Ședință comună a Camerelor

Domnule președinte Ohana, aveți cuvântul.

## **Domnul Amir Ohana** _– președintele Knessetului Statului Israel_ **:**

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimate domnule Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților,

Stimată doamnă Alina-Ștefania Gorghiu, vicepreședinte al Senatului,

Mult stimate domn Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministrul României,

Stimate domn deputat Silviu Vexler, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Statul Israel și președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați, Distinși senatori,

Distinși ambasadori ai ambelor țări,

Membri ai comunității evreiești,

Și dragi prieteni,

Nu deseori Parlamentul unei țări organizează un eveniment bicameral special pentru a marca ziua independenței altei țări.

Această ședință comună este, prin urmare, o expresie a prieteniei adevărate și a legăturii foarte speciale dintre România și Israel.

Aceasta reprezintă, de asemenea, și câteva premiere: prima dată în istorie când un vorbitor al Knessetului se adresează într-o ședință comună a Parlamentului României, prima dată când mă adresez în orice Parlament din străinătate și prima mea vizită în România.

Deci, cu siguranță, puteți înțelege, prieteni, de ce sunt atât de emoționat și onorat că mă aflu în fața dumneavoastră astăzi, în calitate de președinte al Knessetului, Parlamentul israelian, pentru a marca această ocazie importantă – a 75-a aniversare a independenței Statului Israel – în inima democrației românești și mă adresez dumneavoastră în numele poporului israelian.

Pe măsură ce reflectăm la acest moment important, îmi amintesc de sacrificiile, eforturile, ororile și triumfurile care au format națiunea noastră în ultimele 7 decenii și jumătate, precum și cele care s-au întins pe cele două milenii dinaintea înființării statului nostru.

De când poporul meu a fost exilat de pe pământul lui, noi am visat întruna.

Am trăit prin națiuni de pe pământ, în vremuri bune și în vremuri grele, dar nu am uitat niciodată de Ierusalim, nu ne-am uitat niciodată casa.

Vă puteți imagina cum evreii, din Maroc până în Polonia, din America până în România, au același vis, aceeași rugăciune, aceeași speranță: ca anul viitor să fie în Ierusalim. „Anul viitor vom fi în Ierusalim!” An după an, deceniu după deceniu, secol după secol, mileniu după mileniu. „Anul viitor vom fi în Ierusalim!”

Slavă Domnului că ne-am întors în Ierusalim! Și nu vom mai pleca niciodată.

România și Israelul au avut relații diplomatice neîntrerupte de la înființarea Israelului, din anul 1948, și astăzi sărbătorim cei 75 de ani de relații.

România a fost una dintre primele țări care au recunoscut Statul Israel și au stabilit legături diplomatice imediat după aceea.

Chiar în timpul erei comuniste, când România a fost de partea statelor arabe, aflate în război cu Israelul, aceste două țări au menținut întotdeauna legături diplomatice.

România a fost singura țară din blocul comunist care nu a întrerupt niciodată relațiile sale cu Israelul.

Prin urmare, relația noastră s-a putut consolida în diverse domenii: tehnologie, siguranță și apărare, cultură, economie, turism și diplomație.

Prezența mea aici servește ca exemplu tangibil al legăturilor diplomatice puternice.

Țările noastre s-au angajat să combată antisemitismul și să promoveze toleranța tuturor populațiilor sale.

Israelul este singura țară din Orientul Mijlociu în care comunitățile creștine se dezvoltă și înfloresc; și acest lucru va continua.

Israelul este căminul a milioane de evrei din toată lumea. Sute de mii dintre ei provin din România.

Deci cultura, limba, muzica, bucătăria românească și chiar simțul umorului ne sunt bine cunoscute, fac parte din ființa noastră.

Israelul este un stat vibrant, care combină vechiul cu modernul, este puternic în știință și tehnologii, societăți noi și inovări.

Înființarea Statului Israel a fost o sursă de mândrie și inspirație pentru evreii din întreaga lume.

Evreii din România au avut roluri esențiale în societatea israeliană și în istoria Israelului. Ei au avut contribuții importante în industrie și în viața economică din Israel, în cultură și în politica Israelului.

20 de membri ai Knessetului s-au născut în România și mult mai mulți s-au născut din părinți de origine română.

Aceste persoane aduc o perspectivă unică și o înțelegere profundă a provocărilor cu care se confruntă atât Israelul, cât și România.

Acum, când sărbătorim independența Israelului, trebuie să ne amintim și de vremurile anterioare.

Chiar în cele mai grele momente de revolte, pogromuri și persecuții, foarte puțini au anticipat răul ultim cu care poporul evreu urma să se confrunte în timpul Holocaustului.

Dintre cele 6 milioane ale micului nostru popor au fost uciși în Holocaust peste o treime. În jur de 4.000 dintre ei erau evrei români. Femei, copii – oameni inocenți au pierit doar din cauza nașterii lor, pentru că s-au născut evrei. Fiecare dintre ei era o ființă umană. Aveau nume, vise, speranțe, iubiri.

Să facem o pauză de un minut, să ne gândim la ei, să ni-i amintim, ca să nu uităm niciodată.

Este unul dintre obiectivele fundamentale ale țării mele să se asigure și jurăm în fața memoriei celor care au pierit că aceste atrocități nu se vor mai repeta niciodată, într-un cuvânt spus răspicat – niciodată.

Dar chiar în mijlocul Holocaustului unii s-au opus răului și și-au riscat viețile ca să le salveze pe ale altora. Nu-i vom uita niciodată pe românii cei „Drepți între Popoare”, care au demonstrat eroism, bunătate și omenie și și-au arătat lumina în vremurile cele mai întunecate.

România a făcut demersuri importante pentru a comemora Holocaustul și pentru a susține studierea Holocaustului, inclusiv înființarea unui muzeu al Holocaustului, aici, în București, pe care eu aș dori să-l vizitez când va fi deschis.

Aceste eforturi demonstrează angajamentul României de a combate antisemitismul și de a promova toleranța și incluziunea și este foarte apreciat de statul evreiesc, statul meu.

Îți mulțumesc, România!

În timp ce vorbim, eforturile de a distruge țara mea și de a omorî cât mai mulți posibil dintre cetățenii noștri continuă. În doar câteva zile, peste 100 de rachete s-au tras asupra populației Israelului, forțându-ne să lansăm operațiunea „Shield and Arrow” în Gaza, pentru a restaura pacea și liniștea pentru toți.

Unul dintre obiectivele primare ale oricărui stat, ale oricărui stat, este de a proteja viețile cetățenilor și Israelul nu este diferit.

Eu am avut privilegiul de a servi timp de 12 ani din viața mea în Forțele Armate Israeliene și în Agenția de Siguranță Israeliană, în cele mai grele vremuri, și vă asigur că Israelul își va apăra în continuare poporul și va răspunde cu fermitate împotriva unor asemenea atacuri asupra vieților lor, oriunde și oricând va fi necesar.

De această dată a fost Jihadul Islamic Palestinian, organizație teroristă finanțată și susținută de Iran, care a tras în noi.

Regimul ayatolahului iranian declară deschis că vrea să distrugă Israelul și face tot ce îi stă în putință pentru a obține arme nucleare, care îi vor permite să facă asta.

În lumina încălcărilor extreme ale drepturilor omului din Iran, acest lucru reprezintă o amenințare gravă, nu numai pentru țara mea, ci pentru lumea liberă, din care România și Israelul fac parte.

Nu putem ignora această amenințare, prieteni.

Haideți să ne unim și să ne asigurăm că, atunci când spunem că niciodată nu se va mai întâmpla, chiar asta vrem să spunem: niciodată nu se va mai întâmpla!

Acum, când sărbătorim a 75-a aniversare a independenței Israelului în această ședință comună, haideți să sărbătorim și legătura profundă și semnificativă care există între națiunile noastre!

Fie ca această legătură să se dezvolte și să înflorească în continuare în anii următori și să lucrăm în continuare pentru a construi un viitor mai luminos pentru toate popoarele, oriunde.

Eu aș vrea să spun că legăturile dintre România și Israel sunt mai bune ca niciodată și vom colabora pentru a le consolida chiar mai mult.

Prietenii se ajută între ei.

România și Israelul se vor ajuta întotdeauna.

Vă mulțumesc pentru această ocazie minunată de a vă adresa un cuvânt astăzi și pentru primirea călduroasă și demonstrația de prietenie.

Dumnezeu să binecuvânteze România și Dumnezeu să binecuvânteze Israelul!

Aș dori să o invit pe doamna Alina-Ștefania Gorghiu, președintele Senatului.

Vă rog.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stimate domnule președinte al Knessetului Statului Israel, Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimate domnule prim-ministru, Stimați membri ai Guvernului, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Excelențele Voastre,

„România este un adevărat prieten al Israelului”, asta a spus fostul președinte al Statului Israel, Reuven Rivlin, de la această tribună, acum doi ani de zile.

Această realitate, așa cum știți, nu s-a schimbat nici astăzi, pentru că de 75 de ani, de la stabilirea relațiilor diplomatice – neîntrerupte –, poporul român și poporul israelian sunt și prieteni, precum și parteneri.

În parcursul ei democratic, România a construit o politică de asumare a trecutului.

Anul acesta aniversăm 20 de ani de la înființarea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului, comisie condusă de laureatul Premiului Nobel, supraviețuitor al Holocaustului, născut în Sighet, Elie Wiesel.

Iar astăzi suntem un model regional în ce privește combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului.

Suntem țara care nu uită.

Istoria Holocaustului va fi predată obligatoriu în școlile din România.

Vom avea un muzeu național de istorie a evreilor și al Holocaustului din România. Am adoptat o strategie națională în acest sens.

Prim-ministrul a desemnat un reprezentant special pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, iar, la începutul sesiunii parlamentare, Senatul a adoptat o declarație foarte importantă pentru memoria victimelor Holocaustului, pentru supraviețuitori, pentru întreaga comunitate evreiască din România.

Da, România a acționat și va continua să acționeze pentru combaterea antisemitismului și negaționismului.

Doamnelor și domnilor,

Memoria Holocaustului este permanent un avertisment care ne arată ce se întâmplă atunci când nu se intervine la timp, când ura irațională față de celălalt e legiferată, când drepturile omului sunt călcate în picioare.

Și, la fel cum ne amintim de ororile Holocaustului din România, vreau neapărat să ne amintim și de extraordinarii salvatori ai evreilor pe care i-a dat România: Traian Popovici, primarul orașului Cernăuți, care a salvat de la deportarea în Transnistria 17.000 de evrei; Constantin Caragea, diplomat român, salvator al miilor de evrei români din Europa ocupată de naziști, ambii „Drepți între Popoare” la Memorialul „Yad Vashem” din Israel. Încă mai sunt voci care avansează o agendă a urii, care refuză să învețe din istorie, însă afirm public că ceea ce fac este iresponsabil și am încredere, domnule președinte, că astfel de curente sau voci rămân izolate și rămân o fantomă a istoriei.

Trebuie însă să vorbim și despre viitor, și despre ce ne propunem să facem de acum înainte, pentru că există, doamnelor și domnilor, foarte multe monumente evreiești aici, în România. Sunt sinagogi bine păstrate, superbe, în Timișoara, în Oradea, în Arad, iar asta trebuie să se vadă.

De aceea, vă propun, domnule președinte, ca Senatul, în parteneriat cu Knessetul, să instituie distincția anuală „Orașul anului pentru păstrarea memoriei evreiești”.

E nevoie de o colaborare mai strânsă între Parlamentul României și Knesset, pe teme importante pentru noi toți – așa cum ați menționat și dumneavoastră: securitate alimentară, tranziție spre energie verde, înalte tehnologii, securitate cibernetică, pentru că dezvoltarea rezilienței e un subiect în care avem foarte multe de învățat de la Statul Israel.

Mi-aș dori să văd, pe lângă toate aceste subiecte, și o cooperare mai strânsă pe tema egalității de șanse.

Vă propun să organizăm în viitor o reuniune a femeilor parlamentar din Knesset și din Parlamentul României.

La final, vreau să vă spun că proiectul de țară al României la acest moment, unul dintre proiectele de țară, este aderarea la OCDE. Ca dovadă, la nivelul Parlamentului s-a înființat o comisie specială în acest sens, care este condusă chiar de actualul premier al României, Nicolae Ciucă.

Știu că Statul Israel are o experiență vastă în privința OCDE, pentru că sunteți membru din 2010, și am dori să extindem la nivel parlamentar colaborarea și pe acest capitol. Potențialul relației româno-israeliene pe linie parlamentară este extrem de mare și îmi doresc, domnule președinte Ohana, să îl extindem. Mă bucur că sunteți astăzi la București, îmi dă ocazia să mulțumesc celor două comunități, legătura interumană fiind cel mai solid liant al relației bilaterale.

Comunitatea evreilor de origine română are o contribuție esențială la dezvoltarea Statului Israel. Evreii români să știți că au fost una dintre pietrele de temelie ale noului stat, devenind o comunitate respectată și apreciată.

Alături de ei, vom continua să lucrăm împreună pentru viitorul relației noastre.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți să-l invit la microfon pe președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu**

**:**

Mulțumesc.

Domnule președinte al Knessetului, Doamnă președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru al Guvernului României,

Excelențele Voastre, Onorați invitați, Stimați colegi,

Îndelungata colaborare dintre România și Statul Israel, cel mai apropiat aliat al țării noastre în Orientul Mijlociu extins și un partener de încredere al nostru la nivel global, se bucură de un succes constant.

Cei 75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte dintre țările noastre stau mărturie în acest sens, iar faptul că domnul Amir Ohana a ales România pentru prima sa vizită oficială în calitate de președinte al Knessetului ne onorează și întărește caracterul special al relației dintre țările noastre.

Țările noastre împărtășesc interese economice și geostrategice comune, dar relația specială dintre România și Israel trece dincolo de rațiunile de stat, fiind o relație bazată pe tradiție și pe un profund sentiment de prietenie și de respect reciproc.

În egală măsură, aceasta este rezultatul legăturii strânse pe care au știut să o creeze și să o mențină cele două comunități, respectiv cetățenii israelieni originari din România și comunitatea evreiască din țara noastră.

Cultura și istoria comunității evreiești reprezintă un reper important și o parte integrantă din istoria și cultura noastră națională.

În același timp, istoria țării mele păstrează amintirea faptului că evreii, alături de ceilalți locuitori ai acestor meleaguri, au contribuit fără ezitare la câștigarea marilor războaie în urma cărora țara noastră și-a dobândit independența și suveranitatea.

Amintindu-ne de acești eroi, aducem în atenție diversitatea culturală și modul profund în care aceasta face parte din identitatea statului român.

Cunoașterea tradiției și istoriei comunității evreiești reprezintă atât o modalitate de a onora trecutul, cât și o formă de a construi un viitor mai bun, al toleranței, diversității culturale și al societăților bazate pe respect reciproc.

Remarc, astfel, cu satisfacție, faptul că România este un model regional pentru asumarea Holocaustului și contracararea negării și denaturării acestuia.

La nivel politic există o preocupare constantă pentru aducerea în atenție a adevărului istoric. Aceasta are o miză, mai ales în contextul educării tinerei generații, care trebuie să aibă instrumentele recunoașterii și incriminării actelor de antisemitism și abuzului asupra drepturilor omului.

Doamnelor și domnilor,

Îmi doresc să dezvoltăm și mai mult cooperarea dintre țările noastre, inclusiv la nivel economic. Este o temă la care vom reflecta împreună, români și israelieni, atât în contextul dialogului instituțional, cât și, îmi exprim speranța, în contextul dialogului între reprezentanți ai mediului antreprenorial.

La nivel internațional, am apreciat susținerea spontană a țării dumneavoastră într-un dosar sensibil pentru interesele și statutul României în comunitatea europeană, respectiv dosarul Schengen. În prezent, România este în proces de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, o prioritate a politicii noastre externe. Contăm pe schimbul și bunele practici dobândite de Israel în etapa de aderare, pentru succesul acestei candidaturi.

Aș mai dori să adaug faptul că, din perspectiva noastră de membru în Uniunea Europeană, am evidențiat necesitatea organizării Consiliului de Asociere Uniunea Europeană–Israel fără precondiții, în speranța intensificării dialogului politic Uniunea Europeană–Israel, având în vedere că această relație este benefică pentru ambele părți.

Închei prin a-mi exprima convingerea că bunele relații de colaborare și prietenie dintre România și Israel se vor dezvolta și mai mult în anii care vin, în sprijinul stabilității, păcii, prosperității și dezvoltării unor societăți tolerante și incluzive.

Vă mulțumesc pentru atenție.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Îl invit la tribună pe Nicolae Ciucă, prim-ministrul României.

## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

Stimate domnule președinte al Knessetului Statului Israel, Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimată doamnă președinte al Senatului României, Stimați membri ai Parlamentului, membri ai Cabinetului, Excelențele Voastre doamnelor și domnilor ambasadori, Stimați membri ai comunității evreiești,

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur să particip la ședința solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului consacrată marcării a 75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Statul Israel.

Ne leagă nu doar o îndelungată colaborare diplomatică, ci și o relație specială, cu valențe strategice, fundamentată pe legăturile profunde dintre popoarele noastre și pe împărtășirea unor valori comune. Aceste lucruri care ne apropie trebuie să fie și în viitor baza pe care construim și consolidăm relația noastră bilaterală și, totodată, răspunsul comun la provocările din contextul actual internațional.

În acest context marcat de acțiuni revizioniste, dar și de ascensiunea discursului extremist în societățile europene, ambele provocări reprezintă amenințări la adresa lumii libere, din care și România, și Statul Israel fac parte. Ambele provocări se potențează reciproc, amenințând securitatea statelor noastre, fundamentele relațiilor internaționale și unitatea societăților democratice.

În fața acestei ofensive a urii și a violenței trebuie să fim uniți pentru a rămâne puternici. România este determinată să fie parte a răspunsului comun al statelor democratice față de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Totodată, suntem profund angajați să combatem orice formă de extremism și discurs instigator la ură, la noi acasă și oriunde în lume.

Știm că distanța de la extremism până la antisemitism sau orice altă formă de extremism poate fi una foarte scurtă. De aceea, România a susținut toate proiectele europene dedicate combaterii antisemitismului, iar recent, în perioada 2–4 mai anul acesta, a găzduit cea de-a patra întâlnire a Grupului de lucru al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei Uniunii Europene de combatere a antisemitismului și de promovare a vieții evreiești, la care am avut onoarea să particip.

Aceste acțiuni ale statului român vor continua, iar Partidul Național Liberal și Guvernul României vor pleda și mai departe pentru educarea societății românești în spiritul toleranței și al respectului față de alte etnii, expresie a puterii unei societăți, nu o slăbiciune a acesteia.

## Doamnelor și domnilor,

Israelul este unul dintre cei mai puternici și cei mai importanți parteneri ai României în Orientul Mijlociu, dar și statul cu care avem o relație economică din ce în ce mai consolidată. Cred însă că potențialul schimburilor comerciale este unul care poate fi mult mai mare. De aceea, relația economică dintre statele noastre va trebui consolidată și pe mai departe, iar în întâlnirea bilaterală pe care am avut-o aseară am subliniat acest aspect al consolidării relațiilor economice dintre țările noastre.

România a demonstrat că este atractivă pentru investitorii străini, anul trecut înregistrând un record al investițiilor străine directe. Acest lucru s-a datorat stabilității politice, cadrului fiscal atractiv, dar și faptului că țara noastră a fost un factor de echilibru în regiune.

Invit, așadar, prin intermediul dumneavoastră, domnule președinte Amir Ohana, toți oamenii de afaceri din Israel să investească în România. Vă asigur că vor fi bine primiți aici.

Aș vrea, de asemenea, să apreciez cooperarea bună pe care o avem la nivelul forurilor internaționale. În mod special aș vrea să remarc deschiderea Israelului pentru procesul de extindere a Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică și, mai ales, pentru susținerea candidaturii României. Aderarea țării noastre la OCDE este o prioritate a politicii externe a României și, în acest sens, mizăm în continuare pe sprijinul dumneavoastră.

Stimate domnule președinte al Knessetului Statului Israel, Onorat plen al Parlamentului României,

Ședința de astăzi este o ocazie potrivită să marcăm atât trecutul relațiilor noastre, cât și să abordăm noi dimensiuni ale cooperării noastre viitoare. Dorim ca parteneriatul solid, cu valențe strategice, cu Statul Israel să devină unul tot mai strâns, iar nivelul relațiilor noastre politice, economice, sociale, culturale să crească.

Mesajul pe care vreau să-l transmit în numele Guvernului României este, așadar, unul de deschidere pentru o cooperare mutual avantajoasă, care să se consolideze în următorii ani.

Vă invit deci să fim parte a acestui proces bun pentru România și bun pentru Statul Israel.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Vă mulțumim.

Îl invit la tribună pe domnul Silviu Vexler, deputat în Parlamentul României și președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

Vă rog.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte al Knessetului, Domnule prim-ministru, Doamnă vicepreședinte al Senatului, Domnule ambasador Azar, Doamnelor și domnilor miniștri, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

În general, de-a lungul anilor m-am mândrit cu faptul că nu am fost niciodată o persoană emotivă. Și, cu toate acestea, îmi tremură un pic mâna acum, pentru că trăiesc o senzație unică, pe care nu am mai întâlnit-o până în prezent.

Vorbind aseară cu unul dintre membrii delegației domnului președinte Ohana, mi-am dat seama de ceva. Bunicii mei din partea ambilor părinți au fost persecutați în perioada Holocaustului, au fost deportați, au fost trimiși la muncă forțată. De trei ori. Întâi, de regimul legionar, ulterior, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu și, într-un final, după instalarea ocupației ruse în regiunea de unde sunt.

Nu știu dacă ei și-au închipuit sau dacă măcar au putut să-și închipuie vreodată că ar fi posibil, că va veni o zi când nepotul și strănepotul lor, un tânăr evreu, va fi deputat în Parlamentul României, va sta în plenul Camerei Deputaților având kipa – simbolul religios evreiesc – pe cap, alături de conducerea statului român și în prezența președintelui Parlamentului Statului Israel și, mai ales, să ia cuvântul în cadrul unei sesiuni solemne a ambelor Camere ale Parlamentului României dedicate Statului Israel.

Nu vă puteți da seama cum ar fi sunat în mintea lor să audă un astfel de lucru acum câțiva ani, și nu vorbim de un alt mileniu.

Aș vrea să cred că văd acest moment și, alături de colegii mei din conducerea Federației Comunităților Evreiești, prezenți aici, alături de reprezentantul comunității israeliene care trăiește și lucrează în România, de membrii comunităților evreiești care participă astăzi în calitate de invitați, să le mulțumesc domnului președinte Ciolacu, liderilor tuturor grupurilor parlamentare din ambele Camere... că ați fost de acord și că ați făcut posibil ca acest moment extraordinar să se întâmple.

Știți, nu există un alt popor care să fi îndurat în istorie o asemenea durere și suferință cum este cea pe care a cunoscut-o poporul evreu în lume.

A existat o vreme când cuvântul „Israel” era doar o șoaptă, o idee care dispărea în secunda când ai fi îndrăznit doar să o rostești.

Nu există o altă țară în lume care să poată să surprindă și să uimească la fiecare pas, așa cum o face Statul Israel astăzi.

La 75 de ani de la momentul când a fost declarată independența sa, Israelul modern este o națiune care a renăscut datorită înțelepciunii și creativității, un stat exemplar și un compas moral în ceea ce pare a fi uneori un întuneric care ne înconjoară din fiecare direcție.

De cele mai multe ori, atunci când cineva vorbește despre Israel, folosește sintagma „Țara Sfântă”, care, cel puțin în limba română, a devenit aproape un sinonim pentru Statul Israel.

Este adevărat și corect în același timp.

Punctul central al religiilor monoteiste – aici se întâlnesc și trăiesc în pace iudaismul, creștinismul și islamismul. Nu spun și nimeni nu spune că este simplu sau ușor. Nu spun că toți oamenii își doresc acest lucru. Dar respectul pe care autoritățile Statului Israel îl arată fiecărei religii, eforturile – uneori dureroase – pe care le fac pentru a păstra echilibrul sunt cu adevărat surprinzătoare și excepționale. Dar așa trebuie să arate normalitatea, să nu fie excepțională.

Și poate că nu ar fi rău ca din această experiență să învețe și unele persoane care își doresc să elimine neutralitatea, echilibrul și stabilitatea religioasă de care ne bucurăm în România, doar pentru a încerca să preia controlul asupra unei instituții fundamentale a statului român în acest domeniu – Secretariatul de Stat pentru Culte.

România și poporul român fac parte integrantă cu adevărat din ADN-ul Statului Israel.

Este adevărat că astăzi celebrăm relațiile diplomatice, dar, în realitate, între România și Statul Israel există o cu totul și cu totul altă legătură – o prietenie adevărată, testată și validată din nou și din nou, nu doar în momente aniversare, nu doar atunci când este bine și frumos, ci mai ales în momente grele.

De-a lungul anilor, colaborarea dintre țările noastre a transformat cele două societăți și a îmbunătățit viața tuturor cetățenilor. Acest proces continuă, vă asigur, în fiecare clipă.

România are astăzi o viață evreiască înfloritoare, care se dezvoltă în fiecare zi.

Comunitățile evreiești din România păstrează, dar mai ales promovează iudaismul și în același timp prezintă viața noastră publicului larg, tuturor celor care doresc să ne cunoască și să ne treacă pragul.

Suntem cu adevărat norocoși să putem trăi în siguranță deplină o viață adevărată, evreiască, în România.

Ca președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, sunt mândru că evreii din țara noastră au avut un rol fundamental în edificarea a două state – România și Israel.

După Holocaust, această noapte a istoriei, fiecare comunitate evreiască, fiecare evreu, oriunde s-ar afla în lume, a învățat ceva în acești 75 de ani pe care îi celebrăm, de independență a Statului Israel modern. Interesant să poți spune că statul evreu a dat lecții evreilor din lume.

Dar ce am învățat din sacrificiul fiecărui om care și-a pierdut viața pentru apărarea Statului Israel sau care a fost ucis într-un atac terorist, din exemplul fiecărui soldat evreu care s-a jertfit pentru apărarea României moderne, de la toate victimele Holocaustului, am învățat că nu vom ceda niciodată în fața violenței și a extremismului. Nu vom fi intimidați, nu vom fi amenințați de nimeni și nu ne vom trăi, cu siguranță, din nou viața în teamă.

Distinse domnule președinte al Knessetului,

## Dragă Amir,

Sunteți primul președinte al Knessetului care se adresează Parlamentului României și mă bucur că este așa.

O să mă iertați dacă spun că am învățat mult din evoluția dumneavoastră politică. Dar mai ales pentru că atunci când ne-am cunoscut prima dată, acum mulți ani, îmi aduc aminte că am vorbit într-o seară dacă ar fi posibil să poți descrie Statul Israel printr-un singur cuvânt. Mi-ați spus atunci că un simplu cuvânt nu este suficient, că trebuie să existe și un sentiment care să-i dea putere. Cuvântul pe care l-am ales împreună atunci a fost „speranță”, iar sentimentul – o convingere de nestrămutat în dreptate.

Ați avut dreptate.

Atunci când mă gândesc la speranța care definește istoria Statului Israel, îmi vine în minte, într-un mod curios, de fiecare dată, un film pe care îl recomand tuturor: _„Giv’at Halfon Eina Ona”_ .

Personajul central al acestui film emblematic pentru Statul Israel – în mod evident, un evreu originar din România, Sergio Konstanza.

Și, văzând tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în Israel și atacurile îndreptate împotriva populației civile,

văzând că o instituție internațională de prim rang a permis organizarea unui eveniment dedicat distrugerii Statului Israel, replica lui Sergio Konstanza, cea mai celebră replică a sa,

rămâne valabilă: _„Tehi Medinat Israel! Kol HaKavod l’Tzahal_ . _”_

La mulți ani Statului Israel!

La mulți ani, România!

La mulți ani tuturor cetățenilor Statului Israel și poporului român!

La mulți ani tuturor celor care au contribuit și care au făcut posibilă existența a 75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între țările noastre!

Nu a fost ușor.

Știu că Statul Israel va învinge de fiecare dată în fața terorii și a celor care încearcă să-l distrugă. Pentru că Israel înseamnă speranță, atât pentru evrei, cât și pentru fiecare om. Speranța că normalitatea este posibilă, dar mai ales că visele pot deveni realitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

## Doamnelor și domnilor,

A fost o onoare pentru noi să audiem mesajul Excelenței Sale domnul Amir Ohana.

## Domnule președinte Ohana,

Vă mulțumesc pentru cuvintele calde și vă asigur, totodată, de întreaga noastră deschidere pentru dezvoltarea strânsei colaborări parlamentare și a parteneriatului româno-israelian.

Declar închisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Vă mulțumesc.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|2.760|760|275| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|3.280||300| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|4.920||440| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|940||100| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|3.760||340| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|3.500||320| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|1.200||110|

N O T Ă : Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**Lunar**|||||**Anual***||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|65|160|400|960|2.110|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|115|290|730|1.750|3.850|1.150|2.880|7.200|17.280|38.020| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual***||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|75|190|480|1.150|2.530|750|1.880|4.700|11.280|24.820| |ExpertMO|140|350|880|2.110|4.640|1.400|3.500|8.750|21.000|46.200| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||100 lei/an||

## Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

* Tarifele anuale se aplică pentru comenzile online efectuate până la 31 ianuarie 2023.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|452386]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 76/7.VI.2023 conține 8 pagini.**

Prețul: 40 lei