Stenogramă plen

În regulă, consemnez votul doar la ordinea de zi, 52 de... 53 de voturi pentru, dar și-a recuperat domnul senator cartela.

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Stimați colegi,

Vom trece la secțiunea I, punctul 1; avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

Conform art. 93 alin. (4) din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat aceste solicitări privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet.

Ne vom pronunța acum pe aceste solicitări.

Vă supun aprobării prelungirea termenului pe Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L147/2023).

-

a a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 este înscrisă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (L839/2022).

Avem o reexaminare, așa cum știți, la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale asupra legii.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Vă rog să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Alin Marius Andrieș** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc mult, doamna președinte.

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului UE 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 instituie o contribuție de solidaritate, ca o măsură comună și coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarității, generarea de venituri suplimentare pentru ca autoritățile naționale să ofere sprijin financiar gospodăriilor și întreprinderilor puternic afectate de creșterea prețurilor la energie.

Ministerul de Finanțe susține adoptarea ordonanței de urgență în forma raportului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule Andrieș, pentru prezentarea punctului de vedere.

Îl invit pe domnul senator Vlașin la microfonul 7, pentru prezentarea rapoartelor comune... raportului comun, scuzați-mă, din partea comisiilor – economică și cea de energie.

Pe scurt, vă rog frumos, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președinte.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022, în contextul îndeplinirii de către România a obligațiilor ce-i revin, derivate din calitatea sa de membru al Uniunii Europene, în scopul asigurării finanțării investițiilor în proiecte energetice strategice și a resurselor necesare pentru protejarea populației de efectele creșterii prețurilor la energie.

Legea a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în condițiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat OUG nr. 186/2022, cu modificări și completări, introducând un articol 1 nou... alineatul (6), prin care este detaliat modul în care se va calcula ponderea în cadrul procentului de 75 din cifra de afaceri a activităților din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor.

În temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat prezenta cerere de reexaminare, considerând că, față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, unele dispoziții nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranța de a nu genera probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament. Astfel, se apreciază în cererea de reexaminare, este necesar să fie reanalizat și clarificat mecanismul de calcul privind contribuția de solidaritate temporară, pentru evitarea unor situații în care... aplicarea normelor a nu fi îngreunată sau a genera efectele... decât cele urmărite de legiuitor.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse a adoptat un aviz favorabil la lege, în forma inițiată la promulgare.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un aviz favorabil asupra cererii de reexaminare.

În ședința comună din 2 mai 2023, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au analizat solicitările din cererea de reexaminare a președintelui, legea supusă reexaminării și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să admită cererea de reexaminare, în consecință, să adopte un raport comun de admitere.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru precizări. Dau drumul la dezbateri generale.

Din partea grupurilor parlamentare, domnule senator Târziu, aveți cuvântul.

Microfonul central, vă rog.

## Stimați colegi,

Bag seamă că senatorii din arcul puterii nu se pot abține a mai face o nefăcută. Despre ce e vorba? Despre o taxă de solidaritate care a fost impusă de Uniunea Europeană, care a sesizat că pe piața de energie s-a speculat la modul nerușinat. Deci până și Uniunea Europeană a admis că trebuie luate măsuri în acest domeniu. Prin urmare, ne-a cerut să o facem.

Am dat o lege într-o formă acceptabilă, în care toată lumea era egală și toată lumea trebuia să plătească această taxă de solidaritate, inclusiv OMV, dar bineînțeles că ea s-a împotmolit la Cotroceni, unde domnul președinte a găsit niște chichițe de care să se lege pentru a o da la reexaminare.

De fapt, ce s-a întâmplat? La Cotroceni s-a făcut un târg. În urma târgului a rezultat o altă formă a legii, care a fost impusă prin amendamente, pe ultima sută de metri, în comisiile raportoare. Această formă a legii este nesatisfăcătoare, din punctul nostru de vedere, întrucât OMV este pus să plătească doar 25% din cât ar fi trebuit să plătească, iar o altă firmă, care operează gazele din Marea Neagră, Black Sea Oil & Gas, este scutită, pur și simplu, de orice plată a taxei de solidaritate. Așa ceva este inadmisibil!

Nu putem vota o astfel de formă a legii. Nu putem fi de acord cu aranjamentele de culise organizate la Cotroceni în beneficiul unor companii străine și în detrimentul românilor.

În consecință, noi, AUR, nu vom vota această formă a legii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Vreau să fac precizarea că astăzi este prima ședință la care trebuie să-i mulțumim secretarului general că a făcut posibilă cronometrarea timpilor.

Așa că vă reamintesc: fiecare grup parlamentar are dreptul la câte un reprezentant în intervalul de 3 minute, senatorii neafiliați vorbesc în intervalul de un minut.

Din partea grupurilor parlamentare dacă mai există înscrieri la cuvânt?

Nu mai există.

Atunci, o invit la microfon pe doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3; vă rog să-l porniți.

Aveți un minut, doamna senator.

Vă mulțumesc frumos.

Având în vedere cele menționate de domnul Târziu, nu pot să nu văd că la Cotroceni s-a aranjat de către domnul Iohannis, reprezentantul statului austriac, tot ceea ce ar trebui să nu facă OMV în beneficiul românilor. Deci, într-adevăr, la Cotroceni asta se negociază: nimic în interesul românilor, totul pentru Austria, totul pentru cu totul alte puteri decât ar trebui să reprezinte domnul Iohannis.

Mă întreb: când vom face legi pentru români, dacă până și Uniunea Europeană, care face legi în așa fel încât spoliază România și poporul român, ne atrage atenția? Oare noi nu putem avea la conducere oameni care să se gândească exclusiv în beneficul poporului român? Sau măcar 90% în interesul poporului român și 10% în interesul Austriei, ca să nu-l omoare Austria pe domnul Iohannis atunci când negociază prost, în detrimentul Austriei și în beneficiul poporului român.

Deci, nu vă supărați, cu astfel de legi pe care le modificați după bunul dumneavoastră plac, în interesul cu totul altor persoane...

Vă mulțumesc, doamna senator.

...nu putem vota.

Stimați colegi, dezbaterile au fost epuizate. Punctul 1 rămâne la vot final.

La punctul 2 avem o Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L139/2023).

Invit Comisia juridică să prezinte raportul cu privire la această inițiativă legislativă.

Vă rog, domnule președinte Țâgârlaș, aveți cuvântul.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Mulțumesc, doamna președinte.

În conformitate cu dispozițiile din regulament incidente, am fost sesizați, respectiv Comisia juridică, prin adresa L139/2023, pentru a emite un raport cu privire la modificarea Codului penal.

Inițiativa vizează în mod special protecția minorilor, categorie de persoane ce necesită o protecție specială, și ar trebui să asigure o poziție fermă a Legislativului cu privire la infracțiunile în acest domeniu având ca subiect...

minorii sau persoanele care nu se pot apăra.

Conform expunerii de motive, inițiatorii au avut în vedere că „modul actual de reglementare nu asigură protecția deplină a nevoii actuale de siguranță a cetățeanului în ceea ce privește drepturile sale fundamentale”.

Principalele fapte care au fost vizate spre modificarea limitelor pedepselor speciale sunt: ultrajul, ultrajul judiciar, tulburarea liniștii publice și, de asemenea, hărțuirea.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil.

Comisia avizatoare, Comisia pentru drepturile omului, a emis un aviz favorabil.

A existat o dezbatere largă, cu participarea ONG-urilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Justiției.

Proiectul inițial a fost amendat în cadrul Comisiei juridice

și s-a emis un raport de admitere, cu amendamente admise. Menționez expres faptul că suntem prima Cameră sesizată, iar proiectul vizează o lege organică.

- Vă mulțumesc, doamna președintă.

## Mulțumesc, stimați colegi.

Din partea grupurilor parlamentare nu există înscrieri la... Există.

Cartelă, vă rog, dacă se poate, să vă înscrieți. Domnule senator Fenechiu, liderul Grupului PNL, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Credem că este un proiect care a fost finalizat foarte bine. Este un proiect care a demonstrat că între inițiatorii parlamentari și societatea civilă poate exista un dialog fructuos.

Deși, inițial, au existat foarte multe voci în spațiul public cum că proiectul n-ar fi în regulă, după două dezbateri care au fost soluționate la Comisia juridică și după ce au fost avute în vedere toate observațiile care au venit cu bunăcredință din zona societății civile, a rezultat un proiect care astăzi nu mai ridică nicio problemă, dar care rezolvă o serie de probleme, pentru că înăsprește pedepsele în acele tipuri de infracțiuni în care ne dorim să descurajăm fenomenul infracțional.

Evident, Partidul Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Spătaru. Aveți cuvântul.

Bună ziua! Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Deși au fost prezentate acum concluzii pozitive despre acest proiect, vă pot spune sigur că nu este decât un artificiu pe care l-au găsit în cadrul dezbaterilor pentru a păstra intenția inițială, și anume aceea de a intimida eventualele proteste care, din punctul nostru de vedere, sigur vor avea loc, pentru că această guvernare nu este decât una dezastruoasă, promisiunile curg lanț de un an și jumătate, rezultatele – ioc.

Și de ce spun că este un artificiu? Colegii de la Comisia juridică sigur pot să analizeze și să fie mai onești cu prezentarea articolului și vor trebui să vă prezinte faptul că fapta unei persoane care, prin violență asupra unor bunuri în cadrul unui protest, ar face o astfel de..., deci, de faptă, ar trebui să fie în continuare pedepsită cu închisoarea. Deci, prin artificiul propus la Comisia juridică, înțeleg, cu inițierea domnului ministru Bode, se propune ca un protestatar care se gândește, în furia momentului, să dea cu pălăria de pământ să facă și închisoare. Pentru că discutăm despre violență asupra persoanelor, dar și despre violență asupra bunurilor. Și cât timp aceste două distincte acțiuni sunt pedepsite cu închisoarea de la unu la 5 ani, întreb, atunci: cum ar putea să fie această soluție una decentă, una care să justifice o motivare pentru care Codul penal trebuie înăsprit?

Pentru care motiv protestatarii ar trebui să fie pedepsiți cu închisoarea? Și de ce nu ați renunțat la închisoare și propunere cu amendă pentru când demnitatea... demnitatea unor persoane care desfășoară activități legitime, poliție, jandarmi, ar fi cumva atinsă?

De ce în România avem această pedeapsă cu închisoarea pentru astfel de cuvinte, care în cadrul unui protest cred că sunt absolut legitime?

Pentru că furia omului nu mai poate să fie manifestată decât acolo, în stradă.

Însă, în mod pervertit, ați venit cu această modificare de text, spunând că v-ați făcut datoria, că ați renunțat la acea provocare cu acest act inițiat atât de premierul Ciucă, cât și de ministrul Bode și că lucrurile ar fi în regulă. Nu pot fi în regulă decât prin retragerea acestei inițiative, cu modificarea acestui articol din Codul penal – 371, pe care trebuie neapărat să o faceți la Camera Deputaților, pentru că nu suntem proștii nimănui când faceți astfel de artificii.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Claudiu Târziu, din partea Grupului AUR.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Întâi de toate, dacă sunteți amabili, stimați colegi, să încetați discuțiile pe grupuri. Este foarte supărător ca cineva să vorbească de la tribună și dumneavoastră să stați cu spatele și să comentați aiurea. Sunteți aici pentru o dezbatere, nu pentru bătaie de joc. A vorbit înaintea mea o doamnă senator, v-ați comportat într-un mod absolut incalificabil. Vă rog, reveniți la un comportament civilizat.

Dacă tot intenționați să impuneți un regim semimilitarizat, măcar un pic de disciplină să oferiți și dumneavoastră, pentru că asta veți face prin acest proiect de lege – nu încercați decât să ne puneți pumnul în gură, să nu mai putem protesta, să nu mai putem spune nimic împotriva puterii, sub pedeapsa cu închisoarea.

Deci cum e posibil așa ceva?! Ca pentru un protest, fie el și cu violențe verbale, fie el și cu violențe fizice, dacă e cazul... am văzut că la case mai mari, în Franța, America, în alte părți, da, sunt violențe de-adevăratelea în stradă. La noi nu există așa ceva. Dumneavoastră vreți, pur și simplu, să anulați protestele, despre asta este vorba. Lărgiți categoriile celor care se simt ultragiați, puneți relativismul în funcțiune, spunând că e posibil ca să...

grav demnitatea nu știu cărei persoane. Păi, cum măsurăm lucrul ăsta? Avem vreun instrument de măsură?

Chiar așa, suntem aici puși doar de formă? Guvernul vine cu tot felul de aberații, iar noi suntem siliți să votăm, pentru că dumneavoastră sunteți o mașină de vot decerebrată? Pentru că asta se întâmplă, dragi colegi lideri de grup de la putere. Dumneavoastră votați numai ceea ce vă spune Guvernul, nu treceți un pic prin filtrul rațiunii, nu vă dați seama de consecințele care apar de pe urma legilor pe care noi le votăm aici.

Este ceva ce astăzi faceți împotriva democrației, împotriva libertății, împotriva libertății de exprimare, împotriva tuturor normelor de bun-simț. Nu e posibil așa ceva!

Noi vom vota împotriva acestei inițiative legislative.

Stimați colegi, ultimul înscris la cuvânt este senatorul neafiliat Poteraș.

Vă rog, microfonul 2, domnule senator.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Deci la protest, dacă vei comite acte de violență verbală, fizică asupra bunurilor sau persoanelor, riști aceeași pedeapsă ca pentru uciderea din culpă! Atât am avut de spus.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Punctul 2 va rămâne la vot final.

Stimați colegi,

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de garanție dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 ianuarie 2023, privind garantarea în procent de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea instituțională și rezistența plasei de siguranță financiară) dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 406.000.000 EUR (L223/2023).

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat Andrieș, la microfonul 9, vă rog să prezentați punctul de vedere.

Mulțumesc, doamna președinte.

Obiectul proiectului de lege este ratificarea Acordului de garanție dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind garantarea în procent de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Obiectivul proiectului este acela de consolidare a cadrului instituțional și a mecanismului de finanțare pentru protecția depozitelor și rezoluția bancară în România. Caracterul preventiv al împrumutului în valoare de 406 milioane de euro presupune faptul că tragerea se realizează de către FGDB doar dacă apar factorii declanșatori stabiliți prin acordul de împrumut, neexistând astfel obligația tragerii sumelor dacă nu apare nevoia de resurse din partea fondului.

Ministerul de Finanțe susține adoptarea ordonanței de urgență a Guvernului în forma raportului de admitere. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, președintele Neagu prezintă raportul.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, doamna președintă.

În ședința din 25 aprilie, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de garanție dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 ianuarie 2023, privind garantarea în procent de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 406 milioane de euro.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Facem precizarea că face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră decizională... este Camera decizională, mă scuzați.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare doriți să luați cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, o invit pe doamna senator din partea senatorilor neafiliați.

Doamna Șoșoacă, microfonul 3.

## Mulțumesc frumos.

Dacă o să intrați pe textul acestui acord, o să vedeți ceva foarte interesant – aprobarea negocierii Acordului de garanție dintre România și BIRD aferent împrumutului cu caracter preventiv pe care Fondul de garantare a depozitelor bancare urmează să-l contracteze de la BIRD pentru susținerea Proiectului privind consolidarea instituțională și rezistența plasei de siguranță financiară și aprobarea semnării textului negociat.

Deci ce înseamnă acest caracter preventiv? De fapt, dumneavoastră vă asigurați că oricum, nemaiavând niciun ban la buget... pentru că nu vreți să recunoașteți că România, de un an de zile, este în faliment și trăim numai din astfel de împrumuturi. Dumneavoastră, de fapt, acești bani îi luați ca să mai plătiți niște salarii, ca să puteți să acoperiți tot ce înseamnă cheltuieli acum, până în campania electorală.

Ce e aia „împrumut preventiv”? Unde se duc toți banii aceștia? Ce faceți cu ei? De aia nu știm ce se întâmplă cu banii. Aveți 50 de miliarde de euro luați în perioada pandemică, care nu se regăsesc în niciun domeniu de activitate al României. Pe ăștia unde-i regăsim? În gaura neagră a politicii?

Stimați colegi, nu mai există alți vorbitori la acest punct 3. Va rămâne la vot final.

Punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022, și a Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 II – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022 (L183/2023).

Declar dezbaterile deschise.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Obiectul proiectului de lege supus dezbaterii constă în aprobarea a două contracte de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții. Costul proiectelor care fac obiectul acestor împrumuturi este de aproximativ 1.440,84 milioane de lei și constau în lucrări de investiții (reabilitări, extinderi, consolidări, reabilitări capitale, modernizări, dotări) aferente a 26 de unități spitalicești din 14 județe. Împrumutul în valoare de 87 de milioane de euro acoperă până la 80% din costul total al proiectului, iar împrumutul în valoare de 123,6 milioane de euro acoperă până la 75% din costul total al proiectului.

Ministerul de Finanțe susține adoptarea proiectului de lege în forma raportului de admitere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog să îmi permiteți să-i dau cuvântul domnului președinte Neagu, din partea Comisiei de buget, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Raportul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022, și a Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19, secțiunea II – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București în 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022, a fost dezbătut pe data de 25 aprilie, membrii comisiei analizând și adoptând un raport de admitere, cu majoritate de voturi, fără amendamente.

Comisia de buget, finanțe supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Face parte din categoria legilor ordinare această lege. Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Din partea grupurilor parlamentare, îl invit la microfon pe domnul senator Negoi.

Mulțumesc, doamna președinte. Sublim, dar lipsește cu desăvârșire!

Sublim pentru că într-adevăr e nevoie să finanțăm sistemul de sănătate, e nevoie să finanțăm spitale, reabilitări și reparații absolut necesare, care nu au fost făcute, din păcate, timp de mai bine de 30 de ani. Dar lipsește cu desăvârșire pentru că lipsesc investițiile adevărate, lipsesc accesările de fonduri din PNRR. Despre cele 27 de spitale care trebuiau finanțate, pentru care trebuia obținută finanțarea, nu se mai aude nimic. Această indolență pandemică de la Ministerul Sănătății trebuie să înceteze.

Noi nu putem să ne bazăm numai pe alocările bugetare și pe contracte de împrumut pentru a finanța lucrările de reabilitare a spitalelor din România. Avem banii la îndemână, din PNRR. Și, ca să nu credeți că vorbesc, așa, să mă aflu în treabă, cum văd că unii fac de la tribuna Parlamentului, o să vă spun și câteva cifre.

În acest moment, situația intrării banilor din PNRR este următoarea: 3,7 miliarde de euro din prefinanțare, 2,6 miliarde de euro pentru cererea de plată – egal 6,3 miliarde. Dacă ar fi fost respectat programul depunerii cererilor de plată, ceea ce Ministerul Sănătății nu a făcut, din păcate, nici până la ora actuală, alocările ar fi trebuit să arate astfel: 3,7 miliarde de euro din prefinanțare plus 2,6 miliarde de euro pentru cererea de plată numărul unu, plus 2,8 miliarde de euro pentru cererea de plată numărul doi, la care s-ar fi adăugat și alte 2,6 miliarde de euro, cu care am fi acoperit deja aproape toate investițiile demarate deja. Acest lucru nu se vede și tocmai de aceea am spus la început că lipsește cu desăvârșire orice intenție a Ministerului Sănătății de a lua parte la banii care trebuie alocați celor 27 de spitale finanțate din PNRR.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

O invit la microfon pe doamna senator IovanoviciȘoșoacă, microfonul 3.

Înainte de asta, vă rog să-mi permiteți să anunțăm că la balcoane se află studenții anului III de la Universitatea de Apărare „Carol I”, disciplina Drepturile Omului. Sunt invitații domnului senator și profesor Titus Corlățean, președintele Comisiei de politică externă.

Să aveți o zi plăcută în Senatul României, stimați invitați!

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos.

Mă rog, eu văd că nu are legătură cu PNRR-ul, dar, dacă ziceți dumneavoastră, știți mai bine.

Eu, din ce văd aici..., se angajează împrumutatul, adică noi, nonstop împrumutatul România, se angajează la un proiect de investiții menit să consolideze sectorul sanitar din România și să îmbunătățească gradul de pregătire și capacitate de răspuns la pandemia COVID-19. Care pandemie?

Nu s-a mai terminat, nu am furat destul? Și la alte amenințări similare. Să înțeleg că o să ne dați alți viruși, după care închideți țara, după care iar luați bani și îi aruncați de colo-colo? Sau aceste 89 de milioane de euro, care vor trebui date înapoi 129.100.000 de euro, sunt făcute pentru a despăgubi familiile vaccinaților care au murit în urma tuturor legilor pe care le-ați adoptat în această sală?

Nu vă supărați, pentru ce aveți nevoie...

În regulă.

...de banii ăștia? Că în spitale nu băgați un leu. Pentru ce sunt banii ăștia? Ca să vi-i băgați iar în buzunar?

## Intervenția dumneavoastră a expirat.

Stimați colegi, îmi pare rău că n-ați văzut zâmbetul domnului senator Streinu Cercel acum 30 de secunde. A fost...

Doriți să luați cuvântul?

Domnule senator PSD Radu Oprea, liderul Grupului PSD, vă rog, aveți cuvântul.

Extrem de scurt, 10 secunde.

Mulțumesc, doamnă președintă.

Când se face, nu e bine pentru opoziție. Când nu se face, e rău pentru toată țara.

Așa că eu prefer să fie bine pentru toată țara. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție. Stimați colegi, punctul 4 va rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Investiții prioritare în domeniul siguranței rutiere în România dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022 (L181/2023).

Domnule secretar de stat, astăzi v-ați luat jumate de normă la Senat.

Aveți cuvântul, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Obiectul proiectului de lege supus dezbaterii este aprobarea Contractului de finanțare – Investiții prioritare în domeniul siguranței rutiere în România dintre România și Banca Europeană de Investiții.

Proiectul ce face obiectul acestui împrumut constă în investiții în șase locații potrivite pentru pasaje supra/ subterane, 40 de locații în care se recomandă construirea de sensuri giratorii și 43 de locații în care se recomandă măsuri de canalizare/semnalizare. De asemenea, costul proiectului este de aproximativ 100 de milioane de euro.

Ministerul de Finanțe susține adoptarea proiectului de lege în forma raportului adoptat.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei de buget, finanțe, domnule senator Neagu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat și a dezbătut proiectul de lege pe data de 25 aprilie, care face referință la legea L181/2023, adică aprobarea Contractului de finanțare – Investiții prioritare în domeniul siguranței rutiere în România – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București în 15 decembrie 2022 și la Luxemburg pe 19 decembrie 2022, și a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, cu 12 voturi pentru și o abținere.

Supunem plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

## Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, înscrieri la cuvânt? Domnul senator, din partea Grupului USR, liderul Grupului USR, domnul Mihail Radu-Mihai. Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Este vorba de un contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții de 50 de milioane de euro, pentru a rezolva 89 de puncte periculoase de pe șoselele României.

Echipa USR de la Ministerul Transporturilor, în 2021, a muncit pentru a face ca acest contract să fie solid, să aibă în spate clară documentația cu ceea ce trebuie făcut. Este păcat că au trecut doi ani de atunci și domnul Grindeanu, PSD-ul din spatele domniei-lui, PNL-ul din spatele PSD-ului nu au catadicsit să ajungă la fapte, pentru că avem nevoie rapid de soluții concrete în teren pentru a opri accidentele grave de pe șoselele României. Domnul Grindeanu a preferat să se ocupe să anuleze licitații și să blocheze fel de fel de șantiere. Sperăm că în sfârșit vom avea măsuri concrete acum, că banii vor fi acolo.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Șoșoacă, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc frumos.

Eu nu știu câte sute de milioane de euro îi mai trebuie CNAIR-ului sau Ministerului Transporturilor. Vreau să vă spun că CNAIR, Ministerul Transporturilor și tot felul de administratori ai drumurilor de care nu se ocupă CNAIR au fost obligați, inclusiv de instanțele de judecată, să repare, să pună în conformitate toate drumurile respective.

Nu există măsuri de siguranță în marea majoritate a drumurilor, nu există măsuri de siguranță și protecție pe marginea drumurilor, nu există însemne făcute normal, nu se semnalează acele curbe periculoase decât când ajungi în curbă și, eventual, te duci și în prăpastie. Există nenumărate victime cu membre distruse, rupte, sfâșiate, decapitate, milioane de euro plătite ca despăgubiri. De zeci de ani nimeni nu ia nicio atitudine. Credeți că aceste 100 de milioane o să fie folosite pentru așa ceva? Este vorba și de voință, și de faptul că acei oameni trebuie să și fie pregătiți, să și dorească să facă aceste lucruri.

Și, mai mult, toate aceste lucruri se fac împreună cu niște firme – firme care sunt tot ale partidelor de guvernare sau partidelor care sunt afiliate primăriilor sau consiliilor județene. Deci aici văd că pe nimeni nu interesează viața cetățeanului. Sunt nenumărate împrumuturi, sunt nenumărate sute de milioane de euro pe care noi le-am luat...

În regulă, timpul a expirat.

...niciodată implementat. Mulțumesc.

Stimați colegi, punctul 5 va rămâne la vot final după intervenția domnului senator, liderul Grupului PSD, Radu Oprea.

Îmi cer scuze că intervin din nou, dar am auzit „PSD și PNL” și mă gândeam că a fost un domn Drulă pe la Transporturi și atunci, cu certitudine, a scăzut numărul accidentelor de circulație extrem de tare.

Dragi colegi,

Haideți să lăsăm demagogia și să ne concentrăm pe legi bune, care într-adevăr să folosească românilor.

Punctul următor este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L141/2023).

Domnule președinte, mă uitam să văd dacă e reprezentant al Guvernului și nu avem în momentul ăsta.

Vă rog să prezentați raportul din partea Comisiei pentru tineret și sport.

Președintele ne comunică punctul de vedere al comisiei. Vă rog.

## Mulțumesc frumos.

În ședința din data de 25 aprilie 2023, membrii Comisiei pentru învățământ, respectiv membrii Comisiei pentru tineret și sport au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru tineret și sport supun spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule senator Matei.

Îl invit la microfon pe senatorul Hatos Adrian, din partea Grupului PNL.

Aveți cuvântul, microfonul central.

Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc și președintelui Comisiei de tineret și sport. A fost foarte gentil și mi-a cedat primul loc pentru... sau primul loc la cuvânt pe această propunere legislativă.

Avem doar 3 minute, așa că voi spune doar câteva idei. Este o lege foarte bună și avem mai multe motive pentru a aprecia această lege. În primul rând, Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, pe capitolul IX, legat de formarea specialiștilor în sport, are doar vreo 10 paragrafe și patru articole și n-a mai fost modificată din 2000, de când a fost adoptată legea, doar pentru un detaliu legat de acordarea carnetelor de antrenor. Între timp, fenomenul sportiv s-a dezvoltat, s-a diversificat, a luat-o cu mult înaintea legislației și, în mod evident, era nevoie de o actualizare a legislației, astfel încât să nu intre în coliziune cu ceea ce se întâmpla concret pe plan sportiv.

Dar avem și alte motive ca să ne bucurăm de felul în care această lege arată acum, chiar dacă nu sunt inițiator și poate că mă doare sufletul că e altcineva inițiator pentru legea aceasta: o dată, că este un exemplu de cooperare transpartinică, pentru care ar trebui să ne felicităm, și, în al doilea rând, pentru că legea și, mai ales, amendamentele pe care le-am dezbătut în comisia de specialitate au fost lucrate ore întregi de cei mai buni specialiști în educație fizică și sport din România, care probabil că nu suntem chiar noi, parlamentarii, poate că nu sunt nici practicanții sportului, ci sunt profesorii universitari de la facultățile de educație fizică și sport din România. Și nu două-trei facultăți, ci de la cinci facultăți din țară. Și-au dedicat chiar... cred că peste 6 ore din timpul lor pentru a face o lege foarte bună, care va contribui în mod semnificativ la capitolul ăsta al fenomenului sportiv, și anume acela al formării specialiștilor în sport.

Vă solicit să votați această lege. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule senator Hatos.

Îl invit la microfon pe domnul senator Matei Bogdan, din partea Grupului PSD și președintele comisiei.

Mulțumesc frumos din nou, doamna președinte.

Astăzi putem spune că avem o primă reformă serioasă, după 23 de ani, la Legea nr. 69/2000, Legea educației fizice și sportului, la capitolul formarea și perfecționarea specialiștilor.

Am primit multe semnale în ultimii ani, am avut multe consultări cu mulți specialiști din rândul celor care muncesc zi de zi în sportul românesc, cu privire la necesitatea ancorării legii la Europa sportivă, la lumea sportivă. Putem spune că astăzi reușim să aducem sistemul de formare și perfecționare din domeniul sportiv la un nivel optim pentru realizarea performanței sportive. Reglementăm noi ocupații: specialiști în pregătire fizică, statisticieni sportivi, delegați sportivi, observatori, juriști sportivi, consilieri sportivi, coordonatori programe sportive, ofițeri politici recreaționale etc.

Astfel întărim sistemul de formare universitar, și nu numai, creăm un sistem corect de perfecționare, dar și introducem măsuri clare pentru cei ce vor să devină dascălii copiilor noștri. Instituim obligativitatea avizului psihologic o dată la doi ani și interzicem funcționarea unei structuri sportive fără specialiști din domeniul sportiv. Realizăm prin lege sistemul informatic electronic al tuturor celor ce sunt astăzi specialiști ai domeniului sportiv.

Vreau să le mulțumesc colegilor mei senatori socialdemocrați pentru întreg sprijinul și suportul acestei inițiative legislative. Să le mulțumesc domnilor senatori Potecă Vasilică și Hatos pentru excelenta colaborare în realizarea acestei inițiative legislative.

Grupul Partidului Social Democrat va vota „pentru” și vă rog ca astăzi și dumneavoastră să faceți același lucru. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt, punctul 6 va rămâne la vot final.

Îl invit pe domnul senator Radu Oprea, pe procedură, să ia cuvântul.

Vă invit, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președintă.

Voiam să vă propun prelungirea timpului, să dezbatem până la punctul 11 inclusiv, astăzi.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vom trece la punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale (L196/2023).

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9. Domnul Andrieș.

Mulțumesc, doamna președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale au fost reglementate o serie de măsuri din domeniul colectării creanțelor bugetare, respectiv în domeniul eșalonării la plata obligațiilor fiscale clasică, în domeniul eșalonării la plata obligațiilor fiscale simplificată, în domeniul restructurării obligațiilor bugetare.

Ministerul de Finanțe susține adoptarea ordonanței de urgență a Guvernului în forma raportului comun de admitere. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Neagu, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului comisiei.

## Mulțumesc, doamna președintă.

În conformitate cu prevederile art. 70 din regulament, republicat, în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au dezbătut Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, având ca inițiator Guvernul României, și au adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul senator Mircescu Narcis, din partea Grupului USR, are cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Discutăm despre o înăsprire a modului în care se fac eșalonările companiilor care doresc să plătească, dar sunt într-o situație dificilă. Guvernul promovează acest proiect într-un context economic plin de incertitudini, fără nicio analiză. Nimeni din Ministerul Finanțelor nu a putut să ne spună cât va aduce suplimentar la bugetul de stat acest proiect de lege prin modificările propuse, câte companii vor fi afectate de aceste modificări. Avem, pur și simplu, un proiect promovat de Guvern cu zero analiză.

Se prevede o creștere a garanțiilor la 50%. Domnilor, dacă companiile aveau acești 50%, ar fi plătit, nu ar mai fi apelat la eșalonare. Punem în cârca companiilor de bună-credință, care încearcă să-și plătească taxele într-o perioadă dificilă, o sarcină din ce în ce mai mare dintr-o încercare destul de neinspirată, din punctul meu de vedere, de a colecta bani de acolo de unde banii vin, cu posibilitatea de a bloca posibilitatea anumitor companii de a reuși să ducă la bun sfârșit aceste eșalonări.

Și înainte regimul era restrictiv, acest proiect de lege îl face și mai restrictiv.

USR va vota împotriva acestei inițiative a Guvernului, care este una ruptă de realitatea economică și pune într-o situație dificilă anumiți antreprenori de bună-credință.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție. Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, punctul 7 rămâne la vot final.

La punctul 8 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist (L197/2023).

În debutul dezbaterilor îl invit pe domnul secretar de stat Demeter să prezinte punctul de vedere. Microfonul 8. ## **Domnul Demeter András István** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În implementarea reformei sectoarelor cultural-creative, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2023 privind statutul lucrătorului cultural profesionist din România. Acesta, cunoscut și sub denumirea de „statutul artistului”, este o preocupare care datează de foarte mult timp, dar abia acum, după lungi consultări și multe-multe modificări și nuanțări ale textului propus, s-a ajuns la forma adoptată de Guvern, la care, inclusiv în prima Cameră sesizată, au fost aduse îmbunătățiri necesare și utile, în speranța dovedirii sau dobândirii unui instrument, unui cadru de reglementare și unui cadru fiscal pentru o categorie a lucrătorilor culturali, a oamenilor care trăiesc și lucrează în domeniile cultural-artistice din România, astfel încât măsurile de susținere și de dezvoltare a carierelor profesionale să fie într-adevăr benefice pentru întreaga societate, așa cum este și munca lor.

În speranța unui vot favorabil din partea dumneavoastră, ne propunem în continuare și la Camera decizională să continuăm nuanțarea și îmbunătățirea dispozițiilor respective. Vă mulțumim.

## Mulțumesc frumos.

Din partea Comisiei de muncă și a celei de cultură s-a elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte Rotaru să prezinte raportul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru muncă împreună cu colegii de la Comisia pentru cultură și media au dezbătut acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2023. Ca urmare a dezbaterilor, a fost adoptat un raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Crețu Gabriela.

Aveți cuvântul, microfonul central.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Suntem cu toții de acord că sectoarele creative, cultura, sunt importante, contribuie la formarea identității naționale, la formarea imaginii României în lume, dar sunt și o parte a economiei. Ne-am obișnuit deja să vorbim despre industrii culturale și contribuția lor la PIB. Industriile culturale îi au drept agenți tocmai pe acești lucrători culturali profesioniști.

Statutul acestora, până astăzi, era divers și era neclar juridic. Unii erau salariați la instituții de cultură, alții înregistrați ca PFA, alții nu erau înregistrați deloc, or, în orice stat care nu-i falit, cei care desfășoară, contribuie cu activitățile lor la bunul mers al societății trebuie să aibă un statut clar: să știm cine sunt, să știm câți sunt, să știm ce drepturi au, să știe și ei, și ce impozite trebuie să plătească pentru veniturile pe care le obțin ca urmare a activității lor desfășurate.

Acest act normativ își propune tocmai acest lucru, să clarifice statutul juridic, social și fiscal al lucrătorilor culturali profesioniști. Printre ei găsim și precariatul cu studii

superioare, în formare, din păcate, și pe la noi, dar și pe cei care încasează venituri substanțiale și nu plătesc impozite.

Acest act normativ era necesar prin proiect de lege, domnule secretar de stat; ar fi fost ideal, dar, fiind conectat cu puținele reforme pozitive legate de PNRR, înțelegem graba, deși nu ne prea plac ordonanțele.

Grupul PSD va vota pentru, vă roagă și pe dumneavoastră să votați pentru această inițiativă și solicită inițiatorului să clarifice acele prevederi care, ca urmare a dezbaterilor, sunt perfectibile încă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului USR îl invit la microfon pe domnul senator Negoi.

Mulțumesc frumos, doamna președintă.

Pentru a nu fi create confuzii sau mai degrabă pentru a lămuri ce înseamnă lucrătorul cultural profesionist, o să citez câteva chestiuni care apar în această inițiativă legislativă, chestiuni care au fost introduse de USR la momentul în care a fost construit PNRR-ul.

E cadrul legislativ care protejează lucrătorul cultural profesionist și prin intermediul unei definiții clare a încadrării în munca artistică și muncă culturală, astfel cum sunt definite în documentele statelor membre și în documentele Uniunii Europene. „Standarde și cerințe minime în domeniul de aplicare a cadrelor legislative și de protecție socială; de exemplu, condițiile de muncă, impozitarea și accesul la securitate socială și la alte prestații, remunerație echitabilă, dispoziții din sistemele de protecție socială care să le permită lucrătorilor din sectorul cultural să aibă acces la prestații cum ar fi: șomajul, protecția sănătății, împrumuturile bancare, finanțarea, pensiile. Instrumente pentru identificarea juridică a artistului cultural liber profesionist, artiști și profesii conexe și pentru crearea mecanismelor de includere în sistemul de protecție socială și alte metode de îmbunătățire a statului socioprofesional și a condițiilor lucrătorului din sectorul cultural.”

Cu alte cuvinte, ne dorim foarte tare, ne-am dorit de la început și ne dorim în continuare, și pentru acest lucru Grupul senatorilor USR va vota pentru această inițiativă...

Mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

...chiar dacă... Imediat. Chiar dacă mai sunt câteva inadvertențe, de exemplu, punerea în acord cu Legea dialogului social, pe care sperăm că... în Camera decizională aceste aspecte vor fi lămurite și vor fi adoptate ca atare. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, din partea Grupului AUR îl invit la microfon pe domnul senator Dăneasă.

Microfonul 3.

Vă rog să-i permiteți domnului senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Problema acestei legi este mult mai complexă decât a putut fi cuprins în textul pe care îl avem de față, dar este bine că s-a început. Primul lucru pe care aș vrea să-l semnalez este tocmai titlul legii. Foarte mulți artiști consideră că sunt jigniți de titulatura de „lucrător cultural”, dar nu asta este esențialul. Esențial este faptul că domeniul artelor este unul foarte vast și există mari deosebiri între disciplinele artistice și aceste deosebiri generează un specific care ar trebui studiat, înțeles și să se oglindească în legislație.

Bine că este un început. Vor fi... E posibil să se depună amendamente la Camera Deputaților și e posibil ca pe anii următori să se îmbunătățească conținutul acestei legi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Punctul 8 va rămâne la vot final. Stimați colegi,

La punctul 9 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L171/2023).

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiator avem? Nu.

Îl rog pe domnul președinte Rotaru să prezinte raportul comun din partea Comisiei de muncă și celei juridice. Aveți cuvântul, domnule președinte.

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități, împreună cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au dezbătut un raport comun asupra Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr. 53 – Codul muncii.

Propunerea are ca obiect de reglementare aspecte referitoare la soluționarea pe cale judecătorească a conflictelor individuale de muncă, stabilindu-se competența de soluționare în primă instanță de către tribunal, precum și stabilirea accepțiunii noțiunii de „conflict individual de muncă”.

Ca urmare a dezbaterilor a fost adoptat un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Supunem plenului, pe cale de consecință, raportul comun, cu amendamente respinse. Cu amendamente admise.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Din partea grupurilor parlamentare... Domnul senator Fenechiu, liderul Grupului PNL. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Mulțumesc și Comisiei de muncă, și Comisiei juridice pentru că au înțeles să rezolve o problemă. Eram în situația ciudată în care conflictele individuale picau în competența judecătoriei, în vreme ce conflictele de drepturi ajungeau la tribunal. Era o inadvertență care cu siguranță ar fi generat probleme în zona juridică, mai ales datorită faptului că atunci când vorbim de conflictele individuale de muncă sunt necesare complete specializate, iar la judecătorii complete de specialitate nu existau.

Partidul Național Liberal va vota pentru. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Stimați colegi, doamna Crețu, domnule Dăneasă, doriți să luați cuvântul sau nu v-ați deselectat opțiunea?

Vă rog să o faceți.

Mulțumesc. Doamna Șoșoacă, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Eu aș vrea să-l întreb pe colegul meu, domnul avocat Fenechiu... Pentru că într-adevăr era o problemă, însă și dumneavoastră, și domnul Țâgârlaș ați adăugat un amendament, cel cu privire la faptul că aceste dispoziții referitoare la competență se aplică și proceselor înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Oare nu suntem un pic în situația retroactivității cu privire la competență? Știți ce înseamnă asta? La câte dosare sunt, vă dați seama ce se provoacă în sistem? Oare nu am fi putut lăsa ca și până acum acele dosare, să se rezolve după legea pe care au fost inițiate, astfel încât să nu creăm o și mai mare dezordine în sistemul juridic, pentru că știm foarte bine ce înseamnă mutarea dosarelor? Sunt mii, zeci de mii de dosare pe care vor trebui să le mute de la judecătorie la tribunal, se încarcă tribunalul cu enorm de multe cauze.

Mulțumesc. Timpul dumneavoastră a expirat.

Mai mult, este o problemă la înregistrare, nu există personal. Cred că trebuia să vă consultați cu cei din justiție, să vă spună dacă pot să ducă un asemenea efort. Mulțumesc frumos.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Punctul...

Doriți să răspundeți, să dați drept la replică? Vă rog.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

## Mulțumesc, doamna președintă.

Colega mea, doamna Șoșoacă, a învățat la facultatea de drept că normele de procedură sunt de imediată aplicare.

Din punctul ăsta de vedere, orice jurist, din anul I încolo, știe că dacă intră în vigoare o normă de procedură și, repet, o normă de procedură de drept substanțial e din altă utilizare, de imediată aplicare... Ăsta e motivul pentru care, în momentul în care edictezi orice normă de procedură, ăsta e regimul pe care îl urmează.

Mulțumesc mult.

În regulă.

Stimați colegi, punctul 9 va rămâne la vot final.

La punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L167/2023).

Dacă avem inițiator prezent?

Dacă nu, vă rog să-mi permiteți să-i dau cuvântul președintelui Comisiei de muncă, pentru prezentarea raportului. Domnule Rotaru, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă și a adoptat un raport de respingere.

Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc. Stimați colegi, din partea...

Domnule senator Fenechiu, și la acest proiect doriți să vorbiți? Nu.

Nu v-ați înscris.

Domnule senator Darău Irineu, din partea Grupului USR, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Voi încerca foarte pe scurt să vă explic despre ce este această propunere legislativă, fiindcă raportul, sau cel puțin citirea lui, nu a evidențiat. E o inițiativă care pare să fie mai mult o manevră politică, marca PNL, decât o decizie bine fundamentată.

Din păcate, vedem, mai ales în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, tot mai multe astfel de inițiative anul acesta, an preelectoral. De data aceasta vorbim de lărgirea aplicării condițiilor speciale grupei I, fără criterii clare și stricte, așa cum se aplică persoanelor care se încadrează deja în această categorie. În loc să facem legi pentru eficientizarea sistemului de pensii, creăm discriminare chiar în detrimentul celor care lucrează în mină, în condiții speciale. Spre exemplu, muncitorilor care lucrează în mine li se recunosc munca și condițiile speciale, li se recunosc doar dacă au avut o activitate în subteran de cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă.

Prin urmare, dacă locurile de muncă nu întrunesc aceste condiții, ele nu pot fi încadrate în condiții speciale, dar această inițiativă populistă pe care o avem azi dă mai multe drepturi șoferilor decât celor care chiar lucrează în subteran, neaplicând criteriile pe care vi le-am spus înainte. Trebuie să mai luăm în considerare și decizia Curții Constituționale a României, care spune același lucru. Deci vorbim sau am vorbi, dacă ar trece această lege, iarăși de speciali, fără a avea la bază criterii clare care să justifice această încadrare în condiții speciale de muncă.

E vorba doar de propuneri electorale. Mă bucur că am avut acest raport de respingere în Comisia pentru muncă. Vom vota pentru respingere și împotriva legii, dacă e cazul. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt.

Punctul 10 rămâne la vot final.

Punctul 11, și... ultimul, este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L193/2023).

Inițiator avem prezent? Nu.

Atunci, o să-i dau cuvântul tot domnului președinte Rotaru, pentru prezentarea raportului Comisiei de muncă. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Propunerea legislativă, așa cum ați precizat, vizează modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și are în vedere asigurarea integral de la bugetul statului a sumelor necesare pentru plata drepturilor asistenților sociali și a altor măsuri de protecție socială.

Ca urmare a dezbaterilor a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Avem două înscrieri la cuvânt din partea grupurilor. Din partea Grupului PNL îl invit pe domnul senator Țâgârlaș să prezinte punctul de vedere al Grupului PNL.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Doamnelor senatori,

Domnilor senatori,

Vreau să susțin acest proiect pentru că sunt și inițiator. Și el derivă dintr-o analiză judicioasă a unui domeniu extrem de important și de vulnerabil, respectiv plata salariilor către persoanele care au în grijă persoane cu nevoi speciale, persoane cu handicap.

Din punctul meu de vedere, prin acest proiect de lege se remediază o situație care era incorectă, dezechilibrată. Mă refer aici la faptul că o parte din resursele financiare achitabile UAT-urilor era de la bugetul de stat în proporție de până la 90%, iar restul era suportat de către bugetele locale, în condițiile în care bugetul local al unei primării, al unui UAT nu avea niciun fel de reverberație asupra plății acestor salarii.

În condițiile în care trece acest proiect de Senat, și sunt sigur că acest lucru se va întâmpla, chiar și în Comisia de muncă votul a fost unanim pentru acest proiect, situația va fi determinată de o asumare integrală a obligațiilor de plată de către bugetul de stat și neincluderea bugetelor locale într-un astfel de mecanism în care nu aveau niciun fel de influență. De altfel, am sesizat, prin discuțiile purtate cu persoane care se aflau în această situație, că exista un fel de du-te-vino între responsabilitățile statului, prin buget, și responsabilitățile UAT-urilor. UAT-urile nu achitau salariile la timp, pentru că ziceau că nu au primit banii de la buget, iar bugetul considera că sunt responsabili primarii că n-au cuprins în bugetele locale plata acestor sume de bani.

Vreau să vă spun, doamna președintă, și îmi voi reduce discursul, că este un proiect susținut de către structurile asociative aferente municipiilor, orașelor și comunelor din România, toate au dat un semnal pozitiv și au declarat că primarii și UAT-urile, consiliile locale, susțin cu vehemență acest proiect, pentru că îndepărtează o inechitate introdusă la un moment dat în sistemul legislativ.

Raportat la această situație, în calitate de reprezentant al grupului liberal și ca inițiator, menționez faptul că grupul liberal va susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Darău Irineu, din partea Grupului USR, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Când inițiativele care ne sunt prezentate sunt bune, nu avem nicio ezitare să le susținem. Susținem vehement această propunere legislativă. De altfel, USR a propus această soluție în ampla propunere de reformă pentru Legea nr. 448, o propunere care este blocată la Camera Deputaților. Dar această inițiativă vine să reglementeze un aspect foarte precis, descris bine înainte. E o lege necesară și urgentă și, dincolo de, știu eu?, facilitarea pentru administrațiile locale, care uneori, sincer, nu-și prea făceau datoria în acest aspect, putem vorbi despre beneficiari și ce efecte va avea această lege asupra persoanelor cu dizabilități și asistenților lor personali.

Și noi credem că, având în vedere situațiile practice de până acum, aceste sume trebuie să fie finanțate integral din bugetul de stat. Nu de puține ori, persoanele cu dizabilități și aparținătorii lor s-au lovit de refuzul primăriilor de a angaja asistent personal, deși aveau dreptul conferit prin certificatul emis de comisia de evaluare. Am întâlnit și în activitatea de parlamentar, în practică, primării care au avut probleme cu susținerea financiară a procentului de 10% pentru asistenții personali și, în consecință, sugerau persoanelor cu dizabilități să opteze pentru indemnizație, plătită 100% din bugetul de stat. Dar, în cazul în care se opta pentru indemnizație, asistentul personal rămânea fără contribuțiile sociale plătite.

Acesta este efectul principal al inițiativei, dacă va ajunge să fie lege. Poate singura îmbunătățire, și poate fi adusă la Camera Deputaților, ar fi o coroborare a plăților de la bugetul de stat cu existența resurselor la bugetul local, fiindcă această problemă nu este abordată de inițiativă, poate o aveți în vedere la Camera Deputaților.

În Comisia pentru muncă, familie și protecție socială am avut un raport de admitere votat în unanimitate. Noi, astăzi, vom vota pentru raportul de admitere și, bineînțeles, pentru lege.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stimați colegi, am terminat grupurile parlamentare. Avem o ultimă intervenție.

O să vă rog să-i permiteți domnului senator să vorbească.

##

Doamna senator, o să vă rog să-i permiteți domnului coleg senator să aibă intervenția.

Domnule Poteraș, aveți cuvântul; neafiliați.

Mulțumesc foarte mult, doamna președintă.

Este o inițiativă foarte bună, pentru care felicit inițiatorii. Salariile asistenților personali trebuie suportate de la bugetul de stat, pentru a evita acest ping-pong între autoritățile locale și cele centrale. Însă sper să găsim deschidere în Parlament pentru a extinde această inițiativă și la măsurile de protecție, care, la fel, trebuie finanțate cât mai mult, într-o proporție cât mai mare, din bugetul de stat.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, am epuizat punctul până la care am votat să facem dezbaterile generale.

Vom trece acum la partea a doua a ședinței plenului de astăzi, votul asupra punctelor dezbătute.

La punctul 1, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (L839/2022).

Vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare, transmisă de Președintele României.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamentele admise, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Primul vot va fi pe raportul cu amendamentele admise. Vă rog, vot.

61 pentru, 12 împotrivă, 20 abțineri.

Fac precizarea că domnul senator Cernic în continuare nu are cartelă la vot final.

Raportul a fost adoptat.

Supun acum votului dumneavoastră legea privind aprobarea ordonanței.

Punctul 2, stimați colegi, este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L139/2023).

- Avem un raport de admitere, cu amendamente admise, a

- propunerii legislative.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

- Avem primul vot pe raportul cu amendamentele admise. Vă rog, vot.

58 de voturi pentru, 32 împotrivă, o abținere. Raportul nu a fost adoptat.

Stimați colegi, o să rog liderii...

de grup să facă o...

Imediat, vorbeam și eu aici. Vă rog.

O să rog liderii de grup să facă o consultare, să vedeți dacă este oportună vreo propunere din partea dumneavoastră sau nu.

Imediat.

Îi dau cuvântul pe explicarea votului doamnei senator Șoșoacă. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Uitându-mă la amendamentele din raport, evident că am votat împotrivă, mi se pare inacceptabil să condamnați un om și să considerați o faptă penală faptul că niște oameni, la un miting, care sunt și foarte nervoși, că de aia au ieșit la miting, atacă, vezi Doamne, atac la persoană, violențe verbale și-i dați o amendă penală sau închisoare de la 3 luni la doi ani.

Mai mult decât atât, discutăm despre tulburarea ordinii și liniștii publice atunci când este vorba de violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor. Nu se menționează ce violențe verbale sau fizice. Este o gamă atât de largă pe care o lăsați și încălcați Constituția României, care menționează că manifestațiile acestea, protestele sunt constituționale și garantate de către stat.

Ce pregătiți dumneavoastră, domnilor de la Guvern, să ne omorâți pe toți în stradă? Preferăm să murim în stradă, luptând împotriva voastră...

A expirat timpul.

...cu toate aceste pericole...

Domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul, vă rog. Explicarea votului presupun, că v-ați înscris. Vă invit.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, doamna președintă. Doamnelor și domnilor,

Orice normă juridică trebuie să izvorască dintr-o necesitate a societății, o necesitate de a reglementa o anumită situație, o nevoie fie a întregii societăți, fie a unor grupuri sociale. În cazul acestui proiect, grupul social a fost format din două persoane, domnul Ciucă și domnul Bode. S-a văzut că erau singuri, pentru că nici măcar n-au fost votați de către colegi. Cei doi au tras concluzia că neapărat, neapărat trebuie să pună pumnul în gură celor nemulțumiți, să-i bage la pușcărie.

Vă întrebați de ce ar fi cineva nemulțumit în România cu astfel de conducători „geniali” precum domnii Ciucă și Bode. Păi, pensii speciale! Păi, inflație! Păi, facturi astronomice la curent, lemne, gaze! Păi, cel mai scump Paște din ultimii 25 de ani! Păi, timp și bani pierduți pentru că în Schengen nu am intrat!

Fruntașii peneliști Ciucă și Bode au făcut o prioritate din amenințarea cu închisoarea a celor care se gândesc să protesteze democratic împotriva acestei guvernări dezastruoase. Ca și Ceaușescu și Dragnea înaintea lor, și domnii Ciucă și Bode se tem de dragostea și aprecierea poporului față de ei și față de munca lor, nu?

USR a votat împotriva limitării drepturilor românilor de a protesta împotriva samavolniciei unui guvern de impostori și incompetenți, care nu este măcar în stare să-și aducă oamenii în plenul Senatului să le voteze nenorocirile.

Mulțumesc.

Pe procedură, îl invit la microfon pe domnul senator Fenechiu, liderul Grupului PNL.

Mulțumesc, mulțumesc, doamna președintă.

Deci, după consultarea pe care am avut-o cu colegii lideri de grup, propun să votăm până la punctul 7 inclusiv, să supuneți la vot. Iar de la punctul 8 încolo să votăm în ședința de lunea viitoare.

Separat de asta, solicit ca secretarul general să ne dea o listă în legătură cu votul exprimat la raport și, respectiv, la lege.

Mulțumesc mult.

Încă o dată, dacă am înțeles bine, punctele 3, 7...

Vă rog să supuneți la vot până la 7 inclusiv, votăm astăzi, de la 8 încolo votăm lunea viitoare.

Mulțumesc.

Am înțeles.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

Datorită faptului că astăzi sunt anumite evenimente oficiale, este o comisie care își desfășoară activitățile la Iași, Comisia de transporturi, avem senatori care sunt acolo și avem senatori care sunt plecați în diverse activități și este în neregulă să nu profităm de posibilitatea regulamentară ca să stabilească majoritatea cum e cu votul.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc.

Ați făcut o propunere, sunt obligată s-o

Propunerea formulată de dumneavoastră a fost aprobată de plen.

Îl rog pe domnul senator Târziu să ia cuvântul pe procedură.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Procedura asta a noastră parcă e un fel de elastic, așa, tragem de ea cum ne convine.

Păi, tocmai am votat să dezbatem și să votăm până la punctul 11. După ce s-a trecut la vot s-a văzut că nu există un vot masiv pentru legile organice în tabăra puterii și, gata, renunțăm la vot.

Înțeleg toate manevrele astea, dar totuși este puțin jenant pentru noi înșine și pentru cei de acasă, care se mai uită la ce facem noi în Parlamentul ăsta, e, așa, un fel de a ne preface că suntem democrați. Îmi pare rău că trebuie să asist la așa ceva, să particip într-un fel, fără voia mea, la astfel de jocuri, pe care noi, Grupul AUR, le respingem categoric.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Am înțeles. Stimați colegi,

Voi trece la punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de garanție dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 ianuarie 2023, privind garantarea în procent de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea instituțională și rezistența plasei de siguranță financiară) dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 406.000.000 EUR (L223/2023).

Este un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

La punctul 4, stimați colegi, avem Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022, și a Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 II – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022 (L183/2023).

Avem un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

A, scuzați-mă, n-am supus votului și propunerea legislativă!

Supun votului dumneavoastră, la punctul 6, propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

94 pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri. Punctul 6 a fost adoptat.

La 7 este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale (L196/2023).

Avem un raport comun de admitere a proiectului.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul e prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Vă rog să votați.

65 pentru, 15 împotrivă..., împotrivă – 16, 14 abțineri. Punctul 7, adoptat.

Restul punctelor, conform votului plenului, vor rămâne pentru ordinea de zi de luni.

Stimați colegi, am un... Pe procedură, vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Am asistat astăzi din nou la o călcare în picioare a spiritului democratic în Senatul României. Într-adevăr, regulamentul permite plenului să facă orice, litera regulamentului permite. Spiritul ar trebui să fie că trebuie să ne respectăm și, dacă majoritatea vrea să-și treacă o lege, să aibă măcar minima decență să-și aducă oamenii la vot. Dacă nu o poate face, să se întrebe dacă nu cumva legile pe care vor să le treacă sunt atât de inepte încât nu merită să treacă, cum s-a întâmplat astăzi cu legea lui Ciucă și Bode. Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Știți ce v-aș ruga pe viitor? Să folosim vocativul cu „domnul” în față, că așa se face, când avem obrazul fin, că eu așa fac și cu dumneavoastră, chiar dacă uneori aș avea mai... Impolitețe...

Dacă îmi dați voie să termin, o să vă las și pe dumneavoastră.

## Stimați colegi,

Vă rog să aveți puțină răbdare. Mai sunt câțiva colegi care vor să ia cuvântul pe procedură, după care am o notă privind sesizarea către Curtea Constituțională. Mai durează două minute.

Aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc.

Având în vedere că regulamentul permite orice, o să vă rog frumos, de acum încolo, când eu nu sunt prezentă, să nu votați nicio lege, pentru că nu avem totalitatea senatorilor prezenți.

O să vă rog frumos, de acum încolo, când nu sunt toți senatorii prezenți, să nu mai votăm nicio lege, pentru că, după cum vedem și după cum jonglează, mai ales unii avocați din acest Senat, se joacă cu regulamentul numa’ pe articole, dar nu așa este în spiritul legii, care spirit spune așa: cât suntem aici, atâta timp cât este cvorum, votăm. Deci de ce nu s-a votat astăzi?

Nu s-au votat și celelalte?

Nu v-a plăcut că acel punct 2, în care ne trimiteați direct la carceră pe toți care militam împotriva unei dictaturi la proteste, nu v-a trecut? Este...

Ca să n-o supăr pe doamna președintă, domnul Bode și domnul Ciucă sunt supărați pentru faptul că în Senatul României s-a dat respingere la o lege.

În regulă.

Și vă rog, de acum încolo, doamna președintă, să menționați...

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

A expirat timpul, vă rog.

Propunerea cu domnul/doamna cred că e de bun-simț, nu cred c-ar trebui să deranjeze pe nimeni, ba, dimpotrivă, ar trebui să fie un firesc.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea și completarea Legii

nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor;