Stenogramă plen

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 178.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 8 mai, și miercuri, 10 mai 2023; programul de lucru pentru perioada 8–13 mai 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 2–8 mai 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Liderii de grup, dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

## Nu.

O să citesc o inițiativă înregistrată la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit.

Proiectul de lege pentru modificarea statutului grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instituțiilor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice; PL-x 123/2023, lege organică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o chestiune pe procedură, este o problemă personală.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Așa cum bine știți, pentru că am mai luat cuvântul pe acest subiect, aspectele ce țin de apartenența personală la Grupul parlamentar al minorităților naționale în continuare nu au fost rezolvate.

Această chestiune este o situație cât se poate de serioasă, pentru că afectează, în primul rând, funcționarea în mod legal și regulamentar a lucrărilor Camerei Deputaților.

În primul rând, este vorba despre faptul că, în ceea ce mă privește, mi-au fost încălcate și îmi sunt încălcate în continuare o serie de drepturi. Este vorba despre dreptul la asociere în grupul parlamentar, dreptul la informare, dreptul de a fi ales în comisiile parlamentare, dreptul de exercitare, efectiv, a mandatului și dreptul la transport.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În continuare, în cadrul Grupului parlamentar al minorităților naționale există parlamentari care nu au reprezentativitate și care iau hotărâri în numele Asociației Italienilor din România și în numele minorității italiene, pe care o reprezint. Astfel suntem, practic, privați de orice fel de modalități de a ne exercita și a ne apăra drepturile și libertățile pentru care minoritatea italiană a fost aleasă în Parlamentul României, prin intermediul meu personal, și, drept urmare, aceste chestiuni trebuie să înceteze acum! Această chestiune a fost din nou adusă la cunoștința Secretariatului general și a Biroului permanent al Camerei Deputaților, care trebuie să găsească o soluționare, cât se poate de aplecat, în ceea ce privește acest aspect, pentru că toate aceste lucruri au condus inclusiv la tăierea de fonduri care aparțin de drept și care se cuvin de drept Asociației Italienilor din România, care, așa cum vă spuneam, a fost privată și este privată în continuare de drepturile pe care le-a câștigat.

Domnule președinte și stimați colegi,

Aceste chestiuni nu sunt simple chestiuni care trebuie trecute cu vederea, sunt lucruri care intră inclusiv sub sfera exercitării abuzive a mandatului de parlamentar și, nu în ultimul rând, a aspectelor ce țin de corupție.

Pentru aceste chestiuni, domnule președinte, stimați colegi, vă rog să găsim, în primul rând, o soluție pentru ca acestea să se termine și eu, personal, să revin în Grupul parlamentar al minorităților naționale, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, de disciplină și imunități și în comisia de validare și să mă bucur de drepturile pentru care eu, personal, am fost ales în Parlamentul României.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Tanasă Dan. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Vă rog frumos să îmi permiteți să transmit plenului Camerei Deputaților un mesaj cu ocazia zilei de 8 mai, Ziua egalității de șanse între femei și bărbați.

Hristos a înviat!

## Doamnelor și domnilor deputați,

La data de 8 mai este marcată Ziua egalității de șanse între femei și bărbați. Acest demers a fost instituit prin Legea nr. 23/2015 pentru promovarea egalității de șanse între sexe, ca parte integrantă a politicilor sociale din România. Egalitatea de șanse presupune că toate ființele umane sunt libere să își dezvolte capacitățile personale și să-și aleagă parcursul în viață, fără limitări impuse. Faptul că diferitele comportamente, aspirații și necesități ale femeilor și bărbaților sunt luate în considerare, evaluate și favorizate în mod egal înseamnă că femeile și bărbații se bucură de aceeași libertate pentru a-și realiza aspirațiile.

În acest sens, statul român și-a asumat să facă eforturi susținute pentru a reduce inechitățile existente, iar Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați din cadrul Camerei Deputaților, al cărei președinte am onoarea să fiu, continuă acest demers legitim și necesar pentru viitorul femeilor din România. Chiar legile din țara noastră afirmă faptul că prin egalitatea de șanse între femei și bărbați se înțelege, citez, „luarea în considerare a capacităților, nevoilor și aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin și, respectiv, feminin și tratamentul egal al acestora”.

Este totuși necesar să observăm că progresele sunt lente, iar disparitățile între sexe persistă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, remunerarea, îngrijirea și pensiile. Pentru a elimina aceste disparități și pentru ca statele din Europa să își poată valorifica pe deplin potențialul în afaceri, politică și societate, autoritățile europene și statul român au o strategie ce definește un set de acțiuni-cheie, printre care se numără și următoarele:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

...și în calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea...

Depuneți declarația dumneavoastră.

Dar...

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Mulțumesc.

Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia 2.0 privind dronele pentru un ecosistem inteligent și durabil al aeronavelor fără pilot la bord în Europa – COM(2022) 652 (PHCD 23/2023).

Comisia pentru afaceri europene? Vă rog.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru transporturi și infrastructură, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru știință și tehnologie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene,

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut Strategia 2.0 privind dronele pentru un ecosistem inteligent și durabil al aeronavelor fără pilot la bord în Europa.

A recomandat simplificarea procedurilor de autorizare de zbor a aeronavelor fără pilot.

A recomandat încurajarea utilizării dronelor, managementul riscului și pentru intervenții în caz de dezastre.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 3 mai 2023 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Cătăuță Ana-Maria. Vă rog.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Dronele sunt utilizate, în prezent, ca instrumente în activitatea zilnică, într-o gamă tot mai largă de sectoare economice care necesită utilizarea intensivă a datelor, cum sunt agricultura, construcțiile, supravegherea, producția de filme, asistența medicală, urgențele medicale, energia, mediul, siguranța și securitatea publică.

În viitor, dronele ar putea fi utilizate și ca platforme pentru noduri de comunicare sau pentru monitorizarea condițiilor meteorologice și a poluării, precum și pentru întreținerea instalațiilor de energie din surse regenerabile, în special pentru energia eoliană offshore.

Sunt ferm convinsă că, prin investiții inteligente, într-un viitor nu tocmai îndepărtat, și noi vom putea să ne axăm mai mult și să fim mai activi în zona, de ce nu?, de fabricare de componente, precum și în industria de mentenanță.

De aceea, noi susținem adoptarea opiniei privitoare la această comunicare, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, precum și pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 110/2023.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, pentru prezentarea raportului, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului și pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Economic și Social a avizat proiectul favorabil. Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege.

Potrivit prevederilor art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Varga. Vă rog.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Bună ziua!

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Este un proiect de lege foarte bun pentru promovarea investițiilor verzi în România, investițiilor în proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Acest proiect de lege este, de fapt, o corelare a legilor 350 și 50 cu Legea nr. 18 a fondului funciar, pentru că anul trecut am trecut această lege.

În fapt, proiectul de lege elimină PUZ-ul și se trece direct la documentația tehnică de autorizație de construire pentru aceste proiecte, parcuri fotovoltaice sau energie eoliană.

Ca țară, suntem destul de avansați, la nivel european, cu legislația în acest domeniu. Mai trebuie doar un singur pas să facem pe viitor. După un an de zile, de când a trecut Legea nr. 18 privind fondul funciar, nici acum nu sunt date normele pentru dual, pentru pășuni.

Vă mulțumesc.

Grupul PNL va vota pentru.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt observații? Nu.

Adoptat. Articole admise, observații? Nu.

Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanța energetică a clădirilor; Pl-x 37/2023.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanța energetică a clădirilor

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanța energetică a clădirilor, transmisă cu adresa Pl-x 37/2023.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt înscrieri? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

17. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/201; Pl-x 52/2023.

Din partea inițiatorilor?

Nu.

Comisia pentru învățământ, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 52/2023.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 52 din 13 martie 2023, Comisia pentru învățământ a primit pentru dezbatere, în fond, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 178 din 27.02.2022 și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social nr. 1.184 din 21.02.2023.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că orice decizie de desființare, comasare a unităților școlare sau de desființare a claselor va fi comunicată unității școlare vizate cu minimum 180 de zile calendaristice înainte de începerea următorului an școlar, iar modificarea planurilor-cadru ale învățământului preuniversitar se va face cu minimum 180 de zile calendaristice înainte de începerea următorului an școlar.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Domnule Albișteanu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ați trecut-o la respingere, deși ați văzut că are toate avizele – și de la Consiliul Economic și Social.

În primul rând, vreau să vă spun că are aprobarea sindicatelor. Sindicatele au fost perfect de acord cu aceste propuneri ale noastre, dar, din păcate, ați trecut-o la respingere. Nu vă interesează efectiv ce se întâmplă în teritoriu și ce își doresc colegii din învățământ. Nu vă interesează!

Asta e! Noi am trecut-o și la amendamente pentru noua lege a educației. Și acolo s-a respins. Vedem ce se întâmplă la Senat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale mai sunt înscrieri? Vă rog.

Domnul Țepeluș.

Da. Vreau să precizez că propunerea de respingere se datorează faptului că urmează să fie pusă pe rol, să votăm noua lege a educației, și, atunci, aceste prevederi oricum ar fi trebuit să intre în vigoare, conform actualei legi a educației, începând cu 1 septembrie a acestui an, dată când se speră să intre noua lege a educației, care va fi propusă votului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Albișteanu, a doua intervenție.

Păi, foarte bine, trebuia să treacă noua lege a educației, dar n-ați acceptat-o ca amendament nici acolo, la noua lege a educației. Asta e problema!

Domnul deputat Atanasiu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să știm că lucrurile așa se întâmplă și conform Legii nr. 1/2011, adică planurile-cadru nu intră în vigoare începând cu anul viitor, ci intră cu generația următoare. Așa vor intra planurile-cadru și pentru noua lege. Ba mai mult, legat de ceea ce se desființează, legat de clase sau grupe de școală, acestea sunt avizate prin planurile de școlarizare undeva în luna februarie, adică peste 7 luni, nu peste 6.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă va rămâne la votul final.

25. Proiectul de lege pentru adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2022 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare ale Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” – S.A.; PL-x 371/2022; procedură de urgență.

Vă rog, Guvernul României, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gábor Sándor** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumim, domnule președinte.

Proiectul are ca obiect de reglementare măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare ale Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” – S.A., pe fondul obligației Guvernului de a recupera cu celeritate ajutorul de stat acordat societății în cauză, declarat nelegal prin decizia Comisiei Europene.

În speță, ordonanța reglementează, pe de o parte, o derogare, pe de altă parte, o procedură accelerată de trecere în proprietatea statului a bunurilor mobile și imobiliare ale CFR Marfă.

Derogarea vizează trei aspecte: operațiunea de trecere de active în proprietatea statului, pe de o parte, va putea stinge și creanțele fiscale cu reținere la sursă și accesoriile aferente acestora; în al doilea rând, va putea stinge și creanțele bugetare ale societății; și, în al treilea rând, va putea implica și transferul de bunuri mobile, pe lângă cele imobile reglementate în prezent.

Ministerul Transporturilor susține acest proiect de act normativ, în forma adoptată prin raportul comun al comisiilor raportoare.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică și Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2022 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare ale Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” – S.A.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2022 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare ale Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” – S.A.

Prezenta ordonanță de urgență instituie o modalitate specială de stingere a obligațiilor fiscale și bugetare ale operatorului de transport feroviar de marfă. Totodată, măsurile prevăzute de prezentul act normativ se aplică atât cu privire la bunurile imobile ale operatorului de transport feroviar de marfă, cât și cu privire la bunurile mobile ale acestuia, inclusiv la titlurile de participare.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

Vă rog să faceți propunere și pentru timpul de dezbatere.

Două minute.

Timp de dezbatere – două minute. Vot, vă rog.

Voturi pentru – 135, voturi contra – 7, abțineri – 5, doi colegi nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Lazăr. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Situația acestui proiect este în felul următor:

Guvernul României, condus de social-democratul Victor Ponta, a convertit în acțiuni, în iunie 2013, o datorie publică de 1.669 de milioane de lei, aproximativ 363 de milioane de euro.

Cu mai puțin de două luni înainte de finalul mandatului Cabinetului Victor Ponta, prin scrisoarea din 24 septembrie 2015, statul român a informat Comisia cu privire la adoptarea acestei măsuri, fapt ce a determinat inițierea unui caz _ex officio_ de către Comisia Europeană cu privire la măsurile luate în favoarea C.F.R. Marfă, înregistrat cu numărul de ajutor de stat SA43.549.

Ulterior, după ce Comisia a primit o plângere formală din partea Organizației Patronale a Societăților Feroviare Private din România, prin scrisoarea din 18 decembrie 2017, Comisia a informat România că a decis să inițieze procedura oficială de investigare prevăzută la art. 108 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește ajutorul de stat acordat C.F.R. Marfă.

După analiza tuturor argumentelor prezentate în apărare de statul român, prin Decizia UE 2021/69 a Comisiei din 24 februarie 2020, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se reține că a fost acordat ajutor de stat ilegal, cu încălcarea art. 108 alin. (3) din TFUE.

Astfel, trebuie recuperate imediat și efectiv de la beneficiar sumele purtătoare de dobândă, de la data la care au fost puse la dispoziția beneficiarului până la recuperarea lor efectivă. Aceste sume se raportează la neexecutarea și acumularea în continuare a datoriilor C.F.R. Marfă la bugetul de stat între 2010 și conversia creanțelor acțiunilor, în 2013, conversia creanțelor în acțiuni din 2013 și neexecutarea și

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articole admise?

Nu.

Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

26. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului; PL-x 287/2020; procedură de urgență.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului, transmis cu adresa PL-x 287/2020.

Obiectul de reglementare constă în modificarea și completarea Legii nr. 360.

Intervențiile legislative vizează crearea cadrului juridic astfel încât studenții Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” care sunt declarați inapți pentru continuarea studiilor, prin decizie medicală definitivă, să poată opta pentru continuarea programelor de studii de ordine publică și siguranță națională, respectiv drept.

Camera Deputaților – Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Guvernul susține inițiativa.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut acest proiect și, cu majoritate de voturi, propune plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 360/2002, cu amendamentele admise din anexă, care face parte integrantă din prezentul proiect.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Propuneri, vă rog, pentru timpul de dezbatere.

Două minute, domnule președinte de ședință.

Timp de dezbatere – două minute.

Vot, vă rog.

148 – pentru, 8 – contra, două abțineri, doi colegi nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Salan Viorel.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

La dezbaterile din cadrul Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților am susținut că, în esență, este un proiect bun, un sprijin necesar pentru situații dificile care pot să apară, vizând probleme de sănătate care nu le sunt imputabile studenților. Însă sediul materiei a fost vizat numai în parte, numai Legea nr. 360, iar în cadrul Academiei de Poliție se pregătesc și ofițeri pentru structurile militare, incidentă lor fiind Legea nr. 80 privind statutul cadrelor militare.

De aceea, am inițiat, împreună cu colegii mei, un proiect și pentru modificarea Legii nr. 80 privind statutul cadrelor militare, dat fiind faptul că în cadrul Academiei de Poliție se pregătesc ofițeri pentru Jandarmeria Română, DSU, IGSU, IGAV, respectiv DGIPI, dar, totodată, trebuiau avute în vedere și celelalte componente care organizează învățământ superior din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională, în esență fiind vorba despre Ministerul Apărării și, respectiv, Serviciul Român de Informații.

Iar în urma analizei făcute în cadrul Academiei de Poliție există și clase care nu sunt adresate neapărat celor care vor obține și gradul profesional sau gradul militar corespunzător.

Ca atare, cred că este un proiect bun, în contextul în care acești tineri aveau calitățile necesare, au optat pentru specialitate, pentru a sluji țara, iar problemele nu le sunt imputabile lor, astfel încât studenților li se va elibera o diplomă de absolvire, numai că nu vor profesa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Coarnă. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inapt înseamnă nepotrivit pentru o anumită sarcină, slujbă, lipsit de putere, de forța fizică de a face ceva. Sunt

niște condiții esențiale la admitere și pe parcursul acestei profesii de polițist militar. E vorba despre testarea medicală, psihologică și fizică. În momentul în care nu mai corespunzi, ești inapt și ești clasat. Ce să faci cu un student inapt?

Noi construim o Academie de Poliție cu oameni care sunt inapți pentru a profesa în această zonă de importanță deosebită? Sunt aberații! Ați făcut lucrul ăsta și la Legea nr. 80. Ele sunt neconstituționale. Inapt înseamnă că e nepotrivit, nu are forță fizică. Cum să votați așa ceva? Doar pentru că trebuie sau că aveți un semn pe care trebuie să-l respectați?

Nu poți să creezi structuri polițienești, militare cu inapți! Cine apără țara? Inapții? Doamne ferește! Este o condiție obiectivă, medicală. Copilul respectiv este clasat. I se recunosc studiile pe care le-a urmat în academie și poate să meargă la universitate privată pentru a profesa sau pentru a-și definitiva studiile.

Inapt e inapt! Eu sunt contra aceste inepții propuse de domnul Salan. Este o inepție.

Domnule Rodeanu, vă rog.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Da, mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu este un proiect al USR, dar mă văd nevoit, cumva, să intervin față de cele spuse mai acum câteva momente de un coleg.

Nu este vorba despre inapți, nu este vorba despre polițiști inapți. Este vorba despre studenți care în perioada studiilor, în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, au pățit ceva, au pățit ceva neimputabil lor și în acel moment, da, nu se mai califică să devină polițiști. Dar Academia de Poliție conservă nivelul lor de studii și toată experiența lor academică, pe care au avut-o până la momentul respectiv, și le dă posibilitatea de a urma în continuare zona de administrație publică, drept. Acel student nu va fi polițist, va absolvi Academia de Poliție fără grad, iar statul român nu îi impută lui obligația de a rămâne în sistem și de a fi un polițist inapt.

Deci nu mai discutăm despre „inapt”, combatem doar niște inepții.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Manea Cătălin. Vă rog.

Mulțumesc.

Am doar o întrebare către distinșii mei colegi: câte astfel de cazuri sunt? Câți studenți?

Este important să cunoască colegii parlamentari, domnule, câți studenți aflați în cadrul Academiei de Poliție au pățit ceva în timpul studiilor și evident că au fost declarați inapți și studiile lor cumva sunt recunoscute în zona de drept, în zona de administrație publică. Dar întrebarea mea este câți sunt. Vorbim despre sute, despre mii? Câți sunt?

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

La articole admise? Nu.

Adoptat. Proiectul de lege rămâne la votul final.

27. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2022 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizațiilor anuale, în vederea participării Institutului Național de Statistică – România în calitate de asociat în cadrul Comitetului de Statistică și Guvernanță în Statistică al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și de membru instituțional în cadrul Institutului Internațional de Statistică; PL-x 627/2022.

Guvernul României? Vă rog.

## **Domnul Marian Chivu** – _vicepreședinte al Institutului Național de Statistică_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Marian Chivu mă numesc, sunt vicepreședinte la Institutul Național de Statistică.

Institutul Național de Statistică România are calitatea de asociat în cadrul Comitetului de Statistică și Guvernanță în Statistică al OCDE și de membru instituțional în cadrul Institutului Național..., Internațional de Statistică.

În data de 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România.

Prin acceptarea României ca țară candidată, în data de 10 iunie 2022, s-a aprobat oficial foaia de parcurs pentru aderarea României.

În anul 2019, Institutul Național de Statistică din România a obținut statutul de asociat în cadrul Comitetului de Statistică și Guvernanță în Statistică al OCDE.

Prezentul proiect de act normativ reglementează punerea în aplicare a măsurilor ce derivă din deținerea statutului de asociat în cadrul Comitetului de Statistică și Guvernanță în statistică al OCDE, respectiv aprobarea achitării cotizațiilor ce decurg din această calitate, aferente anului 2022, precum și pentru următorii ani în care România va avea calitatea de asociat în cadrul Comitetului de Statistică și Guvernanță în Statistică al OCDE.

Având în vedere motivele prezentate, avem rugămintea să fie adoptat acest act normativ, în forma în care a fost adoptat de către Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Bună ziua! Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu privire la Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței Guvernului nr. 35/2022 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizației la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizațiilor anuale, în vederea participării Institutului Național de Statistică, în calitate de asociat, în cadrul Comitetului de Statistică și Guvernanță în Statistică al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și de membru instituțional în cadrul Institutului Internațional de Statistică. Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 octombrie 2022.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă mai sus menționată în ședința din 31 octombrie 2022 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și aprobare, prezentul proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Simion George. Aici doreați să interveniți, nu?

Am întrebat reprezentanții Guvernului român: de când plătim noi cotizație la OCDE? Din 2004, deși suntem în 2023 și nici acum n-am aderat la OCDE.

Cam cât plătim? Așa, cam câteva milioane... E variabil.

Am ascultat raportul citit de colegul meu Stoica. Mâine avem în Comisia economică PL-x 143, care reglementează guvernanța corporativă, listarea la bursă a Hidroelectrica S.A., Romsilva și altor 237 de regii.

Ceva e putred în felul în care funcționează statul nostru. Foarte putred! Știu că este jalon în PNRR, dar, vă rog, mâine, la 9.00 dimineața, la Comisia economică, la 11, la Comisia juridică, ascultați vocea a peste 20.000 de români care au ieșit în stradă și v-au cerut să respingeți acel proiect și toate proiectele dăunătoare de genul acesta – PL-x 143, 144, 145 și cel care este pe ordinea de zi de miercuri, PL-x 47, cu închisorile de 15 minute.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Rodeanu. Vă rog. Doamna Prună, atunci.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Adevărul e că aceste companii de stat merg tare bine acum, ca să nu cumva să le transparentizăm sau să le listăm la bursă.

E bine să rămânem aici închiși, să ne izolăm, pentru că statul a făcut întotdeauna performanță, nu-i așa?

Și, dacă companiile de stat sunt sub cheia politicului, evident că, atunci, sunt mai bine controlate și, atunci, politicul poate să-și numească acolo tot felul de politruci pe indemnizații, în consiliile de administrație, de mii de euro, iar românii, până la urmă, nu iau nimic de pe urma acestor companii de stat. Asta înseamnă să ții companiile de stat închise și sub papucul politicului, de fapt!

Dacă asta se dorește, atunci putem să ne batem cu pumnul în piept și să spunem că sunt companii românești ș.a.m.d. Da, sunt companii românești, dar ele trebuie și să funcționeze, nu să ajungă la fiare vechi, așa cum am văzut că au tot ajuns în ultimii 30 de ani companii de stat care, pur și simplu, au fost date pe nimic de politicieni și s-au închis.

Dar avem și exemple de companii de succes, care, iată, sunt românești și care sunt profitabile. Ăla e modelul spre care trebuie să mergem. N-o să vă dau eu acum nume, dar le știți foarte bine care sunt – companii care produc, care exportă, care creează valoare aici, în România, care angajează mii de oameni.

Asta înseamnă să fii patriot!

Domnul Muncaciu.

Vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Doamna Prună, nu aveți deloc dreptate! Experiența ultimilor ani arată că bursele sunt profund corupte.

Vă aduc aminte de bursa din Olanda, care tranzacționa energia. Ați văzut cum s-au modificat prețurile imediat la energie? Pentru că astea sunt corupte de LIBOR.

Vă aduceți aminte? Care este patentul? Noi listăm pe bursă, ei cumpără acțiunile și după aceea colectivul director încape pe mâna lor. Și așa ajung întreprinderile noastre pe mâna străinilor.

Nu vă ajunge experiența celor 30 de ani? Ce s-a întâmplat cu toate companiile românești care au ajuns pe bursă? Ce s-a întâmplat cu ele? Au ajuns pe mâna străinilor!

Nu mai vorbim despre domnii de la PSD, care au căpușat o grămadă de alte întreprinderi și după aceea acestea au fost vândute sau privatizate. Care a fost rezultatul?

Dar, dacă tot aveți perspectiva istorică, păi, să vă spun ceva! Germania, Franța, după război, n-au privatizat pe bursă energia, transporturile, telecomunicațiile. De ce veniți cu aberațiile astea? De când bursa este una dintre piețele cele mai reglate?

Nu e adevărat! Pe bursă se fac cele mai mari jocuri! Mai mult decât atât, chestiunea asta cu statul trebuie să o stabilim odată. Nu există bursă sau piață fără reguli de stat. Asta trebuie să vă intre în cap, pentru că statul este cel care reglează regulile în piață.

Dacă nu ai un stat puternic care să facă lucrul ăsta, nu te mai băga în privat! Pentru că privații asta vor face: vor lua pachetul majoritar și după aceea vor decide asupra întreprinderilor românești. Experiența de până acum, a neoliberalismului – domnii de la PNL știu foarte bine –, a fost asta: nicio întreprindere românească nu mai este a noastră. Asta este ce vreți!

Doamna Prună. Drept la replică. Vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## Stimați colegi,

Chiar să văd, așa, cum se bat unii cu pumnii în piept, spunându-ne ceea ce am văzut că nu merge de 30 de ani, mi se pare că se sfidează realitatea.

Vă dau niște exemple de companii care au fost de stat și care au dispărut, pentru că ele n-au ajuns pe bursă. Ele au fost, chipurile, privatizate de niște politicieni. ARO. Ne mai aducem aminte de ARO, de Roman, ne aducem aminte de multe alte companii care au dispărut și vă spuneam că există companii private care sunt listate astăzi la bursă și care, efectiv, angajează oameni, plătesc taxe și impozite la stat și contribuie la ceea ce se numește economia României.

E trist să văd că unii efectiv au rămas în comunism și nu au idee despre ce ar trebui să facă statul, acele reguli corecte pentru toată lumea, astfel încât economia să se dezvolte. A ține sub papucul unui politician o companie de stat este o greșeală. Și ați văzut companii de stat care sunt monopoluri și care au făcut pierdere – Transelectrica în 2017 a făcut pierdere. Ăsta este un lucru, efectiv, de neacceptat.

Comunismul a murit acum 33 de ani și cred că trebuie să înțelegem lucrul acesta!

Domnul Rodeanu, al doilea vorbitor din partea USR. Vă rog.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

De „vaccinuri”, de „PL-x 145”, de „Nu ne furați copiii” – ne-am obișnuit cu aberațiile astea.

Acum, astăzi, continuăm cu bursele: sunt profund corupte, nu ne convine un parteneriat și un membership la organizații internaționale.

Stimați colegi,

Proiectul ăsta spune două lucruri – Institutul Român de Statistică și-a schimbat denumirea în Institutul Național de Statistică. Cotizația acolo nu-i de milioane de euro, era de 500 de franci și trebuie transformată în euro, 250/an.

Deci asta face, până la urmă, tot proiectul, asta este marea conspirație europeană, ca Institutul Național de Statistică să participe, alături de alte institute naționale de statistică, la ceea ce înseamnă centralizarea unor date, ca să DUPĂ PAUZĂ

știm și noi cum ne poziționăm și să beneficiem de toate facilitățile pe astea. Iar milioanele alea de euro sunt niște amărâți de 250 de euro pe an. Atât am vrut să zic!

Domnule Coarnă, vă rog.

Acum, societățile cu capital de stat, din Franța, de exemplu, Engie, își doresc să preia Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Deci vorbesc despre o societate cu capital de stat din Franța. Înseamnă că acolo e comunism, da?

Practic, dacă aceste legi vor fi adoptate – și mă refer la 143, 144, 145 –, România va fi deposedată de tot ceea ce mai are astăzi în zona publică. Și trebuie să enunțăm câteva dintre ele: Hidroelectrica, care este pe profit, Nuclearelectrica, care este pe profit, CEC Bank, Portul Constanța, Salrom, Romsilvaa – pădurea crește. De ce trebuie să transferăm noi aceste proprietăți din zona publică a statului român în zona publică a statului francez sau a statului elen, sau a statului austriac?

Am cedat Romtelecom către o societate cu capital de stat din Franța. Avem acum 20% din distribuția energetică către o companie cu capital de stat din Grecia. Noi nu putem să ne administrăm aceste lucruri sau aveți temă? Pentru că există, din păcate, în România, astăzi, un partid politic finanțat din zona externă și nimeni nu vrea să constate și să vadă lucrul ăsta. Vorbim despre lucruri care sunt în zona de siguranță națională. Aceste elemente nu trebuie nici măcar la nivel de concepție să gândești că le transferi pe bursă. Transferul pe bursă înseamnă, practic, furtul ultimelor resurse pe care România le are astăzi în proprietatea publică. Și aici sunt peste 240 de regii autonome și 1.000 de întreprinderi cu capital de stat.

Nu cred că merită, pentru 10 miliarde de euro, așa-zise 10 miliarde pe care ar urma să-i primim prin PNRR, să cedăm resursele naturale ale României pe care încă le mai avem în zona publică.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Moșteanu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am depus astăzi o cerere la Biroul permanent. Numărul de vicelideri ai Grupului USR se va suplimenta cu unul. Acest loc va fi ocupat de colega mea Diana Stoica.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Oprim dezbaterile și declar ședința închisă. Vă mulțumesc.

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 8 mai 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

- Domnul deputat Ghiță Daniel-Florin este? Nu.

- 1.238B – Ministerul Culturii va trimite răspunsul în scris. Domnul deputat Coarnă Dumitru? Nu.

- 1.233B – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va

- răspunde în scris.

- Domnul deputat Toma Ilie, 1.207B.

- Ministerul Afacerilor Interne.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Adrian Voican** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră având ca obiect produse contrafăcute, vă comunicăm următoarele:

Referitor la complexitatea rutelor folosite pentru transportul bunurilor contrafăcute, care ar îngreuna activitatea autorităților cu atribuții în domeniu, informațiile puse la dispoziție de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră relevă următoarele: volumul cel mai mare de bunuri susceptibile a fi contrafăcute sosesc pe teritoriul României prin Portul Constanța, în sistem containerizat, și au ca principale origini China și Emiratele Arabe Unite.

Cele mai multe încălcări ale unor drepturi de proprietate intelectuală au fost depistate cu ocazia controlului de frontieră efectuat în punctele de trecere de la frontiera româno-bulgară, subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.

De asemenea, în ceea ce privește bunurile confiscate, precizăm și faptul că, în cadrul urmăririi penale, organele de aplicare a legii au obligația de a păstra bunurile confiscate până la momentul finalizării judecății și pronunțării unei hotărâri prin care se dispune cu privire la aceasta.

Vă rog, domnule deputat Toma.

PAUZĂ

## **Domnul Ilie Toma:**

Mulțumesc că mi-ați dat cuvântul. Domnule președinte, Stimați colegi,

Răspunsul este dat profesionist. De activitatea Poliției de Frontieră nu avem de ce să ne plângem, deși trag alții în noi, și asta am vrut să aflăm. Produse contrafăcute au fost, sunt și vor mai fi. Ideea este să fie cât mai puține.

Avem scandalul cerealelor din Ucraina, care... Pe bună dreptate, suntem cu toții alături de o țară aflată la ananghie, dar mai repede suntem aproape de poporul nostru, pentru că așa trebuie să fim.

Mai avem de rezolvat spațiul Schengen și am vrut să aflu de acolo, de la firul ierbii, de ce toată lumea trage în instituția asta, care, pe bună dreptate, are și puțini oameni și cu cei puțini pe care-i are face ce poate și îndreaptă lucrurile.

Dar, când este să dăm un răspuns pertinent, Europa vine și ne întreabă: pe la voi intră? Nu, nu intră pe la noi nici

produsele contrafăcute, mai mult decât la alții, și nici imigranții!

Mulțumesc foarte mult!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe? Lucian-Florin Pușcașu? Nu.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – 1.230B. Ministerul va răspunde în scris.

Pentru următoarele – avem 1.209B, 1.220B, 1.210B, 1.234B, 1.221B, 1.194B, 1.236B, 1.189B, 1.152B, 1.161B,

1.129B, 1.114B și 1.227B – ministerele solicită amânare. Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|452324]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 70/25.V.2023 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei