Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·24 mai 2023
Senatul · MO 83/2023 · 2023-05-24
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 29 mai – 3 iunie
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative
Aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative
· procedural · respins
· procedural
· other
· legislative transmission
· other
Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul I al anului
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other · retrimis
· other
· Declarații politice
110 de discursuri
Bună ziua, stimați colegi! Cred că putem să începem.
Și-au înregistrat prezența un număr de 68 de colegi. Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 24 mai 2023.
Așa cum am precizat, avem 68 de colegi înregistrați.
Le mulțumesc colegilor mei, domnul senator Narcis Mircescu și domnul senator Sorin Lavric, pentru că ne asistă, în calitate de secretari ai Senatului.
Vă rog. Vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Sebastian Cernic:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Fac apel la bunăvoința voastră pentru a mă asculta două minute, vă rog mult. Este nevoie de toată susținerea voastră pentru ca ceea ce vă spun acum să nu se mai repete.
Ieri, un tânăr de 19 ani, Alexandru, din Vâlcea și-a dat foc în fața unei săli de jocuri de noroc, într-un gest disperat, după ce a pierdut 3.000 de lei la păcănele. Alexandru a murit. Pentru Alexandru 3.000 de lei a însemnat toată viața lui. Poate pentru că nu a știut să ceară ajutor. Dar, cu siguranță, acest lucru s-a întâmplat pentru că noi ceilalți și noi parlamentarii nu l-am ajutat.
Pentru Alexandru noi astăzi mai putem doar să ținem un moment de reculegere în memoria lui și vă rog să facem acest lucru. Vă rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria lui Alexandru.
Vă mulțumesc. Alexandru...
Vă mulțumesc.
## **Domnul Sebastian Cernic:**
...țineți minte acest nume, pentru că el va deveni simbol al Legii „Fără păcănele” și al celorlalte legi care au ca scop protejarea tinerilor de riscurile jocurilor de noroc.
Fac un apel la dumneavoastră să vorbiți cu toți colegii dumneavoastră deputați, unde se află acum proiectele de legi, cu liderii partidelor din care faceți parte și să votăm urgent toate legile care au ca scop protejarea tinerilor de pericolele jocurilor de noroc. Vă spun sincer că n-am putut să dorm azi-noapte din cauza gestului la care a trebuit să recurgă Alexandru. Dar din acest moment eu, personal, nu mai sunt dispus să pierd nicio secundă pentru a accelera votarea legilor, pentru că fiecare zi poate fi ultima pentru alți tineri. Putem preveni aceste tragedii!
Vă mulțumesc.
Depinde și de noi. Vă rog, faceți ce trebuie!
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Este dramatic, dar a fost declarație politică, n-a fost pe procedură.
Bun. E bine să respectăm totuși și procedurile.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Dacă nu sunt comentarii,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Mulțumesc, domnule președinte.
La punctul 2 al ordinii de zi avem Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe. Într-un stat normal, este un demers normal. La noi, această lege a fost împinsă pe repede înainte, nu știu dacă a mai fost vreodată atât de devreme pusă în Parlament pentru vot o asemenea lege. Și, mai ales, ni se cere să abilităm să emită ordonanțe un guvern care e undeva în ceață, între Facebookul domnului Ciolacu și absența domnului Ciucă. Deci nu văd cum am putea să votăm astăzi să abilităm un guvern care nu există sau, nu se știe, e în facere sau în desfacere, după cum vreți să-l numiți.
Deci propunerea, foarte simplă, este să amânăm, să ducem înapoi la comisie pentru 3 săptămâni, să așteptăm să se hotărască coaliția ce vrea să facă: Ciucă, Ciolacu, nimeni, Iohannis.
Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc, domnule senator.
Rezultatul votului a fost 44 de voturi pentru ordinea de zi, o singură abținere.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Adoptat.
Pentru perioada 29 mai – 3 iunie, în secțiunea I a ordinii de zi, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:
– luni, 29 mai: activități în circumscripții electorale, zi liberă a doua zi de Rusalii, așa cum este declarată de cultele religioase legale;
– marți, 30 mai: avem ședința Biroului permanent al Senatului la ora 12.00 și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; la ora 14.00 – lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; ora 17.00 – vot final; lucrări în comisiile permanente;
– miercuri, 31 mai 2023: la ora 10.00 – lucrări în plenul Senatului; la ora 12.00 – întrebări, interpelări și răspunsuri; de la 13.00 până la 14.00 – declarații politice;
– joi și vineri, 2 iunie: joi, 1 iunie, și vineri, 2 iunie, sunt zile libere;
– sâmbătă, 3 iunie: activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt. Vot, vă rog.
65 de voturi pentru, o singură abținere.
Programul a fost adoptat.
La punctul 2, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.
Stimați colegi, potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vreau să salut și grupul de elevi veniți din Suceava.
Apreciem inițiativa domnului senator Cernic.
La punctul 3, secțiunea I, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.
În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 22 mai 2023, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative:
– Propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova (b204/2023);
– Propunerea legislativă pentru completarea Codului administrativ (b206/2023).
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Acum,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă rog.
Luăm în calcul vot pentru?
Bun, 73 de voturi pentru.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă mulțumesc. Adoptat.
La punctul 4, secțiunea I, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul I al anului 2023.
Vă reamintesc că, potrivit art. 188 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora.
Vă informez că raportul este afișat pe pagina de internet a Senatului.
Nu supunem la vot acest raport.
Dacă se dorește prezentare?
Dacă nu, este afișat pe pagina Senatului.
La punctul 5, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 17 mai 2023, a unei inițiative legislative.
Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.
Reamintesc că inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.
Stimați colegi, continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.
La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și al transporturilor (L163/27.03.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii legislative.
## Vă mulțumesc.
Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au elaborat un raport comun și invit reprezentantul, pentru prezentarea raportului.
Aveți cuvântul, vă rog.
Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. În ședința comună din data de 22 mai 2023, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.
Consiliul Legislativ avizează favorabil, cu observații și propuneri.
Guvernul a transmis punct de vedere favorabil, sub rezerva însușirii observațiilor menționate.
Comisia pentru mediu avizează favorabil. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări avizează favorabil. Comisia pentru transporturi și infrastructură avizează favorabil, cu amendamente.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Dacă doriți să adresați întrebări inițiatorului? Vă rog.
Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Votul asupra acestei legi este un vot istoric, dar și strategic pentru România. Aș spune că votăm legea viitorului. Și spun „legea viitorului” pentru că hidrogenul este ca o parte integrantă a procesului de decarbonare a sistemului energetic național al României.
La ceea ce a făcut referire și doamna deputat Özmen, cred că legat de această lege am avut din nou sau am dat dovadă din nou de chibzuință în cadrul Comisiei de energie și am primit un vot aproape în unanimitate. Deci am înțeles importanța acestei legi și am înțeles că votăm viitorul.
Printre altele, România este printre primele țări care adoptă o astfel de legislație. Suntem prima țară care a avut tăria... Și îi mulțumesc doamnei deputat Özmen pentru că a fost inițiatorul sau ea a fost inițiatoarea acestei legi extrem de importante. Îi mulțumesc pentru munca depusă în ultimul an și cred că și prin aceasta putem să dăm dovadă că ne pasă de sistemul energetic național, ne pasă de procesul de decarbonare. Și, bineînțeles, ceea ce pot să spun – și spun întotdeauna: acest proces de decarbonare să-l facem cu echilibru și să nu renunțăm la capacitățile de producere de energie electrică în bandă.
Și, bineînțeles, UDMR o să voteze acest raport favorabil privind Legea hidrogenului și vă rog și pe dumneavoastră să susțineți inițiativa legislativă.
Vă mulțumesc mult.
Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Pauliuc.
## Domnule președinte,
Vă spun sincer, când l-am văzut pe domnul președinte al comisiei că vine atât de grav, mă gândeam – zic: „Dumnezeule, ce s-a întâmplat? A greșit ceva colega noastră?”
Vin pe linia aceluiași mesaj al domnului președinte, și anume: da, felicitări inițiatoarei acestui proiect! Felicitări colegilor, tuturor colegilor are au fost coinițiatori și au sprijinit acest demers!
Da, din punct de vedere economic, investițiile în hidrogenul curat reprezintă o oportunitate majoră de a crea valoare în țara noastră și un motor de revitalizare a sectorului industrial, care suferă de o lipsă acută de competitivitate, cauzată de costurile ridicate, în special de cel al energiei. Prevederile acestei propuneri legislative vor oferi mediului privat un cadru legislativ clar, stabil și predictibil, care va garanta siguranța investițiilor în România în domeniul hidrogenului. Avem obiective foarte îndrăznețe, ne dorim să fim un furnizor de securitate energetică în această zonă a Europei. Cred că ăsta este un prim pas și putem demonstra că din România pleacă bunele practici atunci când vorbim despre tehnologia viitorului.
Încă o dată, felicitări!
Grupul Partidului Național Liberal va vota această inițiativă legislativă.
Mulțumesc, doamna președintă. Domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
O felicit pe doamna deputat pentru curajul de a iniția o lege în premieră pentru Europa, o lege care într-adevăr poate să ajute foarte mult o industrie nouă.
Însă nu sunt atât de entuziasmat de această idee pe cât au fost antevorbitorii, pentru că întotdeauna o lege care anticipează foarte mult, când la nivel european toată această discuție despre hidrogen nu este finalizată, poate să introducă la un anumit moment și niște restricții în interiorul legislației din România. Am vorbit cu doamna deputat despre acest lucru, este foarte conștientă că acest pionierat și faptul că putem deveni lideri într-un anumit domeniu reprezintă un lucru care ar trebui să ne motiveze, poate să reprezinte una din acele întrebări pe care le avem referitoare la această lege.
Și vă rog, doamna deputat, să vă uitați cu mai mare atenție, pentru că putem la Cameră să introducem amendamente la biomasă. N-aș vrea să fim foarte restrictivi, pare un lucru care nu este atât de dezvoltat ca tehnologie în România, dar are un potențial foarte mare și cred că putem să dăm mai mare evaluare inclusiv producerii de hidrogen și din biomasă.
Vom vota această lege, Grupul senatorilor PSD, pentru că este de felicitat această idee de a fi primii în Europa și cred că acesta este mesajul pe care trebuie să-l învățăm din ce în ce mai des, că putem fi și lideri.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule senator. Doamna senator Anca Dragu.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Într-adevăr, încă din 2019 Uniunea Europeană se uită la acest proces de înverzire a tuturor tehnologiilor de producție, nu numai de energie, ci de activitate economică în general, pentru că ne uităm și în domeniul construcțiilor, agriculturii și producției pe scară largă, pentru că dorim să protejăm planeta și pentru că avem acest obiectiv de emisii zero până în 2050.
Avem, ca urmare, câțiva pași clari, concreți, stabiliți recent prin pachetul „Fit for 55”, la care România a contribuit în discuțiile de la Bruxelles. Uneori, din păcate, a contribuit mai puțin decât ne-am fi dorit să vedem acolo, dar asta este situația. Și vedem în ultimul an, mai ales în contextul războiului din Ucraina, accelerarea acestor obiective de înverzire a tot ce înseamnă proces economic și industrial în Uniunea Europeană. Decarbonarea și folosirea hidrogenului vin exact în scopul acesta.
Îmi pare rău să constat, recent, că România a ratat un proiect important din PNRR, care prevede exact producerea de hidrogen verde și un program care prevede cogenerarea de producție... capacități de producție de cogenerare de înaltă eficiență. În total, 143 de milioane de euro. Dar, sincer, transmit un mesaj Guvernului să accelereze acțiunile în acest domeniu, să recuperăm aceste rămâneri în urmă.
Proiectul pe care-l supunem astăzi votului poate fi îmbunătățit la Camera Deputaților, poate mai sunt aspecte tehnice acolo, dar cred că este un mesaj pe care Parlamentul îl transmite Guvernului: să se grăbească și să vină cu proiecte mai multe de la nivel guvernamental.
Mulțumesc.
Mulțumesc, doamna senator.
Dau cuvântul doamnei senator Aelenei Evdochia.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Și, cu toată stima pe care o port inițiatorului acestei legi, îmi pare rău, doamna deputat, AUR respinge această lege, pentru că noi respingem Green Dealul din fașă și această lege este parte a acestui proiect.
Legea tratează doar problema introducerii pe piață și a consumului de hidrogen și, în acest fel, reglementează numai scoaterea banilor din economia românească prin introducerea pe piață de hidrogen, echipamente, utilaje, tehnologii. De asemenea, legea creează o piață de certificate de hidrogen asemănătoare cu certificatele verzi, afacere din care vor câștiga mulți, mai puțin românii.
Un cadru legal complet ar trebui să reglementeze inclusiv apariția unui sector industrial care să producă echipamente, utilaje, tehnologii, eventual prin acordarea unor anume facilități, astfel încât România să devină un furnizor la nivel european, și nu numai. Dacă tot ne grăbim cu hidrogenul, măcar s-o facem într-un mod inteligent. De altfel, iarăși punem căruța înaintea cailor.
Iar cu toate avizele favorabile... am fost la comisie și ANRE-ul a spus clar: nu avem specialiști. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Doamna senator Crețu Gabriela, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Eu am doar o întrebare și aștept un răspuns, pentru că acest proiect – așteptat – nu a trecut și pe la Comisia de
afaceri europene, deși se presupune că traduce în practică un obiectiv european.
Definiția resursei regenerabile în toate documentele europene este mult mai largă. Și întrebarea este: de ce restrângem noi definiția resursei regenerabile excluzând biomasa, în contextul în care toate celelalte țări folosesc și biomasa pentru a produce energie? Am pus această întrebare și Ministerului Fondurilor Europene și nici Ministerul Fondurilor Europene nu a dat răspuns, deși au exclus, de asemenea, producerea de hidrogen din biomasă din finanțările care există de la nivel european. Deci aștept răspuns.
Mulțumesc.
Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Marcel Vela. Aveți cuvântul.
## **Domnul Ion Marcel Vela:**
## Domnule președinte,
## Onorat Senat,
Am dorit să iau cuvântul doar pentru a-mi face o datorie de onoare față de un coleg senator care acum nu mai este prezent în Senat, domnul senator Sorin Bumb, vicepreședintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, care a susținut acest proiect, l-a prezentat, a făcut lobby și a fost unul dintre promotorii acestei legi în Grupul PNL și, evident, în Senatul României.
Nemaifiind aici, având onoarea să facă parte din Comitetul de reglementare al ANRE, m-am simțit obligat să-mi fac această datorie de onoare pentru a-i mulțumi pentru efortul și tot ceea ce a făcut, de a fi ctitor la această lege.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Frumos gest, colegial, camaraderesc.
Nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 2 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (L263/08.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și-i dau cuvântul domnului Săpunaru, în calitate de reprezentant al Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.
## **Domnul Nini Săpunaru** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Proiectul de lege pe care-l prezentăm a fost structurat pe 10 domenii de abilitare, domenii care nu fac obiectul legilor organice stabilite de art. 73 din Constituție sau în alte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. În cadrul acestor domenii generale sunt cuprinse materiile ce vor fi reglementate în concret pe calea ordonanțelor ce vor fi emise în baza acestei legi.
Guvernul va emite ordonanțe de la începerea pauzei parlamentare până la începutul noii sesiuni. De asemenea, precizez că suntem de acord cu raportul..., cu amendamente, elaborat la Comisia juridică și vă adresez rugămintea să acordați un vot favorabil proiectului de lege. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule Săpunaru.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.
Aveți cuvântul, doamna senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe
Proiectul legislativ are ca obiect abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în perioada de la încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2023 și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2023.
Atât Consiliul Legislativ, cât și comisiile avizatoare au emis aviz favorabil.
Guvernul își propune să emită, în condițiile art. 1 din proiectul de lege, pe perioada vacanței parlamentare, de la încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2023 și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2023, ordonanțe în următoarele domenii: finanțe și economie, dezvoltare, lucrări publice și administrație, afaceri interne, sănătate, transporturi și infrastructură, sport, cultură, cercetare, investiții și proiecte europene.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Vă mulțumesc și eu. Dacă doriți să adresați întrebări? Dacă nu, declar încheiate dezbaterile...
## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**
**:**
Eu vreau.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Vă rog.
Vă rog, domnule senator, după domnul... Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Astăzi suntem încă în luna mai. Abilităm Guvernul Ciucă să dea ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare, adică începând cu luna iulie.
USR a venit și a propus ca această inițiativă să se reîntoarcă la comisie și să ne reîntâlnim în luna iunie, pentru a da un vot în cunoștință de cauză.
Ce se întâmplă dacă noi astăzi abilităm Guvernul Ciucă să emită ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare și,
până la finalul sesiunii parlamentare, vom avea un alt guvern? Guvernul Ciolacu. Cât de legitim mai este votul nostru de abilitare a unui guvern care probabil nu va mai fi în funcție în momentul în care această abilitare trebuie să-și producă efectele?
USR va vota împotriva acestei abilitări și credem că soluția propusă de noi, de a retrimite la comisie această inițiativă a Guvernului și a o discuta atunci când știm pe cine abilităm, era una cât se poate de normală.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana.
Mulțumesc frumos.
Niciodată nu am fost de acord cu abilitarea Guvernului pentru a emite atâtea ordonanțe de urgență, cu tot respectul.
Pe lângă cele spuse de antecesorul meu la microfonul Senatului, aș dori să știu de ce este atâta urgență în modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă. Mai mult, pentru ce există urgență în modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România sau înființarea Companiei Naționale de Investiții – CNI? Sau Legea nr. 119/’96 cu privire la actele de stare civilă? Sau circulația pe drumurile publice? Păi, urgența... Unde este urgența? Urgența e când e stare de asediu, când e stare de război, urgențe sunt când există calamități.
Văd că se discută despre schimbarea Codului fiscal. Păi, iar înnebunim toată piața economică și nu mai știu investitorii ce să facă, pentru că nu există predictibilitate, previziune, absolut nimic?!
Deci, nu vă supărați, să abilitezi Guvernul pentru a interveni peste Parlament și a lua locul Parlamentului, cu modificări care sunt efectiv în sarcina Parlamentului, este, în primul rând, o neconstituționalitate. Și, într-adevăr, de ce în mai, când aveți rocada? Sau nu mai faceți rocada? Sau rămâneți în această... în acest stadiu? Sau cădeți? Sau... ce se întâmplă?
Nu este normal să abilităm Guvernul pentru a interveni mai ales în problema regionalizării. O regionalizare care nu servește decât eventual UDMR-ului, în niciun caz României și în niciun caz poporului român, care o desfide total. Nu mai vorbim de guvernanța corporativă, împotriva căreia poporul român și-a manifestat total dezacordul.
Domnul senator Titus Corlățean. Aveți cuvântul.
Mulțumesc.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Abilitarea Guvernului de a reglementa în absența activității Parlamentului este o instituție absolut constituțională și legală, e un lucru firesc, s-a întâmplat de fiecare dată așa și este corect să asigurăm gestiunea și din punct de vedere legislativ în perioada de vacanță parlamentară, potrivit Constituției. Deci nu este nimic deosebit.
Instituția Guvernului, Executivului, nu este o instituție pe persoană fizică, pe nume și prenume, este o instituție prevăzută de Constituție. Numele prim-ministrului, ale miniștrilor evident că sunt nume importante, dar instituția în sine a Executivului primește – și ăsta este sensul juridic al actului pe care-l avem supus atenției Senatului –, primește această abilitare. Nu este, încă o dată, nimic ieșit din comun.
Vă atrag, cu respect, atenția că misiunea, de exemplu, de verificare a situației avansului României pe negocierile pe foaia de parcurs privind obiectivul de aderare la OCDE și-a cam terminat, zilele acestea, prezența în România, sunt anumite aspecte acolo care au sens, de aia au și fost introduse, pentru că avem de atins un obiectiv care este un obiectiv major pentru România.
Voi încheia spunând în felul următor: dimpotrivă, cred că este un gest de transparență și cu mult mai multă vreme decât eram obișnuiți, poate, în alte cicluri de putere. Atunci, foarte în scurt, uneori pe picior..., eram puși în situația, ca Parlament, de a aproba Legea de abilitare. Eu spun că este un gest foarte binevenit, corect, al Guvernului, care, iată, în timp util, ne transmite nouă, Parlamentului.
Putem discuta, putem să fim de acord sau nu, dar e un gest de transparență, pe care eu vreau să-l salut, din partea Guvernului.
Mulțumesc, domnule senator.
Doamna senator, președinte, Nicoleta Pauliuc, aveți cuvântul.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Trei lucruri sunt certe, și anume: într-un stat democratic, Parlamentul are această abilitate, această posibilitate dată de Constituție de a mandata Guvernul ca pe perioada vacanței parlamentare să poate emite ordonanțe de urgență în domenii pe care noi le aprobăm astăzi, aici.
Vacanța parlamentară începe într-un termen bine stabilit și-n legea noastră de organizare, iar legile care guvernează această țară dau posibilitatea Guvernului de a obține aprobarea Parlamentului pentru ca în perioada vacanței parlamentare să poată emite anumite ordonanțe în domenii bine stabilite. Acum, dacă venim mai devreme, nu e bine, dacă venim prea aproape de începerea vacanței parlamentare, iarăși nu e bine.
Ce pot să vă spun, stimați colegi, este că domeniile... sau aceste domenii pentru care Guvernul solicită abilitarea de a emite ordonanțe, din punctul meu de vedere – am să vă dau două astfel de domenii –, sunt de importanță majoră. Vorbeam aici de dependență, de jocuri de noroc. În momentul în care vorbim de dependența de tutun, eu cred că, da, nu ieri, ci..., sau nu mâine, ci ieri trebuia să ne aplecăm asupra modificării legislației. Vorbim de modificări de legislație pe zona de siguranță în trafic? Da, pentru că România are un termen să modifice legislația, astfel încât victimele din accidentele de circulație să scadă.
Deci Partidul Național Liberal va vota astăzi proiectul de lege care permite Guvernului ca pe perioada vacanței parlamentare să emită ordonanțe de urgență. Mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamna senator.
Nemaifiind intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/23 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea și rezoluția contrapărților centrale și de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 și (UE) 2015/2.365 și a directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE și (UE) 2017/1.132, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L248/02.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Din partea Guvernului avem?
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Proiectul de lege expus la punctul de pe ordinea de zi are obiect de reglementare asigurarea cadrului legislativ necesar punerii în aplicare, la nivel național, a dispozițiilor Regulamentului Uniunii Europene 2021/23 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020.
Printre cele consemnate în obiectul de reglementare se cuprind:
– desemnarea Autorității de Supraveghere Financiară în calitate de autoritate unică la nivel național pentru rezoluția contrapărților centrale, abilitată să aplice instrumentele de rezoluție și să exercite competențele de rezoluție prevăzute în regulament;
– desemnarea Ministerului Finanțelor drept minister responsabil cu exercitarea în România a funcțiilor încredințate ministerului competent în temeiul respectivului regulament;
– stabilirea regimului sancționator aplicabil în cazul încălcării dispozițiilor prevăzute la art. 82 al regulamentului.
De asemenea, actul normativ aduce și o serie de modificări prevederilor Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și ale Legii nr. 24 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață și clarifică modul de determinare a autorităților competente în aplicarea Regulamentului 2022/858, adică a celor două instituții: Autoritatea de Supraveghere Financiară, respectiv Banca Națională a României.
Pe data de 16 mai, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.
Mulțumesc. Alte intervenții? Domnule senator.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări, intervenții?
Nu sunt.
În acest caz, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul numărul 4 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2023 pentru modificarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat întreprinderilor din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul energiei (L245/02.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, pentru prezentarea raportului.
Deci, din partea Comisiei de energie și infrastructură energetică?
Bun.
Dacă sunt alte intervenții?
Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator Aelenei Evdochia.
## Mulțumesc.
În numele tranziției energetice și decarbonizării ni se impun politici de dezindustrializare, distrugere a capacității industriale, taxe verzi, șomaj, curbe de sacrificiu, demolare socială.
Green Dealul este cel mai mare program de planificare economică din istorie. El e motivat de postulatele ideologice ale mișcării ecologiste radicale. Verde, albastră ori durabilă, agenda este totalitară, impusă de sus în jos din afară.
De ce UE impune renunțarea la combustibilii fosili și suveranitatea energetică în favoarea Chinei, care emite 27% din gazele cu efect de seră din lume, construind totuși centrale cu combustibili fosili, fără a respecta niciun acord de mediu? De ce, sub scuza climatică, ne demantelăm întregi sectoare economice? De ce aplicăm politici sinucigașe? De ce UE vrea să luptăm cu mâinile legate? Cine câștigă din aceste măsuri pripite și aberante?
## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doar o precizare pentru ultranaționaliștii din sală: independența de fosili înseamnă independența energetică de Rusia. Dacă-i iubiți atât de mult pe ruși, mergeți acolo! Mulțumesc.
## Bine. Mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul numărul 5 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2023 privind stabilirea unor măsuri în derularea Programului național de investiții „Anghel Saligny” (L244/02.05.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.
Daniel George Surdu
#45813secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prezenta ordonanță are ca obiect de reglementare includerea în Programul național de investiții „Anghel Saligny” a obiectivului de investiții „Regenerarea spațiilor publice în zona Pasajului Unirii, prin realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a râului Dâmbovița în Piața Unirii”, urmând a se înființa doar cheltuielile... a se finanța doar cheltuielile eligibile aferente obiectivului „Planșeu peste râul Dâmbovița în Piața Unirii”.
În vederea finanțării obiectivului de investiții mai sus menționat, valoarea programului se suplimentează cu suma de 750.751.800,69 lei.
Vă mulțumesc și vă propunem să susțineți adoptarea acestui proiect de lege.
## Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre cele două comisii, pentru prezentarea raportului.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Proiectul reglementat de prezenta lege, explicat de ministerul de resort, privește suplimentarea valorii totale a Programului „Anghel Saligny” cu suma de 750.751.800,690 lei, pentru finanțarea obiectivului „Regenerarea spațiilor publice în zona Pasajul Unirii”.
În ședințele separate din data de 16 mai, membrii Comisiei pentru administrație publică și ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat și au dezbătut proiectul de ordonanță de urgență și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.
Fac precizarea că proiectul de ordonanță de urgență face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?
Dacă nu, declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul numărul 6 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L201/11.04.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului.
Dacă nu, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport comun și invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.
## **Doamna Laura-Mihaela Moagher:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea ordonanței de urgență a Guvernului privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificări și completări ulterioare, în sensul instituirii unui mecanism de verificare a îndeplinirii obligației administratorului drumului public de a instala și de a întreține mijloace de semnalizare rutieră, precum și celelalte dispozitive speciale de acest fel.
Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au dat aviz favorabil.
Comisia pentru transporturi și infrastructură a avizat negativ.
Comisia pentru administrație publică a avizat favorabil. Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Mulțumesc și eu. Nu sunt intervenții din sală.
Deci declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 7 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2023 pentru modificarea art. 205 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011 și prorogarea unor termene (L209/18.04.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul subsecretar de stat Cătălin Micu.
Aveți cuvântul.
## **Domnul Cătălin Mihai Micu** _– subsecretar de stat_
## _în Ministerul Educației_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Ordonanța de urgență nr. 13/2023 are ca obiect modificarea art. 205 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011.
Se dă astfel posibilitatea Ministerului Educației să acorde burse pentru stagii și de studii universitare și postuniversitare, stagii universitare complete de master și doctorat, pentru stagii postdoctorale și de cercetare în străinătate, din fonduri constituite în acest scop.
De asemenea, modificarea art. 361 alin. (3) lit. b) și d) din Legea nr. 1/2011 prorogă termenul de aplicare a prevederilor art. 74 alin. (5) din Legea nr. 1/2011, astfel încât evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a, precum și admiterea la liceu, începând cu generația de elevi care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023–2024, să se desfășoare în conformitate cu prevederile art. 361 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 1/2011 și, prin derogare de la prevederile art. 19 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, mandatele aflate în curs de exercitare ale membrilor Consiliului Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior se prelungesc până la data de 31 decembrie 2023.
Mulțumesc, domnule subsecretar de stat.
Din partea Comisiei pentru învățământ, doamna senator Irina Kovács, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule, stimate domnule președinte. Am să dau citire raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2023 pentru modificarea art. 205 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011 și prorogarea unor termene.
În ședința din 9 mai 2023, membrii comisiei au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Prin urmare, Comisia de învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.
Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, doamna senator. Intervenții? Avem înscrieri la cuvânt.
Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana.
Mulțumesc frumos.
Nu pot decât să asist la haosul din învățământ pe care îl provocați, mai ales acum.
Anulați Legea nr. 1/2011, adoptați noile legi ale învățământului, Guvernul se trezește că trebuie să adopte ordonanța de urgență care-și produce efectele de la momentul publicării ei în Monitorul Oficial, cere Parlamentului o lege de aprobare a OUG-ului, pentru că, ce să vezi?, își dau seama că mai trebuie să mai funcționeze Legea nr. 1/2011 și după adoptarea noilor legi ale învățământului, creând în acest fel un haos inimaginabil, care a dus la distrugerea învățământului.
Îmi aduc aminte când a apărut Legea nr. 1/2011 și onor Ministerul Învățământului a dat un ordin de comasare a peste 800, 900 de școli și licee din România.
Acel ordin a fost atacat de sindicatele din învățământ, acea acțiune a fost făcută de mine. Am câștigat în instanță și am anulat comasarea a peste 37% din acele școli și licee.
Vreau să vă spun că am rămas uimită să văd cum se aplicau și Legea nr. 1/2011, și legea anterioară plus alte legi de care nu mai amintea nimeni în Legea nr. 1/2011 și nu erau abrogate expres.
Cel mai greu a fost pentru judecător să înțeleagă care lege se aplică, de la ce dată până la ce dată, însă am reușit. Lucrarea, acțiunea a avut 48 de pagini, 48 de pagini în care peste jumătate era legislația incidentă în învățământ, restul erau explicațiile cu privire la motivarea acelor comasări. Evident, erau niște interese politice, Liceul „Caragiale” trebuia să ajungă cel mai mare colegiu din România, cu un efectiv de peste 2.000 de elevi, pentru că doamna director de acolo era soția unui senator cu foarte mare influență.
Bun. Nu mai sunt intervenții. Domnul senator Darău.
## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**
Foarte scurt, domnule președinte, fiindcă este vorba de învățământ și, într-adevăr, vorbim de modificări pe o lege care poate în curând va fi o lege veche, dar după război mulți viteji se arată.
Ați avut – și neafiliații, și alte partide care se pretind de opoziție – ocazia să veniți cu luptă reală, cu argumente reale, cu amendamente de fond, de reformă reală, eventual, cu sesizări de neconstituționalitate pe noile legi ale educației. Așa, de la microfon, cu mai puțină muncă și cu multă improvizație, e ușor să spunem orice, dar, din păcate, în ultimele săptămâni nu v-ați luptat cum ar fi trebuit pentru ca noile legi ale educației chiar să fie mai bune.
A existat un singur partid care s-a luptat cu adevărat, care a muncit zi și noapte, a depus amendamente și, cu o viziune reformatoare și de corectare a legilor, așa cum sunt ele, și, după cum știți bine, în prima zi după ce ați votat aici legile educației, am depus sesizări de neconstituționalitate fundamentate. Acel partid este USR, iar la Camera Deputaților, pe neconstituționalitate, și colegii de la Forța Dreptei au colaborat cu noi. Acesta este adevărul.
Nu doar discursurile au valoare.
Nu mai sunt intervenții.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 8 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11[1] lit. g) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L214/18.04.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului. Administrație publică.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din data de 16 mai 2023, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis.
Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final. La punctul 9 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 45[1] din Legea minelor nr. 85/2003 (L213/18.04.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să susțină.
Dacă nu, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au elaborat un raport comun și invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea acestui raport.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele primite, amendamentele formulate și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt...? Domnule senator Maricel Popa, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Modificarea alin. (2) al art. 45 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, în sensul în care redevența minieră obținută din concesionare, din activități de exploatare a resurselor la suprafață, a apelor minerale naturale carbogazoase și a apelor minerale terapeutice se constituie venit la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activități de exploatare, bugetul local al comunei, orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căruia există activitate de exploatare.
Este o normalitate și noi, Partidul Social Democrat, vom vota pentru, deoarece foarte mulți angajați ai acestor exploatări – și miniere, și balastiere, și a apelor minerale – lucrează în localitățile respective și e normalitate ca în localitatea respectivă să beneficieze de o majorare a bugetului și de activitatea respectivă, deoarece acolo unde locuiesc doresc să dezvolte grădinițe, creșe și drumuri.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Nu mai sunt intervenții.
Declar încheiate dezbaterile.
## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul numărul 10 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind restituirea contribuțiilor de asigurări sociale în cazul nevalorificării plății acestora din cauza neîndeplinirii vocației la plata pensiei (L231/24.04.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Din partea inițiatorilor dacă cineva dorește să ia cuvântul? Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, prin adresa nr. L231/2023, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru restituirea contribuțiilor de asigurări sociale în cazul nevalorificării plății acestora din cauza neîndeplinirii vocației la plata pensiei. Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil.
Consiliul Economic și Social, de asemenea, aviz favorabil. Comisiile pentru drepturile omului și, respectiv, pentru buget au transmis avize favorabile.
În ședința din data de 15 mai, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, întocmirea unui raport de respingere.
În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Darău dorește să intervină. Aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Cred că e de apreciat această inițiativă că în Comisia de muncă, familie și protecție socială s-a luat decizia corectă de respingere, indiferent de unde a venit inițiativa, cum că dezbaterea și filtrele tehnice chiar contează și ar trebui să conteze în Senat.
Această propunere legislativă venită dinspre unii parlamentari PSD este și nerealistă, și populistă. Ce anume vrea? Să restituie toate contribuțiile de asigurări sociale plătite dacă nu se va beneficia de pensie. Cum? În primul rând, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de pensionare, adică acea condiție minimă de stagiu de 15 ani la data împlinirii vârstei de pensionare, iar, în al doilea rând, dacă persoana decedează înainte de împlinirea vârstei de pensionare.
Sper că suntem conștienți cu toții că un sistem contributiv de pensii publice este construit pe premisa contribuției obligatorii a fiecăruia dintre noi la un fond comun. Toți contribuim, astfel încât, atunci când ne vom confrunta cu un risc asigurat precum bătrânețea, boala, decesul sau handicapul, să beneficiem de un înlocuitor al veniturilor noastre. Contribuțiile au destinație expresă: protecția socială la senectute. Acest concept este fundamentat filozofiei care stă la baza oricărui sistem contributiv de stat.
Este important să subliniem că sistemul de asigurare nu este un cont individual sau o investiție personală. Contribuțiile noastre nu pot fi transmise moștenitorilor. Mai mult, dacă acestea vor fi actualizate cu rata inflației, cum presupune această inițiativă, putem ajunge în situația în care moștenitorii vor primi mai mult decât suma plătită efectiv în sistem sau decât suma pe care o primesc la pensie pensionarii actuali.
Vă mulțumesc.
Nu mai sunt alte intervenții.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L238/24.04.2023).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să prezinte? Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru tineret și sport, pentru prezentarea raportului.
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Din partea inițiatorilor, dacă este cineva prezent și dorește să intervină?
Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Propunerea legislativă are obiect de reglementare completarea art. 28 alin. (5) din Legea nr. 227 – Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Printre cele menționate de inițiatori, optează inițiatorii în inițiativa legislativă pentru aplicarea metodei de amortizare accelerată pentru maximum un milion de lei din valoarea unei construcții cu destinație de producție sau depozitare. Tot din expunerea de motive reținem: contribuabilii vor putea recupera în primul an de investiții o valoare de până la un milion de lei la investiții efectuate, având ca efect fiscal o diminuare cu cel mult 160.000 de lei impozit pe profit.
Inițiatorii mai apreciază că măsurile vor avea efect benefic, în general un flux de numerar suplimentar care poate fi redirecționat către investiții suplimentare sau plata unor dobânzi bancare la creditele de investiții.
Fac precizarea: Guvernul nu susține inițiativa legislativă.
Din partea Ministerului Finanțelor a fost prezent la ședința comisiei din data de 16 mai domnul secretar de stat Alin Andrieș, care, conform celor expuse de Ministerul Finanțelor, nu poate susține această inițiativă legislativă.
Membrii comisiei au analizat propunerea pe data de 16 mai și, cu o majoritate de voturi, au adoptat un raport de respingere.
Ca urmare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative și respingerea propunerii.
Propunerea face parte din cadrul categoriei legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc, domnule senator, pentru prezentarea sintetică.
Dacă sunt intervenții din sală?
Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile, iar inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 12 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 28 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L259/02.05.2023).
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții?
Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile, iar inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L257/02.05.2023).
Vă rog, pe procedură.
La punctul 12, da? 13. Aveți cuvântul.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Întrucât această inițiativă legislativă își propunea să modifice ordonanța de urgență care reglementează funcționarea jocurilor de noroc și pentru că a obținut un raport de respingere în comisie, cer retrimiterea la comisie, în speranța că vom obține un raport favorabil.
Mulțumesc mult.
Două săptămâni; are raport de adoptare tacită 15.06.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## Stimați colegi,
Jocurile de noroc au devenit o adicție, o dependență. Indiferent câte legi vom adopta aici, în Parlament, dacă nu ne vom apleca asupra motivelor care determină ca cetățenii români, tinerii, să practice aceste, aș spune eu, lucruri care nu sunt sănătoase, atunci modificările sau inițiativele noastre legislative nu vor fi pline, așa cum am spus și atunci când am votat în cadrul Parlamentului o modificare a unor legi pe zona violenței domestice și spuneam că trebuie să ne aplecăm asupra condițiilor, cauzelor care l-au făcut pe agresor să ia această decizie, să aibă acest comportament. Același lucru îl spun și astăzi, că e nevoie, stimați colegi, să ne aplecăm asupra cauzelor, condițiilor care îi fac pe tinerii noștri să practice astfel de jocuri, în defavoarea dezvoltării lor; și sănătate, și socială; și o serie de factori, spun eu, trebuie analizați.
Partidul Național Liberal a votat pentru ca acest proiect de lege să meargă la comisie, să ne aplecăm, e adevărat, cu toții, să vedem care sunt cele mai bune condiții, cele mai bune amendamente pe care să le depunem, să venim să rezolvăm o situație cu care tinerii noștri se confruntă astăzi. Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc, doamna senator. Continuăm lucrările și
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**
Poate colega mea nu a fost destul de explicită și destul de convingătoare și regretăm acest lucru, dar dânsa a apăsat pe câteva butoane pe care dumneavoastră ar fi trebuit să le sesizați. Întâi de toate, noi suntem pentru progres, dar nu pentru a transforma România într-un spațiu experimental pentru tot felul de lucruri care pot să ne cauzeze foarte mult rău.
Am devenit spațiu experimental pentru acele minireactoare nucleare, nicăieri probate în altă parte, le vom proba în România. Acum vrem să facem tot felul de chestiuni cu hidrogenul, în condițiile în care nicăieri în lume nu e o tehnologie sigură, tot așa, în mod experimental, să vedem ce ni se întâmplă nouă. Noi nu suntem în stare să facem depozite de gaz și să facem o infrastructură pentru GPL, dar ne băgăm la hidrogen. Suntem extraordinar de pricepuți.
Este și comic, pe undeva, și trist. Cu alte cuvinte, ar fi de râs dacă n-ar fi mai întâi de plâns. În fine, noi, Grupul AUR, vom vota întotdeauna ceea ce este bine, din punctul nostru de vedere, pentru români și vom susține ceea ce votăm.
Așa am făcut și acum, nu din ultranaționalism, nu din talibanism, nu pentru că nu înțelegem tehnologia sau pentru că o respingem, ci pentru că nu credem că România trebuie să devină un spațiu experimental. Să încerce alții și vom merge și noi pe urmele lor. Lasă, să nu mai fim noi lideri la lucrurile care ne primejduiesc viața.
Și închei prin a da o replică unui coleg cam obraznic, să spun așa, ca să folosesc un cuvânt frumos totuși: domnule, hotărâți-vă! Ori suntem ultranaționaliști și atunci în niciun caz nu putem fi cu rușii, ori suntem cu rușii și nu suntem ultranaționaliști.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Doamna senator Pauliuc.
## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
63, cu unu în plus, iertați-mă!
Supun la vot propunerea legislativă. Vot, vă rog.
60 de voturi pentru, 12 voturi contra, o abținere. Da. Aveți cuvântul, domnule senator.
Sincer, m-am simțit obligată să intervin. Doamna senator, îmi pare rău că colegii dumneavoastră de partid n-au încredere în dumneavoastră. Da? Vă trimit la școală ca să aduceți alte argumente.
În al doilea rând, stimați colegi, faptul că din opoziție, colegii dumneavoastră din opoziție, vă spun că sunteți pe zona Rusiei, că veniți și propagați mesajele rusești în Parlamentul României, n-am văzut nicio luare de poziție a dumneavoastră atunci când președintele dumneavoastră de partid este acuzat în spațiul public că este agent sovietic și că s-a întâlnit cu KGB. Deci, din acest motiv, când veți clarifica aceste poziții, când îl veți suspenda pe domnul președinte al dumneavoastră de partid, atunci dați-ne voie să luăm o poziție în cadrul Parlamentului.
Scurt. Scurt, vă rog.
Se pregătește domnul senator...
Un minut.
Stimată colegă, dacă eu spun despre președintele dumneavoastră de partid că este agent CIA sau Mossad, sau KGB, fără niciun fel de dovadă, dumneavoastră puteți produce dovada că el nu este?
Da. Președintele partidului AUR a ieșit în nenumărate emisiuni și luări de cuvânt publice, în conferințe de presă și a spus că nu are nicio legătură cu serviciile secrete rusești, că asta este o manevră, o manipulare și un atac josnic la adresa lui și a partidului AUR. Noi toți am arătat imbecilitatea unei asemenea acuzații în condițiile în care domnul președinte al AUR, George Simion, la vremea la care este acuzat că ar fi devenit agent secret al KGB era în vârful unei mișcări firave de reunire a Basarabiei cu România, un copil de 20 și un pic de ani, care nu prezenta niciun interes pentru niciun serviciu secret. Deci dumneavoastră continuați cu aberațiile și cu acuzațiile.
În momentul în care vă pun la punct, ieșiți iarăși cu prostia din joben. La fel cum faceți cu interpretări sub demnitatea dumneavoastră, stimată colegă, referitor la ce am spus eu despre colega noastră Evdochia Aelenei. Eu am spus că poate pentru dumneavoastră n-a fost suficient de convingătoare și că pe dumneavoastră nu a reușit să vă convingă, am venit eu, în calitatea mea de lider de partid și de lider de grup, să vă lămuresc.
Văd că nu vreți să fiți lămurită.
Domnule senator Mihail Radu-Mihai, aveți cuvântul.
## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Inițiativa legislativă pe care tocmai am votat-o se ocupă de un subiect foarte important, un subiect care trebuie să însemne pentru toată lumea progres, un subiect care trebuie din timp avut în vedere și Grupul USR a votat pentru această inițiativă.
Cu toate acestea, trebuie să subliniem faptul că ea nu transpune complet directiva europeană, că sunt lucruri care sunt neclare, că sunt ținte acolo pentru care nu am văzut justificare și colegii noștri de la Cameră vor insista ca aceste lucruri să fie corectate în circuitul de la Cameră.
Hidrogenul, energiile regenerabile sunt lucruri importante, hidrocarburile sunt importante dacă sunt folosite cum trebuie și dacă vin de unde trebuie. Și, într-adevăr, partidul din acest Parlament care susține explicit violența, care se manifestă exact cum se manifesta extrema dreaptă fascistă din anii ’30, nu poate să ne spună nouă acum, să ne dea lecții, că trebuie să ținem țara pe loc. Și acest partid e condus de un om care are interdicție de a intra în Republica Moldova. Vă întrebați de ce, domnilor?
Mulțumesc.
Domnule senator László Attila, aveți cuvântul.
## **Domnul László Attila:**
Mulțumesc, domnule președinte.
În calitate de chestor, care are atribuțiile de a menține și de a respecta Regulamentul Senatului, aș dori să atrag atenția tuturor colegelor și colegilor că aveți la dispoziție, după ora 12.00, și puteți vorbi cât doriți dumneavoastră, declarațiile politice...
și acum, când suntem în procedură de vot, să respectăm regulamentul; și are toată lumea dreptul de a-și exprima punctul de vedere, de ce a votat într-un fel sau altul. Dar rugămintea mea este să ne respectăm regulamentul și să ne ocupăm de procedura de vot.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Corect. Mulțumesc, domnule senator.
La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (L263/08.05.2023).
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Raportul, cu amendamente admise, se supune votului dumneavoastră.
Vot, vă rog.
53 de voturi pentru, 25 de voturi contra, unu prezent „nu votez”, se adaugă încă un vot, 54 de voturi pentru.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 4 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2023 pentru modificarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat întreprinderilor din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul energiei (L245/02.05.2023).
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2023 privind stabilirea unor măsuri în derularea Programului național de investiții „Anghel Saligny” (L244/02.05.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/15.VI.2023
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L201/11.04.2023).
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul numărul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11[1] lit. g) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L214/18.04.2023).
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Supun acum votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vot, vă rog.
50 de voturi pentru, două contra, 24 de abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.
Ați observat că am trecut peste legile ordinare, care vor rămâne la vot pentru următoarea sesiune, care nu va fi luni, va fi marți. Organice, iertați-mă! Corectez.
La punctul numărul 9 avem Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 45[1] din Legea minelor nr. 85/2003 (L213/18.04.2023).
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Raportul a fost adoptat.
Și acum
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Propunerea legislativă a fost adoptată.
La punctul numărul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L238/24.04.2023).
Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamentele admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 12 al ordinii de zi avem Propunerea...
Vă rog, aveți cuvântul pentru motivare, domnule senator Darău.
## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În ultimii ani, Parlamentul a luat o serie de măsuri pozitive privind sportul românesc. Fie că e vorba de integritatea în sport, fie că vorbim de transparența activității federațiilor sportive, aceste legi reprezintă un pas în plus spre un sport mai curat.
Proiectul de lege pe care l-a inițiat USR, și tocmai l-am votat, continuă seria de reforme și se referă la obligația cluburilor sportive finanțate din fonduri publice de a fi mai transparente. Acestea trebuie să publice următoarele: documentele financiare, structura organizatorică, grila de salarizare, conducerea clubului, numărul persoanelor angajate și organigrama instituției, numărul sportivilor legitimați, pe categorii de vârstă, numărul antrenorilor și instructorilor pe ramură de sport, veniturile jucătorilor, precum și cuantumul altor venituri acordate pe baza contractelor de activitate sportivă, raportul de activitate, precum și regulamentul de organizare și funcționare.
Toate cluburile sportive finanțate din fonduri publice trebuie administrate profesionist, utilizând principii precum: responsabilitatea, transparența, folosirea eficientă a fondurilor publice, abordarea etică și responsabilitatea socială, iar acest proiect va asigura tocmai aceste lucruri.
În numele Grupului USR, vă mulțumim pentru votul acordat.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
## Mulțumesc.
La punctul 12 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 28 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L259/02.05.2023).
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Pauză 5 minute și
Interpelare
Florian-Dorel Bodog
Cântarul de la Vama Borș 2
Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului viceprim-ministru Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, și are ca obiectiv „Cântarul de la Vama Borș 2”. Stimate domnule ministru, Conform relatărilor recente din presă, transportatorii români care folosesc Vama Borș 2 reclamă că primesc amenzi uriașe din cauza unei erori. Aceștia susțin că mașinile ar trece peste un cântar stricat. Diferența, spun aceștia, ar fi chiar și de aproape o tonă, în unele cazuri. În același timp, tot la solicitarea presei, reprezentanții CNAIR susțin că sunt la curent cu problema semnalată și că au scos din funcțiune cântarul cu probleme. Totuși, într-un experiment televizat, aceeași mașină cântărită la Vama Borș 2 a devenit cu 760 de kilograme mai ușoară la Vama Borș 1. Vă rog să îmi comunicați cum este posibil ca aceste probleme să continue, dacă este vorba despre mai multe cântare defecte și ce măsuri au fost luate. De asemenea, vă rog să îmi comunicați ce se întâmplă cu transportatorii amendați în urma acestei situații. Vă mulțumesc, domnule ministru.
Interpelare
Maricel Popa
Măsuri pentru combaterea consumului de alcool, tutun și droguri în rândul tinerilor cu vârsta până la 16 ani
Voi avea o interpelare adresată domnului ministru al afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode. „Măsuri pentru combaterea consumului de alcool, tutun și droguri în rândul tinerilor cu vârsta până la 16 ani” Domnule ministru, Tinerii din ziua de astăzi au acces facil la orice fel de informații, prin toate mijloacele de comunicare posibile. Rezultatele unor analize efectuate la nivel european relevă faptul că există o tendință de creștere a unor indicatori în rândul tinerilor sub 16 ani, care vizează consumul de tutun, alcool și, în mod deosebit, droguri. Studiile relevă faptul că alcoolul, tutunul și drogurile sunt considerate de către adolescenți un alt mod de a cunoaște lumea, o soluție pentru a uita sau „depăși” anumite dificultăți sau de a socializa. În opinia mea, perioada de vârstă 14–18 ani este cea în care tinerii își dezvoltă aptitudinile și personalitatea și se conturează ca persoane în societatea din care provin. Consider că este foarte important ca autoritățile să aibă permanent pregătită o strategie și să ia măsuri necesare pentru reducerea acestui fenomen, care poate lua o amploare nedorită în România. Vă rog să precizați care este strategia ministerului pe care îl conduceți sau a unităților subordonate cu privire la această problemă și care sunt principalele măsuri de combatere a consumului de alcool, tutun și droguri în rândul tinerilor sub 16 ani puse în practică în ultimul an. Vă mulțumesc.
Interpelare
Maricel Popa
Scrisoare deschisă către toți parlamentarii PNL: somați-l pe primarul Chirica să facă Iașiului un stadion nou!
Declarația mea politică de astăzi este un urlet – „Scrisoare deschisă către toți parlamentarii PNL: somați-l pe primarul Chirica să facă Iașiului un stadion nou!” Stimate domnule președinte, Dragi colegi, În contextul care a fost duminica trecută, echipa de fotbal Poli Iași a revenit pe prima scenă fotbalistică a României. Meciul cu Dinamo a strâns în tribune aproximativ 10.000 de spectatori, fiind sold-out cu două zile înainte. La finalul partidei, ieșenii i-au scandat primarului liberal Mihai Chirica: „Vrem stadion!” A doua zi, luni, 22 mai 2023, o publicație locală, oficios al primarului, a titrat: „Două firme se bat pe contractul pentru tabela electronică de pe stadionul din Copou. Costurile ajung la 100.000 de euro.” Informația este stupefiantă: la stadionul care are peste 60 de ani și este depășit fizic și moral, primarul Chirica are de gând să schimbe doar tabela. În ultimii ani, conducerea Primăriei Iași s-a întrecut în promisiuni care de care mai fanteziste. Iată doar câteva dintre ele: – 22 ianuarie 2015, pe Digi 24: „Speranțe pentru un nou stadion în Iași. Mihai Chirica: «Avem proiectul, trebuie să găsim finanțare.»”; – pe 20 aprilie 2018, ziarul Libertatea: „La Iași se face un stadion nou! Se va ridica după proiectul unei arene de la arabi!” – nimic; – pe 18 aprilie 2019: „Un nou proiect uriaș în România! Stadionul-bijuterie care va costa aproape 50 de milioane de euro. Primarul Iașiului, Mihai Chirica, a lansat o dezbatere pe pagina personală de Facebook, publicând imagini cu planul de modernizare al arenei «Emil Alexandrescu», pe care evoluează în prezent Poli Iași.”; – pe 25 octombrie 2020 – Eurosport: „Iașiul vrea să domine România, odată ce noul stadion de 5 stele va fi gata.” În același articol este citat Chirica: „Mi-a fost prezentat și designul noului stadion la exterior. El va semăna cu coroana Regelui Ferdinand I.” Capacitatea anunțată: 25.000 de locuri. Dar, minune, niciuna dintre aceste promisiuni nu s-a materializat la Iași. În schimb, alte orașe au arene moderne. La Sibiu, Arad, Târgoviște au fost finalizate recent investițiile. Se adaugă celor de la Cluj – două stadioane, Craiova, Ploiești, București. Urmează Piteștiul și Constanța. Iașiul, care este al doilea oraș ca mărime, după București..., din păcate, doar machete. Primarul-machetă de la Iași nu are nicio soluție concretă: nici pentru stadion, nici pentru sala polivalentă. Sala polivalentă am început-o în 2018. Din păcate, în 2020 a blocat acest proiect la Miroslava și l-a translatat undeva în viitor. Care viitor? Vom vedea. Vă mulțumesc. Senator PSD de Iași Maricel Popa.
Interpelare
Gheorghe-Adrian Cătană
Calea ferată Vâlcele– Râmnicu Vâlcea
Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului vicepremier Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, și are ca subiect „Calea ferată Vâlcele– Râmnicu Vâlcea”. Stimate domnule vicepremier, În 2016, tronsonul feroviar Vâlcele–Râmnicu Vâlcea a fost introdus în Master Planul General de Transport, ca obiect de modernizare a căii ferate Pitești–Râmnicu Vâlcea Nord, estimat la 366 de milioane euro și planificat pentru finalizare în 2026. Azi, acest proiect pare abandonat. În Master Planul General de Transport, tronsonul Pitești–Vâlcele–Râmnicu Vâlcea, cu lungime de 60 de kilometri, apare ca „Proiect în așteptare pentru modernizare/construcție nouă”, dar în cifrele publicate de CFR Infrastructură nu am regăsit fonduri alocate acestui proiect. În „Mersul trenurilor CFR” din perioada anilor 1988–1989, harta tipărită pe coperta interioară avea trasată ruta Râmnicu Vâlcea–Vâlcelele (județul Argeș). Construcția ei era aproape finalizată în 1989. Ruta are doar 38 de kilometri lungime, dar scurtează enorm ruta București–Sibiu. Darea în exploatare a acestei rute ar fi însemnat o reducere importantă a duratei de transport din Sibiu spre capitală. Ar fi fost cea mai scurtă distanță de traversare feroviară a României de la vest spre sud-est, Curtici–Constanța. Lipsa unor analize de impact profesioniste și inexistența unei strategii naționale pe termen lung în transporturi (ca să nu luăm în calcul alte interese) au făcut ca această rută feroviară să dispară de pe hartă. Ar fi o greșeală să renunțăm la relația feroviară scurtă Sibiu–Pitești–Vâlcele. Această rută ar facilita viitoarea cale ferată de mare viteză Budapesta–Cluj–Sibiu–Pitești– București–Constanța. Ca senator ales în Circumscripția electorală nr. 34 Sibiu, având în vedere importanța deosebită a căii ferate Vâlcele–Râmnicu Vâlcea–Sibiu pentru sistemul de transport feroviar al României și angajamentele asumate de miniștrii ce v-au precedat în funcție, vă rog să-mi comunicați dacă între prioritățile Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se mai regăsește finalizarea acestui obiectiv de investiții și, dacă răspunsul este afirmativ, care sunt termenele calendaristice prevăzute pentru proiectare, execuție și dare în funcțiune, care este stadiul acestui tronson. Mai este valabil termenul de 2026? Sunt lucrări în curs?
Interpelare
Sorin Lavric
Deținutul politic Gelu Gheorghiu
Tema declarației mele politice de astăzi este „Deținutul politic Gelu Gheorghiu”. S-a născut la 29 mai 1922, la Galați. Peste câțiva ani, familia se va muta la Constanța, oraș în care deținea hotelul „Continental”. Gelu urmează aici școala primară și cursurile Liceului „Mircea cel Bătrân”. Prin intermediul fratelui mai mare, Ioan, ia contact pentru prima dată cu mișcarea naționalistă din epocă. După terminarea liceului, Gelu Gheorghiu se înscrie la Facultatea de Electrotehnică din cadrul Politehnicii București. În timpul facultății intră în nucleul studențesc anticomunist, aflat sub comanda colegilor Nelu Jijie și Ionuț Stoica. Pe lângă întocmirea unor planuri menite a răsturna regimul, Gelu întreține legături cu nucleele de rezistență din munți. În 1947, gruparea din care făcea parte Gheorghiu atacă casieria centrală a CFR-ului, de unde pleacă cu mai multe serviete, conținând aproape 15 milioane de lei. Cu banii sustrași au cumpărat o fermă în apropierea Bucureștiului, pentru a o folosi drept refugiu pentru camarazii urmăriți de Securitate. În același scop, cumpără mai multe locuințe în București. Alături de Ionuț Stoica, Nelu Jijie, Șerban Secu, Spiru Obreja și Ștefan Puiu Florescu, Gelu Gheorghiu va rămâne în clandestinitate până în 1948, făcând parte din ultimul comandament anticomunist. „Jaful de la casieria CFR” a rămas ascuns opiniei publice. Chiar și în timpul cumplitei reeducări de la Pitești, în cursul căreia li se cerea obsesiv demascarea oricăror fapte, cei implicați în atacul casieriei au fost avertizați de echipele de torționari să nu scape un cuvânt despre asta. Chiar dacă a scăpat de valul de arestări din mai ’48, Gelu a fost prins două luni mai târziu, pe 13 iunie 1948. Era student în anul al V-lea la Politehnică. Avea să fie judecat de Tribunalul Militar București, fiind condamnat la 8 ani de detenție corecțională pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”. La momentul judecării, anchetatorii nu știau de implicarea lui în acțiunea de la Palatul CFR. Perioada de detenție a început la Penitenciarul Jilava, unde a stat închis până la 1 iulie 1950. De la Jilava a fost transferat la Pitești, unde, doborât de bătăi, precum și, mai ales, de durerea de a asista la chinurile camarazilor, decide să-și ia viața. Este oprit de ceilalți deținuți în ultima clipă. Torționarii au considerat tentativa lui o sfidare, drept care va fi torturat cu o cruzime feroce. Deși va fi zdrobit în bătăi, nu va turna pe nimeni. În ianuarie 1949, camarazii rămași în clandestinitate au fost capturați. Ionuț Stoica a fost împușcat de Securitate în luptă pe o stradă din cartierul Grand. Nelu Jijie este condamnat la muncă silnică pe viață. Șerban Secu, Ștefan Puiu Florescu și Spiridon Obreja au fost condamnați la moarte, sentința fiind executată la Jilava, în data de 6 septembrie 1950. În timpul anchetelor, Securitatea află de rolul pe care Gelu Gheorghiu l-a jucat în lovitura de la casieria CFR. După un proces, în 1950 va fi condamnat la încă 25 de ani de muncă silnică. În august 1951 este trimis la Gherla. Din 1955 până în 1957 este mutat în mai multe rânduri între penitenciarele Aiud și Jilava. În martie 1957 este audiat ca martor în procesul prin care comuniștii doreau incriminarea legionarilor în cazul reeducărilor de la Pitești și Gherla. Acum, Gelu descrie starea de teroare în care au fost ținuți. Gelu a mărturisit public că a încercat să se sinucidă din cauza torturilor la care a fost supus. Pe deasupra, a dezvăluit rolul pe care Țurcanu și directorul Penitenciarului Gherla l-au jucat în cursul reeducării. Gelu Gheorghiu a fost unul din martirii care, din dorința de a mărturisi adevărul, a riscat totul în cadrul procesului. În 27 aprilie 1957 va fi readus la Aiud, unde va rămâne până la eliberare. Gelu Gheorghiu va fi eliberat la 31 iulie 1964, numărându-se printre ultimii deținuți politici din Aiud. Nu i se va permite să-și continue studiile. Va lucra întâi ca electrician, apoi ca tehnician, fiind atent supravegheat de Securitate până la pensionare. După 1989 va fi un membru activ în Fundația „George Manu”. A murit pe 22 iulie 2019. Cu o ținută demnă de luptător în a cărui conștiință concesiile, cedările și clătinările nu aveau ce să caute, Gelu Gheorghiu a fost o figură luminoasă în mijlocul camarazilor din AFDPR. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să pomenesc numele lui Gelu Gheorghiu. Vă mulțumesc. Senator Sorin Lavric, AUR.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Periplul NATO prin spitalele din județele Moldovei și convoaiele militare
Bun. Mulțumesc frumos. Interpelarea mea este adresată domnului Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale, domnului Alexandru Rafila, Ministerul Sănătății. Obiectul interpelării: „Periplul NATO prin spitalele din județele Moldovei și convoaiele militare”. Stimați domni miniștri, Conform presei locale din județele Iași și Botoșani, reprezentanți ai armatei americane au descins la Spitalul Județean din Botoșani și la Spitalul „Sfântul Spiridon” și Spitalul Militar din Iași. „O delegație medicală a armatei SUA a fost într-o inspecție-fulger în cel mai mare spital al județului. Deși s-au deplasat cu două mașini ale Ambasadei SUA, cei din delegație nu au specificat un scop clar al vizitei. Aceștia au fost extrem de discreți legat de sosirea lor în spital. Cea mai mare parte a personalului medical a aflat cu 10 minute înainte ca aceștia să ajungă în curtea unității (...). Ulterior, medicii americani au vizitat o serie de secții care ar putea trata o serie de traumatisme.” – scrie Monitorul de Botoșani. Este clar că astfel de inspecții-fulger au loc cu un scop, iar dacă luăm în calcul și miile de militari NATO mobilizați în România, în special în regiunea Moldovei (sunt văzute tot mai des coloane militare tranzitând inclusiv județul Neamț), cu tot cu tehnică de război, pare că nu ne așteaptă deloc vremuri bune. Controalele inopinate efectuate de către reprezentanți ai NATO prin spitalele din Iași, în special, fără să existe nicio explicație, sunt o practică încă de anul trecut. „SJU a fost vizitat de un grup de medici de la Ambasada SUA în România. Vizita a fost organizată prin DSP Botoșani. Grupul de medici a vizitat UPU, laboratorul de analize medicale din sediul central, laboratorul de radiologie și imagistică medicală, Secția de Ortopedie și Traumatologie și Secția de ATI. La final, au declarat că au fost încântați de modul de organizare, funcționare și dotare a secțiilor.” – a precizat economista Doina Cabă, managerul spitalului județean de urgență – conform BZI.ro Săptămâna trecută, pe data de 18 mai 2023, în timp ce mă deplasam în circumscripție, personal am fost nevoită să stau în spatele unui convoi kilometric pentru a ajunge în Iași. Inimaginabil a fost faptul că acel convoi cu armament și blindate, care se întindea pe kilometri întregi, a intrat în municipiul Iași pe străzile principale, printre blocuri, înspăimântând populația și mai ales copiii. În condițiile în care legea interzice clar tranzitarea cu armament a orașelor, cine a permis accesul și tranzitarea municipiului Iași de către convoi? De la nenumărate persoane am aflat că aceste convoaie sunt săptămânale și, de asemenea, au apărut filmări cu astfel de convoaie în centrul Timișoarei. Care este motivul inspectării de către americani, Ambasada USA, a spitalelor din Moldova, în special Iași și Botoșani? De când Ambasada Statelor Unite ale Americii își permite să efectueze astfel de descinderi și controale în spitalele din România? Nu cred să fi existat vreodată un moment când Ambasada României să facă așa ceva în Statele Unite ale Americii. Vă solicit să îmi comunicați cine a permis controlul și inspectarea spitalelor de către reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii și ai NATO și care este motivul. Nu cumva aveți de gând să ne băgați în război, doar pentru mofturile Statelor Unite ale Americii? Vă solicit să îmi comunicați: care este cadrul legal care permite unei ambasade și NATO să efectueze controale, descinderi, vizite în spitalele din România? De ce aceste spitale menționate? Cine a autorizat astfel de vizite? Vă solicit să îmi comunicați: care este cadrul legal care permite convoaielor militare cu armament care pune în pericol viața oamenilor, cu mașini de luptă să treacă prin orașe și cine a autorizat un astfel de convoi? Vă solicit să îmi comunicați dacă vi s-a solicitat de către NATO sau Statele Unite ale Americii să vă pregătiți de război și dacă vă asumați această decizie. Unde sunt duse aceste transporturi de blindate, armament militar _et cetera_ ? În ce zonă a României? Sau trec granița în Moldova? Care este destinația finală? Vă solicit să interziceți trecerea convoaielor militare, inclusiv (și mai ales) a celor cu armament, prin România și mai ales prin localități. Nu am fost atacați de nimeni și nici nu dorim să fim parte a unui război ce nu ne aparține. Este destul! Vă mulțumesc.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Rezerva de aur păstrată de România în Londra
Prima mea întrebare este adresată domnului academician Mugur Isărescu, Banca Națională a României. Obiectul întrebării: „Rezerva de aur păstrată de România în Londra”. Stimate domnule guvernator, Mai mult de jumătate din rezerva de aur (respectiv 60%) a rămas depozitată în afara granițelor țării, în principal la Londra, în fiecare an din perioada 2010–2016. România păstrează cea mai mare parte a rezervei de aur în străinătate. România nu primește nimic pentru că ține aurul în străinătate. România plătește pentru a ține aur în străinătate. Înainte de anul 2006, România obținea profit de pe urma plasamentului aurului în străinătate. Din rapoartele BNR din anii 2005 și 2006 aflăm că băncile favorite pentru plasarea aurului erau Fortis Bank, Morgan Stanley și Nova Scotia Bank. În anul 2006 s-a realizat o analiză pe care s-a bazat decizia dumneavoastră de a nu mai obține venituri din aurul plasat în străinătate. BNR are cele mai mari rezerve de aur din Europa Centrală și de Est, de 103,7 tone, deși nu a mai cumpărat aur din anul 2000. Având în vedere discuțiile emanate pe acest subiect, vă solicit să îmi comunicați care este rezerva totală de aur a României, unde este deținută și cantitatea repartizată pe fiecare plasament. Care este suma pe care România o plătește anual pentru păstrarea aurului la Londra? Care este motivul pentru care cea mai mare cantitate a aurului românesc se află la Londra, fără să aducă vreun beneficiu? Care este motivul pentru care nu se obțin venituri de pe urma acestei rezerve de aur deținute de România la Londra? Care sunt veniturile obținute de România de pe urma rezervei sale de aur? Vă solicit să-mi comunicați răspunsul raportat la fiecare plasament al acestuia. Care este motivul pentru care înainte de 2006 se puteau obține venituri din aurul deținut de România în străinătate, iar după 2006 nu s-au mai obținut? Cât aur a cumpărat România din 2006 până în prezent? Vă mulțumesc.
Aveți cuvântul.
## **Doamna Oana-Marciana Özmen** _– deputat_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Domnule președinte de ședință,
## Doamnelor și domnilor senatori,
În calitate de inițiator al acestui proiect legislativ, proiect care întrunește o majoritate, în sensul că a fost lucrat împreună cu colegii mei din Partidul Național Liberal, din Partidul Social Democrat și din UDMR, un proiect care a parcurs o etapă îndelungată, dat fiind faptul că am avut nevoie de aproape un an și jumătate pentru a încheia consultările cu reprezentanții mediului academic, cu ONG-urile și, bineînțeles, să avem o discuție aplicată cu ministerul de resort, și anume Ministerul Energiei... Faptul că experții Ministerului Energiei, puși la dispoziție de către domnul ministru Virgil Popescu, și cei ai ANRE-ului au fost extrem de deschiși, precum și punctele de vedere pe care le-am avut din partea Ministerului Economiei au făcut posibil să avem acest proiect astăzi.
Este un proiect inovator, este un proiect necesar în viziunea pe care Uniunea Europeană o are cu privire la utilizarea combustibililor alternativi, cum este și cazul hidrogenului, în viitor. Știm clar că la nivelul Uniunii Europene se dorește ca în următoarea perioadă, dat fiind faptul că a fost constituită acea bancă a hidrogenului, să se dezvolte astfel de proiecte. Proiectul pe care-l aveți astăzi în fața dumneavoastră este un proiect care se adresează reglementării pieței hidrogenului. În primul rând, se adresează furnizorilor de hidrogen, cu destinație clară către industrie și transporturi, domenii care sunt vizate în sensul că sunt cele care trebuie să atingă ținta de decarbonare până în anul 2050.
Ca urmare, astăzi vin în fața dumneavoastră și vă solicit un vot favorabil pentru acest proiect.
Este un proiect pe care l-am lucrat în acord cu strategia Guvernului în materie de energie regenerabilă. El este... Țintele pe care le regăsiți în proiect sunt cele avute în vedere la acest moment în baza negocierilor pe care România le are cu Comisia Europeană. Și ceea ce este important este faptul că am reușit, prin acest grup de lucru parlamentar pe care l-am avut constituit de acum un an și jumătate la nivelul Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, să punem bazele unei colaborări solide. Noi vom continua aceste consultări pentru următoarele proiecte pe care le avem în vedere, în acord cu strategia guvernamentală.
Și ceea ce-mi doresc astăzi este să aveți în vedere că proiectul are două... vizează două aspecte: producerea de hidrogen verde și producerea de hidrogen low carbon, care presupune utilizarea energiei nucleare în perioada tranzitorie. De ce este important? Este important pentru că România a înțeles, din punct de vedere strategic, să facă o serie de investiții în segmentul nuclear, cu privire atât la proiectul ce vizează intrarea în lucru a capacităților 3 și 4 de la Cernavodă, cât și la Proiectul de la Doicești privind utilizarea SMR-urilor. Ca urmare, utilizarea hidrogenului low carbon utilizând energia nucleară devine extrem de importantă tocmai pentru că România este o țară care are o astfel de producție.
Acestea fiind spuse, cer astăzi un vot favorabil pentru acest proiect și sper ca la finalul dezbaterilor să existe un vot favorabil, mai ales că prin acest proiect România se înscrie în rândul țărilor inovatoare, în rândul țărilor care au făcut un pas în față în susținerea energiei regenerabile și în susținerea creării unei piețe de hidrogen în România.
Mulțumesc.
Dumneavoastră nu luați în considerare absolut deloc opiniile societății civile. Dumneavoastră abilitați un guvern efectiv să treacă peste rolul Parlamentului.
Eu zic să desființați Parlamentul, să atribuiți puteri nelimitate Guvernului și președintelui dumneavoastră și fiecare să-și vadă de treaba lui, pentru că, oricum, Parlamentul ăsta nu e bun de nimic altceva decât să răspundă la comenzile din afară și așa cum îi comandă Iohannis, cum îi comandă Maia Sandu, cum îi comandă Bruxelles-ul, Washingtonul și cine mai poate să comande în România.
Deci voi vota împotrivă.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Senatul este Camera decizională.
Ne opunem acestui proiect de lege care face parte din seria de acte normative vizând închiderea unor exploatări miniere – Lupeni, Lonea, Livezeni, Vulcan și a unor capacități de producție energetice ale Complexului Energetic Oltenia, precum Paroșeni 4, mai repede chiar decât ne cere Comisia Europeană.
Întreaga viziune care a generat acest proiect este greșită și antinațională, de aceea votăm contra. Mulțumesc.
Având în vedere importanța reglementărilor propuse, Ministerul Educației solicită adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2023.
Vă mulțumesc.
Cam așa se face... se fac legile învățământului în România. Și asist aici, din nou, la același haos, la aceeași perturbare a legislației în domeniul învățământului, care nu
aduce nicio plusvaloare învățământului, din contră, îl duce în jos, deja pe panta către prăpastie. Mulțumesc.
De asemenea, inițiatorii nu s-au gândit deloc la consecințe, dacă această propunere va fi adoptată. Imaginați-vă că o persoană decedează cu câteva luni înainte de vârsta de pensionare, moștenitorii săi primind o sumă considerabilă ca restituire a contribuțiilor pentru întreaga carieră. Totuși, în cazul unei persoane care decedează după câteva luni după pensionare și se bucură de aceasta doar pentru o perioadă scurtă de timp nu se va mai acorda nicio sumă de restituire. Această situație ar fi și nedreaptă, și inechitabilă pentru persoanele care au contribuit o viață întreagă la un sistem de pensii.
În încheiere, subliniez că în nicio altă formă de asigurare, fără investiții în sumele asigurate, nu se restituie banii în cazul în care persoana asigurată nu apucă să beneficieze efectiv de riscul asigurat.
Mă miră că vine această propunere de la parlamentari PSD, care probabil nu înțeleg cum funcționează un sistem de pensii; probabil a sunat bine ideea ca o formă de echitate, dar ar fi, dimpotrivă, o mare formă de inechitate și de lipsă de solidaritate cu cei mai vulnerabili dintre noi.
USR va vota clar pentru raportul de respingere.
Mulțumesc.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
În ședința din data de 16.05.2023, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa prezentului raport suplimentar.
Comisia pentru tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc frumos.
Deci asta a fost aberația zilei. USR se chinuie să livreze această aberație zilnică de fiecare dată când este o dezbatere în Parlamentul României. Nu, stimate coleg, în niciun caz renunțarea la hidrocarburi nu înseamnă independență energetică față de Rusia. Noi putem fi prin aceste hidrocarburi independenți față de Rusia. Asta n-ați înțeles dumneavoastră. Da, adăugăm și celelalte tehnologii. De altminteri, sunt state un pic mai mari decât noi care n-au renunțat la hidrocarburi, ba au început să le redescopere; și mă refer aici la Germania și Polonia. Poate susțineți că și ele sunt filoruse.
Vă mulțumesc.