Stenogramă plen

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința...

Stimați colegi,

O să vă rog să luați loc în sală, pentru a putea deschide această ședință a Senatului, de astăzi, 13 martie 2023.

Din 136 de senatori prezenți, până în acest moment suntem înregistrați 74 de colegi.

Înainte de a trece la ordinea de zi, vă informez că domnul senator Bob Virgil-Marius a invitat la balcoanele Senatului României un grup de vizitatori din județul Sălaj, niște tineri care ne onorează astăzi cu prezența.

Și am să citez că sunt la invitația „celui mai simpatic senator al opoziției”.

O vizită plăcută, stimați colegi! Doamnelor și domnilor,

Voi conduce această ședință împreună cu colegii mei secretari de ședință Roberta-Alma Anastase și domnul senator Ion Mocioalcă.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită.

O să vă rog să introduceți cartelele, pentru a putea da... Pe procedură, vă invit la microfonul 2, vă rog.

N-aveți cartelă, domnule senator? În regulă.

În afară de Grupul UDMR, mai sesizează vreun grup parlamentar că nu este cartelă de vot?

Nu. Atunci, o să vă rog să vă pregătiți aceste cartele, pentru a da un vot pe ordinea de zi a ședinței plenului, așa cum ea a fost distribuită.

Nefiind comentarii,

Stimați colegi, vom trece la secțiunea I a ordinii de zi.

La punctul 1, secțiunea I, avem un Raport asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea 2022.

Vă reamintesc că, potrivit art. 188 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial biroului un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. Acest raport este prezentat plenului la începutul fiecărei sesiuni.

Este, de asemenea, afișat pe pagina de internet a Senatului.

O invit la microfon pe doamna senator Boancă, microfonul 6, pentru prezentarea succintă a raportului.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

În temeiul prevederilor art. 188 alin. (3) din Regulamentul Senatului, vă prezentăm Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea 2022.

Astfel, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2022 Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa un număr de 139 de reclamații și petiții.

Din cele 139 de sesizări analizate, 133 de petiții au fost luate în considerare, iar șase au fost clasate.

Pentru 98 de petiții au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a problemelor care făceau obiectul petițiilor (evidențiate în anexele nr. II și IV), iar în 35 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor pentru a răspunde la întrebările formulate, la solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă etc. ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări când soluționarea petițiilor exceda competența Parlamentului, după caz.

Așa cum am prezentat în anexele nr. II și IV, pentru soluționarea celor 98 de petiții care au fost înaintate unor organe sau structuri ale statului s-au formulat 198 de sesizări, din care 104 către instituții reprezentând administrația publică centrală sau locală, 14 adrese către instituții ale sistemului judiciar și 80 vizând structuri ale Parlamentului.

Raportul detaliat se va regăsi – și se găsește de fapt – pe pagina de internet a Senatului.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, doamna senator, pentru prezentarea succintă a raportului.

Raportul, după cum știți, nu se supune votului, este doar spre informare.

Ca atare, vom trece la punctul 2, secțiunea I – avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 10 martie 2023, a unei inițiative legislative.

Această notă e afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativa se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din

Regulamentul Senatului, urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3, stimați colegi, stimate doamne senator, domnilor senatori, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea BP.

Acesta a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Punctul 4, secțiunea I, aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

Conform art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea, până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

BP-ul de astăzi a analizat solicitarea inițiatorilor de retragere din procesul legislativ a acestei inițiative – vorbim de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (L857/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îl invit pe domnul președinte al Comisiei de buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital, domnul senator Neagu, să ne prezinte, pe scurt, raportul comisiei.

Scuze, numai o secundă.

Pe procedură doriți? Explicarea votului la votul dinainte? Domnule președinte Neagu, vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul, ca să...

Vă rog, aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă.

Ne bucurăm că după câteva săptămâni de presiuni în Senatul României, și din partea noastră, a USR, și din partea societății civile, i-a venit PNL-ului mintea la cap și a renunțat și la această inițiativă, dintr-un șir larg și frecvent de inițiative neinspirate.

Lipsește liderul să își asume, dar vreau să se puncteze acest aspect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mă bucur că v-ați explicat votul atât de interesant, vorbind despre PNL. E o treabă și asta.

Domnule președinte al Comisiei de buget, finanțe, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului. Microfonul 2.

Mulțumesc, doamnă președintă.

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

Un grup de inițiatori PSD, UDMR și din PNL.

Comisia de buget, finanțe a luat în dezbatere propunerea legislativă, care are ca obiect de reglementare crearea unui cadru legal care să respecte principiul constituțional care statuează egalitatea în fața legii, măsurile propuse în acest sens contribuind la scurtarea duratei dintre data virării de către instituția bancară a sumelor din documentul de înființare a popririi și evitarea blocării nejustificate a conturilor contribuabililor, cu consecințe negative și nejustificate asupra activității acestora.

Comisia pentru drepturile omului a dat un aviz favorabil. Consiliul Fiscal – favorabil.

Legislativ – favorabil.

Economic și Social – favorabil.

Comisia de buget, finanțe supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Facem precizarea: Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare există intervenții? Pare că nu există.

Voi lăsa punctul 1 la vot final.

Punctul 2 – avem o Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L859/2022).

Declar dezbaterile generale deschise.

Voi da cuvântul inițiatorului.

Doamna deputat Stoica, vă rog, pe scurt, să vă prezentați inițiativa.

## **Doamna Diana Stoica** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Am inițiat acest proiect de lege, pe care dumneavoastră probabil îl știți drept „Fără păcănele lângă școli”, împreună cu colegii mei Filip Havârneanu și Sebastian Cernic, din dorința de a proteja copiii.

Vedem cu toții că România este efectiv sufocată de jocuri de noroc. Gândiți-vă că avem patru aparate la mia de locuitori. Vedem în fiecare zi prea mulți elevi care-și petrec pauzele, uneori chiar și zile întregi, în aceste amplasamente. Ne scriu prea multe mame care și-au pierdut copii din cauza acestei dependențe de jocuri de noroc.

Organizația Mondială a Sănătății a încadrat această dependență în rândul bolilor mintale. Ele sunt mai rău decât un viciu, sunt considerate o afecțiune psihică, iar specialiștii

spun că dependenții au nevoie de același număr de ani ca tratament egal cu cei pe care i-au petrecut prin aceste săli de jocuri de noroc. Cred că este responsabilitatea noastră să facem curățenie și să ne asigurăm că protejăm viitorul acestei țări, adică copiii.

Vă mulțumesc, doamna deputat, și vă felicit pentru inițiativă!

La cuvânt, din partea Grupului AUR, este înscrisă doamna senator...

A, raportul! Iertați-mă! Am văzut-o tot pe doamna Boancă înscrisă și m-am grăbit către doamne să le dau cuvântul.

Din partea Comisiei juridice, care împreună cu Comisia economică a elaborat un raport comun, îl invit pe domnul președinte să prezinte raportul.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Raportat la dispozițiile de drept formal incidente, am fost sesizați, respectiv Comisia juridică și Comisia economică, pentru dezbaterea unei inițiative extrem de importante, respectiv Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, înscrisă sub L859/2022.

În urma dezbaterilor reușite astăzi în cadrul comisiilor reunite, comisii raportor, dar care aveau în spate discuții ample în cadrul Comisiei juridice și, de asemenea, în comisiile avizatoare, Comisia de învățământ, Comisia pentru drepturile omului, a reieșit necesitatea completării, prin amendamente, a acestei propuneri legislative.

Și, astfel, față de propunerea inițială, care limita poziționarea acestor păcănele în proximitatea, respectiv într-o rază de 300 de metri față de locații speciale cum ar fi locuri de joacă pentru copii, unități școlare, unități de cult, au fost introduse și unitățile bancare, de credit, precum și unitățile nonbancare, aici făcând trimitere în special la structurile de amanet. De asemenea, a fost definită această rază de 300 de metri din perspectivă pietonală, și nu neapărat matematică, directă. Ca urmare a avizelor favorabile date de către comisiile de specialitate și a amendamentelor admise – au fost, de asemenea, și amendamente respinse –, comisiile comune au adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise și cu amendamente respinse.

Menționez expres faptul că Senatul este prima Cameră sesizată și avem de-a face și în discuție cu un cvorum nespecializat, respectiv o lege ordinară, și nu una organică.

Mulțumesc.

O să mă înscriu și eu la cuvânt pe acest proiect, din partea Grupului PNL, dar înainte o să vă rog să-mi permiteți să-i dau cuvântul domnului Oprea Ștefan-Radu, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc, doamnă președintă.

Este o inițiativă legislativă bună, o inițiativă legislativă care dorește într-adevăr să îndepărteze păcănelele din drumul copiilor; lucru pe care l-am apreciat.

De aceea, Grupul senatorilor PSD și senatoarelor PSD va vota această inițiativă.

Însă vă spun de pe acum că lucrul acesta nu va rezolva problema. Și nu va rezolva problema celor care sunt dependenți, pentru că pentru dependenți, în mod real, nu am venit cu nicio inițiativă. Au nevoie de consiliere, au nevoie de oameni care să-i îndrume și lucrul acesta nu se întâmplă. Văd că este o... sunt mai multe inițiative legislative care vin să reglementeze în același domeniu și niciuna dintre ele nu a venit să rezolve problema în întreg.

Acest lucru l-am spus astăzi, împreună cu colegii din comisiile de specialitate, din comisiile raportoare, atunci când am cerut să fie amânată măcar pentru o săptămână această inițiativă, pentru a putea dezbate mai bine și a încerca să venim să legiferăm mai bine, pentru că avem experiența altor legi care vin să protejeze copiii, pentru că astăzi copiii nu au voie în sălile de jocuri de noroc și totuși se întâmplă să fie acolo, să fie prezenți. Repet, nu au voie, există o lege care spune că nu au voie să fie în sălile de joc.

Nu a fost să fie așa. Se pare că n-am vrut să-i ascultăm nici pe cei care sunt specialiști în acest domeniu, din Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, care au venit și au explicat că au nevoie de o normă mai clară pentru a putea aplica legea și a nu se întâmpla așa cum s-a întâmplat și cu legea veche, care a fost atacată de către Avocatul Poporului, pentru că intra acel registru în conflict cu GDPR-ul. Și-atunci, probabil că ar trebui să ne aplecăm un pic mai bine mai ales asupra amendamentelor.

Mulțumesc, domnule senator. Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să vă spun că proiectul e unul bun. A fost îmbunătățit la comisie.

Da, sunt de acord cu domnul senator Oprea – pe lângă felicitările pe care le transmit Dianei și colegilor care au inițiat și tuturor celor care au dorit să fie coinițiatori pentru a sprijini adoptarea acestei legi în comisie și în plen – că va trebui să fim mai structurați când vorbim de legislația legată de păcănele și de jocuri de noroc. Pentru că sunt – și am să încep cu concluzia – sunt foarte multe proiecte în Parlamentul României care reglementează, legiferează, doresc să modifice această legislație, însă fiecare, la momentul acesta, pare că vorbește pe limba lui și nu găsim un mod comun de gândire.

E drept, va trebui să modificăm legislația, astfel încât adolescenții care n-au voie să intre în sălile de păcănele să nu intre; deși, așa cum spuneau colegii mei, legislație există. Ar trebui să impunem restricții mai coerente, astfel încât lucrurile să se întâmple, și ar trebui să găsim și soluții pentru cei care astăzi sunt dependenți de jocuri de noroc.

Am văzut chiar astăzi un articol care ne spunea povestea unei femei care, după ce a pierdut banii la jocuri de noroc, la păcănele, cum le știm cu toții, s-a sinucis. Deci drama nu este doar a adolescenților, este inclusiv drama populației paupere, drama unor oameni care cred că altă soluție decât câștiguri la jocuri de noroc nu au ca să supraviețuiască.

Eu însă astăzi am să vă vorbesc despre adolescenți, despre faptul că sunt foarte mulți care consideră că aceste jocuri de noroc pot fi un mod de viață. Așa cum spuneam, legislația le interzice și, cu toate acestea, când ieși din liceu, te duci la 30 de metri direct în sala de jocuri de noroc, fără să-ți interzică cineva, adolescent fiind, să intri. Jucatul la păcănele trebuie să înțelegem cu toții că reprezintă o himeră. Toți tinerii care ajung într-o sală de jocuri de noroc ajung acolo pentru că își imaginează că acele câștiguri sunt facile, sunt imediate și-atunci, când găsești din 50 în 50 de metri o sală de jocuri de noroc, îți e foarte la îndemână, ca tânăr, să sari din liceu, să te duci în acea sală.

Vă mulțumesc mult, doamna președintă. Stimați colegi,

Propunerea legislativă pentru interzicerea păcănelelor în preajma elevilor este, probabil, cea mai importantă inițiativă legislativă la care lucrăm pentru protejarea vieții și a viitorului copiilor noștri. Trebuie să spunem „Stop!”. Este o necesitate să curățăm de tentații și de minciuni drumul spre școală sau spre locul de joacă al copiilor noștri.

În acest sens, USR a propus să nu mai existe săli de jocuri de noroc pe o distanță de 300 de metri în jurul locurilor pentru minori: al școlilor, al grădinițelor și locurilor de joacă. Este responsabilitatea noastră să-i ferim pe cei mici de mirajul norocului la păcănele, pariuri și alte jocuri.

Tinerii trebuie să vadă și să audă adevărul. Și adevărul este că pot deveni dependenți de jocuri de noroc. În loc de tineri independenți, care să se bucure de viață, vor ajunge vai de capul lor: datori, rupți de lume, disperați și singuri. Jocurile de noroc distrug vieți, distrug familii, distrug prietenii. Jocurile de noroc conduc la infracțiune, la furturi, la violență. Prea mulți tineri mor din cauza dependenței. Jumătate din dependenți au la un moment dat o tentativă de sinucidere.

În România nu există programe de prevenție și tratament, iar, în loc să se ocupe de astfel de programe, ONJN-ul a venit la Senat să țină partea industriei de noroc. ONJN-ul și Guvernul României s-au opus acestei legi, au dat un aviz negativ. Înțelegem astfel că Guvernul susține imperiul păcănelelor.

Trebuie să vă spun că Guvernul din Belgia a adoptat săptămâna trecută interzicerea reclamelor la jocurile de noroc. Marea Britanie, Spania sau Australia au votat legi prin care au limitat drastic expunerea tinerilor la riscul dependenței de jocuri de noroc. Astăzi în Parlamentul României este timpul să votăm și noi astfel de măsuri, până nu e prea târziu pentru generațiile de tineri actuale și viitoare. Dacă votăm această lege, putem spera că tinerii de azi vor putea să-și construiască viitorul liberi și viața pe care și-o doresc.

Aveți cuvântul, doamna senator Boancă, din partea Grupului AUR.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Sunt profesoară și sunt mamă și, în numele tuturor părinților, vreau să-i felicit pe inițiatorii acestei legi și pe cei care o susțin.

Astfel de legi sunt necesare și, har Domnului, să fie cât mai multe, pentru că doar așa se va putea clarifica modul în care această societate alege să-și securizeze perimetrul pentru copii, da, perimetrul în care copiii lor se mișcă și felul în care acești copii au sau nu acces la astfel de vicii.

Jocurile de noroc, precum drogurile, consumul de alcool, consumul de tutun, creează vicii care pot pune în pericol viața lor, a familiei. Și nu puține sunt cazurile de victime ale acestui viciu sau de părinți care au trecut, împreună cu ai lor copii, prin astfel de situații și care să nu fi spus cât de dramatică este renunțarea la asemenea... tare, să spunem, tare sociale, pe care copiii noștri le capătă din cauza noastră, a adulților care nu-i protejează suficient.

Din punctul meu de vedere și al Alianței pentru Unirea Românilor, astfel de spații în care se desfășoară jocuri de noroc trebuie să fie, cumva, la marginea orașului sau cumulate, nu știu, metropolitan, în așa fel încât accesul să fie cât mai redus.

Motiv pentru care, cu permisiunea dumneavoastră, doamna președintă, voi da citire unui amendament care ne-a fost respins în cadrul comisiei, cu rugămintea de a-l mai supune o dată votului plenului. Dacă-mi permiteți...

Vă ascult, doamna senator, vă rog.

...„La art. 15 alin. (2), lit. c) se modifică și va avea următorul cuprins”, punctul c): „Spațiul propus care nu are reclamă explicită și implicită, nu este situat în incinta sau pe raza de 300 de metri sau 1.000 de metri care are reclamă explicită sau implicită a unui așezământ de învățământ, unor locuri de joacă pentru copii, unor așezăminte de cultură, sănătate, cu caracter social, de culte religioase și altele asemenea sau în perimetrul delimitat destinat acestora; se interzice desfășurarea de jocuri de noroc în spații care din cauza amplasării ar conduce la obstrucționarea traficului sau la limitarea liberului acces către alte locații de interes (intrări în imobile, pasaje pietonale, stații ale mijloacelor de transport în comun etc.); în mod excepțional, se admite organizarea de jocuri de noroc în cinematografe, săli de spectacole, săli de sport, case de cultură și altele de acest fel, cu condiția să fie asigurate cumulativ următoarele condiții: acces separat pentru jucători, să nu fie deranjate în vreun fel celelalte activități și să poate fi restricționat total accesul minorilor.” Dacă...

Stimați colegi...

Și eu vă mulțumesc, dragi colegi. Noi vom vota pentru raportul de admitere.

Pentru amendamentul respins, da?

Stimați colegi, vă rog să introduceți cartelele în consolă, pentru că voi supune votului dumneavoastră amendamentul de pe tabelul de respinse, citit de doamna senator Boancă.

Sunteți... Bun.

Rog, vot.

9 voturi pentru, 16 contra, 52 de abțineri.

- Amendamentul va rămâne la respinse.

Din partea Grupului UDMR, o invit pe doamna senator Kovács Irina.

- Microfonul central sau doi? Doi, doamna senator. Vă rog, vă ascultăm.

## **Doamna Kovács Irina Elisabeta:**

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Aș dori să exprim părerea mea și părerea întregului Grup UDMR referitoare la această inițiativă legislativă. Susținem inițiativa legislativă, îi felicităm pe cei care au inițiat-o!

Și pot să afirm cu toată responsabilitatea că, în momentul în care am auzit de această inițiativă legislativă, am solicitat să fiu și eu coinițiatoare.

De ce am solicitat acest lucru? Pentru că, din experiența mea de director de liceu, un liceu situat central în municipiul Zalău, am avut, din păcate, experiențe extrem de nefericite legate de jocurile de noroc. Cazuri de copii care au ajuns să dezvolte dependențe, deoarece liceul era înconjurat de nu mai puțin de cinci săli de jocuri de noroc, cu păcănele, cu toate aparatele necesare, cu pariuri, cazinouri, baruri în care erau amplasate aceste aparate.

Din păcate, stimați colegi, țara noastră a ajuns un rai al jocurilor de noroc. Sunt convinsă că orașe celebre, precum Monte Carlo sau Las Vegas, ar fi invidioase pe orice orășel, comună sau, mă rog, municipiu, dacă ar vedea câte săli de jocuri de noroc, de pariuri, cazinouri există.

De când am afirmat public că susțin această inițiativă legislativă, am primit numeroase informații, filmulețe care prezentau elevi de la diferite licee care, în timpul pauzelor sau chiar în timpul orelor, intră în aceste localuri și nu doar că servesc o cafea sau poate chiar și altceva, ci își încearcă norocul și la aceste aparate.

Din păcate, aceasta nu este o dependență oarecare. Este o problemă, o tulburare extrem de gravă, din punct de vedere psihiatric, care, uneori, are rezultate dramatice.

Mulțumesc tuturor.

Dezbaterile au fost finalizate, fiind câte un vorbitor de fiecare grup.

Proiectul va rămâne la vot final.

La punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L864/2022).

Declar deschise dezbaterile generale.

Îl invit la microfon pe domnul președinte Neagu, al Comisiei de buget, finanțe, pentru prezentarea raportului. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președintă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 227 privind Codul fiscal – L864/2022

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a unor categorii de contribuabili, respectiv copii până la 18 ani, tineri 18–26: ucenici, studenți, tineri cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului, pentru venituri din salarii și asimilate salariilor realizate sub nivelul salariului minim brut pe țară.

- Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

- Comisia pentru sănătate – aviz negativ.

Ministerul de Finanțe, Guvernul – nu susțin.

Comisia a dezbătut și a adoptat, în data de 14.02, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, un raport de respingere.

Înaintăm plenului Senatului raportul de respingere și respingerea propunerii legislative.

Facem precizarea: Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc pentru prezentarea raportului.

Pe cei care au vorbit la punctul anterior îi rog să-și deselecteze opțiunile, că nici nu mai știu cine dorește să vorbească și cine nu. Sunteți vreo șase.

Din partea grupurilor parlamentare...

Domnule senator Mircescu, aveți cuvântul din partea Grupului USR.

Mulțumesc, doamna președintă.

Este una dintre inițiativele USR de susținere a tinerilor, în sensul integrării lor în muncă.

Avem o lege simplă, cu un impact bugetar minor, care prevede ca tinerii până în 26 de ani care sunt înscriși într-o formă de învățământ și lucrează să fie scutiți de plata asigurărilor sociale de sănătate pentru valoarea salariului minim. Ei oricum sunt asigurați pentru că sunt într-o formă de învățământ și cred că ar fi o bună soluție pentru a încuraja cât mai mulți tineri să lucreze, să se încadreze în câmpul muncii și să rămână în societatea românească ca oameni activi. Deși Comisia de buget a dat un aviz nefavorabil, sper ca în plen să votăm cu toții pentru lege și împotriva raportului dat de către Comisia de buget.

Mulțumesc.

În regulă.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai există înscrieri la cuvânt?

Nu există.

Punctul 3 va rămâne la vot final.

La punctul 4 este înscrisă Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluționare a cererilor aflate pe rolul comisiilor județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, și a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace dintre România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace dintre România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative (L865/2022).

Declar dezbaterile deschise.

La punctul 4 nu avem Guvern, nu? Nu.

Atunci, voi da cuvântul domnului președinte Țâgârlaș, care, din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație publică, va prezenta raportul comun elaborat. Aveți cuvântul, domnule președinte.

Microfonul!

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## 7.

Vă rog să fiți atenți la vorbitor.

7! Domnul Țâgârlaș la microfonul 7. Stafful tehnic, ne auzim?!

Are notă de trecere și 5-ul. E aici, e în regulă, merge.

Domnule senator, îmi cer scuze...!

Haideți că fac eu efortul ăsta, nu-i problemă!

...stafful tehnic funcționează după lună.

## Nu-i problemă.

Mulțumesc, doamnă președintă, pentru introducere. Accept și microfonul 5, chiar dacă nu-i 7.

Având în vedere raportul comun, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate pentru raport comun, în lumina dispozițiilor procedurale stabilite de către Regulamentul de funcționare și organizare a Senatului, asupra unei Propuneri legislative privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluționare a cererilor aflate pe rolul comisiilor județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunuri trecute în proprietatea statului bulgar și, de asemenea, pentru terenurile aflate în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța.

Astfel, inițiatorii au justificat demersul legislativ pentru celeritatea aplicării acestor despăgubiri și simplificarea procedurilor, care erau îngreunate de norme formale care afectau substanța dreptului vizat.

Consiliul Legislativ a avizat negativ. Criticile invocate de către Consiliul Legislativ au fost corijate prin amendamente, susținute în cadrul Comisiei juridice, respectiv în Comisia de administrație, de tehnică legislativă, vizate de Legea nr. 24.

De asemenea, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Comisiile avizatoare, în marea lor majoritate, au dat aviz favorabil.

Menționez faptul că suntem prima Cameră sesizată, în calitate de Senat, iar legea este una cu caracter ordinar. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare avem doritori? Nu avem.

Atunci, proiectul va rămâne, la punctul 4, la vot final.

La punctul 5 este înscrisă Propunerea legislativă pentru înființarea Băncii pentru Dezvoltarea Agriculturii din România, vorbim de Banca Agricolă – SA – L856/2022.

Comisia pentru agricultură și Comisia de buget, finanțe au elaborat un raport comun.

Domnule președinte Scarlat, prezentați raportul?

Da, doamnă.

Vreau microfonul 7, vă rog frumos.

L-ați vrut, l-ați primit. Vedeți, la dumneavoastră reacționează Tehnicul.

În funcție de persoană, bineînțeles.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Băncii pentru Dezvoltarea Agriculturii din România – Banca Agricolă – SA, deținută pe teritoriul și pe perioada cât există statul român – interesant, din partea colegilor de la AUR!

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ. Consiliul Economic și Social a transmis, de asemenea, un aviz negativ.

Banca Națională a României a transmis un aviz negativ. În ședința din data de 14.02, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere.

Raportul de reglementare... raportul cu obiectul de reglementare... Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2).

Legea face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, domnule senator Târziu, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Mulțumesc, doamna președinte. Stranie decizia comisiilor de raport!

Ce vrem noi să facem? Să înființăm o bancă pentru agricultori. De ce? Pentru că agricultorii nu au capital, nu sunt ajutați în momentele de cumpănă din timpul anului agricol, nu sunt ajutați să-și facă un plan pe termen lung, nu sunt ajutați cu credite pe termene convenabile și în condiții convenabile. În general, nu sunt ajutați, sunt doar exploatați. Când nu sunt ignorați.

Vrem să schimbăm lucrul acesta, pentru că România a fost grânarul Europei, poate să fie în continuare grânarul Europei, poate să hrănească mai multe state, fără niciun dubiu, însă nu fără ajutorul nostru, al celor care suntem puși aici ca să reglementăm în favoarea românilor, de orice categorie ar fi ei.

Agricultorii sunt lăsați de izbeliște, sunt uitați, așa cum am spus, când nu cumva sunt folosiți. De ce s-ar opune comisiile de raport n-am înțeles nici din raport, nici din dezbaterile din comisii. De ce ar vota plenul Senatului împotriva unei astfel de inițiative, iarăși, nu mi-e clar. Ce anume, stimați colegi, ne oprește pe noi să dăm o mână de ajutor agricultorilor, care sunt loviți și de secetă, sunt loviți și de impredictibilitatea din sistemul de taxare, sunt loviți acum, mai nou, și de criza cerealelor pe care au provocat-o prietenii noștri ucraineni, inundând piața din România cu o marfă proastă, dar în cantități mari și la prețuri foarte mici?!

De aceea, vă rog să vă gândiți foarte bine, înainte de a da acest vot pe acest proiect de lege, dacă agricultorii din România au sau nu au nevoie de o bancă a lor, care să-i ajute să-și desfășoare activitatea și care să îi ajute să hrănească România și o bună parte din Europa. Stimularea investițiilor din agricultură n-ar trebui să fie pentru nimeni ceva care să fie amânat _sine die_ și, de asemenea, n-ar trebui să fie în niciun caz pentru noi, parlamentarii, o piatră de poticnire.

Vă mulțumesc, domnule Târziu. Din partea Grupului PNL, domnul senator Scarlat. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Nu aș fi intervenit aici, sunt întru totul de acord când vine vorba de sectorul agroalimentar – și aici sunt de acord cu dumneavoastră, domnule lider.

Pe fond, de ce comisiile raportoare au dat un raport de respingere: pentru că este foarte subțire. Și este un mesaj către dumneavoastră, colegial: sunt inițiative bune pe fond, dar, din păcate, care nu respectă partea de... nu?... tehnică legislativă, nu rezolvi..., într-o lege de o pagină și jumătate nu poți să înființezi o bancă.

Cu privire la motivația respingerii – da? –, propunerea legislativă nu respectă cerințele legale pentru constituirea unei bănci și respectarea Legii nr. 207/2022. De aceea, și Banca Națională ne-a dat un aviz... Sunt de acord să inițiem cu adevărat un proiect de lege care cu adevărat să vină în sprijinul fermierilor și să existe acea posibilitate de a crea o bancă pentru sectorul agroalimentar din România.

Vă mulțumesc.

De aceea a fost și pe fond – și am vorbit și cu colegii dumneavoastră în comisie –, pur și simplu, nu am avut ce să scoatem din această inițiativă legislativă, din păcate.

Și mai aveți și alte inițiative bune pe fond, dar nu poți să aplici o lege într-o pagină.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Scarlat.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, punctul 5 rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de susținere a biotehnologiei în reproducție, pentru taurinele din România (L822/2022).

Declar dezbaterile deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, inegalabilul domn președinte Scarlat.

Prezentați raportul, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiect implementarea programului de susținere a biotehnologiei în reproducția la taurinele din România în vederea îmbunătățirii nivelului de performanțe și sustenabilitatea fermelor.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au transmis avize favorabile.

În cadrul dezbaterilor au fost formulate amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport; amendamentele respinse se regăsesc la anexa nr. 2. În data de 7 martie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Senatul este prima Cameră sesizată. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, îl invit pe domnul senator Trufin Lucian.

Microfonul central.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

O producție ridicată și de calitate înseamnă, de fapt, o șansă pentru fermieri și agricultura românească, pentru că, în definitiv, cel mai puternic factor de creștere a producției la momentul actual este reprezentat de inovații tehnologice, tehnologii de top, care aduc deja avantaje și în domeniul ameliorării raselor de taurine pentru carne și lapte.

În România producția medie de lapte pe cap de vacă este mult sub media Uniunii Europene și de trei ori mai mică decât în țările care conduc acest top. Concret, media în Uniunea Europeană este de 7.782 de litri de lapte, în Danemarca, țară care conduce acest top, este de 10.097 litri de lapte, iar în România este de doar 3.362 de litri de lapte.

Pornind de la mottoul fermierilor zootehniști, „Rasă, casă, masă”, inițiativa este una bună și merită susținută. De aceea, am avut discuții ample în Comisia de agricultură cu majoritatea reprezentanților asociațiilor de ameliorare și menținere a registrului genealogic pentru speciile de bovine, aducând astfel amendamente necesare pentru atingerea scopului propus: obținerea de produși de o valoare genetică foarte ridicată, care să se regăsească în fermele românești, astfel să crească performanța acestora.

Consider că propunerea legislativă poate fi îmbunătățită la colegii din Camera Deputaților, astfel încât sumele alocate din bugetul de stat să își atingă obiectivele, mai exact toți fermierii români să aibă acces facil și la prețuri accesibile pentru popularea fermelor proprii cu produși de înaltă valoare genetică.

Grupul PSD susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Scarlat. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

În completare la ceea ce a spus domnul vicepreședinte Trufin.

Bineînțeles, și Grupul Partidului Național Liberal va susține acest proiect de lege.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor, de fapt, sunt societățile de ameliorare, care sunt deținute de către asociațiile fermierilor, fiind organizate prin Ordonanța nr. 26, și care sunt „exceptate”, în ghilimele, dacă îmi este permis, dacă nu cumva a fost o scăpare de finanțare în programul

național strategic din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Și e necesar, dacă dorim într-adevăr să avem progres genetic și, bineînțeles, discutând aici de politici coerente pentru asigurarea securității alimentare, să avem un sprijin. Cuantumul bugetului este de maximum 40 de milioane de euro pentru următorii 5 ani de zile.

Aceste societăți de ameliorare recunoscute de către Agenția Națională de Zootehnie sunt puține la număr, dar sunt vitale.

Mulțumesc tuturor celor care au susținut la comisie și au venit cu amendamente și în cadrul dezbaterilor. Și sunt convins că astăzi vom da un vot în unanimitate pe acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Fejér László-Ödön, din partea Grupului UDMR.

Microfonul central, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președinte.

Am vrut să intervin ca inițiator, dar, până la urmă, la sfârșit, am primit și posibilitatea să intervin – nicio problemă.

Vă dau de două ori cuvântul, domnule senator, vă rog. Vă dau de două ori cuvântul. Aveți cuvântul.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect susținerea folosirii biotehnologiei de reproducție a taurinelor și obținerea de produși cu o valoare genetică ridicată într-un interval de timp scurt, din rasele existente în România, cum ar fi: bălțata românească, rasa brună, rasa bălțată cu negru românesc sau rasa Jersey și altele.

În România, an de an, se observă o problemă în ceea ce privește reducerea numărului de bovine. Din cauza reducerii numărului de ferme mici și mijlocii, a costului mare de întreținere raportat la performanța vacilor, precum și din cauza diferitelor boli, s-a constatat o scădere continuă a numărului de taurine. Astfel, începând din anul 1990 și până în 2022 s-a constatat o scădere a numărului de bovine, astfel încât, de la un număr de 5.400.000 în 1990, s-a ajuns la doar 1.300.000 în anul 2022.

Obținerea unui număr mare de produși cu o valoare genetică bună și foarte bună într-un interval de timp scurt se poate realiza prin embriotransfer sau folosirea biotehnologiei în reproducție. Transferul de embrioni reprezintă o biotehnică foarte importantă, utilizată în reproducția bovinelor la nivel global, în ameliorarea bovinelor și obținerea de vițele și tăurași de mare valoare genetică.

Propunerea vizează, totodată, colaborarea instituțională între instituții de cercetare, facultăți de medicină veterinară și societăți de ameliorare, cu scopul de a obține animale de rasă pură care să aibă performanță deosebită, dar și viață productivă lungă. Un astfel de proiect va aduce rezultate mari într-un timp scurt, putând spune că vom avea anul și 40 de viței, și nu anul și vițelul, așa cum eram obișnuiți până nu de mult.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului USR, la microfon este invitată doamna Spătaru. Doamna senator, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

O inițiativă pe care o va semna și vota și Grupul USR, dar voiam să menționez și să le și sugerez colegilor de la PSD o măsură chiar și mai bună, aceea de a-l retrage pe ministrul agriculturii Daea, pentru că este un om care trăiește în trecut și, cu siguranță, nu ajută fermele românești cu adevărat. Mulțumesc.

Din partea senatorilor neafiliați, doamna senator Șoșoacă, microfonul 3.

## Mulțumesc frumos.

Am asistat aici la niște afirmații. Spuneți că media de producție de lapte la nivelul Uniunii Europene este 7.782 de

litri de lapte, pe când în România 3.362. Corect. Vă întreb: de ce oare în România crescătorii de vite aruncă laptele pentru că nu are cine să li-l cumpere? Pentru că... Nu, nu, nu este greșit. Am nenumărate cunoștințe la țară, eu mă deplasez prin sate și comune; oamenii renunță la creșterea vitelor pentru că statul român nu îi ajută. De ce? Pentru că, prin toată legislația pe care ați adoptat-o, ați încurajat importul, este mult mai ieftin să cumperi din afară decât din producția internă. OK!

Înțeleg că vreți să avem o rasă adevărată, să avem o rasă extraordinar de productivă și din punctul de vedere al laptelui, și din punctul de vedere al cărnii. Văd aici că solicitați o schemă de ajutor de stat care se notifică Comisiei Europene. Păi, cum ne va permite un astfel de ajutor de stat, când Comisia Europeană a spus: renunțați la carne și mâncați carne artificială?! Cum o să vă acorde schemă de ajutor, când toată Comisia Europeană ne spune: renunțați la animale, renunțați la absolut orice!

M-am întrebat de ce UDMR-ul susține bălțata românească. Pentru că acolo, în Ardeal, sunt cele mai multe societăți care cresc astfel de vite, și nu numai bălțata românească, și puteți profita de pe urma acestei legi. Mi-ar fi plăcut ca pe lângă bălțata românească să susțineți și poporul român și integritatea teritorială a României. Dar, mă rog, probabil că pentru dumneavoastră vacile sunt mai importante decât poporul român _. (Discuții.)_

În regulă.

Dacă vreți să funcționeze o astfel de propunere trebuie schimbată legislația în așa fel încât să permiteți fermierilor români, țăranilor, să crească animale, că nu e vorba numai de tauri și de vaci, e vorba de toate animalele, să mai anulați din toată acea legislație pe care v-a impus-o Uniunea Europeană de a renunța la aceste animale, să ajutați acești crescători de animale, astfel încât să încurajați zootehnia și să vedem ce le promiteți țăranilor români ca să revină la creșterea vacilor, da? Că aici de vaci și de tauri vorbim, în condițiile în care nu mai primesc decât niște ajutoare atât de mici și numai în anumite condiții, încât nu le mai convine să mai crească.

Duceți-vă pe teren să vedeți situația țăranului român. Nu e vorba numai de societățile dumneavoastră. Noi aici discutăm și despre bietul țăran român, care nu mai poate supraviețui și pentru care creșterea vacilor și a taurilor constituia o sursă de venit și de supraviețuire, pe care, din păcate, Uniunea Europeană, la care voi veți solicita schema de ajutor, o interzice prin legislație. Și aduceți-vă aminte ce vi s-a transmis de la Comisia Europeană: renunțați la consumul de carne, renunțați la tot și mâncați carne artificială și, bineînțeles, insecte și alte chestii.

Vă rog să finalizați.

Mulțumesc.

Stimați colegi, mai este un singur senator neafiliat înscris. Teoretic, nu mai are dreptul la cuvânt, dar, fiind faptul că este fost ministru al agriculturii, o să vă rog să-i permitem un minut.

Domnule senator Oros Adrian, aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc.

Sigur, inițiativa este, pe fond, vorba domnului Scarlat, una bună. Mie îmi este frică, în schimb, de îmbunătățirile de la Camera Deputaților, pentru că, dacă aceste registre de ameliorare, la specia bovină, își fac încă treaba și dacă inițiativa ar fi aplicată _ad litteram_ , rezultatele ar fi... Mi-e frică să nu se întâmple ceea ce se întâmplă cu ovinele, cu ameliorarea ovinelor, când se tranzacționează pe piață certificate false de berbeci și se vânează cele 80 de milioane de euro, care anul acesta vor fi alocate pentru sprijinul cuplat zootehnic.

Deci trebuie avută mare atenție ca aceste scheme de sprijin să ajungă la fermierii adevărați, la fermierii corecți. Altfel aruncăm bani pe geam.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, acest punct va rămâne la votul final.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate (L94/2023).

Declar deschise dezbaterile.

Din partea Guvernului, îl avem pe domnul Tiberiu Brădățan, secretar de stat la Sănătate.

Microfonul 10 o să vă rog frumos, stimați colegi.

Aveți cuvântul, pentru prezentarea proiectului de lege. Vă rog.

## **Domnul Tiberius-Marius Brădățan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ _**:**_

## Mulțumesc mult, doamna președinte.

Stimați reprezentanți ai Parlamentului României, ai Senatului României,

Această Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate are în vedere decizia Curții Constituționale, pronunțată în data de 15.12.2022, prin care s-au declarat neconstituționale dispozițiile din Legea nr. 130/2021, care prevedeau faptul că pensiile mai mari de 4.000 de lei urmează să fie grevate de contribuții de asigurări sociale de sănătate cu un procent de 10%.

Proiectul de lege prevede aprobarea unor măsuri de stabilire a modalităților de restituire a sumelor reținute, în temeiul dispozițiilor declarate ulterior neconstituționale ale OUG nr. 130/2021, în perioada ianuarie–decembrie 2022. Se stabilește astfel că aceste sume reținute în mod nelegal se vor restitui persoanelor fizice în perioada martie 2023 – februarie 2024.

## Vă mulțumesc.

Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și Comisia pentru muncă, protecție socială, familie au elaborat un raport comun.

Domnule senator Rotaru, aveți cuvântul, pentru prezentarea acestui raport.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Așa este. Cele două comisii, de buget și Comisia pentru muncă, au adoptat un raport comun de admitere a acestui Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2023.

Așa cum a precizat domnul secretar de stat, se prevede modul în care se vor restitui sumele care au fost reținute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de către casele de pensii și celelalte entități care plătesc pensii.

Avize favorabile de la comisiile avizatoare. Raport comun, cu unanimitate de voturi. Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, o invit la microfon pe doamna președinte Dragu. Microfonul central.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Despre ce este vorba în acest proiect de lege? Despre o îndreptare a unui abuz pe care Guvernul Ciucă l-a făcut în decembrie 2021. În momentul în care trebuiau să întocmească bugetul pentru 2022, Guvernul a venit cu această ordonanță de măsuri, printre care și aplicarea unei contribuții de 10% asupra pensiilor ce depășeau 4.000 de lei, pensii din sectorul... din sistemul public sau pensii private.

Ca urmare a solicitărilor pensionarilor afectați de această măsură, avem o sesizare la Curtea Constituțională și o decizie a Curții Constituționale care spune că măsura nu este constituțională și obligă statul să ramburseze aceste sume.

Prin această ordonanță, statul confirmă, pune în aplicare această decizie și găsește, vine cu propunerile concrete de a fi rambursate sumele respective.

USR va vota pentru, dar eu vreau să fac această precizare că în acest moment noi ne aflăm în situația de a corecta un abuz pe care Guvernul Ciucă l-a făcut prin aplicarea unei contribuții neconstituționale asupra tuturor pensiilor de peste 4.000 de lei. Este vorba de o sumă de 750 de milioane de lei ce trebuie rambursați și de care s-a bucurat bugetul din 2022, dar bugetul din 2023 trebuie să-i plătească.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă Dragu.

Dacă nu mai există alte intervenții, voi lăsa punctul 7 la vot final.

La punctul 8 este înscris Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 3 martie ca Ziua solidarității româno-polone (L100/2023).

Voi da cuvântul, în deschiderea dezbaterilor generale, doamnei secretar de stat Sitaru, microfonul 8, pentru prezentarea punctului de vedere din partea Guvernului. Vă rog, doamna secretar de stat.

## **Doamna Janina-Mirela Sitaru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Adoptarea proiectului de lege privind declararea zilei de 3 martie drept Ziua solidarității româno-polone este importantă atât în virtutea relațiilor bilaterale excelente dintre România și Polonia, aflate la nivel de parteneriat strategic, cât și în perspectiva organizării la București, la 28 martie 2023, a celei de a patra reuniuni interguvernamentale comune România–Polonia. Relația dintre România și Polonia se situează la un nivel extrem de ridicat, fiind subsumată în multe domenii obiectivelor Parteneriatului strategic România–Polonia, instituit în octombrie 2009 și reînnoit în martie 2015.

Dinamismul și complexitatea interacțiunii dintre România și Polonia sunt reflectate de o agendă extrem de bogată, de contacte politico-diplomatice la nivel executiv și legislativ, de relații bilaterale economice și comerciale foarte dezvoltate.

Totodată, acest demers va releva și similitudinea evaluării celor două state cu privire la originea și tipul amenințărilor la adresa bunăstării, stabilității și securității naționale ale României, respectiv Poloniei, precum și la modalitățile și instrumentele cele mai potrivite de combatere a acestora, aspect deosebit de important în actualul context regional de securitate, foarte tensionat.

Mulțumesc tare mult pentru prezentarea punctului de vedere.

La acest proiect de lege, raportul a fost elaborat de două comisii – Comisia pentru administrație publică împreună cu Comisia de politică externă.

Îl invit pe domnul președinte Titus Corlățean, din partea Comisiei de politică externă, să prezinte raportul. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă.

Voi face o prezentare concisă a raportului și după aceea, la fel de concisă, o intervenție, separat, de la microfonul central, din partea Grupului senatorial al PSD.

Comisiile pentru administrație publică, respectiv politică externă au fost sesizate asupra proiectului de lege pentru instituirea zilei de 3 martie ca zi a solidarității româno-polone, având ca inițiator Guvernul României.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege, l-a avizat favorabil.

Comisia pentru învățământ a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

Cele două comisii sesizate în fond, în ședințe, e adevărat, separate, desfășurate online și la sediul Senatului, au decis, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Proiectul de raport de admitere și proiectul de lege vă sunt prezentate.

Mai fac..., pentru vot, mai fac precizarea că Senatul este prima Cameră sesizată asupra acestui proiect de lege, care este o lege ordinară.

Vă mulțumesc frumos.

De la microfonul central vă rog să prezentați opinia Grupului PSD. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Foarte concis, Grupul senatorial al PSD va vota raportul comun și proiectul de lege, așa cum a fost promovat de Guvernul României. Data de 3 martie nu este o dată aleasă întâmplător și nici semnificația relației bilaterale românopolone; istoric vorbind, în speță, în 1921 au fost încheiate două convenții importante la acel moment, o convenție de alianță între România și Polonia, respectiv o convenție militară cu caracter defensiv; Take Ionescu a fost cel care a semnat convenția din partea României, având mandatul deplinei puteri din partea regelui Ferdinand I.

Este, să spunem, un proiect de lege care are semnificația de a spune că relația dintre România și Polonia, care îmbracă, așa cum s-a spus, îmbracă forma unui parteneriat strategic, este o relație foarte importantă, și nu doar în Europa Centrală, ci, aș spune, și în cadrul Alianței NordAtlantice, în primul rând.

Este vorba de o relație care atunci, odată cu momentul semnării convenției, în special a convenției militare cu caracter defensiv, o mai spun o dată, a permis, la începutul Celui de-Al Doilea Război Mondial, în circumstanțe dramatice pentru statul polonez, a permis României să facă niște gesturi pe care polonezii nu le-au uitat peste timp, respectiv acelea de a găzdui Guvernul în exil, pentru că a plecat în exil Guvernul polonez după demararea operațiunii germane, a Germaniei naziste împotriva Poloniei, la 1 septembrie 1939, o parte a elitei poloneze, găzduirea și, ulterior, transferul tezaurului Poloniei, care a avut o soartă mai bună decât tezaurul României.

Sunt, să spunem, elemente importante, care astăzi, spuneam, se concretizează într-un parteneriat strategic important, dar și în schimburi economice bilaterale, de exemplu, de peste 10 miliarde de euro, anul trecut.

Mulțumesc, domnule președinte Corlățean.

Nu mai sunt alte intervenții la punctul 8 din partea dumneavoastră.

Rămâne la vot final.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției referitoare la înființarea Centrului Internațional de Informare Științifică și Tehnică, semnată la 27 februarie 1969 la Moscova (L91/2023).

Din partea Guvernului? Nu.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și Comisia pentru politică externă au elaborat un raport comun.

Domnule președinte Humelnicu, aveți cuvântul pentru prezentarea lui.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Proiectul de lege vizează încetarea valabilității, prin denunțare, a Convenției referitoare la înființarea Centrului Internațional de Informare Științifică și Tehnică, organizație interguvernamentală cu sediul la Moscova, înființată la 27 februarie 1969, România fiind țară membră fondatoare.

Concomitent, va fi sistată plata contribuției României, în cuantum de 1.500 de USD pe an, sumă angajată în bugetul anual al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru politică externă supun spre dezbatere și aprobare plenului Senatului prezentul raport comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională. Mulțumesc, doamna președinte.

Vă mulțumesc frumos.

Din partea grupurilor parlamentare nu avem vorbitori, motiv pentru care punctul 9 va rămâne la vot final.

La punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății (L33/2023).

Domnul secretar de stat Brădățan este în continuare alături de noi.

Vă rog să-i porniți microfonul 10, pentru prezentarea opiniei. Vă rog.

Sărut mâna încă o dată!

Mulțumesc, doamna președinte.

Proiectul de ordonanță aduce modificări și completări cu privire la trei acte normative: Legea nr. 95/2006, OUG nr. 158/2005 și OUG nr. 77/2011. Am să încerc să le punctez scurt pe fiecare din ele.

Modificările aduse la Legea nr. 95 se referă la:

– creșterea accesibilității la servicii medicale de calitate, prin derularea de către Ministerul Sănătății a unor proiectepilot pe diverse domenii din sistemul sanitar;

– Regulamentul de organizare și funcționare al unităților de dializă publice și private, care urmează să fie aprobat prin ordin al ministrului sănătății;

– reglementarea în titlul 7 al Legii nr. 95 a modalității de furnizare a medicamentelor imunologice, care vor fi asigurate prin transferul de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, în fondul FNUASS, precum și ca furnizorii de servicii conexe actului medical, care își desfășoară activitatea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, să aibă obligația de a utiliza cardul național de asigurări de sănătate în procesul de acordare a serviciilor conexe actului medical

decontat din FNUASS, scopul fiind uniformizarea obligațiilor furnizorilor care acordă servicii decontate prin Fondul național unic de asigurări de sănătate.

De asemenea, proiectul de ordonanță aduce câteva completări și cu privire la OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări de sănătate, în sensul de a asimila la stagiul de cotizare și perioadele de stagiu realizate de către persoanele care au prestat muncă în state cu care România a încheiat acorduri sau tratate internaționale.

Vă mulțumesc pentru punctul de vedere. Din partea Comisiei pentru sănătate, îl invit pe domnul senator Streinu Cercel să prezinte raportul comisiei.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății – L33/2023.

După cum a prezentat și domnul secretar de stat, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95, în domeniul reformei sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată prin Legea nr. 124/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

N-o să mai reiau ceea ce a prezentat domnul secretar de stat și o să spun în felul următor:

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au avizat favorabil, fără amendamente, proiectul de lege.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care au fost supuse votului și au fost adoptate și se regăsesc în anexa ce face parte integrantă la prezentul raport suplimentar. Amendamentele admise sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Din partea grupurilor nu există intervenții.

Va rămâne și punctul 10 la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 804 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și de abrogare a unor acte normative (L42/2023).

Voi da cuvântul tot domnului președinte Streinu Cercel, pentru comunicarea către dumneavoastră a raportului Comisiei pentru sănătate. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Raport asupra propunerii legislative pentru completarea art. 804 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și de abrogare a unor acte normative, respectiv L42/2023

Propunerea legislativă are ca obiect completarea acestui art. 804 din Legea nr. 95 și, respectiv, abrogarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.345/2016 privind raportarea zilnică a stocurilor și operațiunilor comerciale efectuate cu medicamente de uz uman din Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România de către unitățile de distribuție angro a medicamentului importator, fabricanți autorizați și farmaciile cu circuit închis și deschis, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului ministrului sănătății nr. 279/2017 privind obligația de a asigura stocuri adecvate și continue de medicamente.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie au avizat negativ propunerea.

În ședința din data de 28 februarie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa la prezentul raport.

Amendamentele admise sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru sănătate supune spre aprobare și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Actualul act normativ face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Din partea grupurilor parlamentare, domnul senator Streinu Cercel, microfonul central, din partea Grupului PSD.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Vreau să vă spun că este o inițiativă foarte bună. Istoria pleacă de la colegii de la USR, care, în urmă cu câțiva ani de zile, s-au gândit să facă o aplicație pe care s-o pună în funcțiune în așa fel încât în România să avem o imagine a stocurilor de medicamente în fiecare moment.

În momentul de față se punea problema ca această aplicație să fie suspendată, în ideea că se va face o altă aplicație.

La nivelul Comisiei pentru sănătate am discutat aceste aspecte, le-am luat în calcul și am zis că este un lucru mult prea bun pentru a fi lăsat în derizoriu în momentul de față, așa că am supus și am votat ca STS-ul să se ocupe în continuare de managementul acestei aplicații, împreună cu Ministerul Sănătății și, respectiv, cu Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, să completeze aplicația, iar anularea, abrogarea ordinului va fi posibilă în momentul în care avem aplicația nouă pusă în funcțiune și timp de 60 de zile să facem proba că ea funcționează.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Din partea senatorilor neafiliați, doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc frumos.

Dom’le, e vreun domeniu în care STS-ul nu este implicat? Că e mai ușor să descoperim domeniul în care STS-ul nu e implicat decât în ce e implicat.

Oare STS-ul nu ar trebui să ne spună și cum e cu voturile, și cum e cu medicamentele, și cum e cu industria medicamentelor, și ce s-a întâmplat în pandemie cu toate datele de la Casa de Asigurări de Sănătate, când înregistrau internări care nu erau? Oare STS-ul ne mai minte mult? Toate serviciile astea speciale mai sunt implicate în toate domeniile strategice ale României și cele nestrategice, dar prin care se realizează un control inacceptabil? Chiar așa vă bateți joc de toată țara asta și o faceți o țară a serviciilor, în care absolut totul trece prin mâna serviciilor, și sănătatea, și banii, și CAS-ul, și tot! Totul ține de STS. Puneți-l pe directorul de la STS să fie Președintele României și am terminat cu totul.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc colegilor pentru epuizarea dezbaterilor la acest punct.

Punctul 11 rămâne...

Doriți dreptul la replică, domnule senator? Vă rog.

Nu e dreptul la replică, este o completare.

Vreau să spun că stocurile de medicamente reprezintă o componentă strategică în România. Ca atare, ele trebuie ținute în mână și, mai mult decât atâta, au și un caracter care este secretizat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos pentru dezbaterile la punctul 11. Îl lăsăm la vot final.

Vom trece la punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii. Vorbim de L35/2023.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să susțină propunerea legislativă?

Dacă nu, voi da cuvântul domnului președinte Rotaru, care a elaborat, împreună cu colegii din Comisia de muncă, acest raport.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

În urma dezbaterilor a fost adoptat un raport de admitere

a propunerii legislative, cu amendamente admise.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc frumos pentru prezentarea raportului. Din partea Grupului USR, domnule senator Pălărie, aveți cuvântul.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Mă bucur enorm că această inițiativă a plecat cu o susținere largă din comisii și inclusiv în Comisia de muncă a avut un raport, cu unanimitatea voturilor exprimate, un raport favorabil.

Pe scurt, ne dorim ca această lege să corecteze ceva ce se întâmplă în realitate și e regretabil, și anume că un drept al copiilor, născut odată cu ei, din prima zi, un drept constituțional, ajunge să fie, de fapt, amânat în practică, din cauza birocrației enervante din România. Și vorbim despre alocația pentru nou-născuți.

Din păcate, astăzi, un copil care s-a născut la începutul lunii decembrie, să zicem, de Ziua Națională, va primi alocația de întreținere cel mai devreme la jumătatea lunii ianuarie și nu va primi alocația pentru primele zile din prima lună a vieții.

Ce facem astăzi este că le dăm lor această alocație din prima zi, iar inițiativa obligă în felul acesta statul să-i ajute cu adevărat pe părinți încă din prima zi, pentru a nu-i mai pune pe drumuri exact în clipele cele mai dificile, dar și cele mai frumoase alături de nou-născut. Și, de asemenea, îi obligă, obligă statul să le plătească toți banii încă din prima zi, fără excepții, fără a-i mai lăsa să aștepte luni întregi, pentru că banii de lapte sau banii de hăinuțe nu pot să fie lăsați așteptați.

În felul acesta rezolvăm o mare greșeală birocratică și, alături de colega mea, doamna senator Anca Dragu, am inițiat această inițiativă. Mă bucur că și ceilalți colegi au votat în favoarea ei.

Aș mai vrea să-l salut, pentru că știu că ne urmărește în mod direct, pe un cetățean al României care se numește Andrei; n-o să spun mai mult. Andrei locuiește în Craiova, în

Din partea Grupului PSD, doamna Sbîrnea Liliana este înregistrată prima.

Aveți cuvântul. Microfonul 3, doamna senator.

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Îl salutăm și noi pe tăticul Andrei și-i urăm să aibă multă putere pentru a-și crește copilul sau copiii!

Trebuie să spun că Partidul Social Democrat va susține această inițiativă, pentru că este o inițiativă bună, și trebuie să mai subliniem și faptul că alocația va continua să fie acordată chiar dacă a împlinit 18 ani copilul, deci va fi acordată din prima zi, în care se naște, și inclusiv în luna în care împlinește 18 ani.

Să sperăm că astfel de inițiative vor fi cât mai multe în Parlamentul României.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt din partea celorlalte grupuri, motiv pentru care punctul 12 rămâne la vot final.

13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și modificarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social, în vederea reglementării unitare a jurisdicției muncii (L38/2023).

Domnule președinte Rotaru, din partea Comisiei de muncă, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și modificarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social, în vederea reglementării unitare a jurisdicției muncii.

Fac precizarea că sunt avize negative de la toate comisiile avizatoare, inclusiv de la Consiliul Legislativ.

Propunerea legislativă a avut și amendamente, care au fost respinse. Comisia a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

Din partea grupurilor parlamentare, la momentul acesta nu sunt înscrieri la cuvânt.

În regulă.

Punctul 13 va rămâne la vot final.

Punctul 14 – este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților (L76/2023).

Din partea Comisiei juridice, numiri, disciplină, imunități, președintele Țâgârlaș prezintă raportul. V-ascult.

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Inițiativa vizează modificarea Legii nr. 76/2023, care reglementează sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, și vine cu patru modificări substanțiale.

În primul rând, se constituie posibilitatea pensionării anticipate la vârsta de 60 de ani.

În altă ordine de idei, propunerea permite continuarea activității în profesia de avocat peste limita vârstei de 70 de ani.

A treia modificare este transformarea pensiei anticipate în pensie de limită de vârstă, la îndeplinirea condițiilor de vârstă standard, ceea ce reprezintă o aliniere a legislației privind profesia de avocat cu sistemul public și, de asemenea, cu legea de pensii a notarilor.

Iar a patra modificare impune anumite elemente astfel încât această pensionare anticipată să nu fie atractivă, ca să se mențină un sistem de corelare și de colectare a sumelor de bani cu titlu de indemnizație pentru pensie, astfel încât există o penalitate de 9% pe an în caz de pensionare anticipată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. CES-ul – aviz favorabil.

Guvernul României a dat posibilitatea Parlamentului de a decide în această privință.

Comisiile avizatoare au dat avize favorabile, iar Comisia juridică, cu unanimitate de voturi, a dispus adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente, a propunerii legislative.

Menționez faptul că avem de-a face cu o lege organică și, de asemenea, suntem..., Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Pălărie, dumneavoastră sunteți înscris la asta sau nu v-ați deselectat?

În regulă.

Mulțumesc.

Doamna Șoșoacă, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Mi-ar fi plăcut ca toate aceste inițiative pentru avocați să fie discutate cu avocații. Avocații habar nu au ce inițiative cu privire la profesia lor sunt în Parlament.

Înțeleg că vreți să aliniați și legea privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților la

legea comună de pensionare și de asigurări sociale. Însă vreau să vă spun un lucru. Cred că ar fi trebuit să o faceți exact ca în cazul magistraților, pentru că avem aceleași interdicții, însă nu avem aceleași drepturi. Avem o profesie care este pe locul 2 în lume, după neurochirurgie, la stres și la probleme de sănătate. Avocații au o profesie... Nu vă mai dați în cap, pentru că, dacă nu ați fost avocat și nu știți cât muncește un avocat care chiar muncește și nu stă și-și pierde timpul ca alții, da?... Ați vedea ce consum psihic, neuropsihic există pentru un avocat!

În toate țările civilizate din lume, avocații au cam aceeași legislație cum este la magistrați, pentru că împărțim cu toții aceeași pâine, aceeași muncă, iar avocatul este nevoit să alerge dintr-o instanță într-alta, de la o instituție la alta și să muncească, astfel încât să îi permită magistratului să aibă totul de-a gata într-un dosar, pe birou.

Ulterior, vă rog frumos să-mi spuneți și mie cum e să stai 10-12 ore să asiști la procesul-verbal de trecere la celălalt termen? Uzura psihică a avocaților este imensă. De ce pentru magistrați avem o anumită legislație și le permitem să se pensioneze mai devreme, și avocaților nu? De ce-i penalizăm pe avocați că vor să iasă mai devreme, iar pe magistrați nu? De ce magistrații au așa-zisele pensii speciale, și avocații nu? Este o întrebare pe care... la care ar trebui să aveți răspuns și să discutați cu avocații, care se chinuie, mai ales, se chinuie în România, să discutați aceste probleme. Mai ales că și dumneavoastră sunteți avocat și m-aș fi așteptat să înțelegeți mai mult problemele avocaților. Toți avocații se plâng de aceste probleme, numai că nimeni nu-i ia în considerare. Nu este posibil să îi faceți egali cu celelalte profesii, în condițiile în care avem aceleași interdicții, muncă mult mai amplă decât magistrații. Avem interdicții peste interdicții, iar drepturi au numai magistrații, iar avocații absolut deloc.

Din partea grupurilor parlamentare nu mai există alte înscrieri la cuvânt.

Punctul 14 rămâne la vot final.

15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L58/2023).

Din partea Comisiei juridice, tot domnul președinte Țâgârlaș prezintă raportul. Vă rog.

Vă mulțumesc încă o dată, doamna președintă.

În conformitate cu dispozițiile art. 70 din Regulamentul Senatului, în vigoare, Comisia juridică a fost sesizată prin adresa L58/2023, fiind desemnată drept comisie raportoare pentru propunerea legislativă prin care se dorește modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Propunerea legislativă propune recunoașterea calității de cetățean român în favoarea persoanelor care au dobândit și au păstrat această cetățenie, potrivit legislației anterioare, fiind vizate persoanele care locuiau în regiunile care au aparținut României și care au fost anexate de fosta Uniune Sovietică, persoanele care au avut cetățenia română, precum și descendenții acestora, iar pe de altă parte, extinderea gradului de rudenie între ascendentul care a avut cetățenie română și descendenții acestuia de la gradul II la gradul IV, respectiv de la gradul III la gradul IV.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri. CES-ul a avizat nefavorabil.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Am solicitat punctul de vedere al MAE, care a comunicat un punct de vedere negativ.

Comisiile care au dat aviz au dat, toate, avize negative. Comisia a supus analizei un raport de respingere și, cu majoritate de voturi, s-a adoptat un raport de respingere a acestei propuneri legislative.

Menționez faptul că avem de a face cu o lege organică, iar prima Cameră sesizată este Senatul.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Mulțumesc pentru prezentarea raportului.

Din partea senatorilor neafiliați, îl invit la microfon pe domnul senator Poteraș.

## **Domnul Cosmin-Marian Poteraș:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Știu că toată lumea se bucură că sunt la microfon.

Îmi pare rău că trebuie să am iarăși o intervenție care n-are legătură cu legea pe care o dezbatem, dar trebuie să vă spun că am înțeles de unde vin aceste intervenții de care ne-am săturat cu toții: de la stres. Și colega noastră ne solicită o pensie specială.

Mulțumesc.

Punctul 15 va rămâne la vot final.

Mai avem 5 minute până la votul final.

Vă rog să nu țipați în sală, căci nimeni nu țipă nici când aude pozițiile dumneavoastră.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L56/2023).

Declar dezbaterile deschise.

Președintele Comisiei pentru administrație publică este deja la microfonul 7, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din data de 28 februarie 2023, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Așadar, Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare nu sunt înscrieri la cuvânt.

Punctul 16 rămâne la vot final.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României (L63/2023).

La dezbateri generale aveți cuvântul pentru prezentarea raportului din partea Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, domnule senator, vă rog.

Microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președintă. Într-adevăr, comisia a fost sesizată în vederea elaborării raportului.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă, a transmis un aviz negativ.

Consiliul Economic și Social – aviz negativ.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – aviz negativ.

Comisia pentru mediu – aviz favorabil. Guvernul nu susține inițiativa.

În ședința din data de 28 februarie, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și, cu majoritate de voturi, au hotărât să adopte un raport de respingere.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă, care face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos pentru prezentarea raportului. Din partea grupurilor parlamentare nu avem punct de vedere pe această inițiativă.

Ultimul proiect legislativ pe care vi-l supun atenției este cel de la punctul 18 – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 54 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic (L73/2023).

Dacă avem inițiator prezent? Nu avem.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului din partea aceleiași Comisii de ape păduri, pescuit și fond cinegetic.

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia a fost sesizată asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 54 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte din prezentul raport.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Mazilu.

Din partea grupurilor parlamentare, îl invit pe domnul senator Oprinoiu Aurel la microfonul central.

Vă mulțumesc, doamna președintă de ședință. Stimați colegi,

Săptămâna aceasta se desfășoară în școli programul „Săptămâna verde”. Vineri voi fi la cabana Ocolului Silvic Gherghița, unde împreună cu câțiva specialiști vom prezenta și arăta unor liceeni importanța pădurii. Vom face și o mică prezentare în pădure, unde, teoretic, nu aveam voie, pentru că acolo nu sunt trasee special amenajate.

Dincolo de partide, de ideologii sau orgolii, vreau să cred că pe toți ne unește un lucru: dorința de a lăsa în urmă o lume mai bună. Iată de ce sunt convins că sunteți de acord că avem nevoie să ne preocupăm cu toții mai mult de valorile esențiale pentru societatea noastră, în întregul ei, precum și pentru fiecare dintre noi. În acest context, este evident că trebuie să ne apropiem mai mult de natură, să-i arătăm respect pentru ceea ce ne oferă și să ne străduim să-i asigurăm condițiile de care are nevoie.

Un articol de lege cu o formulare nefericită împiedică accesul românilor în păduri, care constituie, pe bună dreptate, unul dintre motivele pentru care suntem invidiați de națiunile europene. Și aici mulțumim silvicultorilor noștri și mediului academic din silvicultură. Articolul actual din Codul silvic, care lasă loc de interpretare și este folosit uneori în mod abuziv, pentru a împiedica nejustificat accesul vizitatorilor, a fost reclamat de peste 10.000 de cetățeni, care au semnat petiții și au cerut expres acces pedestru liber în pădurile României. Am convingerea că niciunul dintre noi nu a uitat că suntem aici pentru a ne îndeplini rolul de reprezentanți responsabili ai celor care ne-au ales.

De aceea, îmi exprim încrederea că dorința noastră de a le da generațiilor viitoare o șansă în plus de a se apropia de natură este deasupra oricăror interese și vom vota favorabil această propunere. Iar pentru asta vă mulțumesc, stimați colegi, nu doar în numele meu, ci și, mai ales, al generațiilor viitoare, pentru șansa pe care le-o oferiți astfel de a se bucura neîngrădit de frumusețile și lecțiile pe care ni le oferă natura și, în general, pădurea.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea altor grupuri parlamentare nu există intervenții. A mai solicitat...

Ba da, există.

Domnule senator Deneș, din partea Grupului PSD, aveți cuvântul.

Microfonul central.

Mulțumesc, doamna președintă.

Este o inițiativă pe care o salut. Este o inițiativă... pe care, deși venită din partea opoziției, am susținut-o și împreună cu colegii mei de la PSD și PNL, pentru că vine să clarifice o anumită situație care putea să se întâmple în pădurile din România, în sensul că, dacă un cetățean mergea în pădure să culeagă ghiocei și acei ghiocei se aflau la un metru în lateral de zona amenajată de acces în pădure, drum forestier sau ce-o fi acel traseu, era pasibil să încalce legea. Prin această modificare, domnul senator Oprinoiu a venit să spună că acest lucru se poate să se facă pe răspunderea personală a fiecăruia dintre noi.

Deci, drept urmare, această clarificare este una binevenită și, bineînțeles, Grupul PSD va vota pentru această inițiativă.

Mulțumesc.

Din partea senatorilor neafiliați, doamna Șoșoacă, aveți ultima intervenție. Microfonul 3.

Foarte interesant cum le învârtiți, cum le întoarceți, așa, ca la Ploiești.

Da, e interesant ce spuneți dumneavoastră, numai că nu ați menționat și ce urmează.

„Pe răspunderea celui care intră în pădure”: o astfel de mențiune, dacă se întâmplă un accident în pădure și ajungi în instanță – nu știu, un copil care a fost atacat de lup, de urs și așa mai departe –, exonerează de răspundere orice instituție implicată, ceea ce înseamnă că nimeni nu mai are interesul să își exercite atribuțiile și obligațiile pe care le are ca instituție pe care o menționează Codul silvic. Atenție foarte mare ce faceți, pentru că nu realizați ce înseamnă repercusiunile acestei legi!

Dar o să-mi spuneți: „Și înainte era la fel.” Da, dar era vorba de... este vorba că trebuie să modificați o nedreptate, nu trebuie să lăsați instituțiile să nu mai răspundă și oamenilor care au responsabilități să le dați posibilitatea să nu și le mai exercite. Această mențiune va permite tuturor celor care au obligații de menținere a unei securități în pădure... Și totuși mai trebuie să apărăm și cetățenii și știm foarte bine că în pădurile pe care le mai avem nu se îndeplinește nicio... niciuna din atribuțiile pe care le au cei de la Silvic. Le veți permite să nu le mai îndeplinească, să nu mai răspundă, să nu mai existe răspundere. Deci, efectiv, este haos.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Dezbaterile au fost încheiate. Vom trece...

Vă rog frumos, stimați colegi, să luați loc în bănci. Sau colege.

Vom trece la votul final, cu rugămintea către membrii BP să nu uite că la 18.30 avem un Birou permanent.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L855/2022). Raportul comisiei este de admitere a propunerii. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.

Rog, vot.

Stimate colege, rog, vot!

Cu 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L859/2022).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și respinse.

- Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

- Primul vot va fi pe raport, cu amendamentele admise. Rog, vot.

97 pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

- Voi trece, după ce a fost adoptat raportul, la votul pe

- propunerea legislativă.

Rog să votați. 97 pentru, un vot împotrivă, nicio abținere. Legea a fost adoptată.

Sper ca la Cameră să fie același deznodământ. Punctul 3...

A, scuzați-mă!

Domnul senator Tâgârlaș, explicarea votului, microfonul central.

Știu că știți, domnule ministru, dar trebuie să certific această afirmație a dumneavoastră.

Stimați colegi,

Vreau să explic rațiunea votului și vreau să plec de la următoarea perspectivă:

În primul rând, mulțumesc pentru maturitate grupurilor de parlamentari din Senatul României, că au votat aproape în unanimitate – avem un vot rătăcit – pentru această propunere legislativă, această propunere legislativă, care, practic, rezolvă în mare parte un flagel, o afecțiune colectivă și pe care noi, ca parlamentari, trebuie să o remediem în cel mai scurt timp cu putință.

Îmi cer scuze colegilor mei pentru că m-am opus amânării acestui proiect, dar era o problemă de viață și de moarte, în cele din urmă. În fiecare zi, probabil, un tânăr moare. În fiecare zi, probabil, o familie se destramă din cauza acestui flagel și nu avem timp să așteptăm. Dacă există alte inițiative, ele pot să fie introduse în circuitul legislativ și vor avea parte de o susținere din partea noastră, a tuturor.

În altă ordine de idei, chiar dacă proiectul inițial a fost bun, el a necesitat modificări pe tehnică legislativă și vreau să vă spun că toți, aproape toate grupurile, au adus amendamente. Au adus amendamente, pe tehnică și pe substanță, cei de la USR, cei de la PSD, precum și liberalii și, astfel, prin această conlucrare a grupurilor parlamentare, am determinat adoptarea unui proiect de lege mult mai bine construit și care îndepărtează viciile posibile consemnate în punctul de vedere al Guvernului, precum și în avizul Consiliului Legislativ.

Vă mulțumesc încă o dată și sper, de asemenea, așa cum a menționat și doamna președintă a Senatului, că în Camera Deputaților colegii noștri nu vor mazili această inițiativă, pe care noi am corijat-o într-un mod corect și cu o adevărată abnegație profesională.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Corlățean dorește să ia cuvântul.

Microfonul 3, domnule senator.

Mulțumesc.

La explicația votului meu, nu al Grupului senatorial PSD. Doamna președintă știe, la plen, la dezbaterea pe fond n-am avut cum să iau cuvântul, pentru că era regula „fiecare grup are un vorbitor”.

Eu am votat acest proiect de lege pentru că, da, este important și promovează un set de măsuri care sunt absolut necesare. Am votat deși nu rezolvă sau nu atacă problema de fond, din punctul meu de vedere. Și problema de fond este dată de ce fel de sistem de valori morale promovăm în comunitate, în societate, pentru că acest proiect de lege, până la urmă, tratează simptomele, dar nu tratează cauza principală a bolii.

Și aș sugera unora dintre grupurile politice care au promovat – și bine au făcut – acest proiect de lege să fie consecvente și în alte situații, atunci când, de exemplu, auzim promovarea – apropo de setul de valori din societate – legalizării unor droguri, să zicem, a marijuanei. La dezbaterea în plen s-a rostit cuvântul „dependență”. Ori suntem consecvenți și facem ceea ce trebuie să facem, ori facem un exercițiu de imagine. Așa încât hai să ne uităm mai atent și la modul în care educăm tânăra generație, la setul de valori promovate, pentru că, altfel, ajungem la tot felul de dependențe, care contrazic votul care tocmai s-a desfășurat în plen.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR, liderul grupului, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

USR a pus pe agenda publică acest subiect și vă mulțumim că ați votat această propunere, care luptă cu acest flagel al dependenței de jocuri de noroc.

USR continuă seria propunerilor pentru a elimina încet-încet acest..., efectele acestui flagel și avem o propunere în circuit în ceea ce privește panourile publicitare și interdicția de a avea reclame pe panourile publicitare pentru jocurile de noroc.

Și USR vrea să aducă acea soluție care va îndepărta cu adevărat românii de sălile de joc în speranța unui câștig ușor, soluția fiind locuri de muncă bine plătite, pe care actualii guvernanți n-au fost în stare să le ofere timp de 30 de ani. Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

S-a epuizat și această motivare a votului.

Voi trece la punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L864/2022).

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

-

-

Punctul 8 – adoptat.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției referitoare la înființarea Centrului Internațional de Informare Științifică și Tehnică, semnată la 27 februarie 1969 la Moscova (L91/2023).

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor e de admitere a proiectului. Face parte din categoria legilor ordinare. Suntem Camera decizională.

La punctul următor, 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii (L35/2023).

Raportul comisiei e de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Voi supune votului raportul, cu amendamentele admise.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților (L76/2023). Avem un raport de admitere a propunerii.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem prima Cameră sesizată.

Punctul 14, da?

La 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L58/2023). Avem un raport al comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Senatul e prima Cameră sesizată.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României (L63/2023).

Raportul este tot de respingere.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Propunerea de la punctul 17 a fost respinsă.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 54 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic (L73/2023).

Avem un raport de admitere, cu amendamente admise. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul, cu amendamentele admise. Rog, vot.

92 pentru, un vot împotrivă, o abținere. Raportul a fost admis... adoptat. Supun acum votului propunerea legislativă. Rog, vot.

96 pentru, două împotrivă, nicio abținere. Propunerea legislativă de la punctul 18 a fost adoptată. Stimați colegi,

Vă rog, nu părăsiți sala, pentru că în ședința de miercuri, 8 martie, au avut loc dezbateri generale pe anumite inițiative legislative și proiecte de hotărâri înscrise la secțiunea a III-a a ordinii de zi, urmând ca acum să dăm votul pe acestea.

La punctul 1, secțiunea III, avem Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen, precum și pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România (L89/2023).

Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Suntem prima..., suntem – scuzați-mă! – Camera decizională.

Avem un raport, cu amendamente admise, pe care îl supun acum votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

95 pentru, un vot împotrivă, două abțineri. Raport adoptat.

Supun votului dumneavoastră acum proiectul de lege. Vă rog să votați.

Lege adoptată, cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri.

Mulțumesc.

Punctul 2, secțiunea III, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției (L71/2023).

Avem un raport al comisiei, de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Punctul 4, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al competențelor 2023 – COM(2022) 526 final.

Vă

Punctul 5, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2012 în ceea ce privește schimbul de informații păstrate în registrele electronice în legătură cu operatorii economici care deplasează produse accizabile între statele membre în scopuri comerciale – COM(2022) 539 final.

Punctul 6, secțiunea III, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument pentru situații de urgență pe piața unică și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.679/98 al Consiliului – COM(2022) 459 final.

Punctul 10, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind etichetarea hranei ecologice pentru animale de companie – COM(2022) 659 final.

14. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1.153 și a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.315/2013 – COM(2022) 384 final.

15. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) 2016/424, (UE) 2016/425, (UE) 2016/426, (UE) 2019/1.009 și (UE) nr. 305/2011 în ceea ce privește procedurile de urgență pentru evaluarea conformității, adoptarea specificațiilor comune și supravegherea pieței ca urmare a unei urgențe a pieței unice – COM(2022) 461 final.

16. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a directivelor 2000/14/CE, 2006/42/CE, 2010/35/UE, 2013/29/UE, 2014/28/UE, 2014/29/UE, 2014/30/UE, 2014/31/UE, 2014/32/UE, 2014/33/UE, 2014/34/UE, 2014/35/UE, 2014/53/UE și 2014/68/UE în ceea ce privește procedurile de urgență pentru evaluarea conformității, adoptarea specificațiilor comune și supravegherea pieței ca urmare a unei situații de urgență pe piața unică – COM(2022) 462 final.

Punctul 18, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o politică consolidată de interoperabilitate a sectorului public – Conectarea serviciilor publice, sprijinirea politicilor publice și furnizarea de beneficii publice – Către o „Europă interoperabilă” – COM(2022) 710 final.

Punctul 23, proiect de hotărâre intitulat Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Strategia anuală pentru 2023 privind creșterea durabilă – COM(2022) 780 final.

25, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Politica UE în domeniul apărării cibernetice – JOIN(2022) 49 final.

Vă rog frumos încă o dată, membrii BP, să vă conectați pentru a avea cvorum la ședința BP, pe care o începem în următoarele 3 minute, după ce voi citi o notă de sesizare, o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare la Curtea Constituțională.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local;

2. Lege pentru modificarea și completarea art. 67 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul investițiilor publice – procedură de urgență;

4. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului – procedură de urgență;

5. Lege pentru modificarea art. 150 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ – procedură de urgență;

6. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2022 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului – procedură de urgență.

Fac precizarea că termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 13 martie 2023.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, data de astăzi, 13 martie 2023.

Înainte de a închide ședința, îl rog pe domnul senator Busuioc să prezinte o rectificare a votului de la punctul 2, dacă nu mă înșel.

Vă mulțumesc mult, doamna președinte.

Dintr-o eroare tehnică, am votat împotriva L859, la care votul meu trebuie să fie pentru.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc pentru precizări, domnule senator.

Se va consemna acest vot „pentru” în stenograma Senatului.

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Ne vom conecta la Biroul permanent. Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451990]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 37/30.III.2023 conține 28 de pagini.**

Prețul: 140 lei