru pentru pregătirea bugetului pe anul 2024 – are termen 1 august – nu a fost făcută publică nici până azi.
3. Rectificare bugetară pe anul 2023 nu s-a făcut și se pare că nici nu se va mai face.
În loc să se ocupe de aceste probleme, să pregătească proiectele legilor bugetare pe anul 2024, care să scoată România din procedura de deficit excesiv, sau să se concentreze pe colectarea eficientă a taxelor, mai ales a TVA, haideți să vedem ce face Ministerul de Finanțe:
– elaborează ordonanțe de austeritate și de austeritate a austerității, ocolind Legislativul din mecanismele de decizie;
– implementează mecanisme paralele de rectificare, prin utilizarea abuzivă, netransparentă și discreționară a Fondului de rezervă bugetară;
– oprește investițiile publice din fondurile naționale;
– sistează plățile către constructori și antreprenori, pe de o parte, periclitând supraviețuirea economică a acestora și, pe de altă parte, acumulând arierate în lanț – rețeta perfectă pentru un blocaj financiar și economic;
– inventează structuri noi și metode de control centralizat, inspecții economico-financiare, verificări ale prețurilor contractuale;
Vă rog să vă apropiați de final.
...falimente în economie, penalități pentru întârziere la plată, datorie publică în creștere.
Aș vrea – în încheiere –, aș vrea ca domnul ministru să mă contrazică, să ne spună pe un ton liniștitor că...
O voce din sală
#78615Timpul!
## **Domnul Miklós Zoltán:**
„Acestea sunt măsuri temporare, vom reintra în normal numaidecât.”
Aș vrea să îl și cred, doar că rațiunea crudă este că bulgărele vizibil acum la anul va provoca avalanșă. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Mergem mai departe.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Zetea Gabriel-Valer, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Timp rămas neconsumat – 11 minute și 29 de secunde. Vă rog.
## **Domnul Gabriel-Valer Zetea:**
Doamnelor și domnilor, Stimați colegi parlamentari, Domnule președinte,
Domnule ministru,
Este la modă astăzi, în România, din cauza utilizării greșite a rețelelor de socializare, să fii strident, să încerci să ieși în evidență cu orice preț. Și asta face astăzi opoziția din Parlament: țipă, urlă, minte, exagerează, doar pentru a atrage atenția. Ei înlocuiesc rolul constructiv al unei opoziții coerente cu ipocrizia.
Și m-am gândit foarte mult dacă ipocrizia este cu adevărat cuvântul cel mai potrivit pentru a descrie acțiunile USR și moțiunea USR-ului de astăzi.
Și, da, este, pentru că ipocrizie se numește când ai fost la guvernare alături de superman Cîțu, ai făcut la guvernare un deficit de 10% într-un singur an, iar apoi te plângi că astăzi este un deficit de 5%, adică jumătate din cât ai făcut tu într-un singur an.
Și tot ipocrizie se numește atunci când ai fost la guvernare, abia acum doi ani de zile, în 2021, când, într-o guvernare de dreapta, nu ai reușit să iei nicio măsură semnificativă de reducere a cheltuielilor statului român, iar acum, când vine un guvern curajos, care ia primele măsuri mai serioase, nu suficiente, după părerea mea, dar mai serioase, de reducere a risipei bugetare, spui: „Păi, da, dar măsurile astea trebuiau luate mai demult.”
Da, chiar și de voi, cei de la USR, dar nu ați făcut-o.
Să știți că tot ipocrizie se numește când, pe de o parte, spui – deși n-ai făcut nimic atunci când ai fost la guvernare, vă aduc aminte –, deci, pe de o parte, spui că deficitul de încasare a TVA în România este prea mare și, după estimările Comisiei Europene, depășește 9 miliarde de euro – și este adevărat –, dar nu spui public că acest deficit imens nu se referă doar la fraudă, ci, în principal, la facilități și la cote reduse de TVA, iar Comisia Europeană calculează acest deficit raportându-se la cota generală de TVA de 19%; iar acum, când vine un guvern care încearcă să mai elimine din aceste facilități, tocmai pentru a îmbunătăți acest indicator în fața Comisiei Europene, ce spuneți voi? Vai, cresc taxele în România!
**:**
Așa face și PSD-ul!
## **Domnul Gabriel-Valer Zetea:**
Pentru că ipocrizie se numește și atunci când spui că în România cresc taxele, dar, de fapt, plângi pe umărul multinaționalelor, așa cum ați făcut de când v-ați înființat, voi, cei de la USR, alături de alți câțiva partizani și puritani ai doctrinei liberale care nu pricep că economia reală s-a schimbat radical din secolul al XVIII-lea încoace, de când Adam Smith vorbea despre economie și comerț sau despre industrie.
Spuneți răspicat în moțiunea de astăzi că nu sunteți de acord cu impozitarea cu cel puțin 1% din cifra de afaceri a companiilor care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Ne cereți să renunțăm să impozităm profiturile multinaționalelor aici, în România, și să-i lăsăm în continuare pe unii să declare pierderi, an fiscal după an fiscal, în România, și să găsească soluții de optimizare fiscală pentru a muta banii în țările lor. Ca să facă drumuri acolo, ca să-și facă școli și grădinițe mai bune acolo, ca să-și plătească mai bine angajații acolo, și nu aici.
De ce nu recunoașteți direct, stimați parlamentari ai USR, că loialitatea voastră nu este de fapt față de români, ci față de ei?
Vă puteți schimba și numele în „Uniunea Sabotorilor Românilor”. Pentru că, stimați parlamentari, nu există azi, în România, nicio companie românească care să plătească mai puțin de 1% raportat la cifra de afaceri. Niciun IMM, nicio microîntreprindere, nicio companie mare, cu cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro, dacă are capital românesc și sediul în România, nu plătește mai puțin de 1% raportat la cifra de afaceri. De ce? Pentru că oamenii de afaceri români nu au unde să-și exporte profitul, că ei trăiesc aici, în România, în fiecare zi și au familiile aici, în România.
## **Domnul Rareș-Tudor Pop**
**:**
## Ați spart dicționarul!
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Pe procedură, domnule președinte!
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Vreți să vorbiți pe timpul...?
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Pe procedură, să cer prelungirea programului de lucru.
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Nu e nevoie, până la finalizarea dezbaterilor vom continua această ședință, da?
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**
**:**
Nu, nu, are dreptul, pe procedură, să vorbească oricând.
Vă rog, domnule deputat, dacă insistați.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vă rog să prelungim programul de lucru, să adăugăm pe ordinea de zi a ședinței noastre de astăzi Pl-x 433, reorganizarea administrativ-teritorială, propunerea domnului Benga.
Două minute – timp de dezbateri.
Mulțumim.
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Chiar am crezut că veniți cu o propunere serioasă de prelungire a programului de lucru.
Domnule deputat, după cum știți, programul de lucru a fost aprobat.
Continuăm, așadar, dezbaterile noastre și îl invit la cuvânt pe domnul deputat Axinia Adrian-George, pentru a lua cuvântul pe timpul rămas Grupului parlamentar AUR. Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Supuneți la vot!
Voci din sală
#85365Supuneți la vot!
Mulțumesc.
Domnule ministru Boloș,
Vreau să fiu eu primul reprezentant al opoziției care vă laudă pentru ceva. Mi se pare extraordinar ca un om care s-a înfipt atât de sus în ierarhia puterii să poarte în suflet dragostea pentru Dumnezeu. Este un lucru pentru care vă felicit!
Iar toate miștourile care s-au făcut la adresa dumneavoastră pe acest subiect, din partea unor progresiști care l-au abandonat de mult pe Dumnezeu, sunt un lucru de care ar trebui să le fie rușine!
Tocmai pentru că apreciez credința dumneavoastră, un lucru atât de rar în vremuri atât de tulburi, vă îndemn, indiferent de rezultatul votului pe această moțiune simplă, să vă dați demisia, pentru că ați ajuns să faceți mai mult rău decât bine. Sunteți folosit pe post de paratrăsnet de un PSD dornic să-și strângă bani pentru a cumpăra voturi, prin tot felul de pomeni electorale, în 2024. Marcel Ciolacu vă scoate la înaintare și vă pune să scoateți din foc castanele pe care chiar el le-a aruncat acolo. La fel cum PNL-iștii văd în dumneavoastră, domnule Boloș, un acar Păun pentru momentul în care se va sparge buboiul datoriei publice pe care ei au crescut-o cu aproximativ 350 de milioane de lei în perioada 2020–2023, cât timp Orban, Cîțu și Ciucă au fost prim-miniștri.
Adevărul gol-goluț este că s-au folosit de Ministerul Finanțelor ca de o coadă de topor, pentru a da în cap antreprenorilor români, cu modificări de fiscalitate demne de o ocupație străină, de parcă ei ar fi grofi și noi, românii plătitori de taxe, șerbi pe moșia lor. Urmați-vă deci, domnule Boloș, chemarea de preot misionar!
Dacă vă încăpățânați totuși să rămâneți printre cele lumești, fiți sincer cu aproapele dumneavoastră! Spuneți-le adevărul românilor! Vorbiți-le de datoria publică de 712 miliarde de lei! Vorbiți-le de cele 70,1 miliarde de lei plătite în ultimii doi ani și jumătate ca dobânzi la creditele deja antamate! Spuneți-le cum dobânzile pe care le va plăti România anul acesta pentru împrumuturi vor fi mai mari decât creșterea economică!
Vă rog să cugetați la încheierea...
## **Domnul Adrian-George Axinia:**
...iubirea și iertarea Domnului, chiar dacă vă veți pierde funcția ministerială, pe care spuneți că nu dați 30 de arginți. Vă mulțumesc.
O invit la cuvânt, din partea deputaților neafiliați, pe doamna deputat Violeta Alexandru.
## Mulțumesc.
## Domnule ministru,
Am să vă spun direct – e târziu, nu mai are sens să ne ocolim după niște adevăruri evidente: locul dumneavoastră este în PSD. Nu aveți nimic în comun cu o gândire de dreapta, cu o gândire liberală, cu o gândire a unui om care știe că tot ce înseamnă sistem public, inclusiv indemnizațiile noastre, salariile tuturor bugetarilor sunt plătite de oamenii din mediul privat.
În momentul în care îți fixezi ca prioritate să pui în genunchi mediul privat, după ce vara trecută ai mai venit cu niște taxe, după câteva luni mai vii cu altele și eu nu cred că se termină aici, mă aștept să veniți cu noi măsuri împotriva mediului privat, asta înseamnă că ai instinct de om de stânga, să conservi, să prezervi tot ce înseamnă aparat de stat și privilegii și să iei ultima piele de pe omul din mediul privat și să-l storci de taxe peste taxe, ca să poți să alimentezi un sistem privat nereformat și care nu livrează ceea ce populația așteaptă și merită.
În mod evident, ceea ce faceți în acest moment se numește un atentat la adresa celor care lucrează în economia reală, pe umerii cărora puneți toate poverile pe care vi le puteți imagina, în numele unui PNRR în care nu scrie să omorâți mediul privat, ci scrie să reduceți cheltuielile publice, să reduceți deficitul.
Și orice om de dreapta știe că este în fața unei opțiuni – fie mărești taxele și iei pieile de pe spatele privaților, fie tai în carne vie în mediul public, reduci aparatul public.
Dar, sigur, ești om serios, nu vii cu ideea să-și taie primarii hârtia igienică din cumpărături, că e cam multă și nu e cazul;
Vă rog să vă apropiați de final.
...este evident...
Și mă apropii de final. ...că nu aveți bani.
V-ați bătut joc, ați jucat țonțoroiul pe bugetul compus din taxele și impozitele oamenilor și acum vă dați că țineți lecții, predici, ne spuneți cum ar fi bine să fie bine.
Singura soluție este ca dreapta să vină la guvernare.
Forța Dreptei își ia angajamentul ca toate aceste aberații...
Vă mulțumesc.
## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**
...să fie rase în prima zi în care vom ajunge la guvernare. Mulțumesc.
O voce din sală
#92006## **O voce din sală:**
Bravo!
Doamnelor și domnilor deputați, Grupul parlamentar al PSD, respectiv Grupul parlamentar al PNL au la dispoziție timp.
Dacă doresc să îl folosească?
Dacă nu, îl invit, în încheierea dezbaterilor, din partea Guvernului, pe domnul ministru al finanțelor, domnul Boloș, să ia cuvântul.
## **Domnul Marcel-Ioan Boloș:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Înainte de a vă mulțumi pentru toate observațiile și criticile asumate, unele dintre ele poate nu chiar conforme cu realitatea, aș vrea să-i amintesc doamnei deputat Violeta Alexandru că politica nu trebuie să te desprindă de realitate și să nu mai fii cu picioarele pe pământ.
Am spus că reforma fiscală este cea care este consemnată în Planul național de redresare și reziliență. Punctul de plecare a ceea ce noi discutăm astăzi este Planul național de redresare și reziliență.
Și o invit pe doamna deputat să citească conținutul jaloanelor 205, 206 și 207, unde, în mod clar, negru pe hârtie, se scrie că sistemul fiscal se schimbă pentru microîntreprinderi, facilitățile fiscale pentru construcții, industria alimentară și agricultură se elimină treptat.
Și, astăzi, nu știu care este legitimitatea unui demers pe care opoziția îl face, prin semnatarii moțiunii simple, la adresa mea.
Nu știu unde este legitimitatea unui astfel de demers, câtă vreme dumneavoastră ați scris negru pe alb acolo că reforma fiscală se va întâmpla.
Spuneați de reducerea de cheltuială publică.
Nu mai puțin de trei măsuri. Una în ordonanța... sau unele... în Ordonanța nr. 34/2023 – spune foarte clar despre cheltuielile de funcționare ale statului.
Alte măsuri – în Legea nr. 296, recent intrată în vigoare, trei capitole despre reducerea cheltuielilor publice.
Și vineri s-a aprobat, prin Ordonanța de urgență nr. 90/2023, iarăși un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice.
Mulțumesc, domnule ministru. Stimate colege și stimați colegi...
O voce din sală
#96428## **O voce din sală:**
Drept la replică.
## **Domnul Lucian-Nicolae Bode:**
Doamnă deputat, nu există drept la replică, nu v-a jignit nimeni.
Vă rog să-mi permiteți să închei aici dezbaterile, să propun încheierea dezbaterilor.
Votul asupra moțiunii va avea loc mâine, la ședința de vot final.
Declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. O seară frumoasă tuturor!
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#96922„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|486619]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 146/15.XI.2023 conține 16 pagini.**
Prețul: 80 lei
## Doamnelor și domnilor deputați,
Haideți să vă citesc puțin din Planul național de redresare și reziliență, document de țară care a fost lucrat de o parte din semnatarii moțiunii și asumat în timp ce erau la guvernare! Jalonul 205, care obligă la modificarea Codului fiscal din România, în totalitatea lui, parte din cererea de plată nr. 4, adică această cerere care urmează să fie depusă probabil anul viitor, în plin an electoral.
Vă citez din conținutul jalonului: „Accentul se va pune pe eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, respectiv impozitul pe profit.” O lovitură mai cumplită pentru plătitorii de impozite și taxe nici că se putea.
Aceasta înseamnă că nu vin zile ușoare peste contribuabili, peste plătitorii de impozite și taxe, aceasta deoarece nu avem în legea noastră cu măsurile fiscalbugetare poate nici 50% din duritatea măsurilor pe care semnatarii moțiunii simple le-au introdus în Planul național de redresare și reziliență.
Jalonul 206 lovește direct în microîntreprinderi, care se pare că acum sunt apărate de către semnatarii opoziției. Dacă acest lucru nu vă era clar, parte și acest jalon din cerea de plată nr. 3, vă citesc și de aici: „Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor.”
Domnilor parlamentari semnatari ai moțiunii simple, vă readuc aminte ce s-a scris în Planul național de redresare și reziliență, adică, cu alte cuvinte, simplu spus, să înțeleagă toată lumea, trebuie să reducem plafonul actual de venit. De la 500.000 euro, cât este în prezent, până la 60.000 euro, iar aproape peste 176.000 de companii să treacă la impozitul pe profit.
Nu este aceasta o lovitură cruntă dată microîntreprinderilor, cu însăși voința dumneavoastră, cu jaloane care au fost trecute de către dumneavoastră în Planul național de redresare și reziliență?
Mai departe.
Jalonul 207, scris tot în PNRR, tot de semnatarii moțiunii simple: „Eliminarea altor stimulente, cu scopul de a simplifica sistemul fiscal”, adică eliminarea treptată a facilităților fiscale din agricultură, construcții și industria alimentară. Jalonul este parte din cererea de plată nr. 4, adică o obligație certă pentru România.
Deci cine a dat, domnilor, în micile afaceri? Cine crește taxele românilor? Ministrul și Ministerul Finanțelor?
## **Domnul Cătălin Drulă**
Noi, în schimb, ne-am luptat să păstrăm cota unică de impozitare de 10%, să menținem cota de 8% pentru dividende, fiind solicitată creșterea chiar la 16%, și să respingem cu vehemență creșterea TVA-ului la 21%.
Doamnelor și domnilor deputați,
Mă întorc acum la problema moțiunii simple, iar primul lucru pe care trebuie să îl lămurim este acela unde suntem acum și ce avem de făcut în continuare.
În luna iunie 2023, pe data de 15, când am preluat mandatul de ministru al finanțelor României, deficitul bugetar era deja la cote alarmante, respectiv 2,34% din PIB, ceea ce în termeni nominali a însemnat 37,44 miliarde lei. Aceasta a fost situația grea a României pe care am găsit-o. Pentru toată lumea este foarte clar că am ajuns într-un moment-cheie, în care, așa cum spune vorba românului, ne-am întins mai mult decât ne este plapuma, adică am cheltuit, numai până în luna mai 2023, cu 37,44 miliarde de lei mai mult decât aveam veniturile realizate.
Din acest motiv, Comisia Europeană s-a activat rapid și în data de 10 iulie 2023 s-a aflat în misiune specială în România pe acest subiect, atrăgându-ne atenția că trebuie să facem ceva cu problema deficitului bugetar, întrucât ne așteaptă o serie de reforme în față, prevăzute în PNRR, cu costuri enorme. Și, dacă așa stau lucrurile, ne îndreptăm spre dificultăți financiare care, pentru țara noastră, vor fi greu de rezolvat ulterior.
Mai mult, ritmul anual, aproape amețitor, de creștere a cheltuielilor de funcționare ale statului a ajuns la peste 17% la data preluării mandatului, iar cel al cheltuielilor de personal, de asemenea, la cote alarmante.
Cum toate acestea nu erau de ajuns pentru noi, în Programul de convergență al României, aprobat prin decizia Comisiei Europene, a fost prevăzut, nici mai mult, nici mai puțin, pentru anul 2023 o țintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB, fără ca un astfel de obiectiv, îndrăzneț de altfel, să fie însoțit de măsuri fiscal-bugetare, de tăiere de cheltuieli publice sau de măsuri de combatere a evaziunii fiscale.
## Doamnelor și domnilor deputați,
În lipsa unor măsuri concrete, deficitul bugetar crește în continuare, deși ne-am chinuit cu măsuri interne să îl ținem pe loc în lunile iunie, iulie și august. Chiar și așa, după cum vedeți, deficitul bugetar a ajuns din nou la cote alarmante la sfârșit de septembrie, respectiv la 3,56% din PIB, adică nu mai puțin de 56,96 miliarde de lei. Să înțeleagă și cei din opoziție, dacă am converti suma în kilometri de autostradă, suntem pe minus cu vreo 2.280 de kilometri, cât să facem o autostradă de la București la Paris, iar datoria publică se apropie vertiginos de 800 de miliarde de lei. Consecința? Una fără precedent. Dobânzile în acest an vor depăși 30 de miliarde de lei, ceea ce pe viitor va pune presiune și mai multă pe cheltuielile bugetului de stat.
Și, dacă tot suntem la capitolul riscuri, ce riscăm, atunci trebuie să le spunem clar și răspicat românilor că riscul cel mai mare pentru fiecare dintre noi este să avem blocate investiții de peste 75 de miliarde de euro din fonduri europene. Adică să le spulberăm celor vulnerabili, românilor noștri, visul la infrastructura de apă, canalizare, construcția de autostrăzi, drumuri naționale și județene, căi ferate, modernizare de școli, modernizare de spitale, investiții în cămine de bătrâni și multe, multe altele. Vrem noi acest lucru? Nu avem noi înțelepciunea necesară să ne rezolvăm singuri problemele la noi acasă? Vrem ca vreo instituție financiară internațională să ne pună la punct efecte catastrofale, cum au fost cele din trecut? Nu cred că avem nevoie de aceste lucruri, sub nicio formă și cu niciun preț.
Mai mult, am primit nota exorbitantă de plată prin PNRR și prin Programul de convergență, care sună cam așa: „Reducere de deficit bugetar de la 4,4% din PIB la 3% din PIB, adică 22,4 miliarde lei; reforma pensiilor generale cu buget estimat – încă 16 miliarde de lei; reforma salarizării unice – minimum 10 miliarde lei.” Adică un total al acestei note de plată de 48,4 miliarde lei. Cam scump, nu-i așa?
Deși în PNRR, grație celor care l-au elaborat, totul era, acest cost și această notă de plată, pe umerii contribuabililor, iar în vreme de criză este greu să scoți aproape peste 10 miliarde euro din economie, noi am venit și am spus: „Nu lăsăm totul pe umerii mediului de afaceri, ci tăiem și din cheltuielile publice și începem lupta adevărată cu evaziunea fiscală.”
Doamnelor și domnilor deputați,
În mod concret, planul de măsuri fiscale, care, așa cum am spus, este cam 50% din duritatea măsurilor fiscale care urmează, conform PNRR, elaborat de semnatarii moțiunii simple, sună cam așa:
1. Reducem, pe cât posibil, fenomenul de transfer al banilor de către filialele din România către societățile din străinătate. Fenomenul a atins cote alarmante, peste 20 de miliarde de lei anual, și, desigur, protejăm, prin mecanism, investițiile proprii ale companiilor.
2. Impozităm cu 2% cifra de afaceri a băncilor, ale căror profituri sunt destul de consistente încât să le permită băncilor plata acestui impozit minim pe cifra de afaceri, fără ca acest lucru să se răsfrângă asupra ratelor și dobânzilor plătite de români la bănci.
3. Exploatăm corect bogățiile țării, în interesul oamenilor – și vorbim aici de țiței și gaze naturale –, și un impozit de 0,5% din cifra de afaceri, care este mai mult decât rezonabil, fără ca acesta să afecteze prețul la pompă al combustibilului.
Ajungeți la constructori și la agricultori.
Păi, domnilor, PSD a introdus acele facilități. Bine v-a zis domnul ministru, dumneavoastră – că de-aia am spus moțiunea „Ghinea & Co.” și că vă bateți cu armele dumneavoastră – ați scris în PNRR renunțarea la aceste facilități și acum nu mai puteți de grija angajaților din construcții și din agricultură și de grija întreprinzătorilor din agricultură și din construcții.
Avem o altă inepție în această moțiune. Și ajungem la un subiect extrem de drag dumneavoastră, dar drag doar atunci când sunteți în opoziție, că atunci când erați la guvernare ați fugit ca dracul de tămâie și ați avut și ministrul justiției. Ați ghicit: pensiile speciale.
Și, pentru a nu avea alte discuții – v-am spus că vă bateți cu armele dumneavoastră –, să cităm din domnul ministru: „Pensiile speciale nu se pot desființa. Este o chestiune sensibilă și nu ne putem juca. Eu nu pot să arunc în aer tot sistemul. E simplu să spui.” Aici avea dreptate.
Ați spus în opoziție, ați tăcut la guvernare și acum spuneți iar în opoziție.
Cam asta, cam asta, dragi colegi, despre această moțiune.
Dacă ar fi fost lucruri de dezbătut, cu siguranță, aș fi dezbătut, dar ipocrizia – și ipocrizia la nivel înalt – nu merită dezbătută.
E un singur lucru care îmi place în moțiunea dumneavoastră, trebuie să recunosc, să fiu corect până la capăt, dar tot o ipocrizie este: aceea cu „domnul Marcel”.
Vă doriți dumneavoastră să spargeți două geamuri cu o piatră, dar nu merge.
Mulțumesc frumos.
Eu vă zic să aveți un pic mai multă grijă cu asta! Republicile se schimbă. Și Ceaușescu, și alții dinainte au crezut că n-o să răspundă. Nu poți să-ți bați joc de o țară, să subminezi economia națională și să crezi că nu vei răspunde!
Cine vă permite dumneavoastră să nu faceți rectificare? Niciun guvern din țara asta, oricât de hulit, oricât de nenorocit și plin de corupție, oricât de detestat, nu și-a permis să nu facă rectificare.
De ce nu faceți rectificare? Pentru că refuză cei din Ministerul Finanțelor să accepte falsurile dumneavoastră? Refuză să scrie pe hârtie că se poate sub 6%?
Nu se poate sub 6% și știți foarte bine. Și dacă, _in extremis_ , o să faceți asta pe cash, ca un țepar de la un SRL care nu plătește facturi deja emise, pe SA n-o să păcăliți pe nimeni.
Știu ce sperați. Sperați că trec alegerile de anul viitor și că mai ține..., mai ține șarada până atunci.
Asta înseamnă distrugere a economiei românești, asta înseamnă pierdere de valoare, asta înseamnă refuzarea dreptului acestei țări la prosperitate. Și, da, înseamnă că și din 2025 va fi mult mai greu de curățat după acest fel mizerabil de a guverna, în care v-ați dat derogare de la orice normă, de la orice lege, de la Constituție, până la urmă.
Parlamentul, aici, ar trebui să decidă unde merg banii. Ați băgat mâna după banii primarilor acum. Ați vorbit cu câțiva primari mari să tacă deocamdată, o lună, două; o lună, două.
E o minciună și știți și voi foarte bine. Nu poți să faci un buget care e construit pe un deficit de 70 de miliarde și să ajungi la 120. Cum ajungi acolo? Cu cheltuieli făcute cu nesimțire.
Spuneți că nu se pot reduce cheltuielile. Nu, spuneți două lucruri. Spuneți o minciună: că ați redus cheltuielile. N-ați
redus nicio cheltuială. Secretarii de stat sunt tot ăia, e același număr de secretari de stat. Și știți cum se schimbă? Nu prin vreo lege asumată, angajarea răspunderii, urmare pachet legislativ, ceva epocal. E o hotărâre de guvern care stabilește numărul secretarilor de stat la fiecare minister. Dacă vrea domnul Ciolacu, dacă vreți dumneavoastră, puteți să renunțați acolo, din pleiada aia, care e lângă dumneavoastră, de oameni pe care îi cărați în toată administrația. 800 de oameni ați adus în plus la MIPE, 20% la salarii, la ANAF.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
– intervine la limita constituționalității în activitatea autorităților publice locale, limitându-le autonomia în deciziile care privesc comunitățile locale, în modul de cheltuire a veniturilor proprii, în derularea contractelor legal încheiate.
Dragi colegi,
Analiza acțiunilor Ministerului Finanțelor ne conduce spre următoarele concluzii:
– că poți avea un buget, teoretic, consensual, dar, practic, poți să iei deciziile de unul singur;
– că, deși reguli există, le poți încălca fără repercusiuni;
– că poți cere austeritate și poți bloca, sub amenințarea amenzilor, cheltuielile tuturor, în timp ce tu nu numai că nu te restrângi, ci angajezi cheltuieli noi; personal suplimentar la MIPE – nu-i așa, domnule ministru? –, inspectori și controlori la Ministerul de Finanțe, consultanți la Consiliul Fiscal, plăți salariale și plăți sociale la diverse ministere;
– că poți să nu achiți facturile la timp, sub impresia că amânarea nu atrage consecințe...
Adică una spuneți la Bruxelles și alta spuneți aici, acasă. ## **Domnul George-Nicolae Simion**
Așadar, dragi colegi, v-am spus că m-am gândit și vă aduc aminte, v-am spus că m-am gândit dacă într-adevăr cuvântul „ipocrizie” este cel care caracterizează cel mai bine moțiunea de astăzi și am zis că dacă ipocrizie egal USR, m-am uitat în Dicționarul explicativ al limbii române, să văd și restul sinonimelor dacă cu adevărat se potrivesc. Și vă spun ce am citit.
Deci, dacă ipocrizie egal USR, duplicitate egal USR, falsitate egal USR, fățărnicie egal USR, minciună egal USR, perfidie egal USR, prefăcătorie egal USR, viclenie egal USR, vicleșug egal USR. Și mai zice în DEX că mai rar folosit e „fariseism”, care e egal USR, sau „machiavelism”, care e egal tot USR.
Vă mulțumesc mult.
În primele 9 luni ale anului 2023 România a plătit dobânzi de 23,6 miliarde de lei, reprezentând deja 1,5% din PIB și 5,5% din cheltuielile bugetare.
Nu-i lăsați, domnule Boloș, să vă folosească buna-credință pentru a promova un buget 2024 plin de bube, pentru că tot pe dumneavoastră vă vor arunca la gunoi, ca pe o măsea stricată, după ce nu le veți mai fi de folos!
Vă las să cugetați la cuvintele lui Nicolae Steinhardt: „Nicăieri și niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proști. Ne cheamă să fim buni, blânzi, cinstiți, smeriți cu inima, dar nu tâmpiți.”
Spuneți-le românilor adevărul și a dumneavoastră va fi...
vii cu lucruri serioase, reduci ceea ce presa ți-a arătat ani de zile, instituții publice întregi care nu funcționează, care stau degeaba, unde se taie frunză la câini, nu se întâmplă nimic, dar statele de plată sunt pline.
Nu vreți să faceți lucrul acesta, nu aveți cum să vă legitimați ca fiind om de dreapta, pentru că îi jigniți pe toți cei care gândesc în sens sănătos pentru această țară, și anume că aparatul public trebuie micșorat la minimum posibil, că oamenii trebuie să lucreze în aparatul public strict pe criterii de performanță – nu te potrivești, nu ai chemare pentru sistemul public, n-ai de ce să stai acolo.
Instinctul nu trebuie să fie să-i omori, să-i pui în genunchi, să le iei efectiv oxigenul celor care ne plătesc, inclusiv nouă, stimați colegi, adică mediul privat, indemnizațiile, și tuturor celor care lucrează în sistemul public.
Dar eu am un lucru foarte clar de spus – este evident, din întârzierile la plată pentru privații care lucrează în proiectele de investiții publice, din întârzierile la plată pentru medicii de familie care stau cu frica în sân, de la lună la lună, că nu le decontează Casa cheltuielile, din răspunsurile evazive și din păcăleala pe care o faceți față de profesori...
Unde scrie asta în Planul național de redresare și reziliență? Nicăieri. Nu este niciun cuvânt scris despre ceea ce spuneați mai înainte, să reducem cheltuielile publice.
Păi, tocmai acest lucru, pe parcursul anului 2023, am făcut. Am încercat ca întreaga notă de plată pe care am primit-o prin Planul național de redresare și reziliență, respectiv: 22 de miliarde pentru reducerea deficitului bugetar, 16 miliarde de lei pentru reforma pensiilor generale, 10 miliarde de lei pentru Legea salarizării unice...
O notă usturătoare, de 48 de miliarde de lei. Nu am lăsat să fie în întregime o sarcină pe contribuabil, am încercat ca, prin reducerea de cheltuială, prin măsurile de combatere a evaziunii fiscale, să ușurăm această sarcină și, împreună, cu toții, să mergem spre obiectivul nostru de țară.
Nu este deficitul bugetar al ministrului finanțelor și al Ministerului Finanțelor, ci este un obiectiv de țară al întregii Românii.
Respectarea angajamentelor asumate de țara noastră prin Programul de convergență înseamnă să păzim cele 75 de miliarde de euro pe care le avem alocate prin investițiile din fonduri europene, respectiv să facem investițiile pentru
apă, canalizare, pentru drumuri asfaltate, pentru autostrăzi, pentru construcția de linii de cale ferată, pentru modernizarea de școli, pentru modernizarea de spitale.
Asta înseamnă că ne pasă de investițiile care sunt în Planul național de redresare și reziliență.
Asta înseamnă că ne pasă de investițiile care sunt în politica de coeziune.
Cum putem să spunem că noi nu trebuie să luăm măsuri pentru o situație atât de delicată pe care o avem din perspectiva deficitului bugetar și să stăm nepăsători, ca anul viitor să nu ne mai putem atinge de fondurile europene?
Acest lucru nu se va întâmpla.
Iar în ceea ce privește partea de cheltuire a banului public, câtă vreme voi gestiona fondurile publice, nu voi lăsa ca astfel de cheltuieli, care nu sunt necesare, raportat la momentul greu pe care îl parcurgem, să se întâmple.
În încheiere, vă mulțumesc pentru sfaturile și criticile pe care mi le-ați adresat. Este un exercițiu democratic pe care îl parcurgem, însă aș vrea să se înțeleagă că reforma aceasta fiscală, pe care noi o avem în față și pe care noi trebuie să o implementăm, are ca punct de plecare Planul național de redresare și reziliență.
Vă mulțumesc.